Geografia ciclonilor tropicali

Anual se produc, n medie, ntre 85 si 90 de furtuni tropicale din cuprinsul unei depresiun tropicale intense sau a unui ciclon tropical. nsa, n ansamblu, repartitia acestor fenomene n zona climatica tropicala este foarte inegala.

I. Emisfera Nordica

concentreaza 2/3 din aceste fenomene, n 2 mari ansambluri teritoriale (regionale): 1. Nord-vestul Oceanului Pacific si Oceanul Indian 2. Nordul Oceanului Atlantic si nord-estul Oceanului Pacific

1a. Nord-vestul Oceanului Pacific

Inregistreaza n medie 28 de furtuni tropicale pe an (adica cca 1/3 din totalul planetar). Din acestea, 18 sunt taifunuri. Este o regiune ciclonica, prin excelenta, datorita numarului mare de cicloni si sezonului cu cicloni, care dureaza din luna mai, pna n luna noiembrie. Ea se distinge si prin talia mare atinsa de super-taifunuri care sunt n numar de 3-4 pe an. Aici se reunesc mai multi factori favorabili producerii ciclonilor tropicali printre care ntlnirea dintre Musonul Chinez si Alizeul Pacific, saturat (cu vapori de apa) la longitudinile estice de 1400-1700. Cea mai mare parte a traiectoriei ciclonilor tropicali se curbeaza spre nord-est, nainte de a atinge continentul asiatic. Frecventa anuala a taifunurilor este de 4-5 n China si Filipine, 2 n Japonia, 1-2 n Indochina. Traversarea de catre cicloni a peninsulei Indochina spre Golful Bengal est putin frecventa.

1b. Nordul Oceanului Indian

Inregistreaza n medie 6 cicloni tropicali pe an. n Golful Bengal aceasta frecventa este de 4-5 cicloni, dar de slaba intensitate. Un factor care contribuie la formarea ciclonilor tropicali este Musonul Indian. Deci perioadele favorabile producerii ciclonilor tropicali sunt n lunile mai-iunie, atunci cnd Ecuatorul Meteorologic se ridica spre nord si n lunile octombrie-noimbrie, cnd acesta se ntoarce din nou spre sud. Anumiti cicloni, putin numerosi, vin din nord-vestul Oceanului Pacific, nsa ei traverseaza peninsula Indochina. n Golful Oman si de-a lungul coastelor vestice ale Indiei frecventa medie a ciclonilor tropicali este slaba, de 1-2 pe an, fiind reprezentati de cei care traverseaza sudul Podisului Deccan. Perioadele favorabile activitatii ciclonice se produc n perioada ridicarii Ecuatorului Meteorologic spre nord, n lunile mai-iunie si, de asemenea, cnd se produce returul acestuia spre sud, n lunile octombrie-noiembrie. Aceste treceri,

n cursul carora structura Ecuatorului Meteorologic este apropriata de cea a unui Ecuator Meteorologic Vertical, constituie n mod precis, vrfurile activtatii ciclonice, vrful de toamna fiind mai ridicat, iar diminuarea de vara, evidenta n luna august.

1c. Nordul Oceanului Atlantic. Marea Caraibilor si Golful Mexic

Frecventa medie a ciclonilor n aceasta regiune este de 9 pe an, 5 ajungnd n stadiul de hurricane. Sezonul ciclonic dureaza aici din mai pna n noiembrie. Prezenta Ecuatorului Meteorologic Vertical, spre care conflueaza cu Alizeul Maritim si Musonul Atlantic, a acarui flux principal se dirijeaza spre Africa, alcatuiesc grupul de factori favorabili pentru nasterea depresiunilor deasupra Oceanului Atlantic Central. Liniile africane de ,,gren"*, care ajung pe ocean, dispar aproape toate n zona inversiunii alizeului, nsa cele care nving acest obstacol sunt la originea a 50% din cicloni. Acesti cicloni parasesc apoi structura Ecuatorului Meteorologic Vertical, n timp ce puternicele patrunderi ale Anticiclonului Mobil Polar, pe continentul Americii de Nord si curbeaza traiectoria spre nord-est. Ciclonii tropicali pot atinge coastele sudice ale S.U.A. din Texas si Florida, ntorcndu-se din nou de-a lungul litoralului oriental, unde ating de fapt coastele mexicane ale Golfului Mexic, de unde trec cu dificultate Istmul Tehuantepec spre Oceanul Pacific. * Gren/vijelie - Fenomen meterologic complex, carecterizat prin variatia brusca a directiei si vitezei vntului, nsoita de o crestere rapida a presiunii si umezelii relative si de scaderea temperaturii aerului si de averse, asociate uneori cu orafe.

