P. 1
Masterplan deseuri Mehedinti

Masterplan deseuri Mehedinti

|Views: 332|Likes:
Published by Delia Seclaman

More info:

Published by: Delia Seclaman on May 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

Judeţul Mehedinţi

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIUNE A DEŞEURILOR PROIECT

2008

Cuvânt înainte Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor (PJGD) Mehedinţi reprezintă principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor la nivel judeţean. Scopul acestuia este de a crea o bază solidă de dezbatere şi selectare a acelor opţiuni care permit realizarea unui sistem integrat de management durabil al deşeurilor municipale. Planul identifică punctele sensibile ale actualului sistem de gestiune a deşeurilor şi propune căile eficiente de îmbunătăţire a acestuia prin măsuri care să permită atingerea obiectivelor şi ţintelor asumate şi conformarea practicilor cu cerinţele legislaţiei de protecţie a mediului. În acelaşi timp, PJGD Mehedinţi stabileşte cadrul pentru elaborarea unor proiecte competitive care să atragă sprijinul financiar necesar atingerii termenelor de implementare stabilite. PJGD reprezintă o cerinţă legală naţională şi comunitară şi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor formulate în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, precum şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 4 Sud Vest Oltenia , aprobat prin ordin comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.1364 /14.12. 2006 şi al Ministerului Integrării Europene nr. 1499/21. 12 .2006. Elementul central al planului este reprezentat de necesitatea colectării selective a deşeurilor. Acesta reprezintă în egală măsură o provocare pentru autorităţi, dar şi pentru cetăţeni. Este un “examen de civilizatie” pe care trebuie să-l pregătim riguros şi pe care să-l trecem cu succes. Dorim să aducem mulţumirile noastre tuturor instituţiilor şi persoanelor care au contribuit larealizarea acestui plan. Sperăm într-un sprijin cât mai larg din partea publicului, a operatorilor economici şi a celorlalte autorităţi în etapele de implementare a planului, pentru a putea construi împreuna temelia unui mediu mai curat şi mai sănătos în judeţul nostru.

Preşedinte Consiliul Judeţean Mehedinţi Ing. Bălu Marius

Director Executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi Ing. Dan Mihai Budu

ABREVIERI SI ACRONIME

ADR AFM ANPM APM ARAM ARPM CJ DEEE EEE GNM HG ICIM INS

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Administraţia Fondului pentru Mediu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu Agenţia Regională pentru Protecţia Mediulu Consiliul Judeţean Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Echipamente electrice şi electronice Garda Naţională de Mediu Hotarâre a Guvernului României Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti Institutul Naţional de Statistică aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007

Metodologie Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, MMDD MMGA PJGD PNGD PRGD SEA SNGD VSU Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor Evaluare Strategică de Mediu Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor Vehicule scoase din uz

Cuprins
1. Introducere 2. Prezentarea situaţiei existente Descriere generală a judeţului 2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului 2.1.2 Arii protejate 2.1.3 Infrastructura 2.1.4 Date demografice 2.1.5 Aşezări umane 2.1.6 Dezvoltare economică 2.2 Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor 2.2.1 Generarea deşeurilor 2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor 2.2.3 Valorificarea şi tratarea deşeurilor 2.2.4 Eliminarea deşeurilor 3. Obiective şi Ţinte judeţene de Gestionare a Deşeurilor 4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi deşeurilor de ambalaje 4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii 4.1.2 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje 4.2 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 4.3 Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale 4.4 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje 4.5 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje 4.5.1 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 4.5.2 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje 5. Fluxuri Specifice de Deşeuri 5.1 Deşeuri periculoase din deşeuri municipale 5.2 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 5.3 Vehicule scoase din uz 5.4 Deşeuri din construcţii şi demolări 5.5 Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti 6. Evaluarea Alternativelor Tehnice 7. Calculul capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor 7.1 Colectare şi transport 7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare 7.1.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile 7.1.3 Staţii de transfer 7.2 Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje 7.2.1 Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje 7.2.2 Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale 7.3 Depozitarea deşeurilor 8. Evaluarea costurilor 8.1 Introducere 8.2 Indicatori de cost 8.3 Suportabilitate 8.4 Etapele principale în estimarea costurilor 9. Măsuri de Implementare
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag. 3 pag. 10 pag. 10 pag. 13 pag. 13 pag. 13 pag. 15 pag. 17 pag. 17 pag. 20 pag. 21 pag. 24 pag. 26 pag. 28 pag. 32 pag. 41 pag. 41 pag. 41 pag. 45 pag. 47 pag. 50 pag. 54 pag. 57 pag. 57 pag. 59 pag. 63 pag. 63 pag. 66 pag. 69 pag. 71 pag. 74 pag. 76 pag. 82 pag. 82 pag. 82 pag. 87 pag. 87 pag. 87 pag. 88 pag. 88 pag. 94 pag. 99 pag. 99 pag. 99 pag. 100 pag. 100 pag. 112
pag.1 din 193

10. Monitorizare

pag. 124

Anexe
Anexa nr. 1 - Calendarul stabilit pentru desfăşurare procedurii de realizare a evaluării de Mediu a P.J.G.D Anexa nr. 2 - Legislaţia română şi europeană în domeniul deşeurilor; Anexa nr. 3 - Datele de contact şi localităţile deservite de către agenţii de salubrizare Anexa nr. 4 - Hărţi - Depozite de deşeuri în diferite faze de amenajare, Anexa nr. 5 - Planul de implementare pentru Directiva 91/27/CEE privind epurarea apelor uzate - situaţia colectării şi epurării apelor uzate orăşeneşti în România aglomerări urbane cu peste 2000 l.e – Judeţul Mehedinţi Anexa nr. 6 - Proiecte aprobate pentru finanţare prin Ordonanţa nr. 7 / 2006 – privind privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural Anexa nr. 7 - Master Plan pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi ( Situaţia existentă, studiul socio – economic, pregătirea Master Planului ) - Draft Anexa nr. 8 - Opţiuni de gestionare a deşeurilor şi consecinţelor lor Anexa nr. 9 - Alternative posibile pentru atingerea ţintelor Anexa nr.10 - Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării Anexa nr.11 – Repartiţia densităţii populaţiei în judeţul Mehedinţi

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.2 din 193

12. La art. 2006 şi a Ministerului Integrării Europene nr. iniţierea procesului de planificare. a fost întocmit în baza „Metodologiei pentru elaborarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor” aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. si a • Legislaţiei române şi europene Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor al judeţului Mehedinţi.3 din 193 Procesul de elaborare a planului cuprinde următoarele faze: Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Capitolul 1 INTRODUCERE Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor. implementare.1364 /14.G. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor (PJGD).2006. monitorizarea implementării. trebuie să fie în deplină concordanţă cu principiile şi obiectivele: • • Planului naţional de gestionare a deşeurilor Planului regional de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 4 S-V Oltenia . în colaborare cu Agenţia Judeţeana pentru Protecţia Mediului. 497 bis/25. situaţia existentă. 12 . regional şi judeţean. pag. planificare. 83 se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor vor fi elaborate de către Consiliul Judeţean.2007.judeţul Mehedinţi . consultarea publicului. aprobat prin ordin comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. care poate fi împărţit în patru faze principale: • • • • • • • • elaborare plan .J.07. revizuirea planului. Baza legală a P.D Legea 27 / 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Procesul de planificare/implementare a gestionării deşeurilor este un proces continuu. 1499/21. 78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional.951/2007 şi publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. în concordanţă cu prevederile directivelor relevante. sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.

Litian Palaloga – A. Cristinel Pavel – Consiliul Judeţean Mehedinţi 13.4 din 193 . Alexandru Păunescu – Consiliul Judeţean Mehedinţi 2.R Oltenia Din grupul de lucru pentru realizarea P. propuneri de obiective. iar grupul de lucru realizează colectarea datelor. 2005-2013 precum şi aria geografică pentru care se realizează planificarea.D.A 10. Mutaşcu Georgiana . Buzner Ion . Doru Zăuleţ – A.P. Participarea factorilor interesaţi şi a publicului larg în procesul de planificare asigură acceptarea politicii privind deşeurile şi contribuie la atingerea obiectelor acesteia. Rolul comitetului de coordonare este acela de a coordona procesul general de planificare şi de a furniza elementele de bază cum ar fi identificarea fluxurilor prioritare de deşeuri.Consiliul Judeţean Mehedinţi 12. respectiv judeţul Mehedinţi.G. Rădoi Mariana . Dragoş Oprea – Primăria Orşova 4.M Mehedinţi 3. Din comitetul de coordonare fac parte: 1. pregătirea proiectului de plan.C Floricola S. Nanciu Cătălina – S. Gabriel Stoian . Lucian Filip – Consiliul Judeţean Mehedinţi 5.R Oltenia Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .M Mehedinţi 9.Direcţia Judeţeană de Statistică 5. Viorel Preduţ – A.P.judeţul Mehedinţi pag. identificarea implicaţiilor diferitelor măsuri de implementare şi bineânteles. pregătirea analizei privind situaţia existentă. Ion Răduică – Primăria Baia de Aramă 6. Petre Istodor – Consiliul Judeţean Mehedinţi 4.Primăria Strehaia 14.Iniţierea procesului de planificare În această fază s-a determinat în primul rând perioada de planificare. Participanţi in procesul de planificare Prima etapă a procesului de planificare a constat în constituirea comitetului de coordonare şi a grupului de lucru. identificarea problemelor potenţiale.M Mehedinţi 8. Amalia Vişan – Consiliul Judeţean Mehedinţi 2.Primăria Vînju Mare 15. Filipescu Camelia – S.A Orşova 3.J. Nicolae Vuvrea – S. Mianda Teculescu – Primăria Drobeta Turnu Severin 7. determinarea obiectivelor principale la nivelul judeţului şi a principalelor măsuri de implementare.D. Mirela Floroiu – A.C Brantner Servicii Ecologice S.P.A 11.D. fac parte : 1. Cosmin Băloi – A.C Flora Sercom S.

1 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . 78/2000 privind regimul deşeurilor cu completările şi modificărilor ulterioare. privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. conform prevederilor HG 1076/2004 .27/15.2007.4 din PJGD Discuţii cu privire la conţinutul capitolelor 5.G.J.G.01.Evaluare impact de mediu pentru planuri şi programe.J. a demarat acţiunea de elaborare a P.11.judeţul Mehedinţi pag.Evaluarea strategică de mediu Consiliul Judeţean Mehedinţi .D este prezentat în Anexa nr. Etapele parcurse sunt : Data 15 noiembrie 2007 de Coordonare (CC) 03 decembrie 2007 Solicitarea CJ Mehedinţi adresată instituţiilor responsabile cu întocmirea planului de a-şi desemna reprezentanţii pentru GL şi CC 07 decembrie 2007 Prima întâlnire a GL – stabilirea graficului de elaborare PJDG. responsabilităţi 10 ianuarie 2008 17 ianuarie 2008 Întâlnire GL – comunicarea datelor necesare completării situaţiei actuale Întâlnire GL – s-a stabilit prognoza privind evoluţia populaţiei judeţului Mehedinţi până în anul 2013 31 ianuarie 2008 7 februarie 2008 21 februarie 2008 10 martie 2008 Discuţii cu privire la conţinutul capitolelor 1. data de 10. termene.5 din 193 Activităţi Stabilirea instituţiilor ce fac parte din Grupul de lucru (GL) şi din Comitetul . având ca termen de finalizare şi începere a procedurii de realizare a evaluării de mediu.2008.2007.7 din PJGD Discuţii cu privire la conţinutul capitolelor 8 – 10 din PJGD Finalizarea PJGD Mehedinţi Publicarea pe site-ul web al CJ Mehedinţi pentru dezbatere publică Calendarul stabilit pentru desfăşurare procedurii de realizare a evaluării de Mediu a P. conform prevederilor Legii nr.D pentru judeţul Mehedinţi începând cu data de 15.03. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

baterii şi acumulatori. valorificarea si eliminarea corecta a deşeurilor periculoase Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare. J Mehedinţi nr…….judeţul Mehedinţi . Nu fac obiectul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. 2008. nămoluri de epurare. Evaluarea Impactului asupra Mediului. mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase .care conţine prevederi privind managementul. Legislaţia privind transportul.din ……. Detaliile procedurilor de operare. • • • • • • Să servească ca baza pentru elaborarea proiectelor pentru obţinerea finanţării.reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase. următoarele elemente: Studiile de Fezabilitate. PCB-uri şi PCT-uri.6 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. C. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor are ca scop: • • • Definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional şi Naţional de Gestionare a Deşeurilor Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean. deşeuri de echipamente electrice şi electronice. uleiuri uzate. Principalul lor scop este acela de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean. Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor. vehicule scoase din uz.Forma finală a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a fost aprobată prin H..care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri. Legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje. importul şi exportul deşeurilor. eliminarea deşeurilor prin depozitare. stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie. deşeuri de dioxid de titan. Prevederi legislative privind gestionarea deşeurilor Legislaţia europeană care include prevederi relevante referitoare la planificarea deşeurilor este reprezentată de: • • • • • Directiva 2006/12/CE privind deşeurile . • • Legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor . care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor. Proiectele Tehnice. pag. pentru realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean.

la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje. instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat: fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate. nămoluri de la epurarea apelor uzate.J.D sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile.G.D Deşeurile care fac obiectul prezentului P. deşeurile din construcţii şi demolări. industrie şi instituţii). inclusiv deşeurile periculoase. 17 02. Categorii de deşeuri care fac obiectul P.) Cod (Lista europeană a deşeurilor şi HG 856/2002) 20 20 01 20 02 20 03 Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) Deşeuri din construcţii şi demolări Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Vehicule scoase din uz Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 15 01 17 01. deşeuri stradale. Tip de deşeu Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ industrie. vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.G.Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia româna şi sunt prezentate în Anexa nr.J. 17 04 19 08 05 16 01 06 20 01 35* 20 01 36 Impactul asupra Comunităţii Implementarea P. 2 a prezentului plan. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei Europene a deşeurilor şi H.G.7 din 193 .amenajarea celor 4 staţii de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport al deşeurilor .extinderea colectării deşeurilor pentru zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .G.D va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor impactul implementării Planului asupra comunităţii fiind : În ce priveşte deşeurile municipale asimilabile : .închiderea depozitelor neconforme şi amenajarea la nivel judeţean a unui depozit conform cu normele europene . deşeuri din pieţe.judeţul Mehedinţi pag.J. deşeuri voluminoase etc.

a recipientelor din PET.amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor voluminoase facilitează eliminarea acestora fără să fie depozitate necontrolat: . . aplicarea de tarife speciale la Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciilor de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor. sortarea. parcuri şi instituţii publice. valorificare şi eliminare pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte fapt ce va implica populaţia.d. Câteva acţiuni ce se vor desfăşura pentru atingerea scopului sunt : întărirea controlului şi înăsprirea din punct de vedere legal la autorizarea societăţilor de construcţii. beton.centrele pentru sortarea deşeurilor din ambalaje şi alte deşeuri reciclabile din deşeuri municipale creează noi locuri de muncă şi schimbă destinaţia unor fluxuri de deşeuri. colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor deoarece containerele respectă un cod al culorilor. lemn ş.) vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării urmând ca fracţiile nevalorificate să fie eliminate controlat. a materialelor textile şi sticlei provenite din comerţ. tencuieli. .8 din 193 . În ce priveşte precolectarea diferenţiată.încurajarea compostării deşeurilor în propria gospodărie în zonele rurale.sortarea la generator în containere speciale şi transport separat pentru hârtie/sticlă/plastic/deşeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie.noi reglementări şi cerinţe cu privire la colectarea.depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală.utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării / reciclării materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate În ce priveşte acţiunile ce trebuie întreprinse şi măsurile ce vor fi luate cu privire la fluxurile speciale de deşeuri şi informarea / consultarea populaţiei : . precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură. ţigle.crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor.vor apare containere speciale şi pentru colectarea hârtiei/cartonului. a dozelor din aluminiu. .deşeurile din construcţii şi demolări ( cărămizi.a. .m. aceasta ducând la implicarea populaţiei. dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute. .judeţul Mehedinţi pag. punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje şi a celor biodegradabile : . . va asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei. .

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii autorizaţiilor de Mediu. . informarea populaţiei cu privire la conformarea la noile practici.judeţul Mehedinţi pag. deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri. investiţiile. gradul de implicare şi conştientizare să crească. Pentru a atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase. În perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă prin desfăşurarea de campanii sistematice de informare. tratarea sau eliminarea deşeurilor.9 din 193 . tratare sau depozitare.deşeurile menajere periculoase . chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare. Cetăţenii vor fi informaţi asupra practicilor legate de : colectarea.eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări. a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi electronice realizând în acest fel noi locuri de muncă. costurile de colectare. publicarea în mod regulat de rapoarte privind cantităţile. noi surse de materii prime secundare şi se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice : de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceiaşi categorie. consultări periodice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu. Ei vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor. fiind de aşteptat ca în timp.

precum şi informaţii privind compoziţia acestora. agenţii economici generatori de deşeuri sau agenţii economici valorificatori de deşeuri au asigurat informaţii privind cantităţile de deşeuri colectate. Scopul este de a identifica starea prezentă (tipuri şi cantităţi de deşeuri). puncte slabe şi lipsuri în cadrul sistemului. dar au legătură şi pot influenţa cantităţile de deşeuri. parcuri naţionale. vegetaţie. Descrierea generală a judeţului În acest capitol se găsesc date care nu sunt asociate direct cu deşeurile. eliminate.2 Arii naturale protejate – arii naturale protejate la nivel naţional şi la nivel local. Acest lucru s-a datorat în special din cauză că nu a fost implementat un sistem de colectare selectivă la nivelul judeţului. parcuri naturale Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . privind : • • • • Organizarea (ex : care este gradul de control al sistemului de gestionare a deşeurilor în termeni organizaţionali. relief.1.1 Prezentarea judeţului – suprafaţă. următoarele: 2. Eliminarea deşeurilor .Capitolul 2 PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE Starea actuala în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor în judeţul Mehedinţi este considerată ca punct de referinţă pentru identificarea necesităţilor pentru dezvoltările ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor. Sub fiecare tabel s-a definit sursa datelor sau informaţiilor. Pentru stabilirea obiectivelor de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Mehedinţi s-a ţinut cont de situaţia curentă. companiile de gestionare a deşeurilor. Există şi situaţii în care nu s-au obţinut date referitoare la unele cantităţi din anumite tipuri de deşeuri (ex : deşeuri voluminoase). vor fi tratate în subcapitole. climă. s-au folosit şi date bazate pe cantităţi estimate de deşeuri. Tratarea deşeurilor . În general. Dintre aceste date. sociali şi instituţionali) .10 din 193 .1. sursele de date prezentate în PJGD au fost menţionate. de protecţie a mediului. Colectarea şi transportul deşeurilor . Anul de referinţă pentru acest plan. valorificate. 2. Autorităţile competente la nivel local. Deşi se recomandă să se folosească ca informaţii cantităţi cântărite de deşeuri.judeţul Mehedinţi pag. a fost anul 2005. geologie.1. reţea hidrografică 2.

localităţi izolate 2. Modificarea utilizării terenurilor a condus la pierderea unor habitate şi indirect a comunităţilor care le populau. apariţia unor specii invazive. el poate fi ameninţat de activităţi turistice. reprezentând cca. Gorj la nord şi Dolj la sud-est. comunităţi de plante şi animale. Actele legislative reglementează Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . dar a indus modificări directe şi indirecte de habitate.71% 30.45% 4. turism. judeţul Mehedinţi se evidenţiază ca o unitate administrativă bine individualizată.30% 3. Km 2 Suprafaţa totală Suprafaţă agricolă Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră Ape şi bălţi Alte suprafeţe (teren neproductiv) Suprafaţa locuită (curţi şi construcţii) 4. şomajul.3 Infrastructură – infrastructura de transport ( drumuri.5 Aşezări umane – structura administrativă. prin poluarea solului.19 2. aparent are rol benefic în conservarea habitatelor şi speciilor.1. căi ferate ). comerţ 2.2. Judeţul Mehedinţi este situat în partea de sud-vest a României şi se învecinează cu judeţele: Caraş-Severin la vest.2.35 Sursa : Statistica şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Geodezie. areale de distribuţie a unor specii.6 Dezvoltarea economică – activităţi economice.58 170.1. Construirea sistemelor hidroenergetice « Porţile de Fier I şi II » a adus confort uman.1.89 km pătraţi.4 Date demografice – evoluţia populaţiei în judeţ – pe medii ( urban şi rural ) 2. PIB. Agricultura de subzistentă practicată la nivelul judeţului.89 2945. Problema care se pune este că nu toţi agricultorii cunosc ce nu trebuie să desţelenească şi să defrişeze pentru a obţine noi spaţii de cultură a cerealelor sau legumelor. alimentare cu apă şi canalizare 2. apărând astfel pericolul unor dezechilibre ecologice.932.1% din suprafaţa ţării.11 din 193 . Chiar dacă un habitat şi lumea vie ce-l populează nu este afectat fizic prin utilizarea terenurilor.1. venitul lunar.1.68 115.1.95 % 100 % 59.judeţul Mehedinţi pag. care a oferit încă din vremurile străvechi condiţii prielnice de etnogeneză şi de menţinere a populaţiei autohtone.Prezentarea judeţului Date geografice şi geologice Parte componentă a spaţiului carpato-dunărean. aerului şi apei. Recoltarea de plante şi vânătoarea peste cotele aprobate prin autorizaţii şi în special braconajul au un rol determinant în instabilitatea ecosistemelor. La sud se învecinează cu Bulgaria şi Serbia şi cuprinde un teritoriu de 4.03 206.932.65 1494.

regimul anual de precipitaţii este caracterizat prin două perioade cu cantităţi lunare mai mari: una în lunile mai-iulie şi altele în lunile noiembrie .3 m/s. Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în medie în luna februarie. dacă nu sunt controlate şi monitorizate.2 0 C . Direcţia dominantă de deplasare a vânturilor este condiţionată de valoarea gradientului baric orizontal.6 0 0 C.2005 sunt de 2. precipitaţii. distrugeri de drumuri. prin intermediul anumitor indicatori : temperatură. Hidrologie. mediile anuale ale temperaturii au valori de circa 11. Geologie Clima În acest capitol se descrie tipul de climă din judeţ. în data de 25 ianuarie1942.judeţul Mehedinţi pag. iar cea mai călduroasă lună fiind luna iulie. pot provoca daune severe habitatelor şi comunităţilor de plante şi animale. înregistrată la staţia meteorologică Drobeta Turnu Severin. Comparativ cu temperatura.43 m/s .70 C . Pentru aceasta trebuie întocmite hărţi geologice.activităţile ce afectează direct habitatele şi speciile. apa subterană trebuie să fie la o adâncime mare.Drobeta Turnu Severin 11.60 C . modul de utilizare a terenurilor.8 oC. precipitaţiile reprezintă un element meteorologic mult mai instabil. . . De exemplu pentru stabilirea locaţiei unui depozit de deşeuri. precipitaţiile cu caracter de aversă.4 oC în lunile reci ale anului. alunecări de teren. condiţiile geologice sunt foarte importante : existenţa unui teren impermeabil ar reduce mult cheltuielile de construcţie . producând inundaţii. localizarea activităţilor potenţial poluatoare. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . precum şi de factorii fizico-geografici locali. În general. iunie.4 maximă absolută a atins valori de 42. Climă .8 0 C. se produc pe suprafeţe relativ restrânse. distrugeri de terasamente de cale ferată.ianuarie. Vânătoarea şi pescuitul. vânt. Temperatură C în 17 august 1952.Baia de Arama 9. iar vitezele maxime anuale ajungând la 13. iar temperatura minimă absolută record de -27.Orşova 11.12 din 193 . Vitezele medii anuale pentru anii 1999. Temperaturile aerului observate pe o perioda de peste 69 de ani. efectul lor poate fi rapid şi distructiv. Mediile lunilor de vară. cu o temperatura medie de 24. iulie şi august este de 23. Temperatura medie pentru judeţ pe diverse localităţi este : . În judeţul Mehedinţi.4 0 C . Hidrologia Sunt importante identificarea locaţiilor pentru facilităţile cele mai potrivite pentru managementul deşeurilor. Temperatura medie anuală este de 2.

