Sunteți pe pagina 1din 20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

REFERAT Industria energia eoliana. Analiza situatiei mondiale si previziuni

Coordonator: Prof.univ. Iuliana Pop Student: ADELINA STIURCA Gr 355, An III, COMERT

BUCURESTI -2011-

Introducere Energia este indispensabila vietii pe Pamant. Ea exista pretutindeni si reprezinta cauza producerii unor numeroase fenomene: miscare, lumina, sunet, caldura etc. Exista mai multe forme de energie, dar aproape intreaga energie de pe Pamant provine direct sau indirect de la Soare. Energia eoliana nu face nici ea exceptie de cele spus anterior deoarece vanturile sunt formate din cauz c soarele nu nc lze te P mntul uniform, fapt care creeaz mi cari de aer. Mi carea maselor de aer se formeaz datorit temperaturilor diferite a dou puncte de pe glob, avnd direc ia de la punctul cald spre cel rece. Energia eolian este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta ,este energia con inut de for a vntului ce bate pe suprafa a p mntului si este o surs de energie rennoibil , deci face parte din grupa de energie verde. Alte forme de energie verde sunt: energia solara, energia hidraulica, energia mareelor, energia potentiala osmotica, energia geotermala, energia derivata din biomasa. Am ales sa vorbesc despre energia eolian deoarece aceasta este acum un juc tor important pe pie ele de energie din lume. Piata instala iilor de turbine a fost evaluata in 2009 la valoare de aproximativ 45 miliarde sau 63 miliarde de dolari SUA i GWEC estimeaz c aproximativ o jum tate de milion de oameni sunt acum angajati in industria eolian din ntreaga lume.1 Un alt motiv pentru care am ales aceasta tema este preocuparea mea pentru starea mediului inconjurator. Energia eoliana este energie regenerabila cea mai folosita la nivel mondial si prin folosirea ei in detrimentul altor surse de energie se evita degajarea unor cantitati impresionante de dioxid de carbon si se evita consumul de produse petroliere. ONU apreciaza in raportul numit 'Economia ecosistemului si a biodiversitatii' din 2010 ca pagubele anuale al distrugerii mediului inconjurator sunt mai mari decat cele ale crizei financiare globale. In raport se estimeaza ca distrugerea padurilor, pasunilor, mlastinilor si a ecosistemului marin ne costa intre 2.000 si 4.500 de miliarde de dolari pe an. 2 Scurt istoric Puterea vantului a fost folosita pentru prima data de egipteni in jurul anului 5000 i.e.n, pentru propulsarea barcilor cu panza. Exista referinte istorice despre o moara de vant rudimentarafolosita in primul secol e.n dar prima moara de vant practica a aparut in sec. al VII -lea in Afganistan. Aceste mori de vant erau folosite pentru macinarea porumbului si a graului si pentru a trage apa. In Europa, morile de vant au aparut ceva mai tarziu in sec. al XI-lea. Turbinele eoliene curente functioneaza pe acelasi principiu ca si morile de vant din antichitate: palele unei elice aduna energia kinetica a vantului pe care o transforma in electricitate prin intermediul unui generator. Valorificarea energie eoliene a crescut in anii 70, odata cu prima criza mondiala a petrolului si apoi in anii 90 din cauza ingrijorarilor generate de impactul asupra mediului a poluarii generate de combustibilii fosili.3 Primul parc eolian din lume a fost construit in 1980, in sudul statului New Hampshire, SUA. Cum functioneaza? Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eoliene. Vnturile se formeaz datorit nc lzirii neuniforme a suprafe ei P mntului de c tre energia radiat de Soare care ajunge la suprafa a planetei noastre. Aceast nc lzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densit i diferite, fapt care creeaz diferite mi c ri ale aerului. Energia
Global wind report 2009 http://www.ziare.com/mediu/stiri-mediu/distrugerea-mediului-ne-costa-4-500-de-miliarde-de-dolari-pe-an1049939 3 http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/
2 1

cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. 4 Componentele unei turbine Cea mai simpla turbina eoliana consta in trei parti importante: y Palele rotorului - Palele capteaza energia vantului si si o transmit rotorului. y Axa rotorului - Axa face legatura dintre rotor si generator, astfel transmitand energia mecanica rotativa de la rotor la generatorul electric. y Generator - Un generator este un dispozitiv simplu care foloseste proprietatile inductiei electromagnetice pentru a produce curent electric. Majoritatea turbinelor eoliene sunt insa mai complexe. Pe langa cele trei parti importante, o turbina mai are urmatoarele componente: y Nacela - Carcasa care tine: o cutie de viteze - creste viteza de rotatie dintre rotor si generator o generator - genereaza energia electrica o mecanism de ajustare a pozitiei - turbinele cu axa orizontala au nevoie de a fi aliniate cu directia vantului, din acest motiv au nevoie de un mecanism automat de ajustare a pozitiei. Acest mecanism este in general alcatuit din motoare electrice care rotesc intregul rotor spre stanga sau spre dreapta. o senzori si controalare electronice - sisteme de control ale mecanismului de ajustare a pozitie, senzori de viteza, sisteme de siguranta si de monotorizare o frana mecanica - in momentele cand vantul are viteza foarte mare, se poate defecta generatorul sau energia produsa poate supraincarca echipamentele, din acest motiv se foloseste un sistem de franare, pentru mentinerea rotorului la viteza sigura. Frana mai este folosita si in cazul defectarii unui echipament. y Turn - Cu ajutorul unui turn, componentele turbinei sunt pozitionate la o inaltime optima pentru viteza vantului. Spatiul ocupat este mic in acest caz, majoritatea componentelor find asezate deasupra turnului. 5 La multe turbine cu axa orizontala moderne, palele rotorului pot fi rotite in functie de viteza vantului pentru a se mentine viteza rotorului optima. Turnurile turbinelor eoliene sunt in cea mai mare parte tubulare i fabricate din o el. Palele rotorului turbinei sunt executate din fibra de sticla armata cu poliester sau epoxi-lemn.