1d. Nord-estul Oceanului Pacific

Aceasta regiune prelungeste spre vest, zona atlantica si, cu 15 furtuni pe an, constituie a 2-a regiune ciclonica tropicala. Aici este spatiul musonului panamez, care formeaza un triunghi ntre Istmul Tehuantepec, peste care trec perturbatiile atlantice si cele 2 fluxuri ale alizeelor (de nord si sud) acoperite de o puternica inversiune. Sezonul ciclonic din nord-estul Oceanului Pacific dureaza din luna mai, pna n luna noiembrie, favorizat de aportul musonilor panamezi (peste care trece alizeul atlantic) si de asemenea de prezenta Ecuatorului Meteorologic. Depresiunile tropicale intense asociate Ecuatorului Meteorologic Vertical sunt nsotite de ploi diluviene (potop n sens biblic O.M.M., 1992). Aceste sisteme ciclonice a caror vorticitate (turbionare) este slaba n raport de latitudine si, din care, numai 1/3 ating aici stadiul de ciclon tropical (numit cordonazo), se alungesc spre vest pe ocean, unde se resorb, n general, destul de rapid. nsa coborrea (patrunderea) Anticiclonilor Mobili Polari care, de fapt, protejeaza continentele de actiunea ciclonilor tropicali,

provoaca pe fata lor anterioara, deviatia ciclonilor cordonazos de scurta durata, spre coastele vestice ale Mexicului (cu o frecventa de 2-3 pe an), care, astfel, sunt mai expuse dect coastele estice. n aceste conditii, n California si n deserturile Mojave si Sonora, cad cantitatile de precipitatii exceptionale.

2. Emisfera Sudica
Desi aceasta emisfera are un caracter prioritar oceanic, aici, nu se produc dect 1/3 din perturbatiile planetare tropicale, de-a lungul unei bande continue, care se desfasoara din Africa de Est, pna n Oceanul Pacific de Vest.

2a. Sud-vestul Oceanului Pacific

In aceasta regiune sezonul ciclonic dureaza din luna noiembrie, pna n luna aprilie, nregistrnd 12 furtuni pe an, din care, numai 3 ating stadiul de ciclon. Conditiile favorabile ciclogenezei se leaga de ntlnirea Musonului Australian cu alizeul maritim, de-a lungul Ecuatorului Meteorologic Vertical, care, spre vest, pna la continent, devine Ecuator Meteorologic Inclinat activ. Traiectoriile ciclonilor sunt deviate n majoritate spre est. nsa atunci cnd Anticiclonul Mobil Polar nu intervine la timp, este atinsa Australia de Nord, iar aici, statul Queensland, cel mai amenintat, primeste n medie, 2 cicloni pe an. Insulele Noua Caledonie (210 lat. S) sunt atinse de ciclonii tropicali la 3 sau 4 ani, n timp ce insulele Societatii (180 lat. S) sunt, de regula, scutite de actiunea acestor cicloni, atunci cnd Ecuatorul Meteorologic Vertical ramne n Emisfera Nordica sau, n aproprierea Ecuatorului propriu zis.

2b. Sud-estul Oceanului Indian si nord-vestul Australiei

Aceasta regiune prelungeste regiunea din sud-vestul Oceanului Pacific, primind furtunile si dirijndu-le spre Oceanul Pacific, de-a lungul Golfului Carpentaria si a statului Queensland. Sezonul ciclonic se extinde, aici, din luna noiembrie, pna n luna aprilie, nregistrndu-se anual, n medie, 7 perturbatii, din care 2-3 ating stadiul de willy-willy. Conditiile, care favorizeaza aceste fenomene sunt musonul Australian si Ecuatorul Meteorologic Vertical. Transformarea spre sud-est a Ecuatorului Meteorologic, n Ecuator Meteorologic Inclinat, peste care trece un flux aerian continental si, deplasarea obisnuita a ciclonilor tropicali spre vest, trebuie sa protejeze suprafetele continentale de ravagiile acestora. nsa, actiunea Anticiclonilor Polari provoaca, din contra, deplasarea ciclonilor tropicali n sens invers si traversarea, de catre acestia, a Australiei de Vest, dupa o traiectorie dinspre nord vest, spre sud est. Totusi, pe continent degenerarea ciclonilor tropicali este rapida (deseori dupa