2. starea infrastructurii).13 din 193 .5 ha. argile bentonitice. incluzând: . aeroporturi. cărbune. căi ferate.000 ha ). aferentă judeţului (67. respectiv Parcul Natural Porţile de Fier şi Parcul Naţional Domogled Valea – Cernei. O situaţie aparte o prezintă zonele calcaroase cu o puternică reţea de galerii şi fisuri în care apele subterane circula în regim carstic. gabrouri. suprafaţa Parcului Natural – Geoparcul Platoul Mehedinţi (106.J. conform H. nr. H. Ariile naturale protejate pentru judeţul Mehedinţi conform Legii nr. La acestea se adaugă importante rezerve de roci utile şi materiale de construcţii: argile. Zăcăminte metalifere de magneziu.Transport (drumuri.C. Topolniţei. azbest. la care se adaugă Peştera Izverna (2 ha).000 ha).Sisteme de încălzire alimentare cu gaze.judeţul Mehedinţi pag. În zona cristalină. fier.5 ha ( Pădurea Stârmina. cu roci impermeabile.13/2000 . Formaţiunile permeabile din unităţile piemontane şi câmpie permit acumulări de ape situate la adâncimi de 10-30 m. Această suprafaţă reprezintă 35. Motrului. Infrastructura Datele privind infrastructura descriu sisteme fizice de bază din judeţ. precum şi 3 rezervaţii forestiere cu 132. cele doua zone umede (1. 5/2000 sunt în număr de 32 având o suprafaţă de 2205. incluzând suprafaţa celor două parcuri.805 ha ).G. cantonate în deluvii. marne.) Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .092 ha ). calcare.Apele subterane sunt înmagazinate diferenţiat în funcţie de varietatea structurală şi litologică. de huilă. Hinova – Ostrovul Corbului şi Gârla Mare – Salcia. etc. nisipuri şi pietrişuri. nichel.3. sulfuri polimetalice. pânza freatică urcă până la 2-5 m. Resurse de apă (Million m3) Resurse de apă Suprafaţă Subteran Total Mehedinţi 98 14 112 Sursa : S. 2151/2004 şi cele două zone umede menţionate mai sus conf.7% din suprafaţa judeţului (490. Zăcăminte metalifere de crom.G. se găsesc pânze freatice locale.2 Arii protejate Suprafaţa protejată din judeţul Mehedinţi este de 174. granite. .Epurarea apelor uzate : .897 ha.Alimentare cu apa . 2. Cosuştei. În şesurile aluviale ale Dunării.1.A Mehedinţi Geologie (Resurse naturale ) Sunt cantonate cu precădere în zonele muntoase. de bentonită în formaţiunile tortoniene şi câteva apariţii de sare. Huşniţei.1. Pădurea Lunca Vânjului şi Pădurea Bunget).

DN : 434 km . Numărul de pasageri transportaţi în anul 2005 a fost de 2.9 Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistică Mehedinţi . Drobeta Turnu Severin şi Orşova.judeţul Mehedinţi pag. La nivelul judeţului. deservind astfel oraşele Strehaia.14 din 193 .2005 Reţeaua de căi ferate : Judeţul Mehedinţi este traversat de 128 km de cale ferată. nu există alte mijloace.200 pasageri. Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala feroviară nr. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005 Judeţul Mehedinţi Total din care: Electrificate Din total: Linii cu ecartament normal Total Cu o cale Cu doua căi Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 2005( km ) 128 128 128 105 23 25.drumuri judeţene-comunale ..DJ : 1433 km Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistică Mehedinţi .Alimentare cu electricitate Lungimea căilor de comunicaţie : .drumuri naţionale . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .2005 Transportul public: În judeţul Mehedinţi principalul mijloc de transport public îl reprezintă autobuzul.căi ferate : 129 km Situaţia drumurilor publice la 31 decembrie 2005 Judeţul Mehedinţi Drumuri publice – total din care: Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Din total drumuri publice: Drumuri naţionale din care: Modernizate Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere Drumuri judeţene şi comunale din care: Modernizate Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu 2005 (km) 1857 406 505 434 294 113 1423 112 392 37.6 . la sfârşitul anului 2005 erau în circulaţie un număr de 112 autobuze. dezvoltându-se în ultimii ani transportul cu microbuzele şi taximetrele. tramvai sau troleibuz.9 ce face legătura între Bucureşti şi Timişoara.755. care este în întregime electrificată.

Sisteme de încălzire Municipiul Drobeta Turnu Severin dispune de o reţea de termoficare. ce s-au descoperit în această parte a spaţiului carpatodanubiano-pontic le avem din timpul comunei primitive.89 Număr locuitori 310. fenomen legat de profunde transformări economico-sociale.000 mc. 98. din care încălzite cu: 130.A. Deserveşte 5 localităţi urbane şi 73 localităţi rurale din judeţ. Restul localităţilor din judeţ nu dispun de o reţea de termoficare. Organizarea administrativă a teritoriului : Suprafaţă totală Km2 4932. pentru consumatorii industriali şi urbani din zona municipiului. Volumul de apă distribuit populaţiei a fost în anul 2005 de 155.4 Date demografice Primele urme de locuire a oamenilor. % - Mehedinţi Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 2. din care 9.judeţul Mehedinţi . Sisteme de încălzire Total gospodării.03 % CLU Nr.426 Densitate populaţie loc/km2 62. Istoria atestă locuirea teritoriului actualului judeţ din cele mai vechi timpuri. în lungime totală de aproximativ 662 km.299. Până la mijlocul secolului al XX-lea. 31. Ulterior s-a înregistrat o înviorare a acestei dinamici.000 mc pentru uz casnic.89 4932.12 Lemn şi deşeuri lemn Nr.055. populaţia a crescut lent şi a avut o dinamică interioară moderată.930 % 75. Livrarea energiei termice se realizează prin reţele tehnologice şi de termoficare amplasate pe estacade aeriene. de la sfârşitul paleoliticului.1. Centrala electrică de termoficare funcţionează pe combustibil solid (cărbune) şi are ca profil de activitate producerea de energie electrică şi energie termică (abur şi apă fierbinte).Sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare ● Reţeaua de distribuţie a apei.A.15 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .92 Număr de oraşe şi municipii 5 5 Număr municipii 2 2 Număr comune 59 61 Număr sate 347 347 Anul 2002 2005 pag. Lungimea reţelelor era de 181 km. energia termică fiind produsă de R.463 % 24.85 Judeţ Gaze naturale/Termoficare gaze naturale Nr. • Reţeaua de canalizare In anul 2005 localităţile care dispuneau de reţele de canalizare din judeţ erau în număr de 12 dintre care 5 oraşe şi 7 comune parţial.N. 27 0. Alimentarea cu energie electrică Judeţul Mehedinţi produce cantităţi mari de putere hidroelectrică prin Porţile de Fier I şi II.2 61.420 Cărbune Nr.449 305. – Sucursala ROMAG TERMO.

81 2002 310449 149455 160994 61.426 Număr asezări Număr locuitori 12 47 2 61 14.677 15.519 305.000 locuitori 100.000-100.500-5.000-300.907 Populaţia în mediu urban Denumire Oraş/municipiu Drobeta Turnu Severin Orşova Baia de Aramă Strehaia Vînju Mare Număr locuitori 109. Vînju Mare şi 61 comune cu 347 sate.759 157.000 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 2.500 locuitori 1.000 locuitori Total mediu urban TOTAL JUDEŢ 4 1 5 66 38. la 1 ianuarie Anul Total din care Mediul urban Mediul rural Densitatea populaţiei Loc/Km2 Numărul de turişti aferent teritoriului administrativ 2001 321612 156562 165050 60.772 41.444 13.413 5.43 2003 308340 148707 159633 62.000 locuitori >5000 locuitori Total mediu rural Mediu urban < 20. Strehaia. oraşele Baia de Aramă.G 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.5 Aşezări umane Reşedinţa judeţului se află în municipiul Drobeta Turnu Severin. iar pe teritoriul administrativ al judeţului se găsesc patru oraşe : municipiul Orşova.000 locuitori 20.075 109. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .1.16 din 193 .Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi (2002-2005) Repartizarea locuitorilor pe tipuri de asezări umane este următoarea : Asezările umane pentru anul 2005 Tip asezări Mediu rural <500 locuitori 500-1.01 Judeţul Mehedinţi 35.29 2004 307384 149161 158223 62.800 45.judeţul Mehedinţi pag.000 locuitori >300.475 47.954 46.862 12108 6. ca fiind localităţi izolate.471 127. În judeţul Mehedinţi nu sunt localităţi clasificate în conformitate prevederilor H.444 147.18 2005 305426 148296 157130 65.692 Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 (Datele se referă la populaţia stabilă la 1 iulie 2005) Evoluţia populaţiei pentru anii 2001-2005.

2. pe activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime. după numărul de salariaţi 0-9 3187 7 310 2 125 10-49 321 4 70 1 49 50-249 82 1 30 6 12 250 şi peste 22 1 13 3 2 2087 239 246 295 10 30 69 1939 221 212 273 10 28 60 134 16 22 17 2 6 13 2 10 5 3 1 2 pag. într-o anumită perioadă. gaze şi apă Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. Unităţile locale active din industrie. Absorbţia forţei de muncă calificată în alte sectoare care s-au menţinut sau chiar dezvoltat ( energetică . repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport. construcţii. industria construcţiilor de maşini . majoritatea fermelor zootehnice ).17 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .judeţul Mehedinţi . depozitare şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare. Majoritatea activităţilor industriale sunt concentrate la nivelul reşedinţei de judeţ .industria alimentară .1. servicii şi alte resurse cu valoare de schimb. fabrica de nutreţuri concentrate . Principalele industrii dezvoltate la nivelul municipiului sunt: industria energetică . caracterizează condiţia judeţului şi abilitatea acesteia de a produce bunuri. industria de prelucrare a lemnului . industria chimică . în anul 2005 număr Judeţul Activităţi (secţiuni CAEN. prelucrare lemn . Rev.6 Dezvoltarea economică Situaţia economică înseamnă complexul de elemente care. Începând cu anul 1999 starea economică a judeţului Mehedinţi se îmbunătăţeşte în mod continuu dar din păcate într-o măsură insuficientă pentru a conduce la mutaţii substanţiale ale nivelului de trai în rândul populaţiei . 1) Mehedinţi Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. Adaptarea lentă a agenţilor economici la procesul de constituire şi transformare a noilor pieţe de desfacere a condus la sincope uneori dramatice ale anumitor operatori (abatorul . prelucrări metalice . construcţii navale ) nu s-a putut face decât într-o măsură mai redusă dar într-o pondere mai mare la nivelul micilor întreprinzători din comerţ şi al liberei iniţiative . . comerţ şi alte servicii. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor Învăţământ 1) Sănătate şi asistenţă socială 1) Alte activităţi de servicii colective. municipiul Drobeta Turnu Severin. sociale şi personale Total 3612 13 423 12 188 unităţi din care: pe clase de mărime.

dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX şi XXI. de diversitatea reliefului din zona muntoasă. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .6 7. din care: Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică.Numărul mediu al salariaţilor. de arhitectură şi artă. vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie. Potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea şi de defileul său.8 8. zonele deluroase şi montane ale regiunii prezintă potenţialul cel mai ridicat pentru practicarea acestui tip de turism. unele unice prin valoarea si ineditul lor. Deşi. la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii.9 11.6 Bărbaţi 9.5 Femei 7. la ora actuală turismul rural este încă într-o fază incipientă de constituire.5 7.8 8. datorita calităţii aerului şi apei.2 9. datorită peisajelor de o frumuseţe rară si. multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice.8 10. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport.18 din 193 . în plus.9 9. exprimat printr-o serie de monumente istorice.1 11. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2001 53828 2026 21 21581 1653 16027 3901 4869 6356 688 3946 639 1464 2814 4836 3871 717 2002 47533 1346 12 20430 1701 15005 3724 3795 3454 679 3594 697 1440 2854 4534 3925 773 2003 48717 1474 3 20101 1547 15055 3499 3693 4762 803 3469 627 1819 2844 4375 3803 944 2004 46157 1754 19584 1380 14916 3288 3828 3437 388 2986 626 1637 2602 4518 3695 1102 2005 46952 1367 19169 1559 14229 3381 4103 4494 686 3066 663 1359 2616 4546 3843 1040 Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 Şomeri înregistraţi şi evoluţia ratei şomajului Judeţul Mehedinţi Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Şomerii înregistraţi la ocuparea forţei (număr persoane) Total Femei 12463 4991 11126 4547 11204 4388 12567 4866 11737 4386 Agenţiile de Bărbaţi 7472 6579 6816 7701 7351 pentru muncă Rata şomajului (%) Total 8.judeţul Mehedinţi pag.4 8.3 Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 Turismul Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană.4 7. pe activităţi ale economiei naţionale număr persoane Judeţul Mehedinţi Total economie Agricultură. de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite.8 10.

Şviniţa: ruine turn roman. fier. Insula Şimian: vestigiile cetăţii medievale turceşti de pe fosta insulă Ada Kaleh 12. Grate 21. Şimian şi Ostrovul Şimian cu vestigii neolitice. bronz. Baloteşti: ruinele cetăţii Gradetului 7. lacul Balta. romano-bizantine 4. ruinele bisericii medievale romano-bizantine.judeţul Mehedinţi pag. Bobaiţa: vestigii cetate dacică 6. Schela Cladovei 3. cetate Ada Kaleh strămutată 5. Puţinei: Castru Roman 9. sorburi. Complexul carstic Ponoarele – rezervaţie de importanţă naţională cu Peştera Bulba. Peşterile Topolniţa. Cazanele Mici . Izverna . Drobeta Turnu Severin: ruinele oraşului roman. Peştera Ponoarele. ruinele cetăţii Severin 2. castru şi termele romane.Principalele centre de atracţii – locaţii culturale naturale sau arhitecturale din judeţul Mehedinţi sunt : 1. Cornetul Mare. Cheile şi Izvoarele Coşuştei – zonă protejată de interes naţional 19. lacul Gornoviţa. Cerneţi – Cula lui Tudor Vladimirescu 10. Sfodea.170 m lăţime Ciucarul Mare şi Stabatul Mare 14. Bulba – de interes local 16. Tri-Kule 8. lacurile Zătonul Mare şi Mic 20.monumente naţionale 15. Palia Nadanova – cea mai mare din Podişul Mehedinţi 22. Cornetele calcaroase Obârşia Cloşani – de interes naţional 23. Ponoarele. Peşterile Balta.19 din 193 . Formaţiuni Carstice comuna Balta – polii. Cheile Topolniţei (500 m) – rezervaţie de interes naţional 17. Peştera Podului. Epuran.150 m lăţime Ciucarul Mic şi Strabatul Mic 13. Pădure de liliac Ponoarele şi Nadanova – rezervaţie naturală Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică la 31 iulie 2005 Număr Judeţul Mehedinţi Total Hoteluri şi moteluri Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 2003 13 8 3 2 2004 13 8 2 2 1 2005 15 9 2 3 1 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Gura Văii: insula Golu cu fortificaţii romane. Cazanele Mari . podul traian. comuna Cireşu: vestigii ale unei aşezări şi cuptoare dacice 11. Cheile Costeştilor 18.

Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor (Sistemul de Management al Deşeurilor în judeţul Mehedinţi ) Capitolul privind situaţia actuală este considerat ca punct de referinţă şi identifică necesităţi pentru dezvoltări ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor.8 45.6 315.5 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 Venitul mediu Câstigul salarial nominal. pe activităţi ale economiei naţionale. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2001 304 229 176 367 573 300 554 247 150 150 352 619 192 359 302 272 202 2002 403 285 186 471 681 396 675 309 208 165 456 784 239 475 408 318 223 2003 520 454 494 598 921 504 860 417 304 237 600 987 341 672 536 426 282 2004 648 617 742 1085 650 1012 546 362 321 679 1271 431 822 634 511 377 2005 740 623 838 1187 715 1192 617 411 477 673 1568 495 1071 808 629 417 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 2. fiind mai mare decât cel regional . Colectarea şi transportul deşeurilor.Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Judeţul Mehedinţi Anii 2003 2004 2005 Capacitate de cazare turistică Existentă (locuri) 1358 916 1164 1) În funcţiune (mii locuri-zile) 414.2.5 115. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .2 28. total salariaţi lei RON Judeţul Mehedinţi Total economie Agricultură. Tratarea şi valorificarea deşeurilor. Generarea deşeurilor.5 47. Eliminarea deşeurilor.0 Sosiri (mii) 46.20 din 193 . mediu net lunar pe persoana în anul 2005 în judeţ a fost de 740 lei.734 lei şi mai mic decât la nivel naţional . Câştigul salarial nominal mediu net lunar. din care: Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport.3 39.0 404.0 Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%) 28. privind : • • • • • Organizarea sistemului de gestionare a deşeurilor. vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie. Scopul descrierii situaţiei actuale este de a identifica starea prezentă ( tipuri şi cantităţi de deşeuri ) şi punctele slabe în cadrul sistemului.judeţul Mehedinţi pag.0 Înnoptări (mii) 117.746 lei.4 123.

IV.J. Pentru a fi posibilă o planificare diferenţiată şi detaliată a modului de gestionare în viitor a deşeurilor.4 kg/locuitor x zi în mediu rural. instituţii Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări).3. conform tabelului de mai jos: Tabel nr. din care : Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ. II.judeţul Mehedinţi . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . industrie. industrie.2 1. anterioară anului 2005 an de referinţă.I.2. din care : Hârtie şi carton Sticlă Plastic Metale Cod deşeu1 20 15 01 20 03 01 15 01 20 03 01 15 01 20 01 0 15 01 20 01 01 15 01 01 20 01 02 15 01 07 20 01 39 15 01 02 20 01 40 15 01 04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1458.21 din 193 0 0 0 6178.8 32932. cât şi deşeurile generate şi necolectate.G.5 2005 ( tone) 119442. 1. datele privind generarea sunt prezentate pe tipuri de deşeuri.95 31294 1.15 2002 ( tone) 81885 2003 ( tone) 75308 2004 ( tone) 103557.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pentru judeţul Mehedinţi Nr. Cantităţi de deşeuri municipale generate Indicatori de generare a deşeurilor municipale Compoziţia deşeurilor menajere Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale I.2. Deşeurile generate şi necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Cantităţi de deşeuri municipale generate Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate ( în amestec sau selectiv ).1.7 2001 ( tone) 98231.2 1791. Indicatorii de generare din mediul urban şi rural utilizaţi au fost de 0. indicat în metodologia de elaborare a P.1. sunt prezentate pentru o perioada de 5 ani.urilor. 34572 31395 37485 45393. Generarea deşeurilor Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor cuprinde următoarele informaţii referitoare la caracterizarea deşeurilor municipale din punct de vedere cantitativ şi calitativ : I. Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel judeţean.2.7 18116 13262 21816 20245. crt 1 Tipuri principale de deşeuri Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ. III. instituţii.8 1347 556 pag.9 kg/locuitori x zi în mediu urban şi 0.D .

deşeuri municipale kg/ locuitor x an Indicator de generare . Indicatori de generare a deşeurilor municipale Indicatorii de generare a deşeurilor colectate. 1.15 0 0 0 0 4091 1063 5648 26426 0 0 0 0 4649 1448 9910 26127. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale.15 57821 63612.5 22057.2 0 2350 2183 4657.28 741. cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei şi vor fi comparaţi cu indicatorii obţinuţi la nivel regional şi naţional. reprezintă un parametru important atât de verificare a corectitudinii datelor cât şi pentru calculul prognozei de generare. 1.8 39846 1.deşeuri menajere de la populaţie kg/ locuitor x an 98231.1+1.Cantitatea de deşeuri menajere generată de populaţie .8) .tone (tabel 1) .5 2005 119422.5 0 284.22 din 193 .7 321612 310449 308340 307384 305426 305 263 244 336 391 204 186 206.15 2002 81885 2003 75308 2004 103557.6 67451 72778.Cantitatea de deşeuri municipale generată .6 0 0 0 0 4685 1146 10029. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .8 Deşeuri voluminoase Deşeuri din grădini si parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Deşeuri menajere generate şi necolectate 20 01 38 15 01 03 20 01 08 20 01 15 01 20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01 0 0 0 0 3415 2123 8940 31065.Număr populaţie Indicator de generare . cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei şi vor fi comparaţi cu indicatorii obţinuţi la nivel regional şi naţional 2001 .tone (tabel 1.judeţul Mehedinţi pag. Valoarea indicatorului de generare de deşeuri municipale la nivelul judeţului Mehedinţi în anul 2005 (391 kg/locuitor) este sensibil mai mare decât media la nivel naţional (364 kg/locuitor conform raport EUROSTAT). 1.3 Indicatorii de generare prezintă o variaţie neuniformă.M II.4.conform Listei europene a deşeurilor Sursa de date A.4 238.5. exprimaţi în Kg/locuitor x an.Lemn Biodegradabile Altele 1.3 219.2 65637. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale.6. o posibilă explicaţie fiind faptul că raportările s-au bazat pe estimări şi nu pe cântăriri.P.7 1.

8 % /an. Cantităţile de deşeuri menajere de la populaţie (colectate si necolectate) s-au determinat pe baza ariei de acoperire şi a indicilor de generare de 0. compoziţia deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere. În calculul estimativ al cantităţilor de deşeuri din 2005.86 30 12 Anul 2005 Mediul rural 15 5 15 5 8 41 11 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate în anul 2005 Luând în considerare indicatorii statistici de generare a deşeurilor municipale.71 5 5 0 5 29 46. s-a luat în considerare o creştere economica de 0. De asemenea. a fost considerat ca pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ.43 31. Compoziţia deşeurilor pentru deşeurile menajere colectate a fost raportată de către operatorii serviciului de salubritate şi de către APM.43 6 5 5 13. precum şi informaţiile furnizate de către Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului şi operatorii de depozite din judeţ. indicele de generare va avea aceeaşi creştere. Singurele date disponibile privind compoziţia deşeurilor sunt cele prezentate în tabelul de mai jos ( din PRGD S-V Oltenia ).judeţul Mehedinţi pag.4 kg/locuitor x zi în mediul rural. Compoziţia estimată medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie Material Hârtie şi carton Sticlă Plastic Metale Lemn Biodegradabile Alte tipuri de deşeuri Sursa de date APM Mediul urban 16. în cadrul grupurilor de lucru au fost estimate cantităţile de deşeuri municipale generate în anul 2005.14 10.9 kg/locuitor x zi în mediul urban şi 0. Schimbări recente apărute în materialele folosite pentru împachetare au dus la dificultatea de a obţine date unitare cu un anumit nivel de precizie.43 6. Totodată trebuie determinată prin măsurători. Începând cu anul 2007 este necesar a se determina compoziţia deşeurilor prin măsurători separat pentru mediul urban şi mediul rural.57 25. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . care conduce implicit la creşterea indicelui de generare a deşeurilor municipale.14 3.86 6. industrie şi instituţii. definind potenţialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare. faţă de anul 2003.III Compoziţia deşeurilor Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită. În general este de aşteptat ca aceste date să se îmbunătăţească pe măsură ce sistemul de management al deşeurilor câştigă experienţă.43 Anul 2004 Ponderea % Mediul rural Mediul urban 25 12. La estimarea cantităţilor a fost luate în considerare şi datele privind generarea deşeurilor raportate în anii 2004 si 2005.23 din 193 .

a fost utilizată la calculul prognozei din Planul Naţional şi Regional de Gestionare a Deşeurilor Cantităţile estimate privind generarea deşeurilor municipale în anul 2005 reprezintă baza de calcul a prognozei de generare a deşeurilor pentru perioada 2005-2015. IV. administraţie locală. Începând cu anul 2008 se va determina ponderea deşeurilor biodegradabile prin măsurători. IV Ponderea deşeurilor biodegradabile În vederea determinării cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale generate este necesară cunoaşterea ponderii acestor deşeuri în deşeurile municipale. din grădini. separat pentru mediul urban şi rural 2. în principal. din pieţe şi în deşeurile stradale.8 % a generării deşeurilor municipale.2. III. industrie. în deşeurilor voluminoase.Creşterea anuală de 0. pe baza prognozei PIB. Agenţii de salubrizare după natura proprietăţii (anul 2006) pentru judeţul Mehedinţi Judeţ Mehedinţi Denumire localitate Drobeta Turnu Severin Orşova Strehaia Baia de Aramă Vînju Mare Total Integral de stat 1 1 1 3 Număr de agenţi de salubrizare după natura proprietăţii Integral Public Autohton Majoritar Majoritar privat interes integral de stat privat cu capital local privat mixt 1 1 1 1 2 1 Total agenţi salubrizare 2 2 1 1 1 7 Sursa: Agenţi de salubritate. lemn) cât şi în deşeurile asimilabile din comerţ. II. deşeurile de de hîrtie. informaţii referitoare la colectarea şi transportul deşeurilor municipale prezentate în prezentul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor sunt : Date privind agenţii de salubrizare Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Dotarea agenţilor de salubrizare Date privind staţiile de transfer I Date privind agenţii de salubrizare Organizarea colectării de deşeuri şi transportul acestora Datele generale privind agenţii de salubritate din judeţul Mehedinţi.judeţul Mehedinţi pag. de grădină.instituţii.24 din 193 . Colectarea şi transportul deşeurilor municipale Principalele I. APM pentru anul 2006 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeuri menajere ( pe medii şi cu evidenţierea ponderii deşeurilor alimentare. carton. precum şi dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea şi transportul deşeurilor este prezentată in tabelul de mai jos. parcuri.. determinate.2.