Tipuri de turbine eoliene Turbine cu axa verticala La acest tip de turbine axa este verticala, generatorul si toate componentele mai sofisticate find plasate la baza, usurand astfel instalarea si mentenanta. In loc de turn acest tip de turbine folosesc fire de sustinere, rotorul find pozitionat aproape de pamant. 6 Aceste turbine sunt tot timpul aliniate cu directia vantului astfel nu este necesara nici o adjustare in cazul in care vantul isi schimba
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83 http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/componentele_unei_turbine 6 http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/tipuri_de_turbine_eoliene
5 4

directia; dar pozitionarea lor aproape de sol unde viteza vantului este mai redusa, le scade eficenta. Deasemenea un dezavantaj este si faptul ca acest tip de turbine nu pornesc singure, majoritatea folosind generatorul pe post de motor pentru a porni. In prezent sunt in dezvoltare cateva tipuri de turbine verticale care sunt mult mai eficente. Principalele tipuri sunt: Darrieus, Turby, Giromill, Quietrevolution si Savonius. Turbine cu axa orizontala Rotorul si generatorul de curent sunt pozitionate in varful turnului si trebuie aliniate pe directia vantului. Pentru acesta majoritatea folosesc senzori si servomotoare pentru a se alinia pe directia vantului. Cele mai multe turbinelor cu axa orizontala au si o cutie de viteze care transforma miscarea de rotatie lenta a palelor intr-una mai rapida, necesara pentru a creste eficienta generatorului de curent. Rotorul turbinei poate fi plasat in fata sau spatele turnului. La turbinele cu rotorul in fata palele sunt departate de turn si usor inclinate. Deasemele palele sunt si rezistente pentru a nu fi indoite si impinse in turn. Turbinele cu rotorul in spatele turnului au avantajul ca palele elicei se pot indoi, reducand suprafata ce se opune vantului la viteze mari, iar datorita contructiei, orientarea pe directia vantului se face automat. Datorita turbulente aerodinamice din spatele turnului la majoritatea turbinelor cu axa orizontala rotorul turbinei este pozitionat in fata. Turbinele eoliene variaz n dimensiune. Aceast diagram descrie o varietate de dimensiuni ale turbinei de-a lungul istoriei cat i cantitatea de electricitate pe care sunt capabile s o genereze fiecare (capacitate de turbina sau puterea de rating).

Factorii care influenteaza performanta turbinei eoliene Cel mai important factor este locatia turbinei eoliene. Puterea disponibila de la vnt este o func ie de cub la viteza vntului. Prin urmare, o dublare a vitezei vntului ofer de opt ori puterea turbinei. Toate celelalte lucruri fiind egale, o turbina dintr-o locatie cu o viteza medie a vntului de 5 metri pe secund (m/s) va produce energie aproape de doua ori mai mult ca o turbina dintr -o loca ie n cazul n care media vntului este de 4 m/s. n al doilea rnd este disponibilitatea de acces echipamente. Aceasta este capacitatea de a opera service si mententanta atunci cand vantul bate cu putere este un indiciu a fiabilit ii turbinei. Aceasta disponibilitate este de obicei la peste 98% pentru turbinele eoliene moderne. Ultimul factor este aranjamentul turbinei. Turbinele din fermele eoliene trebuie s fie atent aranjate pentru a ob ine maximum de energie din vant - aceasta nseamn c acestea ar trebui s se obtureze reciproc ct mai pu in posibil de la viteza si traseul vntului.

Centralele eoliene marine - Offshore Centralele eoliene marine sunt o solutie noua pentru zone dens populate in Europa, unde exista spatiu limitat asupra terenurilor si in zone relativ mari de offshore cu apa putin adanca. Turbinele eoliene pot fi amplasate in larg, unde vantul bate mai tare decat pe uscat. 7 Sunt multi oameni care din motive de estetica si de aspect considera ca turbinele eoliene ar trebui sa se puna toate offshore, departe in larg. Onshore (pe uscat) in schimb fermele eoliene pot oferi dezvoltarea economica mai semnificativa sub forma veniturilor fiscale in comunitatile rurale si a chiriei plaite catre agricultori. Fermele eoliene de uscat pot face, prin urmare, o contributie semnificativa la reducerea si inversarea declinului socio-economic din anumite comunitati rurale defavorizate de exemplu. Proiectele majore de ferme eoliene sunt propuse in zonele cu apa putin adanca. Acolo unde exista totusi potential de vant dar adancimea creste, vor creste de obicei proportional si costurile de fundatie cat si datorate inaltimii valurilor. Costul de conectare cu liniile electrice de utilitati creste de asemenea rapid datorita distantei fata de mal. Totusi exista avantaje pentru amplasarea fermelor eoliene in larg. Viteza vantului tinde sa fie mai mare si vantul este stabil. Aceasta inseamna ca turbinele construite in larg ar trebui sa capteze mai multa energia eoliana. Exista speranta ca multe dintre problemele tehnice vor fi rezolvate si ca, in viitor, fermele eoliene offshore vor fi construite mult mai departe in larg, poate chiar pe platforme plutitoare pe mare. Dezvoltatorii de ferme cu turbine eoliene se orienteaza in afara traseelorde pe caile navigabile cunoscute, evitandu-se astfel conflictul cu traficul maritim. In cazul in care o nava se abate in campurile eoliene din neatentie desigur, un radar va detecta usor turbinele eoliene, care se reflecta excelent pe radar. Turbinele eoliene sunt de asemenea echipate cu dispozitive de avertizare pentru alertarea navelor pe vreme urata. Avand in vedere suprafata relativ mica de pe fundul marii care este necesara dezvoltarii de campuri eoliene nu exista nicio dovada care sa sugereze ca captura de peste totala va scadea ca urmare a evolutiei parcului eolian. Stocurile de peste sunt in declin de mai multi ani din cauza pescuitului excesiv. Multe grupuri de mediu cred ca fermele eoliene pot oferi sanctuar de bun venit pentru depunerea icrelor de peste, precum si refugiu din activitatea intensa in domeniul pescuitului. Ca si in cazul turbinelor pe uscat, turbinele eoliene offshore sunt testate pentru a rezista la conditii extreme de vant. In cazul unor conditii meteorologice severe de furtuna, paletele vor incetini din motive de siguranta atunci cand viteza vantului ajunge la 50 de kilometri pe ora si chiar mai sus. China a inceput in 2010 constructia celei mai mari ferme de vant off-shore din lume, in Golful Bohai, la cateva ore distanta de Beijing. Se pare astfel ca China isi doreste primul loc la nivel mondial in productia de turbine. Ferma de turbine de vant va insuma 1.000 de MW si va fi construita de o companie de stat chineza. Odata finalizata, ferma de turbine de vant din Golful Bohai, aflata la 3 ore distanta de capitala Chinei, Beijing, va fi cea mai mare de acest gen de pe Glob. Recordul actual este detinut de o zona din Marea Nordului, pe continentul european. Puterea instalata in aceasta ferma de turbine eoliene este de doar 300 MW.8
7 8

http://www.eoliene.eu/turbine-eoliene-pe-mare-offshore.html http://www.ziare.com/economie/productie/cea-mai-mare-ferma-de-vant-off-shore-din-lume-in-china-1050830