cteva sute de km) si doar sectoarele litorale sunt expuse n mod deosebit actiunii lor violente.

2c. Sud-vestul Oceanului Indian

In aceasta regiune unde sezonul ciclonic dureaza din luna octombrie, pna n luna aprilie, se nregistreaza 11 furtuni pe an din care 1/2 devin cicloni, de regula din luna ianuarie, pna n luna martie. Ciclonii se formeaza n structura Ecuatorului Meteorologic Vertical sau, confluent cu Musonul Malgas si Alizeul Maritim. Astfel, la nord de Australia, anumite forme de cicloni se propaga de-a lungul Ecuatorului Meteorologic Vertical. Ciclonii, care urmeaza Ecuatorul Meteorologic Inclinat spre sud, n directia insulei Madagascar, sunt deviati spre sud-est, de Anticiclonul Mobil Polar, traversnd grupul de insule de aici (Seychelles, Comore, Madagascar), spre Strmtoarea Mozambic, Strmtoarea Mozambic reuneste o serie de conditii favorabile pentru ciclonii tropicali: 1) Ecuatorul Meteorologic nclinat este activ, prin Musonul Malgas si Alizeul Maritim, saturat cu vapori de apa; 2) Sudul strmtorii Mozambic este atins constant de Anticiclonul Mobil Polar, care supradnceste depresiunea barica mozambicana; 3) Latitudinea sudica, de 200, care strabate insula Madagascar, confera un anumit grad de turbionare (verticitate) ciclonilor. Aceste conditii favorabile dau nastere la furtuni tropicale sau ciclonilor de talie modesta, care se deplaseaza brusc spre est, mpinsi de dinamica Anticiclonului Mobil Polar, pe care, nsa, o abandoneaza, deplasndu-se din nou spre Strmtoarea Mozambic, urmnd Ecuatorul Meteorologic nclinat, de-a curmezisul insulelor Runion si Madagascar. Insula Runion este afectata, n medie, de 1 ciclon devastator, la 15 ani si sufera pagube mari la fiecare 5 ani, dar, poate fi traversata si de 2 cicloni pe an.

Concluzii
Ciclonii tropicali materializeaza intensitatea maxima a activitatii Ecuatorului Meteorologic, n structura sa de Ecuator Meteorologic Vertical, cea mai specific tropicala. nsa, cnd un ciclon tropical este alipit la fata dinainte a unui Anticiclon Mobil Polar, sau cnd nasterea lui este provocata de un Anticiclon Mobil Polar (formnd un ciclon subtropical), dinamica sa poate fi tropicala sau subtropicala. Atunci cnd se integreaza n circulatia extratropicala, ciclonul evidentiaza procesul major de schimburi meridiane, care se realizeaza n mod continuu: impuls la nivelul polilor, prin Anticiclonii Mobili si revenire la nivelul polilor, naintea Anticiclonilor Mobili Polari. Ciclonii, ca fenomene, prin excelenta tropicale sunt n mod esential, devastatori. Sperantele aparute ntr-o perioada cnd se credea ca este posibila o interventie asupra tariei ciclonilor (proiectul Stormfury), mai ales n cazul intensitatii precipitatiilor si vitezei vnturilor au provocat o deceptie rapida. Singura metoda, care ramne n prezent, cu adevarat eficienta, pentru protectia, fata de ravagiile pe care le produc ciclonii tropicali este parasirea rapida a traseului pe care acestia se deplaseaza, atunci cnd este posibil. Un astfel de procedeu este aplicat n sudul S.U.A., unde exista deplasari preventive gigantice ale populatiei, atunci cnd se apropie un ciclon tropical.