1-0. 104156 115368 97443 urbană % urbană 70.1 77.34 66 Populaţie rurală deservită % loc.3 la P. APM Ponderea populaţiei deservite.1-1.4 1.8 Total Mediul urban Mediul rural Sursa: A.C Salubritatea S.2mc) plastic .A Strehaia S.A Primăria Vînju Mare S.C Flaps S.A Primăria Baia de Aramă – Serviciul de salubritate S.6 81.12 19. Colectare Date privind tipul de recipiente pentru colectare în amestec şi colectare selectivă.4 Containere (4-5mc) 25 13 2 15 0 170 Altele 0 0 30 15 1 0 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .A Tip recipient Pubele (0.5 70 2 Grad de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 2004 38. pentru judeţul Mehedinţi în anul 2005 Judeţul Mehedinţi 2003 34.96 802. agenţii de salubritate.4 2005 28 66 1. 106356 117017 99211 % Total 34.5 38. administraţia locală.judeţul Mehedinţi pag. pe mediu urban şi rural.06 77.M.J. precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos : Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec în anul 2005 la nivelul judeţului Mehedinţi Denumirea operator de salubritate S.C Floricola S.8 Sursa: Agenţi de salubritate.2mc) 0 0 4 0 0 0 Volum Total (mc) 100 77.4 1768 1.6 0. metalice 0 25 0 150 6 1020 Euro containere (1.25 din 193 .În Anexa nr.P. Judeţ Mehedinţi în anul 2003 2004 2005 Populaţie Total 308340 307384 305426 Urbană 148707 149161 147699 Rurală 156633 158223 155370 Populaţie deservită loc.06 28 Populaţie deservită loc.D al judeţului Mehedinţi sunt prezentate datele de contact şi localităţile deservite de către agenţii de salubrizare.C Gospodărie comunală şi locativă Orşova S.G. Rurală 2200 2 1649 1. II Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Datele privind gradul de acoperire cu servicii de salubrizare sunt prezentate în tabelul de mai jos . administraţie locală III Dotarea agenţilor de salubrizare Dotarea agenţilor de salubrizare se referă atât la colectare cât şi la transport.

A Autogunoiere compactoare Capacitate (mc) 2 4 0 5 15 0 1 14 0 3 24 Mijloace de transport tip Autotransp.3 Valorificarea şi tratarea deşeurilor • • • • • Sortarea deşeurilor municipale Valorificarea deşeurilor municipale Compostarea deşeurilor biodegradabile Tratarea mecano – biologică Alte metode de tratare / valorificare Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .M. Multe municipalităţi folosesc o combinaţie de vehicule de colectare.A Primăria Vînju Mare S.C Salubritatea S.A S.75 2 6 1 5 4 4 Capacitate (mc) 2 6.C Flaps S . Tractor Autocamioane containere cu remorcă Basculante Capacitate (mc) 0 1 5 1 5 0 1 4 0 4 4 Capacitate (mc) 1 4 2 5 3 5 3 3.A Primăria Baia de Aramă – Serviciul de Salubritate S. ca de exemplu.C Flora Sercom S. Date privind tipul şi numărul mijloacelor de transport ale agenţilor de salubritate din judeţ sunt prezentate în tabelul de mai jos. remorci sau camioane.2. în timp ce regiunile rurale. în marea lor majoritate folosesc vehicule de colectare simple.A S. Vehicule de transport Agenţii de salubritate din judeţ folosesc diferite tipuri de vehicule de colectare a deşeurilor. Oraşele mari folosesc echipamente moderne.25 6 46 2 15 12 108 Altele Capacitate (mc) 0 0 0 0 0 0 0 - Sursa: A. agenţii de salubritate.C Floricola Orşova S.judeţul Mehedinţi pag.C Gospodărie comunală şi locativă Orşova S.In judeţul Mehedinţi nu există staţii de transfer 2.P. Dotarea agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere în anul 2005 pentru judeţul Mehedinţi Numele agentului de salubrizare S.5 0 1 8 0 2 8 1 10 1 4 Total mijloace de transport Nr Capacitate medie totală 5 25 3 15 3 103 3 11. administraţie locală IV Date privind staţiile de transfer .26 din 193 .În ceea ce priveşte colectarea selectivă în anul 2005 nu era implementat la nivelul judeţului sistemul de colectare selectivă.

23 din 18.Calea Timisoarei. 13/20.2006 1200 t Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri de tabla Deseuri de tabla.Banovitei. hârtie.2 Drobeta Turnu Severin Cazane de ars deseuri lemnoase Autorizatie integrata de mediu nr.59 din 03. În ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor municipale în judeţul Mehedinţi există câţiva comercianţi care adună metale uzate.Cerneti . nr.220H Presa de balotata hartii cartoane – buc. 3 Autorizatie de mediu nr.17 Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin Presa balotat metale Autorizatie de mediu nr.2007 1000 t Deseuri metalice feroase si neferoase SC New Company Recycling SRL Str.Nicolae Iorga.23 din 18. nr. nr.2006 Mase plastice deseu PP.2005 Autorizatie de mediu nr.Cerneti .06.06. PS.În judeţul Mehedinţi nu există staţii de sortare (separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile material).2005 Autorizatie de mediu nr.1 Hartie-carton SC Robsylv Com SRL Instalatii de compactat mase plastice – buc.2006 Autorizatie de mediu nr. 1 Mase plastice (PET. nr.05. tratare mecano – biologică sau termică.14 Str. nr.Banovitei.Banovitei.220H Punct de lucru: Str.05.Calea Timisoarei. nr.nr. PE.14 Str.06. REMAT este acronimul pentru materiale reciclate şi acesta este principalul colector Agenţii economici implicaţi în acţiunea de reciclare şi dotarea acestora cu echipamente Denumire agent economic Adresa Localitatea Tip echipament SC Celrom SA Bd. deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase SC New Company Recycling SRL SC Remat Scholz SA SC Remat Scholz SA SC Remat Scholz SA SC Robsylv Com SRL Str.14 Punct de lucru: Str.nr. 13/20. ABA.17 Drobeta Turnu Severin Ghilotina pentru metale Autorizatie de mediu nr. sticlă şi plastic.15/2006 Autorizaţie de mediu Capacitate proiectată to/an Tip de deşeu prelucrat SC Celrom SA 10 t abur/h Deseuri de lemn SC New Company Recycling SRL Str. PC Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Cerneti .2007 Autorizatie de mediu nr.2007 Autorizatie de mediu nr.PE) SC Robsylv Com SRL Drobeta Turnu Severin Instalatii de marunti mase plastice – buc.Calea Timisoarei.17 Dispozitiv despicat cablu Presa China-balotarebrichetare Foarfeca Komatsu PC 300taiere mecanica Instalatie taiere cu oxigen 1000 t 2750-4000 kg/h Str.2005 Autorizatie de mediu nr.05.05. nr.27 din 193 .05.nr.220H Punct de lucru: Str.59 din 03.59 din 03. compostare a deşeurilor biodegradabile.23 din 18.05.judeţul Mehedinţi pag. 13/20.

460.anul prevăzut pentru sistarea activităţii.4 Eliminarea deşeurilor Acest capitol cuprinde date referitoare la depozitele de deşeuri existente în judeţ.457 tone 99 tone 10. an de închidere II.739 tone 0 0 0 0 0 1727.645 An sistare activitate 2009 2009 2009 2009 2010 pag. Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate ( total. În judeţul Mehedinţi în anul 2005 nu existau depozite conforme II. capacităţi disponibile.200 47.506 tone 1194 tone 0 0 53 tone 1351 tone 1375.Tr.000 2800 22. III.680 tone 3328. Descrierea depozitelor neconforme existente : capacităţi disponibile până la sistarea activităţii .41 tone 6184. Descriere depozite conforme. Depozite neconforme Depozite .28 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Severin În anul 2004 SC Celrom SA În anul 2005 SC New Company Recycling SRL În anul 2004 SC New Company Recycling SRL În anul 2005 SC Remat Scholz SA În anul 2005 SC Robsylv Com SRL In anul 2004 SC Robsylv Com SRL In anul 2005 Tip de deşeu – Valorificare de la agenti economici Hârtie carton 24289 tone 24614 tone Mase plastice 0 0 Metal 0 0 Sticlă 0 0 Lemn 9613 9056 Altele 0 0 Total 33902 tone 33670 tone 2327.000 220.730 tone 2856.000 proiectată ( Capacitatea disponibilă ( mc ) 400.000 450 7.Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile prelucrate în anii 2004. şi anume : I.2. Descrierea depozitelor conforme existente : capacităţi proiectate.date generale pentru judeţul Mehedinţi ( 2005) Denumire depozit/localitatea Şimian / Şimian Poiana Stelei /Orşova Vînju Mare/Vînju Mare Baia de Aramă/ Baia de Aramă Strehaia / Strehaia Capacitatea mc) 1.judeţul Mehedinţi .155 tone 5 tone 1364.000 840.661 tone 0 0 0 0 0 0 0 0 2.500 50.457 tone 0 0 0 1727. depozite conforme şi depozite neconforme ) I.739 tone 0 0 2327. 2005 Agent economic/Anul SC Celrom SA Dr.

având ca obiect “Cale acces şi pregătire modul I depozit deşeuri”. specificându-se că termenul a fost decalat din lipsă de fonduri. în conformitate cu clauzele contractuale . Câştigătoarea licitaţiei este S.01. Modificările tehnice operate de proiectantul de specialitate.29 din 193 . lucrările au fost sistate.2006. Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr.12.judeţul Mehedinţi pag.137/10.450Kg/mc Depozite ecologice în funcţiune şi în execuţie Pentru investiţia privind “Depozit ecologic de deşeuri menajere al municipiului Drobeta Turnu Severin” Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a emis acordul de mediu nr.2001. Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obţinut autorizaţia de construire nr. iar din lipsa unei surse de finanţare.2000. 66/18.08. terenul în suprafaţă de 199. 125/1996 şi are o valabilitate de 5 ani.1057/16. Având în vedere obligaţiile concedentului .2001 pentru “Depozit deşeuri menajere.2006 eliberată de Consiliul Judeţean Mehedinţi şi a predat terenul pe care urmează să se construiască noul depozit. în data de 15. Până la definitivarea aspectelor de natură Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .2007. S.09. Acordul de mediu a fost emis în conformitate cu Ordinul Ministrului Apelor. modul 1 parcela 2”. urmând să fie puse la dispoziţia beneficiarului – Primăria Drobeta Turnu Severin cât şi a proiectantului iniţial I P Mehedinţi spre analiză. aşa cum rezultă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.13580/19. 12734/02. În adresa nr.03. revizie realizată de firma GWCC Viena – Austria. în scopul realizării unui depozit ecologic de deşeuri menajere provenite de pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin şi a localităţilor limitrofe. iar în caietul de sarcini a prevăzut ca obligaţie construirea depozitului ecologic.09.400 euro. În anul 2000 Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a încheiat Contractul de lucrări nr. precum şi închiderea depozitului existent de deşeuri de la Şimian.A.A nr.08. s-a predat .C Brantner Servicii Ecologice S.2004 Consiliul Judeţean Mehedinţi raporta că în anul 2001 au început lucrările la investiţia menţionată mai sus. însuşire şi punere în aplicare a cestor modificări.82/04.A a supus proiectul tehnic iniţial unei revizii tehnice în concordanţă cu evoluţia normelor de mediu europene. în actul adiţional la contractul amintit mai sus se prevedea că durata de execuţie a lucrărilor contractate – septembrie 2002. respectiv 04. valoarea acestora ridicându-se la 56. În anul 2006 Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a scos la licitaţie serviciul public de salubritate. beneficiarul lucrării era Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin.4613/2001 întocmit de către Institutul Proiect Mehedinţi.12. După semnarea contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare cu S.Densitatea .C Brantner Servicii Ecologice S.282 mp liber de orice sarcină şi proiectul tehnic nr.C Brantner Servicii Ecologice S. În anul 2001 Consiliul Judeţean Mehedinţi a emis autorizaţia de construire nr. urmând să se înceapă lucrările de realizare a obiectivului.2006.

container Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Levigatul va fi colectat în bazine de colectare.înălţimea medie este de aproximativ 71. • • Sistemul principal de etanşare : sistem combinat de etanşare cu căptuşeală din plastic PE – HD – 2. iar ulterio.480. Colectarea gazului de depozit. colectate selectiv în containere speciale. tractor. respectiv humus.30 din 193 . clădiri administrative. cântar Utilaje necesare deservirii depozitului : compactor. atelier. Parcela 3 de rezervă. încărcător. autocamion. • Instalaţia de compostare. obţinere autorizaţie de construire în conformitate cu precizările proiectului tehnic revizuit ) lucrările au fost sistate. Instalaţia de compostare va fi realizată numai atunci când se va face colectarea selectivă a deşeurilor biogene. canalizare.5 mm şi strat de etanşare mineral 3 x 25 cm. • Capacitate – 2 parcele cu 3 module. iar acesta va fi ars la faţa locului în arzătoare specifice.garaje. • • Infrastructura depozitului va cuprinde : alimentare cu apă. Nămolul care va rezulta din procesul de epurare a apelor reziduale sau deşeuri biogene din deşeuri menajere sau activităţi industriale vor fi prelucrate într-o groapă de compostare în compost.o baza cu o degajare de pe acoperiş ce variază între 53.54.1 şi 56. Capacitatea de depozitare – 1. fiecare modul este prevăzut cu 2 sub module ( 6 submodule /parcelă ). în funcţie de necesitate va fi folosit pentru irigarea depozitului sau va fi epurat.tehnică (verificare proiect. • • • • • Înălţimea suprafeţei gropii de gunoi . o suprafaţă în pantă cu o muchie între Parcele 1 şi 2 Tratarea levigatului.judeţul Mehedinţi pag. Instalaţia de sortare Deşeurile menajere de hârtie şi plastic. Se va realiza o evacuare activă a gazului de depozit. Nivelul bazei gropii de gunoi . a instalaţiilor şi a tehnologiilor sunt prezentate în continuare.000 mc. O astfel de instalaţie va fi realizată de către executant în cazul unei cantităţi lunare de cel puţin 800 tone hârtie şi plastic. Degajarea de pe acoperiş permite un drenaj sigur prin conductele de drenaj pentru o distanţă de 60 de m. vor fi separate în instalaţia de sortare în fracţiuni valorificabile pentru instalaţia de reciclare. fiind dimensionat pentru 30 de ani. Câteva date tehnice privind dimensiunea depozitului.1 m.

58 5133 1608 2343 2004 52.81 7984 3332 6080 2002 46.III.425 1340 4302 1079.judeţul Mehedinţi pag.194.351 3823.31 din 193 .000 4000 1265 947 2400 4555 2005 4500 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pentru judeţul Mehedinţi în perioada 2001 2005 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate neconforme Denumire depozit/localitatea Şimian/Şimian Poiana Stelei / Orşova Vînju Mare / Vînju Mare Baia de Aramă / Baia de Aramă Strehaia 2001 45.4 2835 Cantităţi de deşeuri depozitate 2003 64.3 5068.

cantităţi şi compoziţie . 2. deşeuri periculoase din deşeuri menajere. deşeuri din construcţii şi demolări.1 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . În funcţie de specificul judeţului pot fi stabilite şi obiective în plus (exemplu: obiective şi ţinte pentru zone izolate în concordantă cu legislaţia în vigoare). Să servească ca bază la identificarea indicatorilor de monitorizare ( capitolul 10 ) 4. deşeuri biodegradabile. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional şi Naţional de Gestionare a Deşeurilor. resurse umane. Asistenţa este coordonata prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.D.32 din 193 .prevenirea generării deşeurilor. Obiectivele şi ţintele judeţene trebuie să fie cel puţin egale cu cele regionale 5. România beneficiază de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene.J. închiderea depozitelor municipale neconforme. deşeuri de echipamente electrice şi electronice. care sunt la rândul lor fundamentate pe legislaţia naţională privind deşeurile.Capitolul 3 OBIECTIVE ŞI ŢINTE Acest capitol al P. III. vehicule scoase din uz. etc. tratarea.judeţul Mehedinţi pag. finanţare. decizional (politica de mediu şi cadrul legislativ. Obiectivele judeţene au fost stabilite în baza obiectivelor din Planul Regional . Această asistentă este deja acordată prin intermediul instrumentelor de pre-aderare (Programele PHARE şi ISPA). nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti. colectarea deşeurilor electrice şi electronice s. În vederea atingerii ţintelor şi îndeplinirii obiectivelor stabilite. urmând ca în continuare prin Fondurile Structurale şi de Coeziune să se asigure finanţări nerambursabile de până la 80% din valoarea proiectelor.).). informarea şi conştientizarea părţilor implicate. România a obţinut perioada de tranziţie (de exemplu atingerea obiectivelor privind reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje. cum ar fi ambalaje şi deşeuri de ambalaje.a).Regiunea IV Oltenia şi Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor. are ca scop: 1. Pentru îndeplinirea anumitor prevederi din legislaţia europeană. deşeuri voluminoase. Obiectivele şi ţintele prevăzute pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Mehedinţi în perioada 2005–2013 sunt prezentate în Tabelul nr. Obiectivele vizate se împart în doua categorii: Obiective cu caracter politic. colectarea. Obiective cu caracter tehnic – se vor cuantifica prin măsuri şi indicatori bine definiţi cu ţinte şi termene legislative ( date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe măsuratori .G. aspecte instituţionale şi organizatorice. valorificarea şi eliminarea deşeurilor. obiective pentru fluxuri speciale de deşeuri. etc. transportul. Să servească ca bază de pornire în stabilirea măsurilor de implementare (capitolul 9) 3.

Promovarea celor mai bune practici în domeniul managementului de deşeuri şi soluţii financiare durabile (tarife şi taxe) Operaţii financiare durabile 2008-2015 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar 1. III.Tabel nr.2009 2008-2009 3 Resursele umane permanent 4 Finanţarea sistemului gestionare deşeurilor de a Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale. CES . Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei 2. SAPARD. Luarea de măsuri pentru întărirea capacităţii organizatorice şi 1.judeţul Mehedinţi pag.Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţului in domeniul gestionarii deşeurilor si a instrumentelor de implementare a acesteia 1.Asigurarea unui număr de suficient de angajaţi calificaţi pentru sistemul de coordonare si control al gestionarii deşeurilor din judeţ. 2008-2009 2008 . Optimizarea utilizării fondurilor naţionale.1 Obiective şi ţinte judeţene pentru managementul deşeurilor Nr. cu precădere a principiilor « poluatorul plăteşte » si cel privind « responsabilitatea producătorului 1. fonduri structurale etc ) Sector privat viabil 70% granturi pentru echipamente şi facilităţi Permanent Permanent 3. Îmbunătăţirea regulilor de gestiune a deşeurilor la nivel judeţean si local în vederea realizării obiectivelor cuprinse in PJGD Ţintă Termen Permanent 1 Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem Politica şi cadrul integrat de gestionare Creşterea eficientei de legislativ aplicare a legislaţiei în domeniul gestionarii deşeurilor Aspecte instituţionale organizatorice Creşterea capacităţii instituţionale şi organizatorice a autorităţilor publice locale Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională 2008 -2009 2 şi 1. Stimularea creării şi dezvoltarea unui sector public privat pe piaţa viabilă de deşeuri 2. 2 Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului din sectorul public/privat. europene si internaţionale (ISPA.33 din 193 .

Iniţierea de activităţi specifice pentru minimizarea cantităţii de deşeuri la producători şi alţi generatori de deşeuri 2. Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si transport deşeuri 4.Furnizarea datelor privind deşeurile către factorii interesaţi 2004-2007 2008 2008 permanent permanent Rata de acoperire 100% Rata de acoperire 90% Optimizarea costurilor Construcţia de staţii de transfer Coeficient colectare selectiva: 100% Colectare selective 500000 participanţi 2013 2009 2013 2013 2017 2013 2013 7 Prevenirea generării deşeurilor Minimizarea deşeurilor generării 1. Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de depozitare controlată Îmbunătăţirea statisticilor lunare. analiza şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări 3. conştientizării si motivării pentru toate părţile implicate 2. Realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei 3.judeţul Mehedinţi pag. Construirea staţiilor de transfer dacă sunt recomandate de către studiile de fezabilitate 5. Implementarea şi creşterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul rural Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar 1. conştientizării si motivării pentru toate părţile implicate 2. 1.Nr. Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase din deşeurile menajere 6. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul rural 8 Colectarea şi transportul deşeurilor Dezvoltarea/ îmbunătăţirea unui sistem modern de colectare si transport a deşeurilor 3. Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de colectare . trimestriale şi anuale pentru judeţe şi regiune. analizare si validare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor Promovarea informării. prelucrare.Realizarea unui sistem la nivel judeţean de colectare. Promovarea minimizării deşeurilor la cetăţeni. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul urban 2. Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei prin Elaborarea de materiale informative.34 din 193 . Creşterea comunicării intre toate părţile implicate Ţintă Termen Permanent 5 Informarea şi conştientizarea părţilor implicate Promovarea informării. Creşterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul urban 7. Permanent 2009 6 Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor 1.

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare Creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a ambalajelor Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal. crt Domeniul Obiectiv principal Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional Obiectiv subsidiar Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale si energetice).35 din 193 Permanent Permanent 2008 2011 2011 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .judeţul Mehedinţi .Nr. diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final Ţintă permanent Termen 9 Tratarea deşeurilor Reducerea cantităţii de ambalaje 10 Valorificarea potenţialului util din deşeuri Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deşeurilor 1. din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje Reciclarea a minimum 15% pentru plastic si pentru lemn. din greutatea fiecărui pag.

36 din 193 2010 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate 3.Nr. baza pag. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje. cu minimum 60% pentru sticla şi minimum 22.5% pentru plastic Creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a ambalajelor Termen 2013 Dezvoltarea activităţilor de valorificare materiala şi energetica 2013 Permanent 2. Valorificarea deşeurilor biodegradabile prin compostare sau alte metode legate de referinţa din 1995 Coeficient de reducere 25%.judeţul Mehedinţi . În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie să fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate permanent permanent 11 Deşeuri biodegradabile Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile 1.Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnicoeconomic.

Promovarea incinerării nămolurilor contaminate de la staţiile de epurare in cuptoarele de ciment 4. reciclarea si valorificarea a 50% din cantitatea de deşeuri electrice şi electronice colectata 2007 2008 14 Deşeuri echipamente electrice electronice de si Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice si electronice 2.judeţul Mehedinţi pag. Elaborarea unui plan judeţean pentru control şi depozitare 13 Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti Nămolul provenit de la staţiile de tratare a apelor uzate municipale 1. Utilizarea nămolului în staţiile de compost 1. crt Domeniul Obiectiv principal depozitate Obiectiv subsidiar Ţintă de calcul: cantitate produsa in 1995 Coeficient de reducere 50% baza de calcul: cantitate produsa in 1995 Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in 1995 Termen 2013 2. Promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare şi compostare în vederea reducerii deşeurilor biodegradabile 2016 anual anual 1 Amenajarea unor depozite conforme pentru a se evita depunerile ilegale 12 Deşeuri construcţii demolări din şi Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări 2.M. Reducerea componentelor periculoase 2006 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . 344/708/2005) 3. . Organizarea colectării selective şi a componentelor sale Permanent Utilizarea nămolului Incinerarea nămolului Tone/an Permanent permanent 2008 Colectarea a 3 kg deşeu/locuitor/an Colectarea a 4 kg deşeu/locuitor/an Reutilizarea.37 din 193 .Nr. Utilizarea nămolului in agricultura ca fertilizant agricol sau reabilitarea terenurilor degradate (O. Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă 2.

Creşterea gradului de reutilizare. reciclare si valorificare a componentelor rezultate din dezmembrarea VSU. Obligativitatea predării vehiculelor uzate de către deţinători către agenţii economici colectori autorizaţi condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) primăriilor .judeţul Mehedinţi pag. reciclarea si valorificarea a 75% din cantitatea de deşeuri electrice si electronice colectata. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă Reutilizarea.Nr. Termen 2008 15 Vehicule din uz scoase Reutilizarea si valorificarea componentelor 1. 2007 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .38 din 193 .

39 din 193 .judeţul Mehedinţi pag. .Nr. .Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980. Termen Începând 2007 cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă .Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. .

Nr.judeţul Mehedinţi .Valorificarea potenţialului util din material si energetic deşeurile voluminoase 1. Închidere etapizată a depozitelor neconforme încetarea depozitării deşeurilor pe haldele din zona rurală şi reabilitarea acestor amplasamente 2009 . Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor 2009 2. Transportul deşeurilor către facilităţi de tratare in România 3 Tratarea HHW în OECD la facilităţi de tratare acreditate OECD 4.40 din 193 Tratare adecvată dacă nu sunt asemenea unităţi în România Începând 2008 cu Permanent 2017 2010 17 Deşeuri periculoase din deşeuri menajere Deşeuri periculoase provenite de la populaţie 2010 18 Eliminarea deşeurilor Depozite deschidere şi închidere 1.Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase de la populaţie 2. Implementarea colectării selective şi încurajarea reciclării/reutilizării/recuperării deşeurilor periculoase provenite de la populaţie 2. În acelaşi timp. reutilizarea si valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor. reutilizarea si reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor Termen Începând 2015 cu 16 Deşeuri voluminoase Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane 1. a celor 3.Facilitarea transportului către unităţile OECD în vederea tratării Construirea depozitului ecologic judeţean.5 staţii de transfer şi a punctelor de colectare Închiderea tuturor depozitelor neconforme şi a haldelor neconforme şi ilegale pag.2010 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă Pentru toate vehiculele scoase din uz.