Evolutia energiei eoliene pe plan mondial

Dezvoltarea industiriei energiei eoliene continua sa se dezvolte in ciuda problemelor economice. A tept rile pentru 2009 au fost cumplite pentru toate sectoarele industriei, i eolian nu a f cut excep ie. Att economice i cu att mai mult criza financiar a lovit sectorul tare, i chiar GWEC a prognoza o cre tere de 12,5% pe pia a anual p rea exagerat de optimiste pentru mul i n martie 2009. De fapt, pia a a crescut in 2009 cu un uluitor 41,5% fa de 2008. Mai mult de 38 GW de noi capacit i de energie eolian a fost instalat n ntreaga lume n 2009, aducnd capacitate total instalat de pn la 158.5 GW. Aceasta reprezint o cre tere de la an la an de 31,7%. O treime din aceste ad ugiri au fost f cute n China, care a dublat capacitatea sa instalata nc o data.9 Produc ia de energie eoliana s-a dublat n ultimii trei ani, asfel incat energia eoliana asigura aproximativ 2% din consumul de energiei electrice la nivel mondial. Mai multe ri au atins un nivel relativ ridicat de penetrare a energiei eoliene (cu mari subven ii guvernamentale), cum ar fi 20% din produc ia de energie electric sta ionare n Danemarca, 14% n Irlanda i Portugalia, 11% n Spania, i 8% n Germania, n 2009. In luna mai 2009, 80 de ri din ntreaga lume folosesc energia eolian pe o baz comercial . 10
Grafic 1 - Evolutia capacitatii instalate pentru energia eoliana in perioada 1996-2009

Din 1996 si pana in 2009 observam o dezvoltarea exponentiala in domeniu. Cresterea cea mai spectaculoasa a fost inregistrata in perioada 2000-2009. Daca in 2000, la nivel mondial se produceau doar 20 GW, in 2009 productia a crescut de 8 ori, ajungand la valoarea de 160 GW.
9 10

Global Wind Report 2009 http://en.wikipedia.org/wiki/Wind_power#Environmental_effects

Grafic 2 - Capacitatea instalata anul in perioada 2003-2009 pe regiuni

Principalele regiuni care genereaza crestrea pietei mondiale sunt in continuare Asia, America de Nord si Europa, fiecare dintre ele intaland mai mult de 10 GW in capacitati noi in 2009. Regiunea cu cea mai indelungata traditie in domeniul eolian este Europa, care a inregistrat cresteri constante in capacitatea de productie. Evolutii surpriza au avut loc in perioada 2007-2009 in America de Nord si in Asia. In regiuni precum America latina, Africa si Pacific cresterile capacitatilor de productie in cazul centralelelor eoliene sunt nesemnificative desi zonele au un potential foarte bun pentru viteza vantului. Acest lucru se intampla deoarece in aceste zone exista o mare instabilitate politica dar si conflicte armate care impiedica investitiile majore din domeniul energetic. Asia devine pentru prima data in 2009 cea mai mare piata de energie eoliana. China este tara care investeste cel mai mult in energie eoliana dar si in alte surse de energie regenerabile cu scopul de a-si diminua emisiile de dioxid de carbon si consumul de petrol, aflate la valori foarte mari datorita industriei aflate in plina dezvoltare care consuma foarte multe resurse energetice. Alte tari care contribuie la crestrea cotei de piata a Asiei sunt Japonia, Taiwan si Coreea de Sud. Potrivit datelor din tabelul 1, in anul 2000, China era un jucator mic pe piata energiei eoliene dar in numai 10 ani a reusit sa isi mareasca capacitatea de productie de aproape 75 de ori, dublandusi aproape capacitatea de la un an la altul in perioada 2004-2009.
Tabel 1- Evolutia capacitatii instalate in China

Crestere pe piata energiei eoliene din China, a ncurajat produc ia intern de turbine eoliene i componente, precum i industria prelucr toare din China care devine din ce n ce mai matura, integrand ntregul lan de aprovizionare. Potrivit Asociatiei Chineze pentru Energie Regenerabila (CREIA), oferta de componente pentru turbinele electrice din China poate satisface cererea intern , cat i pe celei interna ionale. Dou societ i chineze, Sinovel i Goldwind, sunt acum in Top 5 produc tori de turbine din lume.

La nivelul anului 2009, tara cu cea mai mare capacitate eoliana din lume era SUA, cu 22,1% din productia mondiala. Aceasta era urmata de China, cu 16,3% din productia mondiala, Germania 16,3%, Spania 12,1% si India 6,9%. China a fost tara in care s-au instalat cele mai multe capacitati noi pentru energie eoliana in 2009 (36%). Pe locul doi se afla SUA (26,1%) urmata de Spania(6,4%), Germania(5%) si India(3,3%).
Grafic 3 Total capacitate instalata in 2009 Grafic 4- Capacitati noi instalate in 2009

Energia eoliana in Uniunea Europeana Energia eoliana a avut cea mai mare crestere din randul energiilor regenerabile in Europa. Europa, care a fost n mod tradi ional cea mai mare pia din lume pentru dezvoltarea energiei eoliene, a continuat s vad o cre tere puternic , de asemenea, peste a tept rile. nc o dat , energia eolian a fost instalat mai mult dect orice alt tehnologie alt putere, reprezentnd 39% din capacitatea total de noua generatie.Luate mpreun , tehnologii de energie regenerabil a reprezentat 61% din capacitatea de generare de energie noi n 2009. In perioada 2000-2008, Tarile Uniunii Europene au investit foarte mult in crearea de noi capacitati de productie a energiei eoliene. Potrivit graficului 5, in perioada mentionata, capacitatea eoliana a crescut cu 55,267 GW insemnand 29,8% din cresterea de noi capacitati electrice din UE. Comisia Europeana pentru Energie si-a propus sa creasca ponderea energiilor regenerabile (eoliana, hidroelectrica si pe baza de biogaz) si sa micsoreze ponderea surselor de energie poluante cum ar fi energia nucleara sau energia pe baza de carbune si petrol, pe de o parte pentru a miscora costurile de productie, si pe de alta parte pentru a avea un mediu mai sanatos cu mai putin emisii de dioxid de carbon.

