Secretia gastrica. Componente organice, reglare, influenta medicamentelor.

1.Componente organice ale sucului gastric Pepsina -secretata sub forma inactiva de pepsinogen in glandele fundice (celule principale) -aciditatea gastrica produce transformarea pepsiongenului in pepsina -pH optim de actiune= 3 - are actiune de tip endopeptidazic (desface legaturile peptidice din interiorul moleculelor proteice) - actioneaza asupra proteinelor numai dupa acestea sunt transformate de HCl in acidalbumine => albumoze primare, secundare si peptone Labfermentul (renina gastrica) secretat de celulele principale ale glandelor fundice sub forma inactiva si activat de HCl se gaseste in sucul gastric la sugar transforma caseina din lapte in paracaseina solubila => in prezenta de Ca2+ + se transforma in paracaseinat de calciu pH-ul de actiune = 4,5-6,0

Lipaza gastrica - are actiune lipolitica slaba - hidrolizeaza grasimile fin emulsionate din lapte, frisca, galbenus de ou - pH-ul optim de actiune = 5,5 Anhidraza carbonica -rol in formarea HCl\ Factor intrinsec - este secretat de celulele parietale ale glandelor fundice - este o glicoproteina necesara pentru absorbtia intestinala normala a vitaminei B12 - impreuna cu vit B12 formeaza un factor antianemic (care favorizeaza absorbtia vitaminei B12) - complexul factor intrinsec-B12 este stabil in mediu alcalin si neutru, dar in mediu acid factorul intrinsec este rapid distrus - acest complex este foarte rezistent la digestie - cand lipseste acest factor intrinsec, vitamina B12 nu se mai absoarbe si apare anemia pernicioasa-megaloblastica - poate devei si antigenic (in gastrita cronica, anemia pernicioasa ) formand anticorpi anti-factor intrinsec Mucusul gastric

secretat de celulele mucoase din regiunea antropilorica si cardiala chimic acesta este alcatuit din proteine (70%) si polizaharide (30%) cuprinde 1. mucopolizaharide acide (sulfo mucine) care se pot fractiona in mucopolizaharide sulfatate 2. glicoproteine care contin in molecula acid neuraminic cu rol in mentinerea rezistentei mucoasei gastrice - protejeaza mucoasa gastrica prin: 1. mecanism adeziv conferit de incarcatura electronegativa a gruparilor COOH si de resturile de acid neuraminic ale mucusului solubil la pH acid 2. formarea complexului mucoproteine HCl, prevenind retrodifuziunea H+ 3. rezistenta la activitatea proteolitica a sucului gastric datorita prezentei acidului neuraminic si a polizaharidelor sulfatate 4. mucusul impreuna cu secretiile alcaline => bariera mucoasei gastrice 5. stratul de mucus impiedica secretiile bogate in bicarbonat de pe suprafata celulei epiteliale sa se amestece rapid cu continutul gastric - secretia mucusului este stimulata de : stimularea vagala, gastrina, histamina, substante iritante (HCl); inhibata de: atropina, aspirina, indometacin care distrug calitatea biochimica a mucusului si deci, a barierei fiziologice a mucoasei gastrice

Receptori si medicamente

Inhibitorii pompei de protoni Pompa de protoni este o enzim specific celulei parietale gastrice, o ATP-az H+-K+ dependent, care elimin n lumenul gastric protoni (H+) n schimbul ionilor de K+ care vor fi introdui n celul. Cel mai potent inhibitor al secreiei gastrice din aceast clas este Omeprazolul. El determin o inhibare de lung durat, proporional cu doza, a relaiei acide gastrice. Astfel, dup o doz unic zilnic de 40 mg Omeprazol se obine o aclorhidrie aproape total pentru aproximativ 24 de ore. Omeprazolul n doz de 20 mg/zi i Lansoprazolul n doz de 15 mg/zi, sunt foarte eficiente, ducnd la vindecarea dup 4 sptmni a ulcerului n peste 90% din cazuri. Experiena clinic a artat c nu apar reacii adverse la inhibitori ai pompei de protoni, chiar dac sunt administrai pe o perioad de 4-5 ani. Antagoniti ai receptorilor de histamin H2 n aceast clas intr Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Roxatidina i Nizatidina. Datorit structurii lor chimice asemntoare histaminei se pot lega de receptorii H2 ai celulelor parietale, deci exercit o aciune competitiv cu histamin la nivelul acestor receptori de pe membrana celulelor parietale gastrice. Astfel mpiedic (blocheaz) secreia gastric acida dup o stimulare