D este elaborat în anul 2007 -2008 perioada de prognozare va fi până în anul 2013.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ.Capitolul 4.schimbări privind cererea şi natura bunurilor de larg consum.Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare .judeţul Mehedinţi pag. . instituţii ( inclusiv deşeuri de ambalaje de la populaţie. .Evoluţia populaţiei . instituţii Factorii relevanţi care au stat la baza calcului prognozei de generare a deşeurilor municipale sunt: . Neavând nici un studiu sau informaţie privind evoluţia populaţiei pentru mediul urban şi rural pentru perioada 2007 – 2013. grupul de lucru în cadrul Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ. industrie. instituţii şi deşeurilor de ambalaje se realizează pentru 5 ani. 4. Având în vedere că P. Factorii importanţi care pot influenţa prognoza sunt: . . Pentru calculul prognozei s-a folosit “ Modelul de calcul al prognozei şi cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje”.J.evoluţia populaţiei la nivelul judeţului.41 din 193 .deşeuri biodegradabile municipale . .Evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale Evoluţia populaţiei Unul dintre factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale este evoluţia demografică.G.schimbări în tehnologia de producţie Prognoza privind generarea deşeurilor s-a realizat pentru : .1Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor de ambalaje 4.schimbările în economia judeţului .Modelul prezentat este cel care a fost utilizat şi la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor.deşeurile de ambalaje Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje se face pe baza prognozei de generare. PROGNOZA PRIVND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE. din comerţ şi din instituţii). ASIMILABILE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ. industrie.1.

.judeţul Mehedinţi pag.1205 .1668 locuitori/an Varianta optimistă privind evoluţia populaţiei în perioada 2005 – 2013 ar fi varianta în care numărul populaţiei rămâne constantă la nivelul anului 2005.1610 locuitori/an Mediul rural .42 din 193 . IV.748 454 -865 -597 -1204 mediul urban .1410 -1093 -1760 -1876 Scădere anuală mediul rural Calculând o medie a scăderii populaţiei pentru mediul rural şi urban obţinem : Mediul urban .şedinţei din 09.1 luând în calcul următoarele : Tendinţa de scădere a populaţiei din perioada 1997 – 2007.2008 a stabilit evoluţia prognozată a populaţiei în judeţul Mehedinţi ( varianta medie ) pentru perioada de calcul ca fiind cea din tabelul nr.4056 .. adică 305426 locuitori.7107 . este prezentată în tabelul de mai jos : Judeţul Mehedinţi Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Scădere anuală Total 322937 321612 310449 308340 307384 305426 303069 299989 Urban 157767 156562 149455 148707 149161 148296 147699 146495 Rural 165170 165050 160994 159633 158223 157130 155370 153494 . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .120 . la nivel de regiune şi judeţ.01. Varianta pesimistă privind evoluţia populaţiei ar fi continuarea trendului actual de scădere care ar presupune următoarea evoluţie : Judeţul Mehedinţi Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 305426 303069 299989 296711 293433 290155 286877 283599 280321 Total 148296 147699 146495 144885 143275 141665 140055 138445 136835 Urban 157130 155370 153494 151826 150158 148490 146822 145154 143486 Rural Definirea scenariilor de proiectare s-a realizat pe baza evoluţiei recente a fenomenelor demografice din mediul urban şi rural. 148296 urban şi 157130 rural.1361 .

43 din 193 .2006 şi 2007 care sunt conform datelor D. respective rural. Ţintele ce trebuie atinse pentru referitor la Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Aşa cum se recomandă şi în ghid.J.IV. Deci la 16 iulie 2009 trebuie să existe un sistem de colectarea a deşeurilor. ca scenariu de prognoză a populaţiei Evoluţia populaţiei varianta medie am calculate-o ca medie aritmetică între varianta optimistă şi cea pesimistă şi este prezentată în tabelul nr.S Mehedinţi ) Judeţul Mehedinţi Anii urban 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 148296 148296 148296 148296 148296 148296 148296 148296 148296 rural 157130 157130 157130 157130 157130 157130 157130 157130 157130 urban 148296 147699 146495 144885 143275 141665 140055 138445 136835 rural 157130 155370 153494 151826 150158 148490 146822 145154 143486 urban 148296 147699 146495 146400 145800 144980 144176 143371 142566 rural 157130 155370 153494 153400 153044 152810 151976 151142 149848 Varianta optimistă Varianta pesimistă Varianta medie Tabel IV. 349/2005 – privind depozitarea deşeurilor. la calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale s-a luat în considerare varianta medie.judeţul Mehedinţi pag.G nr. Pentru a atinge ţintele prevăzute de H. precum şi de condiţiile existente la nivelul judeţului.1 Prognoza populaţiei. ( cu excepţia datelor pentru anii 2005. Ţinând seama de aceste date. se prevede ca spaţiile de depozitare din zona rurală să fie închise şi reabilitate până în data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea ei în circuitul natural sau prin închidere. prin care să se asigure colectarea şi transportul deşeurilor către staţiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate ( Strehaia până în 2010 şi depozitul ecologic de la Izvorul Bîrzii. judeţul Mehedinţi – varianta medie An Urban Rural Total 2005 148296 157130 305426 2006 147699 155370 303069 2007 146495 153494 299989 2008 146400 153400 299800 2009 145800 153044 298844 2010 144980 152810 297790 2011 144176 151976 296152 2012 143371 151142 294513 2013 142566 149848 292414 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a realizat pe medii ( urban şi rural ) pe baza datelor privind situaţia existentă şi a obiectivelor şi ţintelor stabilite privind acoperirea cu servicii de salubrizare.1. în cadrul grupului de lucru pentru elaborarea PJGD s-a stabilit creşterea anuală a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul urban .

8 32.8 48. estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare /colectare a deşeurilor menajere.IV.4 66 Populaţie rurală deservită % loc.12 Populaţie 145800 153044 298844 Grad de acoperire % 100 90 95 Populaţie 144980 152810 297790 Grad de acoperire % 100 91 95.5 38.4 Populaţie 142566 149848 292414 Grad de acoperire % 100 93 96. 104156 115368 97443 urbană % urbană 70 77.5 96. Rurală 2200 2 1649 1.90% pentru mediul rural Pentru anul 2005 în judeţul Mehedinţi gradul de acoperire cu servicii de salubritate pentru mediul urban şi rural este prezentat în tabelul de mai jos : Tabel nr.06 28 Populaţie deservită loc. care să asigure atingerea ţintelor pentru anul 2009 şi pentru perioada de planificare 2005 – 2013 sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel nr.5 Populaţie 147699 155370 303069 2006 Populaţie deservită 112252 33871 146123 2009 Populaţie deservită 145800 137740 283540 2012 Populaţie deservită 143371 140578 283949 Grad de acoperire % 76 21.44 din 193 .2 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate – 2005 Judeţ Mehedinţi în anul 2003 2004 2005 Populaţie Total 308340 307384 305426 Urbană 148707 149161 147699 Rurală 156633 158223 155370 Populaţie deservită loc.4 1768 1.100% pentru mediul urban .IV.5 Grad de acoperire % 95 60 77.8 Ţinând seama de condiţiile existente la nivelul judeţului ( stabilite de grupul de lucru ).3 Grad de acoperire % 100 92 96 Populaţie 143371 151976 294513 Grad de acoperire % 100 92.2 Populaţie 146495 153494 299989 2007 Populaţie deservită 120126 61398 181524 2010 Populaţie deservită 144980 139057 284037 2013 Populaţie deservită 142566 139358 281924 Grad de acoperire % 82 40 60.gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 sunt : .judeţul Mehedinţi pag. 106356 117017 99211 % Total 34. considerând o creştere anuală .3 Prognoza privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate An Populaţie Urban Rural Total An Populaţie Urban Rural Total An Populaţie Urban Rural Total 144176 151976 296152 146495 153400 299800 147519 156350 305426 2005 Populaţie deservită 97443 1768 99211 2008 Populaţie deservită 139171 92040 231211 2011 Populaţie deservită 144176 139818 283994 Grad de acoperire % 66 1.4 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

96 0.o creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007 – 2009 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .G.97 0. schimbări în tehnologia de producţie etc.4 0.95 0.Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate % Gradul de acoperire cu servicii de salubritate ( % ) Anul Urban Rural Total 2005 66 1.92 0.12 2009 100 90 95 2010 100 91 95.8 32.45 din 193 .42 0. pentru perioada prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje. se vor lua în calcul procentele din PRGD .97 0.8% a indicelui de generare a deşeurilor municipale am folosit şi în cazul întocmirii P.91 0.8 %.41 0.3 2011 100 92 96 2012 100 92. schimbările privind cererea de natura bunurilor de larg consum şi schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor.o creştere anuală de 10% pentru anul 2006 .J.93 0.41 0.8 48.43 0.4 2013 100 93 96. Astfel.5 2008 95 60 77.1.9 0.91 0.43 4.41 0. În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului. De asemenea a fost considerat că pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale asimilabile din comerţ .uri după cum urmează : . Tabel nr.4 Evoluţia indicelui de generare deşeuri menajere de la populaţie Kg/locuitor/x zi în mediul urban şi rural Indicator de Generare deşeuri menajere Kg/locuitor/x zi Urban Kg/locuitor/x zi Rural Kg/locuitor/x zi 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2020 2011 2012 2013 0.95 0.4 Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată. industrie şi instituţii indicele de generare va avea aceeaşi creştere anuală de 0.5 2006 76 21.4 0.judeţul Mehedinţi pag. de schimbările economice ( evoluţia PIB ). Deoarece în planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor elaborate în anul 2006 s-a considerat o creştere anuală de 0.IV.42 0.42 0.2 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje Principalii parametrii care pot influenţa generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice.2 2007 82 40 60.5 96. schimbările privind consumul de bunuri de larg consum.43 0. în principal. care se va realiza pe baza datelor statistice disponibile şi ţinând seama de prevederile planurilor regionale şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. stabilirea tendinţei acestui indicator este un proces complex.94 0.D acelaşi indice de generare.

672 mii lei Qr = 443.46 din 193 .623.238 x 1140844 = 95.judeţul Mehedinţi pag.480 to În lipsa altor date statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul populaţiei în judeţul Mehedinţi şi ţinând cont de faptul că. mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Ct = cheltuielile populaţiei României pentru achiziţia de alimente şi băuturi.tot. consumul de resurse proprii nu generează deşeuri de ambalaje.per loc x ∑(ponderea cheltuielilor pentru achiziţia de alimente şi băuturi.140. de regulă.IV.844 to sursa de date ANPM ( vezi prezentarea Power Point) Ct = 21.Venituri salariale totale în regiune pe anul 2005 Tabel nr.672 /5. Determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ în anul de referinţă Pentru determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ se porneşte de la cantităţile de deşeuri de ambalaje determinate la nivelul regiunii în anul de referinţă. determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ s-a făcut în funcţie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi numărul mediu al salariaţilor din judeţul Mehedinţi: Qj = Vj/Vr x Qr Qj – cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul 2005 Vj – Venituri salariale totale în judeţ Vr – Venituri salariale totale în regiune Vj – Câştigul salarial nominal mediu net lunar x Număr mediu al salariaţilor Calculul Vr .o creştere anuală de 5% pentru perioada 2010 – 2013 O problemă deosebită în cazul prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje este reprezentată de faptul că la nivelul judeţului nu există date relevante privind consumul de ambalaje şi implicit nici date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate care provin de la populaţie.6 – Veniturile salariale pe judeţe şi regiuni de dezvoltare Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . mărfuri nealimentare şi servicii)* Ct = ∑Cr Qt = 1.306.7% = 5.849 x 391 x 62..301.3% = 443.450 x 347.85 x 55. mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Cr = populaţia regiunii x Chelt.301.238 mii lei Cr = 2. Metoda de determinare la nivel de regiune este prezentată pe larg în metodologia de elaborare a PRGD şi conduce la următoarea formulă: Qr = Cr/Ct x Qt Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul de referinţă Qt = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în România în anul de referinţă Cr = cheltuielile populaţiei din regiune pentru achiziţia de alimente şi băuturi.

în funcţie de provenienţă ( aşa cum au fost prezentate datele şi în Capitolul 2 – Situaţia existentă ).Deşeuri menajere – mediul urban şi rural. industrie.Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului. industrie şi instituţii) s-a realizat defalcat pe tipuri de deşeuri.480 /288.5%) prezentăm în tabelul de mai jos cantităţile prognozate a fi generate până în anul 2013 : Tabel nr. . .Deşeuri menajere generate şi necolectate.Deşeuri din grădini şi parcuri.Nr crt 1 2 3 4 5 Judeţul Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Câstig salarial nominal mediu net lunar 720 871 740 707 639 Număr salariaţi 119219 78708 46952 68620 79515 mediu de Vj 85837680 68554668 34744480 48514340 50810085 288461253 Vr – venituri salariale totale în regiune Sursa :Institutul Naţional de Statistică Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţul Mehedinţi în anul 2005 este : Qj = 34.judeţul Mehedinţi pag.Deşeuri asimilabile din comerţ. .Deşeuri stradale. . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .480 = 11. şi anume : .7.47 din 193 . cât şi a celor generate şi necolectate s-a realizat separat pe medii ( urban şi rural ) şi pe baza următorilor indicatori : .7 Prognoza de generare a deşeurilor de ambalaje 2005 – 2013 2005 Deşeuri de ambalaje ( tone ) 11458 2006 12604 2007 13486 2008 14430 2009 15440 2010 16212 2011 17023 2012 17874 2013 18768 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ( deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ.253 x 95. instituţii.IV. .461. Prognoza privind generarea deşeurilor menajere Atât prognoza de generare a deşeurilor menajere colectate.744.Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare.458 tone Având în vedere recomandările de mai sus privind procentele de creştere anuale a cantităţilor de deşeuri de ambalaje ( 10.

8 18182.5 93 INDu 0. a gradului de acoperire cu servicii de salubritate şi a indicatorului de generare.4 5068.48 din 193 .5 13782.43 0.41 0.D.r n x 365/1000 Qnecol = Qnecol u + Qnecol r Qcol n = Qcol n + Qnecol n Unde Q colu.95 0.3 1908.2.42 0.1.r n = Pu.94 0. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2005 ( prezentate în capitolul 2 – Situaţia existentă 2.r n = Pu.7 21115.8% ( indicatorul de generare în anul 2005 în mediul urban a fost de 0.41 0.91 0.r n – cantitatea de deşeuri menajere generate şi necolectate de la populaţie în anul n Pu.95 0.Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere.r n – Populaţia din mediul urban sau rural în anul n Gsu.5 2346.7 21872.r n x ( 100 . Deşeurile municipale colectate în amestec de la populaţie – cantitatea a fost calculată diferenţiat pe medii ( urban şi rural ) pe baza prognozei populaţiei .43 0.98 INDr 0.rn . Calculul cantităţii de deşeuri municipale generate anual s-a realizat astfel : 1.I ) şi considerând o creştere anuală de 0.1 1646.91 Kg / locuitor x zi.r n x 365 / 1000 Qcol n = Qcol u n + Qcol r n Qnecol u.8 40 60 90 91 92 92.93 0.3 Q necol u 16747.42 0.cantitatea de de deşeuri menajere colectate din mediul urban sau rural în anul n Qnecolu.8 % aşa cum s-a folosit şi la calculul Prognozei din P.r n/ 100 x INDu.G.2 11903.92 0.4 21942.8 21.42 0.r n )/100 x INDu.97 0.3 9406.5 0 0 0 0 0 Q necol r 23098.1 50272 50519 50760.rn – Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul urban sau rural în anul n IND u.r n x Gsu.43 Qcol u 32509.5 21317.8 9188.Gsu.4 8950.N. In ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0.96 0. iar în mediul rural de 0.3 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .2 2108.5 50996 Qcol r 423..41 0.judeţul Mehedinţi pag.82 2511.15 14109.3 37694 40776 47719 50566.5 21944.r n – indicele de generare al deşeurilor în mediul urban sau rural în anul n Calculul diferenţiat pe medii ( urban şi rural ) al cantităţii de deşeuri colectate este prezentată în tabelul de mai jos : Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Pu 148296 147699 146495 146400 145800 144980 144176 143371 142566 Pr 157130 155370 153494 153400 153044 152810 151976 151142 149848 Gsu 66 76 82 95 100 100 100 100 100 Gsr 1.41 Kg/locuitor x zi) Formula de calcul este : Qcol u.2 1779.

3 37694 40776 47719 50566. Deşeuri asimilabile din comerţ.8 72697.3 9406.4 5068.2 2108.5 Qcol r 21944.8 18182.1 1646.3 Q necol u 16747.4 74027.1 61828.8 2006 2185 2006 4662 2007 2180 2007 4652.8 2511.8 49964.2 1779.5 Q col u+r 72463.2 72868.6 2008 2212 2008 4719 2009 2220 2009 4738 2010 2210 2010 4716 2011 2231 2011 4760 2012 2234 2012 4767 2013 2235 2013 4769 2350 2353 2348 2391 2382 2380 2402 2406 2406 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul 2011 2012 2013 Qcol u 32509.7 71681.8% Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale 2005 2183 2005 4657. S-a considerat că întreaga cantitate de deşeuri colectată selectiv reprezintă deşeuri asimilabile deoarece la nivelul anului 2005 nu era implementat un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie. industrie şi instituţii – cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0.5 2346.8%.7 2346.3 Qcol u+r + Q necol u+r 72778.8 9188. Deşeurile asimilabile din comerţ.3 Q necol r 1908.1 50272 Qcol u 50519 50760.4 74514. industrie.7 72848.49 din 193 .2 11903.7 21115.3 Q necol u+r 1908. Cantitatea din 2005 reprezintă atât deşeurile colectate în amestec. cât şi deşeurilor colectate separat.3 Q col u+r 32932.1 11917.2 1779.3 73746.4 8950. deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale – cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0. Deşeurile din grădini şi parcuri.65 71589.7 21872.5 21317.5 0 0 Q necol u 0 0 0 Q necol r 23098.4 72703.8 Qcol u+r + Q necol u+r 74371.1 14109.4 21942.5 50996 Qcol r 423.judeţul Mehedinţi pag.3 Q necol u+r 39846 30086 22733.1 1646.2 2108.instituţii 2005 31294 2006 31324 2007 31259 2008 31711 2009 31832 2010 316900 2011 31980 2012 32027 2013 32041 3.8 73697.5 13782.6 2.7 42762.6 74482.

8 113263. textile.41 kg/locuitor x zi ) (vezi formula la pct.1) Tabel nr.4 2009 74027.8 50272 23425.1 23461. hârtia şi cartonul “.instituţii Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale TOTAL 72778. Pentru determinarea prognozei de generare a deşeurilor biodegradabile municipale este necesar să se cunoască ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale La nivel de judeţ se determină pe bază de măsurători.7 2006 72848.G 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale.8 31690 2380 2210 4716 114693. sunt similare cu deşeurile menajere “ Deşeurile biodegradabile ca “ deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe.6 2012 74482. Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi H.4 50566.5 23516.7 31832 2382 2220 4738 115199.8 2007 72697.5 23555. cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină.6 32041 2406 2235 4769 115965. In ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0.91 kg/ locuitor x zi. deşeuri de hârtie şi carton.6 4. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc : • • Deşeurile municipale ca “ deşeuri menajere şi alte deşeuri care.5 31259 2348 2180 4652. precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.5 49597. defalcat pe tipuri de deşeuri.6 49256.IV.8 50519 23852.8 2010 73697.( Indicatorul de generare în anul 2005 în mediul urban a fost de 0.8 Prognoza generării deşeurilor municipale – judeţul Mehedinţi ( tone/an ) 2005 Deşeuri menajere în amestec de la populaţie.6 113136.8 32027 2406 2234 4767 115916. a populaţiei nedeservite de servicii de salubrizare şi a indicatorului de generare. Deşeurile menajere generate şi necolectate – cantitatea a fost calculată diferenţiat pe medii ( urban şi rural ) pe baza prognozei populaţiei totale a regiunii.6 50760.3 31324 2353 2185 4662 113372.G nr.4 50996 23518.2 31294 2350 2183 4657.2 31711 2391 2212 4719 114779.8 22970.8%. lemn. Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale se calculează pe baza prognozei de generare a deşeurilor Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . din care : Urban Rural Deşeuri asimilabile din comerţ. iar în mediul rural de 0.3 2008 73746. prin natură sau compoziţie.6 31980 2402 2231 4760 115744.4 2013 74514.3 Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC şi H.5 23721. Fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de : deşeurile alimentare şi de grădină.8 49726.9 50230.judeţul Mehedinţi pag.50 din 193 .4 23251.4. industrie.8 2011 74371.

10 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . textile Rural.D. textile Deşeuri asimilabile din comert.9 Ponderea deşeurilor biodegradabile din deşeuri municipale Tip deşeu Deşeuri menajere de la populaţie: Urban.IV.IV.D pag.municipale şi ţinând seama de ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. datele au fost preluate din varianta Conform măsurătorilor realizate la nivel de Având în vedere care este prognoza de generare a deşeurilor municipale şi procentele de mai sus cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale calculate pentru anii ţintă sunt prezentate în tabelul nr. Conform P.G.R. institutii (colectate în amestec şi separat) Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale 66 12 45 95 90 20 58 14 Ponderea deşeurilor biodegradabile (%) Observaţii regiune. ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale este : Tabel nr.51 din 193 . din care Deşeuri alimentare şi de grădină Hârtie+carton.R.judeţul Mehedinţi mai 2007 a P. din care: Deşeuri alimentare şi de grădină Hârtie+carton. lemn. industrie.G. lemn.

5 17115 14482 2633 36716.3 14435.4 17060.6 34355.8 36196 29157.5 14270 14325 14260.3 27677 6680.5 5277.4 608.9 7038.611.1 74731.2 74.075.3 54468 53490.52 din 193 .6 73. IV.3 29328 7079.10 – Deşeuri biodegradabile municipale 2005 – 2013 2005 Total deşeuri biodegradabile din deşeuri municipale .6 3345.4 29577 7139.3 36525.6 14082. instituţii (colectate în amestec şi separat) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 73.6 14483.7 2624.025.8 52877. din care: Urban • deşeuri alimentare şi de grădină •hârtie+carton.6 29301 7072.5 29441 7106.9 31093. din care: Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie.5 9312.2 3953.3 2633.7 74711.8 6064.5 14391 14412 14419 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . textile Deşeuri biodegradabile din deşeurile asimilabile din comerţ.6 17116.9 74246. lemn.3 16470 13936.4 50.6 75566.2 1102. industrie.7 18855. lemn.3 14096 14066.Tabel nr.4 1693.5 23736.2 53663 53776. textile Rural • deşeuri alimentare şi de grădină •hârtie+carton.2 279.judeţul Mehedinţi pag.4 4551.978.7 23406.5 72731 73.2 2533.3 330.3 36547.1 36407.7 21862.6 7166.6 11005.1 18272 15461 2811 36373.8 45360.8 27139.2 29359 23650 5708.