Grafic5-Cresterea/descresterea in folosirea tehnologiilor de generarea a curentului electric in UE in perioada 2000 -2008

Grafic 6 Situatia intalarii de noi generatoare de curent in UE in perioada 2000-2008

10.5 GW au fost instalati in Europa anul trecut, inclusiv 582 MW offshore, ajungandu-se asfel la capacitatea total de energie eolian de pn la 76,2 GW. n timp ce pie ele tradi ionale de vnt din Germania i Spania continu sa conduca in topul investitiilor in domeniul energiei eoliene, ri din "al doilea val" incep sa se evidentieze, cu adaosuri de noi capacit i de peste 1.000 MW n 2009 n Italia, Fran a i Marea Britanie. 11 dintre cele 25 de state membre UE 25 au acum mai mult de 1 GW capacitate eoliana. Investi iile n noi ferme eoliene din europa in 2009, au ajuns la 13 miliarde, din care 1,5 miliarde offshore. Capacitatea eolian instalat pn la sfr itul anului 2009 va satiface 4,8% din cererea total de energie a UE.

Grafic 7 Cota de participare a statelor membre UE la productia de energie eoliana (la sfarsitul anului 2008)

Grafic 8 Cota de participare a statelor membre UE la instalarea de noi centrale de energie eoliana in 2008

Se observa din graficul 7 ca la sfarsitul anului 2008, aproape jumatate din energia eoliana a UE provine din Germania (23,9 GW), un sfert provine din Spania (16,7 GW) si restul de la tari precum Italia (3,7 GW), Franta (3,4 GW), Marea Britanie (3,2 GW), Danemarca (3,18 GW), Portugalia (2,86 GW) si Olanda (2,2 GW). In ceea ce priveste marirea capacitatii de productie de energie eoliana in UE in 2008, tot Germania ocupa primul loc (cu 1,665 GW noi instalati), urmata indeaproape de Spania (cu 1,609 GW noi instalati), Franta (950 MW), Marea Britanie (836 MW), Portugalia (712 MW), Olanda (500 MW). EWEA a facut doua previziuni pentru 2020 in legatura cu capacitatea instalatade energie eoliana in Uniunea Europeana. In cazul optimist, UE va produce in 2020 265 GW din expoatarea centraleleor eoliene (din care 210 GW pe tarm si 55 GW in larg) cu o rata anuala de crestere de 16,672 GW. In cazul pesimist s-ar produce 230 GW din energie eoliana (din care 190 GW pe tarm si 40GW in larg) cu o rata anuala de crestere de 13,755 GW.11 Se apreciaza ca asfel se vor evita
11

EWEA, Pure Power Raport 2009

anual si ca energie eoliana va asigura intre 14-20% din cererea de curent degajarea a 330 Mt electric din UE. Comisia Europeana si-a stabilit tintele pentru cresterea capacitatii de productie a energiei eoliene. EWEA doreste ca pana in 2030 capacitatea totala instalata de energie eoliana in UE sa fie de 400 GW (din care 250 pe tarm si 150 pe mare) si sa asigure circa 34% din consumul de curent electric iar pana in 2050 capacitatea totala instalata de energie eoliana in UE sa fie de 600 GW (din care 250 pe tarm si 350 pe mare) si sa asigure circa 50% din consumul de curent electric.

Energia eoliana in Romania Cu toate ca resursele eoliene ale Romaniei sunt bune, vezi harta de mai jos, SEN (Sistemul Energetic National) ridica multe probleme de ordin tehnic in dezvoltarea domeniului. Pentru

rezolvarea acestor probleme, este necesara realizarea unor studii energetice serioase pe scara larga, precum si realizarea unor investitii in innoirea si dezvoltarea SEN. Instalarea a unui numar considerabil de turbine eoliene, uniform distribuite pe cuprinsul tarii, precum si utilizarea altor surse alternative de energie, va asigura Romaniei indepdendenta fata de importurile de combustibili scumpi si poluanti, precum si o garantie a pastrarii unui mediu ambiant curat si sanatos. In Romania anului 2008, capacitatea instalata pentru energia eoliana era de doar 10 MW. In previziunea EWEA pentru 2020, Romania va putea produce intre 3 si 3,5 GW din energia eoliana. Productia de curent electric din energie eoliana de la nivelul anului 2008 nu acoperea nici 1% din cererea de energie electrica la nivel de tara, dar se estimeaza ca pan in 2020, centralele a eoliene vor asigura intre 7,7% si 8,9% din cererea de curent electric din Romania. Zona cea mai valorificata in prezent este Dobrogea, cu mai multe proiecte de anvergura incepute in zona. Exista intrigi legate de amplasare fermelor eoliene din Dogrogea care se intersecteaza cu ruta de migratie a multor pasari inspre Delta Dumarii dar investitori si chiar statul Roman dau asigurari ca s-au facut studii de impact ale mediului si ca pasarile nu vor fi afectate de noile parcuri eoliene din zona. Partea de sud a Moldovei reprezinta a doua regiune, dupa Dobrogea, in ceea ce priveste potentialul pentru producerea energiei eoliene. Potentialul din judetul Galati echivaleaza cu energia electrica produsa de doua unitati de la centrala nucleara Cernavoda.In ultimii patru ani, aici au aparut mai mult de 20 de proiecte de parcuri de mori de vant, insa totul se desfosoara doar pe hartie. Cele mai importante proiecte anuntate pentru Galati sunt cele de la Beresti-Meria, Frumusita, Corod si Miciseni. Primii care ar castiga dintr-un astfel de parc sunt consumatorii, care pot avea energie la un pret de cel putin trei ori mai mic decat cea pe baza de fosili, dar si consiliile locale, care pot incasa din taxe, impozite si alte venituri in jur de 50.000 - 100.000 euro pe an pentru un astfel de parc.12 Alte parcuri dar de dimensiuni mai mici vor fi construite in toata tara (Braila, Calarasi, Hunedoara, Vaslui, Bihor etc). Noua lege a energiei regenerabile incurajeaza investitiile in acest domeniu. Noua lege a energiei regenerabile Legea 139/2010, reprezentnd o variant modificat a Legii 220 din 2008, a fost promulgat in iulie 2010. Directiva european privind promovarea resurselor regenerabile de energie stabile te o int de 20% pentru ponderea energiei nepoluante n consumul total de electricitate din anul 2020 la nivel comunitar. Romnia i-a luat ns angajamentul de a ajunge la o pondere de 24%. Aceasta n condi iile n care, n 2005, hidrocentralele i biomasa folosit n mediul rural produceau deja energie nepoluant care nseamna 17% din consum.Prin legisla ia elaborat atunci, produc torii de energie regenerabil primesc cte un certificat verde pentru fiecare MWh livrat n re ea, certificate pe care le pot valorifica pe o pia specializat . n acela i timp, furnizorii sunt obliga i s cumpere un anumit num r de certificate, propor ional cu energia comercializat . ns , de atunci, s-au construit doar cteva turbine eoliene i hidrocentrale mici. Astfel c Romnia a schimbat legisla ia care ncuraja investi iile n acest domeniu, acordnd mai multe certificate verzi produc torilor prin Legea 220 din 2008, act normativ care nu a putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei Europene. La mijlocul lunii iunie, parlamentarii au aprobat modificarea legii, clarificnd anumite aspecte care au f cut imposibil aplicarea ei pn acum i, totodat , majornd num rul certificatelor pe care le primesc investitorii.Astfel, produc torii de energie eolian primesc dou certificate verzi
http://www.ziare.com/mediu/energie-eoliana/parcurile-eoliene-de-la-galati-ar-putea-produce-cat-doua-unitati-dela-cernavoda-1051186
12