gastrinic sau vagal parasimpatic. Reduce de asemenea debitul pepsinei. Antagonitii receptorilor de H2 inhib semnificativ secreia acid bazal i pe cea din cursul nopii, dar reduce numai ntr-o mic proporie secreia acid determinat de alimentaie. Aceast clas de medicamente antisecretorii este utilizat cu maxim eficien n ulcerul duodenal, deoarece reduc intens secreia acid nocturn, ceea ce constituie de fapt obiectivul major al terapiei antiulceroase tiut fiind faptul c n ulcerul duodenal aciditatea gastric din cursul nopii atinge nivele foarte ridicate. Administrarea antagonitilor de receptori H2 duce la o cretere important a pH-ului sucului gastric n cursul nopii, avnd ns numai o influen modest asupra pH-ului intragastric din timpul zilei. n ulcerele gastroduodenale necomplicate se pot administra fie o dat pe zi la culcare, fie de dou ori pe zi. Dozele zilnice recomandate pentru fiecare medicament n parte sunt: Cimetidina 800 mg, Ranitidina i Nizatidina 300 mg, Roxatidina 150 mg, Famotidina 40 mg, o dat pe zi la culcare. Sub tratament cu antagoniti ai receptorilor H2, dispariia simptomelor de ulcer peptic trebuie s survin de regul dup 2-3 sptmni. Vindecarea complet se obine dup 6-8 sptmni n cazul ulcerului duodenal i dup 9 sptmni n cazul ulcerului gastric. Dintre efectele secundare ale antagonitilor de receptori H2 citm: stri confuzionale la bolnavii vrstnici sau cnd sunt administrate concomitent cu diazepamul; creterea concentraiei n snge a altor medicamente warfarina, teofilina, lidocaina i fenitoina-; ginecomastie i impoten sexual cnd sunt administrate n doze mari timp ndelungat; uscciunea gurii, greuri, vrsturi, diaree sau constipaie i balonri; urticarie i mncrimi ale pielii. Anticolinergicele Stimularea nervoas parasimpatic, prin intermediul nervului vag mai exact prin mediatorul su chimic acetilcolina conduce la intensificarea motilitii (motricitatii) peretelui tubului digestiv peristaltismul i la sporirea secreiilor de sucuri digestive n interiorul lumenului digestiv. De fapt se descriu dou tipuri de receptori numii muscarinici de care se leag mediatorul parasimpatic acetilcolina: - receptorii M1 de la nivelul celulelor parietale (oxintice) gastrice implicai n reglarea secreiei de HC1 i pepsin prin intermediul nervului vag. - receptorii M2 de la nivelul musculaturii netede din ntreg organismul i de la nivelul inimii, implicai n reglarea tonusului musculaturii netede, inclusiv de la nivelul peretelui tubului digestiv i de la nivelul sfincterelor, i n reglarea frecvenei i forei btilor inimii. Substanele anticolinergice naturale sau de sintez, avnd o structur chimic asemntoare acetilcolinei, se pot lega competitiv cu acetilcolina de aceti receptori muscarinici distribuii n extrem de multe formaiuni anatomice din organismul uman. Astfel vor fi ocupate locusurile de legare ale receptorilor muscarinici, nemaipermindu-se legarea ulterioar a mediatorului parasimpatic (acetilcolina). Anticolinergicele, blocante ale receptorilor muscarinici, reduc secreia acid stimulat cu histamin ori pentagastrin cu 35-50% iar secreia acid bazal cu 50-60% (blocarea receptorilor M1) i diminua motilitatea i deci ncetinesc golirea stomacului (blocarea receptorilor M2). Medicamentele anticolinergice se administreaz cu o jumtate de or nainte de mas, iar utilizarea lor concomitent cu medicamentele antiacide (Dicarbocalm, Almagel, Epicogel etc.) este contraindicat deoarece le reduce absorbia.

A. Medicamente si Substante care Stimuleaza SecretiaGastrica Substantele eupeptic stimuleaza apetitul. Ele determina stimularea functiilor secretorii si motorii ale stomacului si intestinului. Pot actiona prin mecanism nervos central si prin mecanism reflex. a.)Prin mecanism nervos central actioneaza: Ciproheptadina (Peritol folosita si ca antialergic. Se administreazain caz de inapetenta 2-4 mg de 3-4 ori/zi la adulti si 0,25 mg kg corp pe zi lacopii. 11 b.)Eupepticele amare sunt de origine vegetala, contin substante amareg lico z i zi si a l ca lo iz i ) ca r e a ct io n e a za a su p ra re ce p t o ri lo r g u s t a t iv i d in mucoasa linguala si determina prin mecanism reflex stimularea secretieisalivare si gastrice.Se prescriu sub forma de tincturi, potiuni, vinuri tonice: -tinctura de gentiana-Gentianae lutea -tinctura de China-Cortex Chinae-contine chinina -tinctura Absinthi-Artemisia Absinthium - contine pelin-tinctura de coji de portocale-Tra Aurantiorum - -tinctura de cola-Cola acumminata-contine cofeina - -tinctura de nuca vomica-Strychnos nux vomica-...stricnina. - Tin ct u ra a ma ra e s t e o t in ct u ra co mp u s a d in ma i mu l t e p la n t e cu actiune eupeptica. Tincturile se adm cu 15 min. inainte de mancare cate 10-15 picaturi diluate in apa. c.)Condimentele c o n t i n u l e i u r i v o l a t i l e c a r e p r o d u c h i p e r e m i a m u c o a s e i g a s t r i c e s i s t i m u l e a z a s e c r e t i a d e s u c g a s t r i c . U n e l e d r o g u r i (plante) au actiune carminativa-reduc gazele din intestin. Sunt indicate inmeteorism si flatulenta: -seminte de anason-Pimpinella Anisum -seminte de chimion-Carum Carvi -seminte de fenicul-Foeniculum Vulgare -seminte de coriandru-Coriandrum Sativum -frunze de menta-Mentha Piperita -frunze de roinita-Melissa Officinalis d.)Insulina este un eupeptic biologic.