5 9144. textile Rural • deşeuri alimentare şi de grădină •hârtie+carton.1 1548.5 197.2 943.9 9713.4 953.5 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .5 1488.5 6904 1666. lemn.4 930 943.8 943.1 1644.7 2286 1965 1966 1962 1989 1998 1989 2008 2010 2012 931.5 1391.5 14182 12000 2182 6265.5 1259.8 0 0 0 1830.2 213.53 din 193 .5 5191.Deşeuri biodegradabile din deşeurile din grădini şi parcuri Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe Deşeuri biodegradabile din deseurile stradale Deşeurile biodegradabile din deşeurile generate şi necolectate.5 253 0 0 0 1488.3 1128.1 6208.judeţul Mehedinţi pag.6 0 0 0 1644.5 351.9 22752.2 952 953.8 30074.3 2344. lemn.5 281.8 8570. din care: Urban • deşeuri alimentare şi de grădină •hârtie+carton.3 2232 2271 2273 2261 2282 2285.5 229 0 0 0 1387.5 1253 10749 9096 1653 1807.6 1830.7 1174.7 1284 12057.5 0 0 0 1284 1086.6 932.8 1456.2 2771.5 1387.5 17014.6 18017 15245.6 7337.2 2235. textile 2235.

instituţii. Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (%) pentru PJGD elaborat în 2007 2008 se estimează a fi de : .plastic – 29. la nivelul anului 2006 s-a estimat că 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaţie şi 40 % de la industrie.P.Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare .0% . gestionată de A.00 % Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie se determină pe baza compoziţiei deşeurilor menajere la nivelul judeţului.Structura deşeurilor de ambalaje . Structura deşeurilor de ambalaje Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a fi aceeaşi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaţă.40 % pentru industrie.6% . comerţ şi instituţii.60 % pentru populaţie.8 % .N. Se consideră structura deşeurilor de ambalaje ca fiind constantă pentru întreaga perioadă de prognoză pe baza datelor din baza de date A.P.N. Compoziţia deşeurilor menajere trebuie să reflecte ponderea materialelor Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .sticlă – 21. comerciale şi de la instituţii.M. Ponderea în funcţie de provenienţă se va determina pe baza informaţiilor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi ţinând seama de specificul judeţului.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni atât de la populaţie. Aceasta este : . regăsindu-se în deşeurile menajere.hârtie şi carton -23. comerţ. 2005.judeţul Mehedinţi pag.metale –9. Aceste date se obţin din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje s-a realizat pe baza variaţiei anuale a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate şi ţinând seama de: .lemn – 12.54 din 193 .00 % . precum şi din activităţile industriale. . Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României.M.Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare Deşeurile de ambalaje (cod 15.

judeţul Mehedinţi pag. În cazul nostru nu există date la nivel judeţean. Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate s-a calculat în funcţie de variaţia anuală a cantităţii stabilită.8% Metale 9.2013.7 % pentru 2007 . Se recomandă ca această compoziţie să fie determinată din măsurători.2009. Cantităţile de ambalaje prognozate pentru perioada 2005 – 2013 sunt prezentate în tabelul de mai jos Tabel nr.6% Plastic 29% Sticlă 21. IV.55 din 193 .R.00% 2005 11458 2704 3323 2498 1031 1375 2006 12604 2974 3655 2747 1134 1521 2007 13486 3183 3911 2940 1214 1618 2012 17874 4218 5184 3897 1609 2145 2013 18768 4430 5443 4091 1689 2252 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .11Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material An de referinţă 2005 Judeţul Mehedinţi 11458 12604 13486 14430 15440 16212 17023 17874 18768 Creştere 10%/an 2006 Creştere 7 % / an 2007 2008 2009 2010 Creştere 5% /an 2011 2012 2013 Cantitatea de ambalaje pentru fiecare tip de ambalaj s-a calculate în funcţie de cantitatea totală de ambalaje pentru anul n şi structura deşeurilor de ambalaje.10% pentru 2006.0% Lemn 12.1.5 % pentru 2010 . 12 Cantitatea de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera în perioada 2007 – 2013 Cantitatea de deşeuri de ambalaje ( tone) 2008 2009 2010 2011 14430 15440 16212 17023 3405 4184 3146 1299 1732 3644 4477 3366 1390 1853 3826 4701 3534 1460 1946 4017 4937 3711 1532 2042 Total Hârtie şi carton 23. Notă: Creşterea anuală a cantităţii generate de deşeuri de ambalaje A (%) este de: .G. .de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere. în consecinţă se vor folosi datele indicate de P.D.2 au stabilit cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în judeţul Mehedinţi în anul 2005 ca fiind de 11458 tone Tabel nr IV. . Calculele făcute în subcapitolul 4.

şi anume: ■ deşeuri de ambalaje provenite de la populaţie.6 % Metale 10.8 % Plastic 41. ■ deşeuri de ambalaje provenite din comerţ.56 din 193 . Ştiind că unitatea de măsură a indicatorilor de generare este Kg/loc x an. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie se calculează în funcţie de cantitatea totală de ambalaje prognozate a se genera şi ponderea deşeurilor de ambalaje de la populaţie din cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate.2008 prognoza structurii pe tip de material a ambalajelor stabilită pe baza datelor din baza de date ANPM din 2005 1911 2840 1416 708 0 2103 3124 1558 779 0 2250 3342 1667 833 0 2407 3576 1783 892 0 2575 3826 1908 954 0 2704 4017 1975 1002 0 2840 4218 2104 1052 0 2982 4429 2209 1105 0 3130 4651 2320 1160 0 Cunoscând prognoza populaţiei pe perioada 2005 -2013 se determină indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje la populaţie.În vederea stabilirii măsurilor de implementare este necesar să se cunoască cantităţile de deşeuri de ambalaje în funcţie de sursele de generare. Cunoscând ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare ( 40% industrie şi 60 % populaţie ) şi date pentru prognoza de deşeuri este : Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se genera de la populaţie se calculează din cantitatea totală generată de populaţie.3 % Lemn 0.3 % Sticla 20. formula de calcul al indicatorului de generare este : Ig = cantitate de deşeuri / număr de locuitori Pentru perioada 2005 -2013 evoluţia indicatorului de generare este prezentată în tabelul de mai jos Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . care pentru PJGD elaborat în 2007 .0 % 6875 2006 7563 2007 8092 2008 8658 2009 9264 2010 9728 2011 10214 2012 10725 2013 11261 de intrare de ambalaje. industrie şi instituţii. în funcţie de structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie şi sunt prezentate în tabelul de mai jos : Tabel IV .13 Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje pe tip de material generate de populaţie Deşeuri de ambalaje generate pe total şi pe tip de material populaţie 2005 Total (60% pentru populaţie) Hârtie şi carton 27.judeţul Mehedinţi pag.

15 Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generate pe tip de material din industrie. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani. până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013.5 Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată din industrie.9 8.5 3. 5(2) lit.6 3.5 0 34.Tabel IV.3 0 32. (b) şi (c) ale art. comerţ şi instituţii Deşeuri de ambalaje generate pe tip de material ( tone) 2007 2008 2009 2010 2011 933 569 1273 381 1618 4774 998 608 1363 407 1732 5108 1069 651 1458 436 1853 5467 1122 684 1559 458 1946 5769 1177 719 1607 480 2042 6025 2005 Hârtie şi carton Plastic Sticla Metale Lemn Total 793 483 1082 323 1375 4056 2006 871 531 1189 355 1521 4467 2012 1236 755 1688 504 2145 6328 2013 1300 792 1771 529 2252 6644 4.8 6.1 15. comerţ şi instituţii Cantităţile pe tip de material de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera din industrie.5 11.judeţul Mehedinţi pag.3 5.1 2.5 6.5 2012 10.5 2006 6.2 7.2 0 31 9 13. România va aplica prevederile paragraful 3 al art. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.5 0 25 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie Kg / locuitor x an 2007 2008 2009 2010 2011 7. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut în Directivă. Tabel IV.2 7.5 2.57 din 193 .1 1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a). Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art.9 4 0 38.2 9. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .14.7 0 36.4 3.7 15. respectiv 16 iulie 2016.9 6 3 0 28.6 2. Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată din industrie.1 3.9 10.5.a şi b din Directivă. comerţ şi instituţii se calculează prin diferenţa dintre cantităţile totale de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera şi cantităţile de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie.3 4.6 14.9 7.5 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 4.3 0 22. comerţ şi instituţii reprezintă suma cantităţilor calculate pe tip de material .6 12.1 5.4 2013 10.7 0 27 8 11. 5(2) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.6 9. Indicatori de generare a deşeurilor de ambalaje la populaţie 2005 Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total 6.

produsă în anul 1995 16 iulie 2013 .517 loc. Populaţia României în 1995. produsă în anul 1995 16 iulie 2016 .Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric).333. aceasta se va calcula pe baza populaţiei la nivel naţional şi judeţean din anul 1995.Astfel.524.Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric).5 tone .6 tone Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă la depozitare. .Cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată în anul 2010 este CTb 2010 = Qb jud 1995 x 75/100 = 52. este deosebit de importantă.800.judeţul Mehedinţi pag.Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale produsă în judeţ în anul 1995 este Q jud 1995 = 69. Prognoza de generare şi cuantificare a ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale se stabileşte astfel : Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale produsă în România în anul 1995 Qb 1995= 4. Pjud 1995 = 328. Pro 1995 =22.951 loc.524.5 to Cuantificarea ţintelor care reprezintă cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată se realizează pe baza cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale generate în anul 1995. pe baza acesteia determinându-se capacităţile instalaţiilor necesare a se realiza ( compostare şi tratare mecano – biologică ) Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .4 tone . ( sursă Direcţia Judeţeană de Statistică) Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale produsă în judeţ în anul 1995 este : Qb jud 1995 = Qb 1995 x Pjud 1995 : Pro 1995 = 69. Deoarece la nivel regional şi judeţean nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale generate în anul 1995.58 din 193 .762.680. Populaţia judeţului în anul 1995.Cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi depozitată în anul 2013 este : CTb 2013 = Qb jud 1995 x 50/100 = 34.25 tone _ cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată în anul 2016 este : CTb 2016 = Qb jud 1995 x 35/100 = 24.143.8 milioane tone.000 tone. prezentată în tabelul de mai jos .Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric). ţintele naţionale privind deşeurile biodegradabile municipale sunt următoarele: 16 iulie 2010 . produsă în anul 1995 Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4.

Tratatul de aderare a României prevede următoarele: România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 32% din masă la 31 decembrie 2006. Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată (tone) 3.5 -2010 75566. România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006. 32% în anul 2008. 10% în anul 2007. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . România este obligată să atingă obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 26% din masă la 31 decembrie 2006. Cantitate generata de deseuri biodegradabile municipale (tone) 2.2) (tone) 69524.611. în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 21% din masă la 31 decembrie 2006. 11% în anul 2008. 22% în anul 2007.25 24.2 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin.4 34762.45 50397.2 2013 74. 40% în anul 2008.7 2016 74731.8 39849.6 -- 23422. 48% în anul 2011 şi 54% în anul 2012.5.5 52143.judeţul Mehedinţi pag. amendată prin Directiva 2004/12/EC. 38% în anul 2009.59 din 193 . 33% în anul 2008.Tabelul IV. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. 34% în anul 2007. 38% în anul 2009. România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 53% din masă în anul 2011 şi 57% în anul 2012. 45% în anul 2009 şi 48% în anul 2010. 28% în anul 2007. 46% în anul 2011 şi 50% în anul 2012. 16 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 1995 1. România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013. 44% în anul 2010. cu excepţia ţintelor de reciclare pentru hârtie.333. 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010. carton şi metale. 42% în anul 2010. Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare ( 3 = 1 .9 4.

II B la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 4% din masă la 31 decembrie 2006.„reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de prelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Astfel. cât şi valorificarea energetică. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Ţinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj. 9% în anul 2009 şi 12% în anul 2010. Ţintele de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje care vor fi stabilite la nivel judeţean trebuie să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite prin Tratatul de aderare a României. la 31 decembrie 2013. în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 16% din masă în anul 2011 şi 18% în anul 2012. urmând să atingă aceste obiective la termenele stabilite de directivă.la 31 decembrie 2008 . 3. . dar exclude recuperarea de energie”. şi anume: . 7% în anul 2008.reciclare hârtie şi carton 60 %. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare. valorificarea include atât reciclarea. luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic.România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului. 78/2000. Ţinte globale de reciclare.60 din 193 . În HG nr.„valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv şi se împart în trei categorii: 1.la 31 decembrie 2008 . prevăzută în anexa nr. respectiv prin legislaţie. 5% în anul 2007. Pentru obiectivul de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton şi metale România nu a solicitat perioadă de tranziţie.reciclare metale 50 %. Termenul include reciclarea organică.judeţul Mehedinţi pag. 426/2001cu modificările şi completările ulterioare”. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje sunt definite astfel: . Ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie. 2. România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011.

8 4 26 2007 55.în anul 2008 trebuie să fie valorificată o cantitate totala de circa 5.În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie.7 10 22 39.762 to. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . din care trebuie reciclată o cantitate minimă de circa 4.15) se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare care se prezintă în tabelul de mai jos: Tabel nr. 40 %).772 to deşeuri de ambalaje (cca. România nu a cerut perioadă de derogare.judeţul Mehedinţi pag. în judeţul Mehedinţi: .8 8 21 37. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv. IV. carton şi metale. IV 17 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje (% / an) 2006 Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale lemn Total reciclare (valorificare materiala) Total valorificare (valorificare materială + energetică 53.5 60 50 15 55 32 34 40 45 48 53 57 60 Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera ( conform Tabelul nr. Tabel nr.61 din 193 .2 5 28 Ţinte de reciclare/ valorificare (%) 2008 2009 2010 2011 60 11 32 50 7 33 60 12 38 50 9 38 60 14 44 50 12 42 60 16 48 50 15 46 2012 60 18 54 50 15 50 2013 60 22. IV 18 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaj pe total şi pe tip de material pentru judeţul Mehedinţi ( tone/an) Ţinte de reciclare/ valorificare( tone) 2006 Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total reciclare (valorificare materială) Total valorificare (valorificare materială + energetică 1600 293 577 429 61 3277 2007 1773 382 647 476 81 3776 2008 2043 460 1007 650 121 4762 2009 2186 538 1279 695 167 5867 2010 2296 658 1555 730 234 6809 2011 2410 790 1782 766 306 7831 2012 2531 933 2105 805 322 8937 2013 2658 1225 2455 845 338 10322 4033 4585 5772 6948 7782 9022 10188 11261 Conform acestor estimări.

322 to (circa 60 %). din care minim 11.261 to trebuie reciclate.022 to trebuie reciclată.iar în anul 2013 cantitatea totală care trebuie valorificată este de minim 10.831 to deşeuri de ambalaje trebuie valorificată (cca. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .62 din 193 . din care circa 9. 50 %)..judeţul Mehedinţi pag. .în anul 2011 o cantitate de circa 7.

Capitolul 5 FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI În acest capitol vor fi prezentate următoarele fluxuri speciale de deşeuri: 1. 1. 856/2002) 20 01 13* 20 01 14* 20 01 15* 20 01 17* 20 01 19* 20 01 21* 20 01 23* 20 01 26* 20 01 27* 20 01 29* 20 01 31* 20 01 33* 20 01 35* Tip deşeu Solvenţi Acizi Alcali Fotochimice Pesticide Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur Echipamente scoase din funcţiune. Nămoluri rezultate de la staţii de epurare orăşeneşti 5.G. sunt următoarele: Cod deşeu (conform HG nr. adezivi şi rasini care conţin substanţe periculoase Detergenţi care conţin substanţe periculoase Medicamente citotoxice şi citostatice Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01.J.5 kg/ persoană x an în mediul rural.judeţul Mehedinţi . altele decât cele menţionate în 20 01 25 conţin Vopseluri.D. cerneluri. şi anume: • • 2. altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase Lemn conţinând substanţe periculoase 20 01 37* Cantităţii generate La momentul elaborării P. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 3. Deşeuri din construcţii şi demolări 5.D. 16 06 02 sau 16 06 03 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale 2.G. prin urmare nu se cunoaşte cantitatea generată.1 Deşeuri periculoase din deşeurile municipale Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul P. deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate separat. care clorofluorcarburi Uleiuri şi grăsimi. Estimarea cantităţii generate s-a realizat pe bază de indicatori statistici de generare din alte ţări europene. pag.63 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .5 kg/ persoană x an în mediul urban.J. Vehicule scoase din uz 4.

Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene. .7 606.Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate.5 2006 369.2 596.2 Alegerea sistemului de colectare a deşeurilor periculoase din gospodării Pentru a putea alege opţiunea cea mai corectă privind sistemul de colectare a deşeurilor periculoase din gospodării s-au prezentat grupului de lucru şi comitetului de coordonare implicate în coordonarea şi realizarea P. .6 594. .7 585.3 230.5 2012 358. În paralel cu : 2) Colectarea prin magazine sau companii specializate .1 2009 364.2 2013 356. . cantităţile de deşeuri periculoase generate în perioada 2005 – 2013 sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabel V.5 229.1 596.judeţul Mehedinţi pag.5 226. 000 de persoane. un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special.4 224. dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. trei luni.Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi.64 din 193 .5 2008 366 230.J. .J. unde. Variantele propuse sunt prezentate în Anexa nr.G.Maşina de colectare poate deservi până la 700. cu o frecvenţă de colectare de 3 luni.3 Cantitatea de deşeuri periculoase din deşeuri municipale ( to) 2007 366.D metode posibile de colectare a deşeurilor municipale periculoase la nivelul judeţului.La cca. va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.D.1 2010 362.2 591.La un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 până la 5 000 de persoane. acceptat de locuitori.8 235.8 581. aproximativ 2 sau 3 ore. în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.5 229.7 2011 360. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .G.5 228 588. 10 la P. conform prevederilor Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor.1 Prognoza privind cantitatea de deşeuri periculoase din deşeurile municipale generate în perioada 2005 – 2013 Judeţul Mehedinţi 2005 Urban Rural Total 370. Varianta aleasă este : 1) Colectare prin unităţile mobile Acest sistem este des întâlnit.3 233 602.Ţinând seama de prognoza privind evoluţia populaţiei.

Baterii.235 119. Tabel nr. Sunt necesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile.judeţul Mehedinţi pag. De asemenea. Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur. acumulatori si uleiuri uzate Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon.Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în depozitele de deşeuri periculoase. este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate. Uleiuri uzate Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi.40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării. eficienţa de colectare separată a deşeurilor periculoase va fi destul de scăzută şi va creşte doar prin educaţie continuă. .2 Cantităţi de uleiuri uzate şi acumulatori auto colectate şi valorificate la nivelul judeţului Mehedinţi Colectat (to) Judeţul Mehedinţi Anul Uleiuri uzate Acumulatori Sursa de date APM 2005 49.069 Valorificată (to) 2006 75.529 2006 70. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur. ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel european.608 163.753 Medicamente expirate Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai periculoase decât cele încă în termen. Din acest motiv : ..65 din 193 . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de uleiuri uzate şi acumulatori auto colectate şi valorificate la nivelul judeţului în anii 2005 şi 2006. La început.După testarea mai multor variante în mai multe ţări.V. Se estimează ca prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35 . care duce la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.657 2005 44. Colectarea bateriilor auto se realizează în principal prin sistemul depozit.087 119.119 173.Medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii.

Aceste informaţii se referă la anul 2005 sau 2006 ani anteriori elaborării P.66 din 193 . 20 01 23 şi 20 01 35 20 01 36 Gestionarea DEEE Obligaţii ale participanţilor la procesul de gestionare a DEEE Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda: . 5 alin. 6) sau . eliminare) existente la nivelul judeţului. valorificare. art.“Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase municipale colectate.D.2 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD sunt prezentate în tabelul de mai jos : Cod deşeu ( conform H.J. altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi echipamente electrice şi electronice casate. Nu se cunosc cantităţi de deşeuri periculoase municipale. 856/2002 20 01 21* 20 01 23* 20 01 35* Tip deşeu tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi) echipamente electrice şi electronice casate. 2) si alin.de a preda DEEE către punctele de colectare organizate de autorităţile locale (cf. capacităţile acestora şi tipurile de deşeuri preluate. altele decât cele specificate la 20 01 21.distribuitorilor în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau . În judeţul Mehedinţi nu există instalaţii de tratare. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . prevederilor HG 448/2005. În judeţul Mehedinţi : Nu se realizează colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale. valorificate şi eliminate în judeţ şi la nivelul regiunii se prezintă pentru anul de referinţă şi patru ani anteriori anului de referinţă”. Nu există instalaţii de tratare / valorificare /eliminare.Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale În acest subcapitol sunt descrise posibilităţile de gestionare (tratare. Conform Metodologiei .G. 5.G nr. valorificare sau eliminare a deşeurilor periculoase.judeţul Mehedinţi pag.de a preda DEEE către agenţi economici autorizaţi să colecteze/trateze DEEE. tratate.

pentru ai încuraja să faciliteze procesul de refolosire. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .06.491/10. astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate.judeţul Mehedinţi pag. reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora. alin. 5 alin. 10 alin. HG 448/2005 are ca obiectiv prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice. în judeţul Mehedinţi au fost înfiinţate 1 punct de colectare municipal şi mai trebuie înfiinţat 1 punct de colectare judeţean Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum şi valorificarea lor trebuie asigurată de către producători. Conform prevederilor HG 448/2005.12. HG 448/2005 art. 5. litera f).2008 Pentru realizarea acestui obiectiv : Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia {.). 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate în 2008.000 de locuitori a unui punct de colectare( în judeţul Mehedinţi nu este cazul decât pentru municipiul Drobeta Turnu Severin) . 5.2005). denumite DEEE.J. • De a organiza şi opera punctele municipale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (cf. 12 al HG 448/2005.: mobilă. }: • De a identifica / reabilita şi a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora.Prevederile Directivei privind gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice . • De a colecta separat Deşeurile de echipamente electrice. 1). 7 al HG 448/2005. autorizate conform OM 1225/2005. Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile şi Autorităţile administraţiei publice locale promovează campanii de informare şi educare a consumatorilor. 7 alin.G. Ministerul Economiei si Comerţului. anvelope. punctul 35. a fost transpusă prin HG 448 / 19 mai 2005.(2). iar pentru fiecare oraş cu peste 20. • Spaţiile în care aceste deşeuri vor fi colectate vor fi parte a unui punct de colectare pentru mai multe categorii de deşeuri provenind din gospodăriile populaţiei şi care nu pot fi gestionate ca deşeuri menajere (ex. Rata de valorificare a DEEE colectate va fi. nr. Producătorii pot să îşi îndeplinească obligaţiile individual direct sau prin transferarea responsabilităţii către organizaţii colective. OUG 61/2006. Of. conform prevederilor art. 5 alin. precum şi refolosirea.D este de cel puţin 4 kg deşeu / locuitor / an până la 31. având în vedere intervalul de timp pentru care este întocmit P. art. de 100% din ţinta prevăzută la art.67 din 193 . • Înfiinţarea a cel puţin un punct de colectare în fiecare judeţ. ulei uzat. conform art. pentru colectare. 3). Obiectivul ce trebuie atins. (M. electronice şi electrocasnice de la gospodăriile particulare (cf. tratare şi valorificare a DEEE -Art.Art. etc.

Aceste responsabilităţi se aplică: • proporţional cu cota de piaţă. • transport către un centru de sortare si stocare temporara unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipamente în funcţie de posibilităţile de reciclare. Exista şi posibilitatea ca producătorii şi utilizatorii alţii decât gospodăriile particulare sa încheie acorduri care sa stabilească alte metode de finanţare (cf. proporţional cu răspunderea producătorilor afiliaţi. costurile de gestionare vor fi suportate de către: • deţinători. pentru echipamentele puse pe piaţă până la 1 ianuarie 2007. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . b) al HG 448/2005). 2) lit.68 din 193 . • numai pentru propriile echipamente puse pe piaţă după această dată ( cf. lichidare. • • export pentru reciclare. o garanţie care să poată asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piaţă după această dată. 8 alin. de la punctele de colectare înfiinţate de autorităţi. • Organizaţiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE. prevederilor art. în cazul în care îşi încetează activitatea (faliment.aşa zisele '' deşeuri istorice'' (cf. Spatiile au fost puse la dispoziţie de către Consiliile Locale. 8 alin. 9 alin.judeţul Mehedinţi pag. prevederilor art.5 al HG 448/2005). b) al HG 448/2005) sau pentru echipamentele puse pe piaţă după 1 ianuarie 2007. art. 8 alin. În cazul DEEE altele decât cele provenind de la gospodăriile particulare. art. conform modelului din ghid. Gestionarea DEEE Punctele de colectare din judeţ sunt prezentate în tabelul centralizator de mai jos. 2) lit. tratare şi de valorificare a DEEE provenite din gospodăriile populaţiei conform obligaţiilor prevăzute de art. se vor desfăşura următoarele operaţiuni: • transport direct către reciclatorii din România (posibil în special pentru electrocasnicele mari.Producătorii au responsabilitatea finanţării operaţiunilor de preluare de la punctele de colectare. pentru DEEE colectate în urma înlocuirii echipamentelor vechi cu echipamente noi (cf. 1 al HG 448/2005.5 al HG 448/2005) • Producătorii care nu participă la un sistem colectiv. începând cu 1 ianuarie 2007. cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi stocate temporar până când vor exista cantităţi suficiente care să justifice operaţiunea de export. • producători. Deşeurile care se pot recicla în România vor fi transportate către reciclatori. 3) al HG 448/2005). 9 alin.etc). art. vor trebui să depună. În funcţie de posibilităţile de reciclare. în situaţia în care sunt bine separate la punctul de colectare). pentru echipamentele puse pe piaţa până la 1 ianuarie 2007 (cf. 9 alin.