pn n 2017 i unul din 2018 pentru fiecare MWh livrat n re ea. Pentru energia electric produs n microhidrocentralele noi, produc torii au dreptul la trei certificate pentru fiecare MWh, dou certificate dac microhidrocentralele sunt retehnologizate i un astfel de document pentru 2 MWh, dac centralele nu au fost modernizate.Pentru producerea de energie din biomas , biogaz i surs geotermal se acord trei certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv ase, vor primi produc torii de energie electric solar (energie fotovoltaic ), ntruct investi iile n acest fel de centrale sunt foarte mari. Noul act normativ stabile te i faptul c furnizorii trebuie s achizi ioneze certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializat n acest an, urmnd ca ponderea s creasc la 20% n 2020. Un certificat verde se va putea tranzac iona la o valoare cuprins ntre 27 i 55 de euro.Legisla ia pe care a preg tit-o Romnia este una dintre cele mai avansate i atractive din Europa, a declarat pentru Adev rul Carmen Neagu, director general pentru Romnia, Bulgaria i Republica Moldova al GE Energy. ntr-adev r, lund doar exemplul eolienelor, pre ul ob inut de produc tori pentru un MWh va fi triplu fa de energia tradi ional , ntruct, la pre ul propriu-zis al energiei, de circa 35 de euro, se adaug valoarea celor dou certificate verzi. ns i costurile instal rii unui MW eolian sunt duble fa de o central clasic , ajungnd la 1,6-1,8 milioane de euro. Dac vorbim de energia fotovoltaic , pre ul acesteia cre te chiar de apte ori fa de energia clasic , ns i costurile instal rii unui astfel de echipament sunt pe m sur . Cine pl te te toate aceste stimulente? To i consumatorii din Romnia, inclusiv popula ia. Potrivit calculelor Adev rul, n momentul n care vor fi instalate capacit i eoliene de 4.000 de MW, ct este capacitatea de preluare a actualului sistem energetic na ional, suma necesar pentru acordarea stimulentelor pentru produc tori va dep i 700 de milioane de euro pe an, n cazul n care certificatele vor fi tranzac ionate la valoarea lor maxim . Astfel c fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din Romnia vor contribui la sus inerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin pre ul final al energiei. Printre companiile mari care au proiecte avansate n Romnia se num r CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal i Petrom, investi iile acestora nsumnd aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se a teapt punerea n func iune a unor capacit i eoliene cu puteri ntre 400 i 600 de MW. Romnia va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est n domeniul energiei eoliene, n urm torii trei ani, cnd vor fi instalate capacit i cuprinse ntre 1.800 i 3.300 MW, a declarat Ionel David, reprezentant al Asocia iei Romne pentru Energia Eolian (AREE). Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins ntre 1,6 i 1,8 milioane de euro, ceea ce nseamn c proiectele eoliene pe care le estimeaz Asocia ia pot necesita investi ii ntre trei i ase miliarde de euro. Vor fi create aproximativ 5.000 de locuri de munc , a spus la rndul s u Dana Duic , director executiv al AREE. Noua lege ofer i posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de aceast schem de sprijin, nu doar firmelor. Academicianul Ionu Purica, expert n domeniu, vede n acest lucru o compensare a faptului c to i va trebui s sus inem energia verde. Orice persoan are posibilitatea, prin aceast lege, s produc energie i s beneficieze de certificate verzi, a explicat Purica. Chiar i a a, procesul de realizare a unei astfel de investi ii este greoi, fiind necesare 47 de aprob ri de la peste 20 de institu ii n cazul eolienelor. ntregul lan de avizare dureaz foarte mult, chiar i 18 luni. Pot trece trei ani pn la finalizarea proiectului, a declarat, pentru Adev rul, Dana Duic .13

http://www.adevarul.ro/financiar/Avem_o_noua_lege_a_energiei_regenerabile_Cum_o_aplicam_0_294571071.html

13

Previziuni privind evolutia pietei energiei eoliene in perioada 2010-2014 la nivel mondial Trei regiuni vor continua s America de Nord i Europa. conduc extinderea capacitatii energetice eoliene: Asia,

Grafic 9 - Previziuni privind evolutia pietei energiei eoliene in perioada 2010-2014 la nivel mondial

Asia va r mne cea mai rapida crestere pe piata din lume, in principal datorica Chinei care vrea sa devina cea mai mare piata de energie eoliana si este hotarata sa continue cresterea rapid a capacit ii eoliene . Ad ugiri anuale sunt de a teptate s fie bine peste 20 GW n China, pn n 2014. Aceast dezvoltare este sus inut de o politica foarte agresiva a guvernului care sus ine diversificarea aprovizion rii cu energie electric . Se asteapta cresteri constante, de asemenea, n India, care s-a angajat sa cresca capacitatea cu 2 GW in fiecare an, dar si in alte pie e din Asia, inclusiv Japonia, Taiwan, Coreea de Sud i Filipine, i poten ial altele. Pentru Asia ca un ntreg, este asteptat ca pia a anual s se dubleze n urm torii cinci ani, ajungnd la 27 GW pn n 2014, ceea ce se traduce in 109 GW de capacit ii eoliene noi pentru a fi instalate n regiune n urmatorii cinci ani - mult mai mult dect n oricare alt regiune a lumii. n 2014, Asia este de a teptat s detroneze Europa ca regiunea cu cea mai mare capacitate total instalat , cu o cumulativ 148.8 GW de generare a energiei eoliene. GWEC se asteapta ca pia a nord-american s sta ioneze in urm torii doi ani, din cauza crizei de precum i din cauza sc derea cererii. Cu toate acestea, se asteapta ca ncepand cu 2011 pia energiei eoliene s nceap s se ridice, i pn n 2014, anual pia a nord-american de eoliene va creste cu 16,5 GW, ajungand la un total de pn la 101.5 GW. Acest lucru s-ar traduce printr-un plus de 63 GW n SUA i Canada, n urm torii cinci ani. Pana in 2014, Europa isi va mari anul piata cu pana la 14,5 GW, iar un total de 60 GW vor fi instalati in urmatorii 5 ani. In Europa s-au anuntat mari investitii in centralele eoliene de pe mare, estimandu-se ca pana in 2014, 2,7 GW (18%) din dezvoltarea pietei anuale sa vina din asfel de proiecte.