3 Puncte de colectare DEEE în judetul Mehedinţi . Tabel nr.9. modificată şi completată cu HG 1313/2006. şi în special ale agenţilor economici direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz. V.să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şi/sau lichide ale acestora.000 de locuitori/oraş peste 20. atunci când acestea devin vehicule scoase din uz (art.000 de locuitori Societatea care administrează punctul de colectare stabilit Autorizare Categorii de DEEE colectate. Prevederile acestei hotărâri stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea din punct de vedere al protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi în ciclul de viaţa al vehiculelor. 8 din HG 2406/2004): . Acesta a fost implementat începând cu 2007.C Brantner S.3 Vehicule scoase din uz Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementată de HG 2406/2004.• • Spatiile de colectare nu sunt dotate corespunzător.4 Pentru municipiul Drobeta Turnu Severin. nu au nici măcar cântar. . (1) din HG 2406/2004): Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Între S.69 din 193 . 5. pe sol.să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz. Cantitatea de DEEE colectate de la populaţie în anii 2005 şi 2006 a fost zero. preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă.A( societatea care gestionează şi DEEE în municipiul Drobeta Turnu Severin ) şi societatea ECOTIC există semnat un contract prin care ECOTIC preia toate DEEE colectate şi dotează cu containere speciale societatea Brantner. conform Anexei 1 B din HG nr. în apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale. Incintă închisă de 170 mp Conform PRGD Oltenia actualizat mai 2007 În judeţul Mehedinţi nu există instalaţii de tratare a DEEE În anul de referinţă ( 2005) în judeţul Mehedinţi nu era implementat sistemul de colectare selectivă. 448/2005 Drobeta Turnu Severin – Str Constructorilor nr.judeţul Mehedinţi pag. Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele obligaţii (art.an 2007 Amplasament/punct de colectare (date de identificare) Punct judeţean/ oraş peste 100. Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi.

respectiv anul 2006. pentru toate vehiculele scoase din uz.6 Numărul de VSU colectate şi tratate conform PRGD mai 2007 Judeţul Mehedinţi Vehicule colectate 138 Anul 2005 Vehicule tratate 138 Vehicule stocate 0 Sursa de date Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor .un punct de colectare în fiecare judeţ. Începând cu 1 ianuarie 2007 • Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 % din masa vehiculelor .un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100 000 de locuitori. V. Mehedinti Activitatea desfăşurată ( colectare şi tratare sau dezmembrare şi tratare ) Colectarea si tratarea VSU Atât informaţiile referitoare la punctele de colectare.varianta actualizată mai 2007 Obiective şi ţinte judeţene • Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. cât şi cele referitoare la instalaţiile de tratare VSU se refera la anul anterior elaborării PJGD.5 Puncte de colectare şi tratare vehicule scoase din uz anul 2006 Denumirea operatorului economic autorizat SC Remat Scholz SA Adresa Str.nr. Drobeta Turnu Severin.Cerneti. . Începând cu 1 ianuarie 2007 • Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 % din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980.14. pentru toate vehiculele scoase din uz. V.judeţul Mehedinţi pag.9.70 din 193 . (2) din HG 2406/2004): . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . când există date disponibile. Tabel nr.Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi a minimum (art. Tabel nr. Începând cu 1 ianuarie 2015 • Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 % din masa vehiculelor .

13. • (3) producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate.71 din 193 . în vederea valorificării sau eliminării acestora. Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de aşteptat să crească cu aproximativ 4% de-a lungul perioadei de programare.2% = 50160 de autovehicule cu vârsta mai mare de 13 ani. V. Populaţia judeţului reprezintă cca.7 Prognoza de generare a VSU An VSU 2005 50160 2006 52166 2007 54253 2008 56423 2009 58680 2010 61027 2011 63468 2012 66007 2013 68647 .M .000 x 13. de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană.Numărul de autoturisme colectate a fost de ….4 Deşeuri din construcţii şi demolări Prevederi legislative Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/200 privind regimul deşeurilor prevede: • (1)deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri.2 % din populaţia regiunii şi calculând procentual aveam pentru judeţul Mehedinţi în anul 2005 380. Aşa cum recomandă PRGD rata generării VSU . ca vehicule scoase din uz în judeţ în anul 2006.Estimarea numărului de vehicule ce vor fi scoase din uz /an Evoluţia numărului de vehicule scoase din uz generate În anul 2005 Regiunea 4 genera aproximativ 30. modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta. deşeurilor menajere. pe baza unui contract. direct proporţional cu creşterea numărului de vehicule motorizate din regiune.creştere cu 4 % pe an rezultă : Tabel nr. 5. deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase.000 de vehicule scoase din uz. în vederea eliminării lor. trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.judeţul Mehedinţi pag. livrarea şi primirea deşeurilor de producţie. (1). Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . autobuze.P.000 camioane. • (2) primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. automobile înregistrate în regiune. conform informaţiilor primite de la A. Acest lucru presupune că media de viaţă a unui vehicul este de 13 ani înainte de eliminare şi erau circa 380.

monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare. transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separată de ”precolectarea.• Legea nr. cărămizi. introduce ca activitate în cadrul serviciul de salubrizare al localităţilor (serviciu public local de gospodărie comunală. V.judeţul Mehedinţi pag. deoarece nu se face colectare selectivă şi nici sortare. V. 17 04). ele nu pot fi defalcate pe coduri de deşeuri şi nu se poate evidenţia cantitatea de deşeuri periculoase. inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . coordonat. sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase Amestecuri sau fracţii separate de beton. condus. • La nivelul judeţului există date doar pentru cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în judeţ pentru anii 2004. 2005.9. organizat. ţigle. alamă Aluminiu Plumb Zinc Fier şi oţel Staniu Amestecuri metalice Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase Cabluri cu conţinut de ulei.8 Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD Cod deşeu (conform HG nr. 856/2002) 17 0101 170102 170103 170106* Tip deşeu Beton Cărămizi Ţigle şi materiale ceramice Amestecuri sau fracţii separate de beton. gudron sau alte substanţe periculoase Cabluri. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor. defalcate pe coduri de deşeuri (17 01. altele decât cele specificate la 170410 170107 17 0201 170202 170203 170204* 17 0401 170402 170403 170404 170405 170406 170407 170409* 170410* 170411 Cantităţi generate Conform Normelor Metodologice în PJGD se prezintă : • cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate la nivelul judeţului pentru anul de referinţă şi pentru patru ani anteriori anului de referinţă. bronz. Din cantitatea totală generată se evidenţiază cantitatea de deşeuri periculoase. 17 02. sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 170107 Lemn Sticlă Materiale plastice Sticlă. colectarea şi transportul deşeurilor municipale. cărămizi. materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase Cupru. 2006 date prezentate în tabelul nr.72 din 193 . Tabel nr. ţigle. reglementat.

V.P M Indicele de generare al deşeurilor din demolări aşa cum este prezentat în tabelul de mai jos : Tabel nr.5 2008 299800 250 75 30 3 27 2009 298844 250 74.5 29.8 19 0 19 2007 299989 250 75 22.5 26.3 0 15.1 65.10. V.5 44.8 31.4 7.4 31.4 15.3 2006 303069 250 75.judeţul Mehedinţi pag.7 37.5 2013 292414 250 73.2 Indicele de generare al deşeurilor din demolări 2005 Rata de generare Kg / loc/ an Rată reciclare Rată colectare de de 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 250 250 250 250 250 250 250 250 250 0 20 0 25 0 30 10 40 20 50 30 60 40 70 50 80 60 90 Sursa de date PRGD mai 2007 Cantităţile de deşeuri din demolări generate rezultate funcţie de populaţie şi indice de generare sunt: Tabel nr.5 0 22. Tabel nr.9 2010 297790 250 74. tratare şi eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări.3 Cantităţi de deşeuri din demolări 2005 Populaţia prognozată Indice de generare Cantitate generată Kt/an Cantitatea colectată din care : Cantitate reciclată Kt/an Cantitate Depozitată Kt/an Cantitatea depozitată ( m3 ) densitate 2000 kg/m3 305426 250 76.5 29.1 Cantităţi de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări colectate în judeţul Mehedinţi Anul Deşeuri din construcţii şi demolări ( to) 2004 1905 2005 3100 2006 2698 Sursa: Agenţii de salubrizare împreună cu A. 10. V 10.7 13.8 39.6 59 29. În judeţul Mehedinţi nu există instalaţii de sortare.3 7650 9500 11250 13500 14950 15650 15600 14750 13150 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .2 2012 294513 250 73.3 2011 296152 250 74 52 20.73 din 193 .Se impune proiectarea şi gestionarea unei baze de date pentru deşeurile din construcţii şi demolări.

11 Staţii de epurare oraşeneşti .V. plastic şi izolatori – 5% .5% . • • Caracteristicile staţiilor Cantităţile de nămol rezultate anual ( 2005) Capacitaea staţiei l/s. izolatori tone Metale tone 150 375 670 1040 1475 1975 150 2009 375 2010 670 2011 1040 2012 1475 2013 1975 5. beton şi placări – 73% . Vînju Mare nu există staţii de epurare a apelor uzate menajer.Dimensionarea depozitului de deşeuri provenite din construcţii şi demolări se va face în capitolul nr.etc.sol excavat.situaţia existentă Denumirea staţiei de epurare Staţie epurare Orşova Staţie de epurare Baia de Aramă Număr de locuitori deserviţi 13000 1700 Locuitori echivalenţi racordaţi/locuitori echivalent total 17737/13000 2320/1700 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . plastic. din reparaţia drumurilor. cărămizi.altele în amestec – 5% Cunoscând care sunt ţintele de reciclare şi procentele materialelor reciclate obţinem prognoza cantităţilor de materiale obţinute prin reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări : Tabel V. Aceste deşeuri provin din : infrastructura construcţiilor şi clădirilor. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă în ţările U.biologică Cantitatea totală de nămol rezultat to/an ( substanţă uscată ) 8 to/an 1.judeţul Mehedinţi pag.4 Cantităţi de materiale recuperate din deşeuri din construcţii şi demolări 2008 Sticlă. Tipul de tratare mecanic sau biologic 52l/sec treaptă biologică 120 l/s treaptă mecano . Multe din materiale din care sunt alcătuite deşeurile din construcţii şi demolări pot fi reciclate într-un fel sau altul cum ar fi ( Sursa EIONET 2005) : . Prezentăm mai jos staţiile de epurare orăşeneşti existente la nivelul judeţului . total sau parţial demolate.10.E aproximativ 25% din deşeuri.2 to/an Tabel nr.metale .8. Apa uzată menajer şi meteorică se deversează direct în cursurile de apă.5 Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti În judeţul Mehedinţi sunt în funcţiune 2 staţii de epurare şi anume în municipiul Orşova şi în oraşul Baia de Aramă. În municipiul Drobeta Turnu Severin şi oraşele Strehaia. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări sunt constituite din două componente : deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Sunt de asemenea staţii de epurare care necesită lucrări de modernizare şi extindere de capacitate.sticlă.74 din 193 .

7. Proiecte privind staţiile de epurare orăşeneşti Proiectele de staţii de epurare care au asigurată finanţarea sunt : .G. implicit. sunt prezentate în Anexele nr.extindere canalizare şi staţie de epurare mecano – biologică comuna Bala .6. ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare orăşeneşti şi. 7 .75 din 193 . Planificarea teoretică în varianta cea mai optimistă s-a făcut în capitolul nr. Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti Nu există instalaţii de tratare/valorificare/eliminare a nămolurilor în judeţ. s-au identificat proiectele existente privind realizarea de staţii de epurare orăşeneşti şi se prognozează cantităţile de nămol ce urmează a se genera. la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată.reabilitarea reţea de canalizare şi realizare staţie de epurare treaptă mecanică Drobeta Turnu Severin .Anexa nr. .canalizare şi staţie de epurare mecano – biologică comuna Vânjuleţ . 7 / 2006 .D : .biologică comuna Şimian .Draft În viitor va avea loc o dezvoltare a infrastructurii privind alimentarea cu apă şi canalizare.Planul de implementare pentru Directiva 91/27/CEE privind epurarea apelor uzate situaţia colectării şi epurării apelor uzate orăşeneşti în România aglomerări urbane cu peste 2000 l. pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la reutilizare.5 .Nămolul de la epurarea apelor uzate are un conţinut de 97 % apă.chimică în oraşul Vînju Mare În ceea ce priveşte proiectele privind construirea sau reabilitarea staţiilor de epurare în judeţul Mehedinţi situaţia actuală şi perspectiva.Procesul de deshidratare este o precondiţie pentru un transport economic şi o posibilă depozitare / eliminare.Anexa nr.Master Plan pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi ( Situaţia existentă. Controlul continuu al nămolului şi solului presupune : .reabilitare reţea de canalizare şi staţie de epurare mecanică.extindere canalizare şi staţie de epurare mecano .Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi micşorat la 70 .7 la P.Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %. biologică.Anexa nr.Proiecte aprobate pentru finanţare prin Ordonanţa nr.J.80 % .e – Judeţul Mehedinţi . 5. studiul socio – economic.judeţul Mehedinţi pag. pregătirea Master Planului ) . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .În vederea stabilirii de măsuri adecvate pentru perioada de planificare. 6 . .

Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor. 5.Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor.Evaluarea rezultatelor şi stabilirea alternativei optime pentru judeţ.1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţ Tip proiect Localizare Denumire proiect An estimat pentru implementare Observaţii MUNICIPALE NEPERICULOASE În vederea luării deciziei privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean s-a pornit În cadrul proiectului se vor întocmi S. O sinteză a proiectelor este prezentată în tabelul de mai jos. Realizarea unei campanii de conştientizarea a populaţiei privind salubrizarea localităţilor 2) Analiza posibilelor alternative de gestionare a deşeurilor municipale (cunoaşterea opţiunilor de gestionare a deşeurilor şi a consecinţelor lor – după cum rezultă din descrierea tehnicilor disponibile în acest moment.F – uri pentru închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri. Tabel nrVI.76 din 193 . 4. atingerea ţintelor de reciclare a ambalajelor se poate realiza prin colectarea separată a deşeurilor provenite de la populaţie.Stabilirea obiectivelor şi ţintelor.8 la PJGD) Metoda de decizie aplicată a parcurs următoarele etape: 1. În cadrul grupului de lucru s-au analizat în principal: • • Metodele de colectare a deşeurilor municipale. Realizarea studiilor de impact pentru Judeţul Mehedinţi “ Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Mehedinţi “ 2008 staţiile de transfer S. în special metodele de colectare separată a deşeurilor menajere. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .F – uri pentru amplasarea staţiilor de transfer.judeţul Mehedinţi pag. tehnici prezentate în Anexa nr. luând în considerare şi proiectele referitoare la gestionarea deşeurilor existente la nivelul judeţului.Capitolul 6 EVALUAREA TEHNICILOR POTENŢIALE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR de la analizarea următoarelor: 1) Situaţia actuală în judeţ – S-au analizat date relevante care rezultă din analiza situaţiei existente privind generarea şi gestionarea deşeurilor municipale din judeţ ( aşa cum sunt prezentate în capitolul 2). 2. 3.Selecţia alternativelor fezabile pentru judeţ. La analiza tehnicilor disponibile s-a ţinut seama de faptul că.

metal. foarte folosită Degradare prin acţiunea microorganismelor anaerobice Mediu pînă la mare Mediu . tratarea termică (incinerarea.5-3 kg K Metoda termică Incinerare Piroliză Da. metal.5-1 kg P 1-2 kg K 40-50% compost 30% fibre 50-65% fluide 15-25% cenuşa (inclusiv zgura. sticla. sticla) 3% metale 2% reziduuri de la curatarea gazelor 2-20% din sitare (plastic. La fel ca la incinerare 2% în solide 98% în aer Nu Mediu pînă la mare Bun Da. piroliza şi gazeificarea) şi tratarea mecano-biologică O analiză comparativă a principalelor tehnici de tratare a deşeurilor municipale este prezentată în tabelul de mai jos : Tabel VI. care conduc la reducerea semnificativă a cantităţii depozitate de deşeuri biodegradabile municipale în vederea atingerii ţintelor. • Tehnicile de tratare a deşeurilor municipale. sticla. Agentia Europeana de Mediu. rezultate în principal de la staţiile de sortare a deşeurilor colectate separat sau de la instalaţiile de tratare mecano-biologică. (% din greutatea deşeurilor introduse) Reziduuri catre alta tehnica de tratare a deşeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deşeurilor introduse) 50% în compost 50% în aer Da. fermentarea anaeroba.2 Analiza comparativă a principalelor tehnici de tratare Tehnologie cu rezultate folosită dovedite Principiul de bază Costul tratării Mediu de lucru Recuperarea energiei Metoda biologică Compostare Da. sunt: compostarea. • Deşeurile municipale care sunt valorificate energetic sunt deşeurile cu putere calorică care nu pot fi reciclate. 3200 MJ/t de deşeu 75% în fibre/lichide 25% ca biogaz Da. sticla) 3% cenuşa zburatoare (inclusiv reziduuri de la curatarea gazelor) 30-50% produse carbonizate (inclusiv cenuşa.bun Nu Fermentare anaerobă Da.0-4. zgura. foarte Parţial puţine staţii folosită Combustie Conversie termochimică anaerobă Mediu pînă la mare Bun Da. Aproximativ 70% din incinerare + energia continuta în produsul secundar 20-30% în solide 70-80% în aer Nu Gazeificare Parţial puţine staţii Conversie termochimică Mare pînă la foarte mare Bun Da. sticla) 3% metale 2-3% reziduuri de la curatarea gazelor 15-25% cenuşa vitrificata (inclusiv zgura. foarte folosită Degradare prin acţiunea microorganismelor aerobice Mic pînă la mare Scazut . ianuarie 2002 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . pietre) Sursa: Managementul deşeurilor biodegradabile municipale.bun Da.5 kg N 0.5-10 kg N 0. 4. pietre) 2-20% din sitare (plastic.5-1 kg P 2. 2700 MJ/t de deşeu 1% în solide 99% în aer Nu Ciclul carbonului (% din greutate) Recuperarea fertilizantilor (kg fertilizant/tona de deşeu la intrare) Produse pentru reciclare sau recuperare.• Diferenţa între ţintele de reciclare şi ţintele de valorificare a deşeurilor de ambalaje se poate realiza prin valorificare energetică (co-incinerare în cuptoare de ciment sau centrale termice) sau incinerare în incineratoare cu recuperare de energie.77 din 193 .judeţul Mehedinţi pag. 2.

frecvenţa considerată fiind odată pe săptămână.1 Descrierea alternativelor selectate Anexa nr. unul pentru plastic ) .judeţul Mehedinţi pag.prezentate în Capitolul 2. informaţiile sunt actualizate pentru luna mai 2007.prezentate în Capitolul 2.9 la P. transportul în judeţul Mehedinţi şi realizarea staţiilor de transfer în oraşele Baia de Aramă.J. Infrastructura existentă la nivelul judeţului Mehedinţi .VI. Au fost studiate si alte informaţii prezentate în Master Planurile întocmite pentru alte regiuni al ţării.5.Realizarea unei strategii de conştientizare a populaţiei pentru colectarea selectivă a deşeurilor Grupul de lucru propune ca alternativă tehnică aplicabilă pentru atingerea ţintelor în ce priveşte gestiunea deşeurilor nepericuloase în judeţul Mehedinţi următoarele : Pentru mediul rural . Cele trei variante posibile sunt prezentate în Anexa nr.J.prezentate în Capitolul 2. Orşova. De asemenea s-au studiat şi propunerile conţinute în aplicaţia “Implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Mehedinţi “ care îşi propune ca rezultate preconizate următoarele : .Întocmirea Studiului de fezabilitate referitor la colectarea selectivă.Întocmirea studiului de fezabilitate pentru închiderea depozitelor neconforme din oraşele Baia de Aramă.2. Strehaia.G.pre-selectare la sursă: deşeurile menajere se vor depozita de către populaţie în containere amplasate în puncte de colectare special amenajate. iar cele Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . deşeurile menajere vor fi transportate la depozitul ecologic judeţean. Situaţia existentă a gestionării deşeurilor la nivelul judeţului Mehedinţi . Analiza comparativă a alternativelor tehnice aplicabile a fost făcută de către echipa de experţi care a acordat „ Asistentă Tehnică pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor” Europe Aid /121492/D/SV/RO.colectare şi transport deşeuri preselectate: conţinutul containerelor se va goli .1.G.1.78 din 193 .3.Întocmirea studiu de impact pentru cele 5 staţii de transfer .D. Proiectele existente (in principal sistemele integrate de gestionare a deşeurilor) – prezentate în Tabel nr. şi comunele Brezniţa şi Cujmir .D. în fiecare locaţie fiind dispuse câte 3 containere ( unul pentru deşeuri menajere.Alternative posibile pentru atingerea ţintelor Elaborarea dezvoltarea şi evaluarea alternativelor de atingere a obiectivelor trebuie facută din prisma condiţiilor existente privind: • • • • • • Caracteristicile socio-economice ale judeţului Mehedinţi . unul pentru hârtie. Vînju Mare .Întocmire analizei economico – financiare . Strehaia. Obiectivele şi ţintele care trebuie atinse – prezentate în Capitolul 4. 9 la P.

Transportul deşeurilor la staţiile de transfer: Deşeurile sortate reciclabile vor fi predate către reciclatori. .preselectate ( hârtia şi plasticul ) se vor transporta la staţiile de transfer.implementarea sistemului de colectare selectivă – colectarea deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie se va face separat de celelalte materiale pentru a asigura atingerea ţintelor şi a cerinţelor minime de calitate impuse de reciclatori. Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi. atunci când acestea devin vehicule scoase din uz (art. Deşeurile reciclabile sortate vor fi compactate şi vor fi depozitate provizoriu în hale de depozitare.colectarea deşeurilor electrice şi electronice se va realiza cu transport special în zilele desemnate la depozitul judeţean de deşeuri electrice şi electronice în vederea recuperării materialelor reciclabile conţinute de acestea.autorităţile publice locale vor organiza împreună cu agenţii economici autorizaţi campanii de informare şi de colectare a DEEE Pentru colectarea VSU Persoanele fizice şi juridice au obligaţia . .să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şi/sau lichide ale acestora. . Pentru realizarea colectării se vor achiziţiona maşini de încărcare şi transport.Autorităţile publice locale vor completa regulamentele locale de urbanism cu instrucţiuni clare în ce priveşte colectarea şi depozitarea autoturismelor abandonate. pe sol.judeţul Mehedinţi pag. . iar deşeurile nereciclabile rezultate vor fi transportate la depozitul ecologic judeţean.preselectarea la sursă containere de 120 de l sau 240 l pentru colectarea deşeurilor menajere .autorităţile locale vor delega colectarea deşeurilor de DEEE către agenţi economici autorizaţi . preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă. Hârtia se va depozita în containere în vederea evitării umezirii acesteia.9. Colectare se va face fie în containere fie în saci distribuiţi populaţiei. în apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale.79 din 193 .să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz. Staţiile de transfer vor fi dotate cu instalaţii de realizare a compostului din deşeuri menajere sau cu platforme de compostare. . În ce priveşte deşeurile periculoase grupul de lucru propune Pentru colectarea DEEE : . (1) din HG 2406/2004 ). Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Sortarea deşeurilor preselectate se va realiza la staţiile de transfer. Pentru mediul urban .

Pentru colectarea trimestrială prin unităţi mobile. Capacitatea modulului sa va dimensiona ţinând cont de cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări care trebuie colectate şi reciclate aşa cum sunt prezentate în tabelul nrV. . prevederile Master Plan pentru apă şi apă uzată şi cele pentru care este obligatorie realizarea de staţii de epurare calculăm că populaţia maximă care va fi deservită de staţii de epurare va fi : Nr. condiţie obligatorie privind eliberarea autorizaţiei de construcţie. autorităţile publice locale trebuie să desfăşoare alături de agenţii de salubrizare autorizaţi campanii de informare a cetăţenilor.Pentru deşeuri din construcţii şi demolări Una dintre variantele luate în discuţie în cadrul grupului de lucru ( la propunerea reprezentanţilor APM ) a fost prevederea unui modul de deşeuri inerte în cadrul depozitului ecologic judeţean pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumire localitate Număr de locuitori ( 1 ianuarie 2007 ) Drobeta Turnu Severin Baia de Aramă Orşova Strehaia Vînju Mare Şimian Bala Eşelniţa 105000 5788 13196 11938 6548 9814 4545 3095 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .se va studia transportul de deşeuri din construcţii şi demolări către judeţul Gorj ( pentru incinerare la ROMCIM ).1. Metoda aleasă pentru gestionarea deşeurilor periculoase este cea descrisă în subcapitolul 5.10.se va studia necesitatea construirii unui concasor pentru judeţul Mehedinţi .judeţul Mehedinţi pag. după colectarea fracţiei utile .80 din 193 . Nămoluri provenite de la staţiile de epurare Pentru perioada de programare a PJGD ( 2007 -2013 ) având în vedere numărul de staţii în funcţiune. cu finanţare asigurată.autorităţile locale vor prevede în regulamentul de urbanism. obligativitatea prezentării contractului de transport al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări.3. Pentru gestionarea deşeurilor periculoase de la populaţie.

Nr.000 to/an – pentru celelalte localităţi ale judeţului ( calculul s-a făcut în funcţie de numărul populaţiei beneficiare ) În funcţie de calitate ( rezultate în urma analizelor de laborator).81 din 193 .100 to/an – pentru Drobeta Turnu Severin ( sursa de date Primăria Drobeta Turnu Severin ) 2.judeţul Mehedinţi pag. crt 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Total Podeni Rogova Şviniţa Vânjuleţ Corcova Broşteni Floreşti Brezniţa de Ocol Braniştea Obârşia de câmp Vânători Cujmir Punghina Vrata Dîrvari Salcia Denumire localitate Număr de locuitori ( 1 ianuarie 2007 ) 1015 1451 1091 1908 6003 2979 2808 4013 2054 2020 2232 3654 3279 2149 2873 3220 206698 locuitori Putem aproxima o cantitate maximă de nămol rezultat în urma epurării apelor uzate menajer de circa 2. nămolul va fi transportat la instalaţii de compost pentru prelucrare sau va fi folosit ca fertilizant în agricultură. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

7. instalaţiilor de tratament mecano-biologic şi capacităţi necesare de depozitare care. 7.d.1. comerţul şi industria .D. VII. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU GESTIUNEA DEŞEURILOR În acest capitol s-au stabilit.8 40 60 90 91 92 92.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile Sursele de generare pentru deşeurile de ambalaje ( plastic şi hârtie ) provenind din deşeurile menajere şi asimilabile sunt populaţia. serviciile. instalaţiilor de sortare.judeţul Mehedinţi pag.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare Numărul de locuitori pentru care urmează a fi extins sistemul de colectare a deşeurilor s-a calculat pe medii (urban şi rural) prin diferenţa dintre situaţia existentă şi obiectivele şi ţintele privind gradul de acoperire cu servicii de salubrizare şi este prezentat în tabelul de mai jos : Tabel nr.82 din 193 .8 21.5 93 gradului de Numărul de locuitori care vor beneficia de servicii de salubritate urban 97443 112252 120126 139171 145800 144980 144176 143371 142566 rural 1768 33781 61398 92040 137740 139057 139818 140578 139358 Diferenţa faţă de anul precedent urban 0 14809 7874 19045 6629 -820 -804 -805 -805 rural 0 32013 27617 30642 45700 1317 761 760 -1220 Anul acoperire cu servicii de 7.a.m.Capitolul 7.1.J. instalaţiilor de compostare. date necesare calculului staţiilor de transfer. vor permite atingerea obiectivelor şi ţintelor impuse în P.1 Colectare si transport Estimarea numărului echipamentelor necesare pentru colectare (recipiente) şi transport (autogunoiere.G.) trebuie realizată la nivelul fiecărui judeţ pe baza unor evaluări.1 Extinderea ariei de acoperire ( loc/an) Populaţia prognozată a judeţului urban 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 148296 147699 146495 146400 145800 144980 144176 143371 142566 rural 157130 155370 153494 153400 153044 152810 151976 151142 149848 Evoluţia salubritate urban 66 76 82 95 100 100 100 100 100 rural 1. odată construite şi operabile. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . containere ş.

20%. Ţinte de reciclare/ valorificare( tone) 2006 1600 Hârtie şi carton 293 Plastic 577 Sticlă 429 Metale 61 Lemn Total reciclare (valorificare materială) Total valorificare (val. sticlă şi metale. În ceea ce priveşte lemnul. pentru 2012 . pentru 2011 . 95 % din cantitatea generată este predată în vederea reciclării. unul pentru hârtie.10 % din cantitatea generată. pentru 2010 . s-a considerat că se încredinţează spre reciclare: pentru perioada 2003-2009 . plastic.83 din 193 . Restul până la 95 % se consideră că se valorifică energetic. în fiecare locaţie fiind dispuse câte 3 containere ( unul pentru deşeuri menajere. comerţ. pentru 2013 .15 %.Implementarea sistemelor de pre-selectare la sursă pe două categorii ( hârtie şi plastic) astfel încât să se realizeze ţintele prevăzute în plan se va face astfel: deşeurile menajere se vor depozita de către populaţie în containere amplasate în puncte de colectare special amenajate. unul pentru plastic ) Calculul numărului de locuitori care trebuie implicaţi în colectarea selectivă s-a făcut în următoarele ipoteze: Pentru stabilirea populaţiei care trebuie să colecteze selectiv în vederea atingerii ţintelor s-a ţinut seama de următoarele: 1. 20 al HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje).30 %.12 %.judeţul Mehedinţi pag. În calcul s-a considerat ca pentru hârtie şi carton. instituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţii de deşeuri de ambalaje generate (art.Cantităţile totale necesare a fi valorificate/reciclate pentru atingerea ţintelor. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .materială + energetică 2007 1773 2008 2043 2009 2186 2010 2296 2011 2410 2012 2531 2013 2658 382 460 538 658 790 933 1225 647 1007 1279 1555 1782 2105 2455 476 650 695 730 766 805 845 81 121 167 234 306 322 338 3277 3776 4762 5867 6809 7831 8937 10322 4033 4585 5772 6948 7782 9022 10188 11261 Distribuţia între sectorul industrial/comercial şi populaţie a cantităţilor generate din fiecare tip de material de ambalare obligaţia legală a operatorilor economici (industrie.

4 15.5 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .2 0 31 13.9 6 3 0 28.3 0 22.5 3.7 0 36.5 10.6 14. Diferenţa până la cantitatea necesară pentru atingerea ţintelor se va colecta selectiv de la populaţie.3 5.3 0 32.5 2. plastic.6 2. sticlă lemn încredinţate de industrie instituţii şi servicii pentru reciclare sunt prezentate în tabelul de mai jos .6 3.5 0 34.9 4 0 38.5 6.9 12.9 2007 7. Deşeuri de ambalaje încredinţate spre reciclare pe tip de material ( tone) 2006 Hârtie şi carton Plastic Sticla Metale 772 -212 -552 91 338 2007 887 -159 -563 114 362 2008 1095 -117 -288 263 387 2009 1170 -81 -106 280 415 2010 1230 8 74 295 435 2011 1292 107 255 310 456 2012 1357 215 501 326 479 2013 1423 472 772 342 503 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie Kg / locuitor x an 2005 Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total 6.6 2010 9 2011 9.5 2008 8 2009 8.2 2006 6.4 3.5 0 25 11.6 2012 10.7 9.Cantitatea de hârtie şi carton.9 7.judeţul Mehedinţi pag.2 7.1 3.5 15.8 6.1 2. metale.1 5.7 0 27 11.84 din 193 . Deşeuri de ambalaje încredinţate spre reciclare pe tip de material ( tone) 2006 Hârtie şi carton Plastic Sticla Metale Lemn 828 505 1129 338 152 2007 886 541 1210 362 162 2008 948 577 1295 387 173 2009 1016 619 1385 415 185 2010 1066 650 1481 435 234 2011 1118 683 1527 456 306 2012 1174 718 1604 479 428 2013 1235 753 1683 503 676 2.1 2013 10.3 4.2 7.

0 Kg/loc x an = 136. Pentru a depăşi acest impediment s-a mărit numărul populaţiei de la care se colectează separat cu 43 % ( ţinem seama că din cei 43 % doar 70 % respectă regulamentul şi deci 70 x 43 = 30%)numărul minim rezultat din calculele precedente este de : 136.732 locuitori 4.14 indicatorul de generare a deşeurilor de hârtie carton la populaţie pentru anul 2008 este de 8 Kg/loc x an. că pentru perioada 2008 2013 cel mult 70% dintre locuitorii zonelor în care se va organiza colectarea selectivă vor respecta regulamentele de salubrizare. de exemplu.6 10. metale).1 10. Ţinta de reciclare stabilită pentru populaţie pentru hârtie pentru anul 2008 este de 1095 to Conform datelor din tabelul IV.875 locuitori. se poate considera.Colectarea deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie se va face separat (individual.85 din 193 . Ţinând cont de faptul că nu toată populaţia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea diferenţiată participă efectiv la aceasta. datorită rezultatelor negative rezultate în tabelul de mai sus concluzionăm că . Stabilirea numărului de locuitori de la care se poate colecta cantitatea de deşeuri de ambalaje din hârtie necesară pentru atingerea ţintei de reciclare stabilită pentru anul 2008.875 locuitori.000 Kg/8.judeţul Mehedinţi pag. deci numărul de locuitori de la care trebuie să se colecteze pentru atingerea ţintei este de 1.7 1095 2009 1170 2010 1230 2011 1292 2012 1357 2013 1423 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .6 9 9. implementarea colectării selective pentru plastic şi sticlă trebuie implementat începând cu 2010.095. prin puncte de colectare sau prin predare la centre de colectare) pentru a asigura cerinţele minime de calitate impuse de reciclatori. Pentru restul materialelor (sticlă. Numărul populaţiei care trebuie să colecteze separat s-a stabilit ca fiind valoarea maximă a populaţiei care asigură îndeplinirea ţintelor pentru fiecare material şi anume : Numărul minim de locuitori de la care trebuie să se colecteze separat este prezentat în tabelul de mai jos 2008 Cantitate necesară Indicator de Hârtie carton generare Populaţia iniţială Populaţia reală PI x 43% Total HC 1095 1170 1230 1292 1357 1423 195732 194547 195434 192454 192130 190177 136875 136047 136667 134583 134356 132991 8 8. 3. care majorat cu 43 % înseamnă 195. plastic.

4 6.5 7.5 14.3 3.7 4 87666 87500 89394 88571 88108 97721 125362 125125 127834 126657 125995 139741 263 280 295 310 326 391 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .1 7.2008 2009 2010 2011 2012 2013 Cantitate necesară Indicator de generare Plastic Populaţia iniţială Populaţia reală PI x 43% Total P Cantitate necesară Indicator de generare Sticlă Populaţia iniţială Populaţia reală PI x 43% Total S Cantitate necesară Indicator de generare Metal Populaţia iniţială Populaţia reală PI x 43% Total M -117 -81 8 107 215 472 11.2 3.6 7.judeţul Mehedinţi pag.86 din 193 .2 15.2 15.9 12.5 3.8 13.9 87666 87500 89394 88571 88108 97721 125362 125125 127834 126657 125995 139741 526 263 560 280 590 295 629 310 661 326 772 342 3 3.9 87666 87500 89394 88571 88108 97721 125362 125125 127834 126657 125995 139741 1043 -288 1120 -106 1207 74 1258 255 1339 501 1554 772 6 6.

2 Tratarea şi valorificarea deşeurilor Cunoscându-se populaţia care trebuie să colecteze selectiv (calculată anterior) în vederea atingerii ţintelor privind deşeurile de ambalaje şi ţinând seama de obligaţia legală a operatorilor economici (industrie.3 Staţii de transfer În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de transfer. comerţ. Stabilirea numărului staţiilor de transfer.Procentul populaţiei care trebuie să colecteze selectiv se va calcula anual ţinând seama de variaţia indicatorilor de monitorizare a P. Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare. Posibilele locaţii pentru amplasarea staţiilor de transfer sunt : Baia de Aramă. localităţile care sunt arondate la fiecare staţie de transfer şi numărul de locuitori se va face în urma întocmirii studiului de fezabilitate din cadrul aplicaţiei “ Managementul Integrat al Deşeurilor “. sticlă şi metale 95% din cantitatea generată de industrie. VII. 7. s-a determinat cantitatea de deşeuri de ambalaje ce urmează a fi colectată în vederea reciclării.D şi va fi diferit pentru hârtie carton şi celelalte materiale. Strehaia. Tabelul nr. se va recicla o cantitate care să asigure atingerea ţintelor. comerţ şi instituţii va fi predată în vederea reciclării. acest fapt micşorând costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multiple depozite. S-a considerat că pentru hârtie şi carton. Vînju Mare.1 Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .G.87 din 193 . fapt care este foarte costisitor. Metoda optimă de colectarea a deşeurilor de ambalaje de la servicii. restul cantităţii fiind valorificată energetic. Numărul şi capacitatea acestor facilităţi depinde integral de caracteristicile geografice şi demografice ale judeţului în raport cu amplasarea instalaţiilor de tratare şi eliminare situate în aval pe fluxul de gestionare a deşeurilor. iar în ceea ce priveşte lemnul.J. amplasarea în teritoriu.judeţul Mehedinţi pag. Brezniţa 7.2. Cujmir.2 Cantitatea totală de ambalaje care urmează a fi colectată 2008 Hârtie carton POP I.1. instituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate.C.I Plastic POP 1095 948 1043 2009 1170 1016 1120 2010 1230 1066 1207 2011 1292 1118 1258 2012 1357 1174 1339 2013 1423 1235 1554 7. plastic. industrie s-a stabilit împreună cu toţi factorii implicaţi ca fiind colectarea selectivă. comerţ.

2.tratare mecano-biologică.657 391 456 306 8.88 din 193 .421 295 387 173 6.I Metal POP I. calculate în cadrul Capitolului 4.C.820 310 415 185 7.judeţul Mehedinţi pag.347 Total Staţii de sortare Pentru România este mult mai economică sortarea manuală.2008 I.C. că centrele de sortare ar trebui să fie plasate lângă depozitele de deşeuri sau alte facilităţi de tratare. VII.I 338 152 5.compostare. . al pragului minim de rentabilitate şi stabilirea datei la care vor fi realizate va fi stabilit în cadrul studiilor de fezabilitate ţinând seama de metoda de colectare selectivă aleasă pentru judeţul Mehedinţi prezentată în cadrul capitolului 6 şi de datele de intrare privind capacitatea prezentate în tabelul nr.2. S-a demonstrat.I Lemn I. unde există infrastructura necesară pentru a reduce costurile de operare şi tratare. . de asemenea.C.999 505 526 1129 263 2009 541 560 1210 2010 577 590 1295 2011 619 629 1385 2012 650 661 1481 2013 683 772 1527 280 362 162 6.fermentare anaerobă. respective al celor care trebuie tratate prin alte metode şi în consecinţă al capacităţii instalaţiilor necesare. Calculul capacităţilor de sortare. Pentru a realiza un calcul al cantităţilor potenţial compostabile. .211 326 435 234 7.I Sticlă POP I. 7.tratare termică. deşeurile biodegradabile se pot prelucra prin una din următoarele metode: .2 Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale Pentru atingerea ţintelor stabilite pentru anii 2010 şi 2013 pentru reducerea cantităţilor depozitate de deşeuri biodegradabile. se poate utiliza tabelul realizat după modelul de mai jos : Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .C. în condiţiile ratelor de salarizare prezente.

69% Urban Hârtie/lemn Rural hârtie / lemn Similar hârtie 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Cantitatea de deşeuri biodegradabile generată în fiecare an în conformitate cu calculele din Capitolul 4 69524. t/an Deşeuri biodegradabile România 1995 4.5 73025.7 74711 74731.800.3 Tratarea deşeurilor biodegradabile Ţinte de colectare şi tratare care trebuiesc atinse până în 2010. VII.judeţul Mehedinţi .8 4101 18188 4786 16% 4688 25% pag.89 din 193 715 32. privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile.Tabel nr.2 74611.6 75566.5 %reciclate din total generate %reciclate din total generate % reciclate din total generate 0 0 40% 5633 25% 1736 0 45% 6343 30% 2088 0 50% 7033 51% 3516 0 90% 12843 55% 3894 0 95% 13608 58% 4082 0 95% 13547 62% 4385 5% 132 95% 13671 66% 4690 10% 263 95% 13690 70% 4998 15% 394 95% 13700 Procent posibil a fi colectat diferenţiat din % reciclat Urban Hârtie/lemn Rural hârtie / lemn Similar hârtie Reducere prin reciclare recuperare Deşeuri biodegradabile colectate diferenţiat pe fluxul deşeurilor reciclabile Urban verde % reciclate din total generate Rural verde % reciclate din total generate 15.000 tone Judeţ Mehedinţi Ponderea populaţiei judeţului din total pop României Pjud328.517loc1.9 74246.5 72731 73978.26%* 11.5 73075.91%* 30%* 0 0 1690 5633 1690 0% 0 21% 265 0 1903 8079 2168 5% 1438 22% 319 0 2110 9121 2429 10% 2884 23% 536 0 3853 16359 4389 15% 4370 24% 594 0 4082 17502 4447 15% 4399 24% 623 0 4064 17629 4687 16% 4665 25% 669 15.3 4107 18643 4854 16% 4710 25% 763 47 4110 19092 4920 18% 5324 25% Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

5 1490 171.judeţul Mehedinţi pag.3260 Similar verde Compost din grădini / parcuri Compost din pieţe sau mâncare Compost din străzi % reciclate din total generate % reciclate din total generate % reciclate din total generate % reciclate din total generate 7% 986 7% 156.6 17129 67321.5 40% 799 40% 377.8 1358 143 14442 6741 11661 33534 63070.6 10798.3 4213 9% 1283.5 34762.8 143 13858.4 1863.3 1725.3 69610 503.5 1265 133.6 9252.6 70% 666 3915 9% 1297 75% 1714.6 5409.5 194.Procent posibil a fi colectat diferenţiat 0 1304 148 148.2 3376 8% 1128 8% 179 8% 157 8% 75 3487 8% 1125 10% 223 10% 196 10% 93 3725 8% 1142 30% 681.5 8% 1146 50% 1136.5 30% 597 30% 283 3723.4 1552.6 8008 2980.5 1356.5 75% 1509 75% 715.5 195 1628.5 647.3 5076.7 123.5 63% 1424.3 1517.3 63500 52143.3 11391.5 9523.5 1353.5 65157.4 1648.3 1350.5 537.5 62% 1233 62% 585 3936 9% 1295.4 1529.3 75% 1507.5 29083.3 64723 1633 1685 192.2 70% 1597.5 18.3 32501.5 1540 1490 172 1080 719 75.5 1628.3 15 6353 2349 4517 14432 68558.5 7% 137.5 70% 1405.90 din 193 .2 13588.8 63320 52143.5 4432.3 1110 117 13404 6091 10778 31033 64788.3 56.5 11581.4 8821.5 1009.2 52143.3 6325.4 169 170 141.8 1574.5 1395 170 211 176.3 11111.3 31776.6 3415.5 75% 715 3881 9% 1298 75% 1714.4 1640.4 27148.3 Procent posibil a fi colectat diferenţiat din % reciclat Deşeuri verzi 35%* urbane şi mâncare Deşeuri rurale şi 40%* mâncare Deşeuri verzi 15%* similare şi mâncare Deşeuri verzi din 95%* grădini şi parcuri Deşeuri verzi din 90%* pieţe şi mâncare Deşeuri verzi 20 %* stradale Reducere prin compostare Deşeuri biodegradabile colectate diferenţiat pe fluxul reducere prin compostare Deşeuri biodegradabile valorificate Total deşeuri biodegradabile reciclate din total generate Deşeuri biodegradabile rămase neprocesate Deşeuri biodegradabile admise în depozite * .8 6537.9 13 3619.5 1566 194.25 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .6 7% 65.

Procentele din acest tabel sunt luate din PRGD varianta mai 2007 În tabelul de mai sus, ar trebui notat faptul că reciclarea hârtiei cartonului şi lemnului provenite din deşeuri de ambalaje sau din alte fracţii, contribuie în egală măsură la reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile. În plus staţiile de sortare ce trebuiesc construite pentru procesarea fracţiei uscate nu doar mută deşeurile provenite din ambalaje , dar le şi sortează pe fracţii de colectare. Acesta este motivul pentru care hârtia +cartonul şi lemnul conţinute în deşeurile menajere ( 15,26 % din mediul urban şi 11,9 din mediul rural, cca 30 % din deşeuri similare celor menajere ) sunt luate în calcul indiferent dacă sunt sau nu ambalaj. Compostarea Cantitatea de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate diferenţiat şi prin urmare supuse procedeului de compostare reprezintă suma dintre totalul (pe rândul „Reducere prin reciclare şi recuperare”) a cantităţile de deşeuri biodegradabile tratate pe fluxul deşeurilor reciclabile compostare” Se obţine în acest fel.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

şi

cantităţile de deşeuri biodegradabile posibil a fi colectate selective (pe rândul „Reducere prin

Deşeuri biodegradabile valorificate

3415,6

4517

5409,6

8821,4

9523,5

10778

11111,3

11391,3

11661

Pentru a putea face o recomandare în ce priveşte numărul şi capacitatea staţiei ( staţiilor ) de compost trebuie să ţinem cont de câteva recomandări, şi anume : Capacitatea staţiilor de compostare variază de la 3000 t/an la 10.000 t/an în funcţie de cantitatea disponibilă de deşeuri verzi şi zone de colectare economică. În general staţiile simple sunt folosite acolo unde pământul este ieftin, în timp ce staţiile de compostare accelerate, complexe sunt localizate în zone unde pământul este scump. Instalaţiile de compostare cu o capacitate de mai mare de 10.000 t/an ( 25t/zi) trebuie să fie de tip închis pentru a evita protestul celor ce locuiesc în zonă în legătură cu mirosurile neplăcute. Producţie – Între 400 - 450 Kg de compost pe tona de deşeuri organice Reziduuri – rezultatele procesului de compostare este un material uscat care poate fi cernut. Între 3- 10% din material va fi îndepărtat pentru depozitare.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi pag.91 din 193

Staţiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staţii de compostare este de 10.000 până la 30.000 tone pe an. Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi într-o anumita măsura hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitate bună. La alegerea capacităţii staţiei ( staţiilor) de compost se va tine seama şi de faptul că pentru fermentarea anaerobă costurile de investiţie sunt de două, trei ori mai mari la capacităţi mici decât la capacităţi mari. Staţiile de compostare includ unele / toate unităţile tehnice următoare: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/şi balistice, grătare (site), tocătoare, echipament de amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare. Se va studia cu precădere posibilitatea de depozitare a deşeurilor biodegradabile provenite din mediul urban pe platforme de compostare unde va avea loc procesul de compostare aerobă ( metoda fiind mult mai ieftină ). Compostarea individuală Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la îmbunătăţirea structurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi composteze deşeurile organice proprii. Deoarece în această zonă majoritatea deşeurilor produse sunt de natură organică, compostarea individuală este cea mai recomandată opţiune. Principalele opţiuni tehnice de compostare individuală sunt compostarea în grămadă sau compostarea în container. Pentru stabilirea numărului de staţii de compost ( platforme pentru compostarea aerobă ), a capacităţii acestora, a locaţiei şi a datei la care se justifică construirea lor ( ţinând cont de necesitatea implementării colectării selective ) se va întocmi un studiu de fezabilitatea, în cadrul aplicaţiei „Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Mehedinţi”, ţinând seama de datele din tabelul nr. VII.3 şi de data la care este implementat şi funcţionează sistemul de colectare selectivă a deşeurilor biogene .

Tratare Mecano-Biologică Tratarea mecano-biologică se aplică deşeurilor municipale colectate în amestec, cu conţinut ridicat de materiale biodegradabile. Pentru calculul capacităţilor necesare pentru tratarea mecano-biologică a deşeurilor se folosesc date din Tabelul nr.VII.3 şi : Se calculează:
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi pag.92 din 193

1.Cantităţile de deşeuri biodegradabile valorificate prin adunarea valorilor înscrise pe rândurile „Reducere prin compostare” şi „Reducere prin reciclare şi recuperare”;
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Deşeuri biodegradabile valorificate

3415,6

4517

5409,6

8821,4

9523,5

10778

11111,3

11391,3

11661

2. Cantităţile de deşeuri biodegradabile rămase neprocesate prin scăderea valorilor calculate în rândul „Deşeuri biodegradabile valorificate” din valorile care reprezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile generate în fiecare an (calculate în Capitolul 4);
2005 Deşeuri biodegradabile rămase neprocesate 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

69610

68558,5

67321,4

65157,5

64723

64788,2

63500

63320

63070,5

3. Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie procesată prin tratamente mecano-biologice se calculează prin scăderea cantităţii de „Deşeuri biodegradabile admise în Depozite” din cantitatea de „Deşeuri biodegradabile rămase nevalorificate”.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Deşeuri biodegradabile rămase neprocesate Deşeuri biodegradabile admise în depozite Deşeuri biodegradabile ce trebuie procesate prin tratare mecano biologică

69610

68558,5

67321,4

65157,5

64723

64788,2

63500

63320

63070,5

52143,4

52143,4

52143,4

11356,6

11176,6

10927,1

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.93 din 193

O staţie de tratare mecono-biologic poate prelucra de la 100.000 la 300.000 de t/an, iar taxele de tratare variază între 90 şi 140 de euro/tonă. Analizând datele din Tabelul de mai sus observăm că începând cu anul 2011 este nevoie de tratarea mecano - biologică a circa 10.000 de tone ce depăşesc limita ( de deşeuri biodegradabile ) admisă pentru depozitare. Întrucât o staţie de tratare mecano - biologică necesită investiţii mari la nivelul judeţului şi teoretic( după cum rezultă din calculul de mai sus) cantitatea de deşeuri ( pentru care trebuie făcută o analiză a conţinutului de materiale biodegradabile ) este relativ mică, va trebui o planificare a capacităţii acesteia la nivel regional la care şi judeţul Mehedinţi să transporte şi să trateze deşeuri, încercând ca până atunci să se găsească metode de scădere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile ce nu pot fi tratate sau depozitate. Pentru alegerea unei metode de reducere a cantităţi de deşeuri biodegradabile ( fermentare anaerobă, tratare termică (incinerare, piroliză, gazeificare)) şi stabilirea capacităţii de tratare mecano biologică se va întocmi un studiu de fezabilitate la nivel regional având ca date de intrare şi datele din tabelul de mai sus. 7.3 Depozitarea deşeurilor Construirea, amplasarea şi cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind depozitarea deşeurilor. În judeţul Mehedinţi este în construcţie un singur depozit ecologic la Izvorul Bârzii care în prezent este depozitul ecologic de deşeuri al municipiului Drobeta Turnu Severin. Prin Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în municipiul Drobeta Turnu Severin nr.12734/02.08.2006, operatorul de salubritate Brantner Servicii Ecologice S.A are următoarele obligaţii în ce priveşte depozitul ecologic : - este responsabil cu activitatea de “ înfiinţare şi administrare depozit nou de reziduuri menajere şi industriale “. Situaţia actuală a depozitului şi propunerile tehnice de realizare a acestuia au fost prezentate în capitolul 2. Variante posibile de colaborare pentru depozitarea deşeurilor din judeţ sunt : 1. Autorităţile publice locale sau asociaţii de autorităţi publice locale încheie contracte pentru depozitarea deşeurilor la depozitul ecologic de la Izvorul Bîrzii care va fi administrat de S.C Brantner S.A, societatea care s–a angajat să construiască modulul pentru Drobeta Turnu Severin.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.94 din 193

2.