n timp ce Germania i Spania vor ramane in continuare cele mai importante pie e europene de energie eoliana, tendin a de a avea un num r mai mare de pie e puternice va deveni mult mai pronuntata pe masura ce Italia, Fran a, Marea Britanie i Portugalia continue extinderea capacit ii lor de productie a energiei eoliene. Exist semne ncurajatoare, de asemenea, de la pie ele n dezvoltare din noile state membre ale UE, n special n Polonia, i unele pie e din afara UE, cum ar fi Turcia. Toate aceste ri sunt a teptate s contribuie cu o parte mai mare la totalul europene n viitor. GWEC se a teapt ca investitiile in instala ii de energie eolian n America Latin s fie considerabil mai mari decat in trecut. Evolu iile incurajatoare de pe pie e cum ar fi Brazilia, Mexic i Chile ne conduc s credem c la sfr itul anului 2014, un total de 10,7 GW vor fi instalati n regiune, o cre tere de 9.5 GW fata de 2009. Cu toate acestea, cresterea este mica pentru multe ri din America Latin care ar putea avea capacitati mult mai mari avand in vedere resursele excelente de vnt ale regiunii. n multe cazuri, lipsa de cadre politice favorabile pentru dezvoltarea energiei eoliene i a lipsei de angajament politic continu s mpiedice dezvoltarea pie ei. n regiunea Pacific, Australia i Noua Zeeland vor continua s creasc ntr-un ritm constant pentru a ajunge la un ritm de ad ugiri anuale de 1 GW pn n 2014, fata de 600 MW n 2009 . Acest lucru ar mari capacitatea totala instalata a regiunii pn la 6,4 GW pn la sfr itul anului 2014. Ambele ri au resurse eoliene spectaculoase i un mare poten ial neexploatat, care deabia acum a inceput sa se dezolte lent. Perspectivele GWEC pentru Africa i Orientul Mijlociu sunt mai putin sigure. n termen mediu, regiunile vor continua s fie jucatori mici pe pia a eoliene din lume, cu instala ii noi anuale de pana la 900 MW, dobandind pana in 2014 o capacitatea total de pn la 5,1 GW. Cu toate acestea, exista planuri mari in Africa de Sud, i dezvoltari surprinz toare n Kenya, Tanzania i Etiopia care sugereaz c am putea vedea ratele de cre tere mult mai puternic pe termen lung.

Avantajele energiei eoliene n contextul actual, caracterizat de cre terea alarmant a polu rii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependen ei de ace ti combustibili. Energia eolian s-a dovedit deja a fi o solu ie foarte bun la problema energetic global . Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplica iilor la scar redus . Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substan e poluante i gaze cu efect de ser , datorit faptului c nu se ard combustibili. Nu se produc de euri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de de euri. Costuri reduse pe unitate de energie produs . In ultimii 20 de ani, costul energiei electrice provenite de la sistemele eoliene de utilitate la scara industriala a scazut cu mai mult de 80%. La inceputul anilor 1980, atunci cand primele turbine industriale au fost instalate, costul energiei electrice generate de vant se ridica la 30 de centi pe kilowatt-ora. Acum, centralele electrice eoliene pot genera energie electrica pentru mai putin de 5 centi / kWh, cu scutiri fiscale de productie, in

multe parti ale SUA, un pret care este competitiv cu noile centrale pe carbune sau cu centralele electrice pe gaz. 14 Costuri reduse de scoatere din func iune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din func iune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din func iune, la cap tul perioadei normale de func ionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.15 Intr-o ferma eoliana turbinele ocupa mai putin de 1% din suprafata terestra, agricultura si drumetiile de munte pot continua in jurul lor. Animalele de ferma, cum ar fi vacile si oile nu sunt perturbate. Cresterea economica si crearea de locuri de munca. In 2008, valoarea de turbine eoliene instalate in Europa a fost de 11 miliarde de euro. In 2020, piata anuala de energie eoliana in UE este de asteptat sa ajunga la 17 miliarde de euro. Aproximativ 160.000 de persoane din UE erau incadrate in forta de munca a energiei eoliene in 2008. Industria eoliana ar putea crea pana la 368,000 de locuri de munca noi in UE in intervalul 2000 2020. Curatarea mediului. In Europa 65 gigawati (GW) de energie eoliana instalati pana la sfarsitul anului 2008 vor evita anual 108 milioane de tone de CO - echivalentul a peste 50 de milioane de automobile de pe sosele. Acest lucru se traduce intr-o crestere anuala de evitare de eliberare in atmosfera de CO cu un cost de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Independenta energetica. Europa importa acum mai mult de jumatate din energie, o cifra care este de asteptat sa urce la 70% in urmatorii 20 pana la 30 de ani. Capacitatea industriei eoliene Europene instalate in 2008 de 65 GW este suficienta pentru a oferi putere pentru echivalentul a 35 milioane de gospodarii media UE. Energia eoliana a permis natiunilor din UE sa evite plata costurilor de combustibil de 5,4 miliarde de euro anul trecut. 16 Dezavantajele energiei eoliene Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat , inconstan a datorit varia iei vitezei vntului, termenul lung de amortizare al investitiei precum i num rului redus de amplasamente posibile. Pu ine locuri pe P mnt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului. La nceput, un important dezavantaj al produc iei de energie eolian a fost pre ul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns , pre ul de produc ie pe unitate de energie electric a sc zut drastic, ajungnd, prin mbun t irea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocen i pe kilowatt or . Alt dezavantaj il reprezinta uzura si costurile de intretinere. Acestea s-au micsorat insa mult in ultimii ani. In general, in majoritatea cazurilor se realizeaza doua revizii anuale de verificare si intretinere, iar la intervale de 2-3 ani, in functie de locatie si specificatiile producatorului este necesara schimbarea uleiului si lichidului de racire. Durata medie de viata a unei turbine este de aproximativ 20 ani in conditiile unei intretineri promte si corecte. In ultimii ani, s -a ajuns la intervale prelungite, mergandu-se pana la 1 an intre sesiunile de service. Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual " - adic , au o apari ie nepl cut - i de asemenea produc "poluare sonor " (sunt prea g l gioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd p s ri i necesitnd terenuri mari
http://www.eoliene.eu/costurile-energiei-eoliene.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83 16 http://www.eoliene.eu/avantajele-energiei-eoliene.html
15 14

virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o apari ie atractiv stilizat , c ma inile omoar mai multe p s ri pe an dect turbinele i c alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind c rbunele, sunt cu mult mai d un toare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser . Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului dep e te limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis , ntotdeauna exist posibilitatea ca ea s fie dep it .17 Parcurile eoliene, mai ales cele mari, pot genera turbulente care pot afecta in mod semnificativ temperatura aerului de la sol, sustin cercetatorii americani. Cum turbinele sunt de obicei amplasate pe terenurile agricole, aceste modificari de temperatura ar putea avea un efect puternic asupra productivitatii culturilor. Echipa de cercetatori americani sustine ca impactul poate fi redus prin modificarea rotorului, o strategie destul de costisitoare dar, spun specialistii, "proiectarea de noi rotoare care genereaza mai putine turbulente creste productivitatea parcurilor eoliene". O a doua optiune ar fi ca parcurile sa fie amplasate in zone cu un grad de turbulente marit. Cercetatorii spun ca in anumite conditii, rotorul de turbina in contact cu aerul poate duce la schimbarea temperaturii in zona. Aceasta turbulenta duce la o incalzire pe timp de noapte si o racire in timpul zilei, temperatura suferind modificari intre -0,4 si 1,5 grade celsius.18

Mituri despre energia eoliana Fapte: Energia eoliana limiteaza impactul asupra habitatelor si a faunei salbatice Devoltatorii de ferme de vant sunt obligati efectueze o evaluare a impactului asupra mediului sa se asigure ca efectul potential asupra mediului inconjurator, inclusiv asupra faunei si florei, sunt atent luate in considerare inainte de constructia. De asemenea se lucreaza indeaproape la conservarea grupurilor de animale salbatice iar ca fapte: Dezvoltatorii de ferme eoliene trebuie sa se asigure ca noile schimbari in mediu sunt prietenoase cu habitatele animalelor existente. In multe cazuri impactul cu animalele salbatice poate fi evitat sau redus prin ajustarea localizarii intregul proiect, a numarului de turbine sau reamplasarea unor turbine individuale. Energia eoliana se incadreaza in impactul global asupra pasarilor, liliecilor, si a altor animale salbatice si a habitatelor naturale si este amplasata in locatii extreme de specificatie C. In plus, impactul produs de energia eoliana este extrem de scazut in comparatie cu alte activitati umane. Decesele cauzate de turbinele eoliene pasarilor reprezinta o mica parte din cele provocate de alte surse umane, cum ar fi cele legate de pisici si cladiri. Statisticile din SUA arata ca 1 miliard de pasari sunt ucise de ciocnirea cu cladirile in fiecare an si pana la 80 milioane de vehicule. Prin comparatie, se estimeaza ca turbinele eoliene comerciale in SUA provoca decese directe de numai 0.01 - 0,02% din totalul pasarilor ucise anual prin coliziunile cu structuri realizate de om si alte activitati umane. In Marea Britanie, Societatea Regala pentru Protectia pasarilor, spune ca "noi nu am putut fi martorii unor efecte adverse majore asupra pasarilor asociate cu fermele eoliene ". In ciuda acestui impact minim, se depun eforturi extinse pentru a evita amplasarea de turbine eoliene pe exploatatiile situate in zonele care ar putea atrage un numar mare de pasari sau lilieci, cum ar fi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83 http://www.ziare.com/mediu/turbine-eoliene/parcurile-eoliene-pot-modifica-temperatura-la-nivelul-solului1047472
18

17

rutele de migratie. Studiile aviare sunt de rutina si se efectueaza la locatiile unde sunt propuse proiecte de ferme de vant precum si orice modificari sunt monitorizate dupa aceea. Fapte: Energia eoliana nu este zgomotoasa La o distanta de 300 metri, un modern ansamblu de turbine eoliene, zgomotul nu este decat al unui frigider. Prin proiectare s-a imbunatatit drastic zgomotul de componente mecanice astfel incat sunetul cel mai sonor este cel al vantului care interactioneaza cu paletelor rotorului. Chiar si in zonele rurale care sunt in general linistite, sunet de vantul este adesea mai tare decat cel provenit de la turbine.19 Pentru a se evita perturbarea cu zgomot potential al vecinilor se aplica de catre autoritatile locale reguli stricte sa se asigure ca turbinele eoliene sunt situate la o distanta convenabila de casele din apropiere. Concluzii Sectorul industriei energiei eoliene este unul foarte dinamic. Daca pana acum 40 de ani energia eliana era folosita foarte rar, mai mult pentru asigurarea curentului electric in zone izolate sau pentru navigatie ori morarie, acum centralele eoliene au inceput sa fie folosite la scara larga pentru productia de curent electric. Principiul de functionare al unei turbine eoliene pentru productie industriala de energie electrica este relativ simplu: forta vantului care actioneaza asupra rotorului turbinei determina punerea acestuia in miscare, antrenand prin intermediul unui reductor un generator electric. Variantele constructive difera de la producator la producator, existand in momentul de fata doua variante majore de actionare a generatorului: clasica ( prin intermediul unui sistem cu doi arbori cu viteze diferite) si directa, caz in care rotorul antreneaza direct un generator electric cu un numar mai ridicat de poli. In momentul de fata, varianta clasica este cea mai respandita. In ultimii 20 de ani, costul energiei electrice provenite de la sistemele eoliene de utilitate la scara industriala a scazut cu mai mult de 80%. La inceputul anilor 1980, atunci cand primele turbine industriale au fost instalate, costul energiei electrice generate de vant se ridica la 30 de centi pe kilowatt-ora. Acum, centralele electrice eoliene pot genera energie electrica pentru mai putin de 5 centi / kWh fapt pentru care centralele eoliene au devenit o sursa de energie foarte competitiva si rentabila. Dimensiunile turbinelor au evoluat deasemenea, ajungand de la 50 kw/h capacitate de productie si 15 m diametru al rotorului in 1980 la 5000 kw/h si 124 m diametru al rotorului in 2003. In prezent, in perioada de testare exista chiar si turbine cu capacitatea de peste 6 MW. Durata medie de viata a unei turbine este de aproximativ 20 ani. Produc ia de energie eoliana s-a dublat n ultimii trei ani, asfel incat energia eoliana asigura aproximativ 2% din consumul de energiei electrice la nivel mondial. Cresterea capacitatii instalate de energie eoliana a avut un trend exponential, mai ales in zone precum Asia si America de Nord. China este tara cu cea mai mare rata de crestere anuala a capacitatii de productie a energiei eoliene in 2009, cu 13,8 GW noi instalati. China are deasemenea cea mai spectaculoasa crestere a capacitatii totale instalate de energie eoliana, dublandu-si capacitatea de la un an la altul in perioada 2004-2009 si marindu-si capacitatea totala de aproape 75 de ori in doar 10 ani.

http://www.eoliene.eu/distrugerea-miturilor-energiei-eoliene/16-mit-energia-eoliana-dauneaza-mediuluiinconjurator.html

19

Este prevazut ca pana in 2030, energia eoliana sa sigure 34% din consumul de energie elctrica din Uniunea Europeana, iar pana in 2050, sa agire 50% din consumul de energie electrica al UE. Un alt trend important este constructia de ferme eoliene pe mare. EWEA si-a propus ca pana in 2030 sa instaleze capacitati noi de energie eoliana pe mare de 100 GW iar pana in 2050 EWEA intentioneaza sa mai adauge inca 200 GW capacitati noi de energie eoliana construind doar pe mare. Acestea au multe avantaje precum randamentul constant, sunt suficient de departe de mal pentru a nu fi vazute si produc mai multa energie elctrica decat instalatiile eoliene de la mal, dar din pacate au si dezavantaje legate de costurile de constructie care cresc odata cu distanta fata de mal si adancimea zonei in care sunt instalate. Se apreciaza ca in timp aceste probleme vor fi rezolvate si costurile de productie al energiei eoliene marine vor scadea. In Romania, acest domeniu energiei eoliene, a devenit interesant in anul 2004, cand a fost adoptata legislatia care permite unor companii nedetinute de catre stat sa produca si sa furnizeze enegie electrica care sa fie introdusa in sistemul national. Mai exista inca impedimente legate de slaba mediatizare a legislatiei specifice; inexistenta unei harti profesionale si exacte a vitezei si directiei vanturilor la nivel national; infrastructura inexistenta sau slab dezvoltata in unele locatii cu potential bun; starea actuala a drumurilor nationale care nu permit sau permit cu greu accesul transporturilor agabaritice in cazul turbinelor moderne de capacitati mari; costul relativ ridicat al turbinelor noi; sursele de finantare insuficiente precum si lipsa ajutorului financiar din partea statului. Totusi, in ciuda acestor impedimente Romania este o piata interesanta pentru energia eoliana, fapt certificat de formele de relief, cota de productie existenta la ora actuala (nesemnificativ acoperita), precum si interesul unor companii transnationale interesate de implementarea unor proiecte de mare anvergura in zone cu potential ridicat. In alegerea locatiei sunt foarte importanti doi factori majori: complexitatea locatiei si conditiile meteo extreme. Este de mentionat faptul ca majoritatea turbinelor functioneaza optim in intervalul 3-25 m/s viteza a vantului, cu un maxim de productivitate atins la 10-16 m/s. Cand sunt depasite extremele intervalului, turbina se opreste automat pentru a evita eventuale avarii. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substan e poluante i gaze cu efect de ser , datorit faptului c nu se ard combustibili.Asfel nu se produc deseuri, se evita emisii importante de dioxid de carbon si se fac economii importante la factura de electricitate prin evitarea consumului de produse petroliere care devin din ce in ce mai scumpe. Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat , inconstan a datorit varia iei vitezei vntului, termenul lung de amortizare al investitiei precum i num rului redus de amplasamente posibile Miturile precum ca turbinele eoliene provoaca zgomute puternice sau ca sunt responsabile pentru scaderea semnificativa a numarului pasarilor din zonele in care au fost amplasate parcurile eoliene au fost infirmate de catre specialisti. In cazul pasarilor, un studiu efectuat in SUA a demostrat ca mult mai multe pasari sunt omorate de pisici sau ciocniri cu zgarie nori. Evolutiile din ultimii 30 de ani au aratat ca utilizarea vantului pentru producerea de energie ecologica a devenit deja o industrie cu implicatii profunde in sistemele energetice si planurile de dezvoltare durabila. Energia eoliana ofera omenirii o speranta pentru un mediu mai curat, diminuarea efectului de sera si a smogului, probleme foarte importante ale secolului XXI.

Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5. 6.

EWEA, Pure Power Raport 2009 GWEC, Global Wind Report 2009 http://en.wikipedia.org/wiki/Wind_power#Environmental_effects, disponibil la 10.11.2010 http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83, disponibil la 10.11.2010 http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83, disponibil la 12.11.2010 http://www.adevarul.ro/financiar/Avem_o_noua_lege_a_energiei_regenerabile_Cum_o_aplicam_0_294571071.html , disponibil la 8 iulie 2010 7. http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/, disponibil la 12.11.2010 8. http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/componentele_unei_turbine, disponibil la 12.11.2010 9. http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/tipuri_de_turbine_eoliene, disponibil la 12.11.2010 10. http://www.bluelineenergy.ro/energie-eoliana/Prezentare-generala--s251.html, disponibil la 12.11.2010 11. http://www.eoliene.eu/avantajele-energiei-eoliene.html, disponibil la 12.11.2010 12. http://www.eoliene.eu/costurile-energiei-eoliene.html, disponibil la 12.11.2010 13. http://www.eoliene.eu/distrugerea-miturilor-energiei-eoliene/16-mit-energia-eolianadauneaza-mediului-inconjurator.html, disponibil la 12.11.2010 14. http://www.eoliene.eu/turbine-eoliene-pe-mare-offshore.html, disponibil la 12.11.2010 15. http://www.ziare.com/economie/productie/cea-mai-mare-ferma-de-vant-off-shore-din-lumein-china-1050830, disponibil la 24.10.2010 16. http://www.ziare.com/mediu/energie-eoliana/parcurile-eoliene-de-la-galati-ar-puteaproduce-cat-doua-unitati-de-la-cernavoda-1051186, disponibil la 24.10.2010 17. http://www.ziare.com/mediu/stiri-mediu/distrugerea-mediului-ne-costa-4-500-de-miliardede-dolari-pe-an-1049939, disponibil la 20.10.2010 18. http://www.ziare.com/mediu/turbine-eoliene/parcurile-eoliene-pot-modifica-temperatura-lanivelul-solului-1047472, disponibil la 10.10.2010

S-ar putea să vă placă și