Se stabileşte o nouă locaţie pentru depozitul ecologic judeţean. Consiliul Judeţean împreună

cu localităţile asociate pentru implementarea Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Mehedinţi vor folosi această nouă locaţie pentru depozitare ( ca alternativă ). Se vor obţine fonduri pentru realizarea sistemului integrat al deşeurilor în judeţul Mehedinţi inclusiv a depozitului nou înfiinţat. Din taxa pentru depozitare se vor finanţa lucrări privind activitatea curentă de depozitare şi noi investiţii. Prognoza privind cantităţile de deşeuri, pentru tot judeţul, care trebuie depozitată este prezentată în tabelul de mai jos in doua ipoteze.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.95 din 193

4 74482.3 34374 53422. comerţ Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Qsort/an Capacitatea de calcul a staţiilor de sortare Hârtie.deşeuri Qcomp Cantitatea de deşeuri tratată anual prin compostare QTMB cantitatea de deşeuri tratată anual mecano .6 32027 2406 2234 4767 2013 69991.judeţul Mehedinţi pag.6 74514.1 115916.4 59857. plastic.biologic 102820 114779.lemn.3 115744.sticlă.8 73697.4 0 9523.6 31980 2402 2231 4760 2012 74752.4 31711 2391 2212 4719 2009 102305.6 32041 2406 2235 4769 Q an Cantitatea de deşeuri generată anual* 5999 Din deşeuri menajere 6421 6820 7211 7657 8347 8821.4 73746. VII.3 28898 47220.96 din 193 .8 41020.8 31690 2380 2210 4716 2011 79239.1 2008 Qdep/an Capacitatea de depozitare necesară Total generat Deşeuri menajere colectate în amestec Deşeuri similare colectate de la instituţii.4 2754 1166 9963 13883 Total recuperat Refuz de sortare Qr suma cantităţilor de deşeuri care constituie refuzuri de la staţia de sortare-33%.3 115199.4 Depozitarea deşeurilor Ipoteza de lucru I Tabelul nr.Tabelul nr.8 31832 2382 2220 4738 2010 82856 114693. metal.6 74371. instalaţii mecano-biologică 25% Refuz de compost Refuz mecano biologic Total refuz 14820.2 115965.5 0 15944.8 2250 1077 5856 9183 11111.3 2379 1111 7225 10715 11391. staţia de compostare 10%.3 2526 1139 8593 12258 11661 39849.4 1979 882 0 2861 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .8 74027.5 2118 952 0 3070 10778 23422.

Deşeurile din demolări nu sunt luate în calcul în Tabelul nr.2 2008 Qdep/an Capacitatea de depozitare necesară Total generat Deşeuri menajere colectate în amestec Deşeuri similare colectate de la instituţii.6 32041 Q an Cantitatea de deşeuri generată anual 30000 2391 2212 4719 5999 37400 2382 2220 4738 6421 44700 2380 2210 4716 6820 52000 2402 2231 4760 7211 59000 2406 2234 4767 7657 65800 2406 2235 4769 8347 Qsort/an Capacitatea de calcul a Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Cantităţile respective vor sta la baza determinării capacităţii depozitului de deşeuri inerte şi a metodelor de colectare ( direct la depozit sau local la staţiile de transfer dotate cu spaţii de depozitare temporară şi apoi la depozitul central ) * Cantitatea totală de deşeuri generată anual nu cuprinde şi deşeurile din construcţii şi demolări.8 74027.97 din 193 .1 174916.. colectată şi reciclată de deşeuri din construcţii şi demolări a fost calculată în tabelul nr.3 167744. Cantitatea generată.8 73697. Ipoteza II Pentru cazul în care se acceptă realizarea unui modul separat de deşeuri inerte în cadrul depozitului judeţean atunci cantitatea totală de deşeuri ce trebuie depozitată este prezentată în tabelul de mai jos Ipoteza de lucru II Tabelul nr.3 152599.4 74482.2 181765.6 31980 2012 103892. comerţ Deşeuri ( colectate )din demolări Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Din deşeuri menajere 129820 144779.6 32027 2013 96291.6 74371. V10.8 31690 2011 110439. chiar dacă acesta nu este conform.judeţul Mehedinţi pag.4 73746.6 74514.4 31711 2009 132225.8 31832 2010 114136 159393.1 încercând ca pentru ele să se realizeze un depozit separat de deşeuri inerte.

8 13400 54440.3 28898 20800 68020.4 2754 1166 9963 13883 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .sticlă.8 2250 1077 5856 9183 11111.3 2379 1111 7225 10715 11391.5 0 7500 23444.staţiilor de sortare Hârtie.98 din 193 .4 1979 882 0 2861 9523.deşeuri din demolări Qcomp Cantitatea de deşeuri tratată annual prin compostare QTMB cantitatea de deşeuri tratată annual mecano – biologic Din demolări Total recuperat Refuz de sortare Qr suma cantităţilor de deşeuri care constituie refuzuri de la staţia de sortare-33%.4 0 3000 17820.45 39500 99357.3 2526 1139 8593 12258 11661 39849.judeţul Mehedinţi pag. instalaţii mecano-biologică 25% Refuz de compost Refuz mecano biologic Total refuz 8821. metal.lemn.5 2118 952 0 3070 10778 23422. staţia de compostare 10%. plastic.3 34374 29500 83282.

estimarea capacităţii de plată a serviciilor de salubrizare. Nivelul exact al costurilor asociat investiţiilor propuse este destul de dificil de stabilit deoarece nu există informaţii precise cu privire la amplasamentul staţiilor de transfer. compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale ( dacă investiţia depăşeşte capacitatea de plată se vor face ajustări ale P. Aceste costuri vor rezulta din studiile efectuate pentru fiecare investiţie în parte. costurile cu energia. aceste costuri au legătură cu operarea instalaţiilor în funcţiune (ex. • Costul anual al capitalului. amortizarea anuală a capitalului fix şi dobânda aferentă pentru finanţarea investiţiei. de numărul de ani de amortizare şi de costurile financiare asociate (mai ales dobânzile). autorizare.99 din 193 . 9) prevăzute în PJGD.J. • Costuri administrative.). Rolul acestui capitol nu este acela de a face recomandări specifice în ceea ce priveşte tarifele pentru gestionarea deşeurilor sau aspecte financiare complexe.Capitolul 8. Scopul evaluării costurilor este acela de a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. • Costuri de operare şi întreţinere. EVALUAREA COSTURILOR 8.). minimizarea rutelor de transport.judeţul Mehedinţi pag. instrumente economice etc. reparaţiile curente etc. în vederea estimării costurilor aferente investiţiilor necesare pentru implementarea măsurilor (vezi cap. echiparea acestora şi destinaţia finală a deşeurilor ( depozitare ) Estimarea exactă a costurilor de operare şi întreţinere . costuri de implementare. colectarea separată a deşeurilor. Costurile anuale ale capitalului depind de investiţia totală.G. monitorizare şi impunere a Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . influenţate de măsuri care nu necesită în mod obligatoriu investiţii sau sunt mai puţin legate de costurile investiţiei (ex.D ) se va putea realiza după ce se vor întocmi studiile de fezabilitate în cadrul aplicaţiei “ Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Mehedinţi”. 8.1 Introducere În acest capitol sunt prezentate informaţii minime.2 Indicatori de cost Cei mai importanţi indicatori folosiţi pentru determinarea costurilor asociate cu implementarea PJGD. cu combustibilul. sunt următorii: • Costurile totale de investiţii necesare pentru a asigura infrastructura de deşeuri. Aceste costuri pot fi exprimate ca investiţie totală necesară (costurile investiţiei) sau ca investiţie exprimată anual pentru a arăta efortul investiţional pe o anumită perioadă de timp. dar pot fi de asemenea.

4 Etapele principale în estimarea costurilor Pentru a estima costul investiţiilor propuse în cadrul P. 2. 6.D. Un indicator de solvabilitate arată în ce măsură venitul gospodăriilor este suficient pentru a acoperi costurile în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia capacitatea acestuia de a plăti pentru nevoile de bază. Determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor stabilite de autorităţile centrale/regionale/locale. Compararea capacităţii de plată cu investiţia estimată. 4. 3. depozitare). costul reducerii cu o tonă a deşeurilor biodegradabile într-o instalaţie specifică de o anumită dimensiune ) 8.judeţul Mehedinţi pag. transport. Estimarea costurilor investiţiei şi a costurilor de operare şi de întreţinere. tratare.G. Este importantă identificarea „capacităţii de plata” a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvenţa consumatorului).legislaţiei.100 din 193 .5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării (tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare . • Costuri unitare.colectare. Potrivit reglementărilor din domeniul gestionării deşeurilor. această investiţie este calculată ţinând seama de raţionamentele inginereşti şi opţiunile pentru gestiunea deşeurilor . Estimarea capacităţii de plată a populaţiei care locuieşte în zonă. pragul de suportabilitate acceptabil pentru servicii de salubrizare este de aproximativ 1. sortare.J. Estimarea costurilor unitare. costul investiţiei/tehnologiilor de gestionare a deşeurilor este estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. • Costuri totale anuale: includ costurile de capital şi costuri de operare şi întreţinere pe durata unui an. 8. presupuneri privind adaptarea la condiţiile locale.3 Suportabilitate Suportabilitatea este înţeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fără a renunţa la alte nevoi de bază. 5. Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Problema familiilor aflate în imposibilitatea de a plăti pentru servicii de salubrizare este predominantă în zonele rurale. este necesară parcurgerea următoarelor etape principale: 1. întărirea capacităţii administrative .

2.Cost investiţional la nivel judeţean + Costurile O&I Cost total Revizuire PJGD Capacitatea de plată la nivel judeţean Revizuirea investiţiei Populaţia poate plăti pentru investiţiile prevăzute DA NU Cum poate fi acoperită diferenţa de plată: • Minimizarea costurilor. • Amânarea unor investiţii sau renunţarea la cele ce nu sunt neapărat necesare Planul de investiţii poate fi acceptat Cât de mare este diferenţa de plată 8.R.G. La baza acestei evaluării teoretice au stat datele prezentate în Anexa 8. În estimarea costurilor s-a ţinut seama de : infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse şi estimarea costurilor unitare. • Parteneriat Public-Privat. • Instrumente economice. Nu sunt stabilite amplasamentele exacte ale staţiilor de transfer.044 ) şi pentru un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 67 % pentru mediul urban şi de 2 % pentru mediul rural.400 şi rural 153.4.D Regiunea IV actualizat mai 2008.4. compostare. Urmează a fi stabilite toate aceste detalii în studiile de fezabilitate. 951/2007 şi alte informaţii din capitolul 8 – Evaluarea costului din P. Infrastructura existentă Nu este stabilită locaţia depozitul ecologic judeţean . • Privatizarea infrastructurii. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .judeţul Mehedinţi pag. Estimarea necesarului de investiţii noi Evaluarea a fost făcută pentru populaţia judeţului în anul 2008 ( urban 146. sortare. pentru depozitare deşeuri inerte şi nici capacităţile acestora.2 Costuri unitare în activitatea de gestiune a deşeurilor – Ordinul nr. • Creşterea eficienţei.1 Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse În acest sens trebuie analizate două aspecte: 1.101 din 193 .

Rezumatul costurilor investiţiilor pentru Judeţul Mehedinţi necesare realizării sistemului integrat de gestiune a deşeurilor sunt prezentate în Tabelul nr.tratare mecano biologică. .1 sau 4. maşini pentru colectarea selectivă ).Necesarul de investiţii presupune: . tractoare.investiţii în echipamente de transport ( autogunoiere.5 mc pentru mediul rural. VIII. 240 l pentru mediul urban şi containere de 1.investiţii pentru realizarea punctelor de colectare( platforme îngrădite pentru plasarea containerelor ). .investiţii pentru staţii de sortare. compost. . vehicule roll on – roll of. .judeţul Mehedinţi pag. care vor fi realizate atât în mediul rural cât şi în mediul urban.102 din 193 .investiţii pentru închiderea depozitelor neconforme şi reabilitarea terenurilor utilizate ca depozite neamenajate în mediul rural.1 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .investiţii în containere pentru colectarea deşeurilor ( pubele de 120 l.

290.Tabelul nr.000 3. alegem aproximăm la 10000 buc( pt.000 Eurocontainer de 1. – sistem colectare selectivă populaţia municipiului reprezintă jumătate din populaţia implicată în acţiunea de colectare a deşeurilor de ambalaje atunci pentru restul judeţului trebuie încă 1000.160.168 1.168 2.1 mc la 100 de locuitori sau unul de 4.35 €/ persoană – Construcţia de zone îngrădite pentru plasarea containerelor 14760 Din PRGD varianta mai 2007 se recomandă amplasarea unui container de 1.103 din 193 230.320. 1000 230 Având în vedere că în cele trei orase ale judeţului 8 pag.000 Pubele de 120 litri Pubele pentru reciclarea deşeurilor uscate Echipament pentru colectare Autogunoiere 300 20 Populaţia urbană neacoperită cu servicii de salubrizare este de 146400 x 34% .judeţul Mehedinţi .VIII.1 m3 Eurocontainer metalic de 4 m3 Coşuri de gunoi stradale 400 6.290.384.49776 loc/3 loc/gosp.000 1. scara de bloc avem o pubelă la 15 gospodării şi la case avem 1 la gospodărie) 10.5 mc 3460 Unităţi Preţul unitar Euro TOTAL (€) 1.000 55 Dacă în Drobeta firma Brantner 500 europub.000 Pubele/Containere 1. – 16592 gosp.1 Rezumatul costurilor investiţiilor pentru judeţul Mehedinţi Activitati echipamente Activităţi de Colectare şi Transport Puncte de Colectare Comentariu Populaţia deservită 153400 rural şi 49776 urban – 203176 – din metodologie – 6.000 165.170.000 550.000 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .1 mc avem deci 153400/100 .5 mc la 500 locuitori Pentru zona rurală avem de deservit o populaţie de 153400 de locuitori Presupunem că toată populaţia deservită cu containere de 1.1534 containere calculul este acoperitor pentru că putem pune şi de 4.

5 to/23 mc încărcătură utilă).000 60000 400.104 din 193 . staţii de Investiţii pentru calea de acces. Cel puţin un tractor pentru fiecare zonă deservită de o staţie de transfer ( colectarea deşeurilor aruncate la întâmplare ) Tractoare cu remorcă Transportul deşeurile colectate selectiv se poate face cu vehicule cu 2 osii (10 to încărcătură utilă) sau cu 3 osii (16 to încărcătură utilă).000. canalizare. Acolo unde drumurile sunt într-o stare bună şi având în vedere că majoritatea containerelor sunt de 1.5 mc deşeuri menajere Sau deşeuri din construcţii şi demolări Vehicule roll on – roll off Achiziţia unor mijloace de transport de mare capacitate care să deservească staţiile de transfer. alimentare cu energie electrică a staţiilor de transfer.200.000 4 4 300000 500000 2. care asigură o rată de compactare de 2. Investiţie pentru vehicule de transport pentru staţiile de transfer deservesc aproximativ 150000 loc x 8 €/ persoană staţiile de transfer Gestiunea deşeurilor 12.judeţul Mehedinţi 120.500.1mc se justifică descărcarea mecanizată a containerelor direct în autogunoiere .Activitati echipamente Comentariu Unităţi Preţul unitar Euro TOTAL (€) Se va face colectarea din poartă în poartă este necesară cel puţin câte o autogunoieră pentru fiecare oraş. (7 to/14 mc încărcătură utilă) sau cu 3 osii (11.000 2. staţii de compost etc Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . compost.000 500000 pag.5 to/mc).000 500. Vehicule pentru colectarea selectivă Câte 2 vehicule pentru fiecare staţie de transfer Pentru transportul containerelor de 4. Scăzând din totalul populaţiei judeţului .000 3 2 8 40000 120.5 (de la 0. populaţia municipiilor şi a zonei care transportă deşeurile direct la depozitul judeţean de la Izvorul Bârzii.etc surse proprii de apă.000 50000 1.000t/an Staţii de Transfer Investiţii aferente staţiilor de transfer. bine înţeles cu capacităţi variate .2 la 0.

000 110.000 14.800 500. 11356.000 € 5 Închidere unui număr de 150 de locuri de depozitare neautorizate în mediul rural şi salubrizarea depozitelor ilegale Aproximativ150 x 30 mc/depozit x 6 €/mc – 27.227.105 din 193 .excavaţii.000 2.judeţul Mehedinţi pag.950.000 12. geomembrane Utilaje pentru depozit Investiţii pentru tratamentul levigatului Investiţii pentru monitorizarea calităţii apei înainte şi după depozit Investiţii pentru puntea de cântărire Investiţii pentru clădiri administrative Investiţii pentru staţia de spălare şi organizarea platformei pentru curăţarea vehiculelor care ajung în depozit Investiţii pentru atelier de reparaţii şi zonă de parcare a utilajelor de lucru din depozit Închiderea a 5 depozite în mediul urban .950.613.528 € 1 1 Organizarea site-ului.954.994.000 27. valuri de protecţie Investiţii pentru izolare .328 204.000 Staţie de tratare mecano – biologică Investiţii pentru depozite Construcţia depozitului ecologic judeţean Capacitate de 5000 t/an Staţii cu capacitatea totală de 5000 t/an Contribuţia judeţului la realizarea staţiei regionale de tratare mecano – biologică proporţional cantităţii de deşeuri biodegradabile ce trebuie reduse.450 242.000 908.sfărâmare TOTAL INVESTIŢII Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .500 320.Activitati echipamente Investiţii pentru Sortare/Tratare Staţii de Sortare Staţii pentru compost Comentariu Unităţi 4 2 2 Preţul unitar Euro 102.000 €/ ha – 1.500 50.000 TOTAL (€) 1.450 962.400 250.000 250.000 70.976 Staţii pentru sortare . Deşeuri ce trebuie reduse prin tratare mecano – biologică max.000 250.000 200.528 1.000 € Maxim 70Kt/an 1 Închidere depozite Închiderea depozitelor existente 1.strat de drenaj.000 27.6 to x 80 €/to – 908. în suprafaţă 13 ha 13 ha x 150. bariera de argilă.

6 Cost unitar Unitate de măsură Cantitate Total cost Începând cu anul 2010 activităţile ce urmează a se desfăşura vor fi mai diversificate datorită staţiilor de transfer. atunci costurile investiţionale se vor diminua corespunzător. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .106 din 193 .C Brantner S. 8. B.4. VIII.976 € care vor trebui distribuiţi între anii 2008 – 2013.976 €.3 B din ghid cu menţiunea că sunt informative.După cum rezultă din Tabelul nr.3 Estimarea costurilor investiţionale şi de O şi I pentru PJGD A. Costurile de operare şi întreţinere (O&I) Până la punerea în funcţiune a staţiilor de transfer. respectiv de depozitare.869. Acvtivităţi Activităţi de colectare şi transport Depozitare deşeuri menajere şi în amestec Total costuri anuale de operare şi întreţinere 2. deci costurile investiţionale necesare sunt de 14. Teoretic costurile aferente unui an în perioada 2008 – 2009 sunt prezentate în tabelul de mai jos.155.1 costurile totale ale investiţiilor necesare realizării infrastructurii necesare sistemului de salubrizare este de 14. Pentru a estima corect costurile investiţionale necesare este bine să se facă o separare a proiectelor care au deja resurse de finanţare asigurate prin proiecte ISPA.8 344. Dacă depozitul ecologic judeţean va fi realizat cu fonduri proprii ale S.8 2. activităţii de sortare de compostare şi de transport a deşeurilor de la staţia de transfer la depozitul ecologic judeţean.judeţul Mehedinţi pag.954. activităţile care se desfăşoară sunt activităţi de colectare şi transport. Costurile investiţionale Costurile investiţionale se vor calcula pe baza costurilor unitare.4 22 €/to 114779. Datele privind costurile unitare sunt conform Anexei 8.4.525.A şi alt depozit ecologic nu se va mai construi.339.495 3 €/to 114779. care se preconizează a se realiza în perioada 2008 – 2009. PHARE CES. considerat de asemenea investiţie.954. Fondul pentru Mediu etc. Costurile investiţionale includ şi costul închiderii depozitelor. În judeţul Mehedinţi nu există proiecte de mediu finanţate.

5 €/to 114.4.136 342.777 + 14.În această situaţie costurile teoretice de operare şi întreţinere pentru un an în intervalul 2010 – 2013 sunt prezentate în tabelul de mai jos (pentru calcul au fost luate date pentru anul 2010 ipoteza de lucru II) Acvtivităţi Activităţi de colectare şi transport la staţiile de transfer Depozitare deşeuri menajere şi în amestec Sortare Compostare Tratare mecano biologică Înlocuire întreţinere pubele.408 19 €/to 159.72 33.778 23.393.777 2.495 + 4 x 5.976 = 41.4 Estimarea capacităţii de plată pentru serviciile de salubrizare Gestionarea deşeurilor în judeţul Mehedinţi va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali.02 €/to €/to €/to 6820 10.074 € 8. utilaje Depozitarea deşeurilor inerte Transport de la staţia de transfer la depozitul ecologic judeţean Total costuri anuale de operare şi întreţinere 5.63 32.judeţul Mehedinţi pag. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .600 ---200.464 749.8 3.422 209.340 2 €/to 31.000 30.482 Cost unitar Unitate de măsură Cantitate Total cost C Costuri totale Costurile totale se calculează prin însumarea costurilor investiţionale şi a celor de operare şi întreţinere.954. prin proiecte particulare şi programe de investiţii ( ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer. acolo unde este cazul ).028. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate. echipamente.107 din 193 .869.240.510 362.300 62.136 285.657. Obţinem pentru perioada 2008 – 2013 inclusiv costuri totale de : 2 x 2.240.973 3 €/to 114.

5 30. crt Localitatea în care îşi desfăşoară activitatea Lei /pers/lună 1 2 Drobeta Turnu Severin 3 4 S. Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora ).C Flaps S.A . care include dar nu se limitează la următorii : • • • Structuri viitoare şi de cost aparţinând furnizorilor de servicii. Se estimează că şi veniturile vor creşte astfel încât situaţia privind gestiunea deşeurilor să nu reprezinte o problemă.0 14.Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul judeţului reprezintă o funcţie a unui număr de factori. luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor.02 şi 3. Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului.A – Strehaia S. întârzierea plăţilor). bazându – se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională.C Brantner Servicii Ecologice S. • • • Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse .108 din 193 .C Salubritatea S.C Floricola S.A 3. neprevăzute. Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi nemenajere.2 40.02 3.27 Tarifele aplicate populaţiei variază între 1.54 Populaţie Agenţi economici şi instituţii publice Lei/mc/lună 25.judeţul Mehedinţi pag.Orşova S.0 S.0 1. adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale Nivelul tarifelor actuale practicate de agenţii de salubrizare în judeţul Mehedinţi sunt : Tarif de colectare Denumire agent de salubrizare Nr.0.3 . având în vedere că responsabilitatea gestionării deşeurilor revine în totalitate administraţiei publice locale.2 lei/pers/lună ( 0. În viitor se recomandă o implicare mai mare a administraţiei în colectarea taxei de salubrizare. Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul judeţului şi adaptate la costuri.A – Vînju Mare 1.dar în viitor vor creşte. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . • Planurile detaliate de investiţii ( detalierea costului pe fiecare componentă de investiţii. inflaţia etc).9 € ). • Costuri detaliate de operare. • Capacitatea de rambursare a utilizatorului ( posibilităţi de creditare neavantajoase.

8 4. În formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină seama că multe gospodării au venit sub medie . situaţie în care se propun măsuri de protejare a acestora.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării.8 1.6 21.judeţul Mehedinţi pag.5 10. determinat prin studii de venit al gospodăriilor.23 73. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor.6 12.3 3.6 24.6 0. îngrijirea sănătăţii..5 . nivelul acceptabil pentru serviciile de gestionare a deşeurilor este de aproximativ 1.3 39.7 . salariul..5 43.3 20. Datele comunicate de către INSSE privind venitul mediu în România şi pe regiuni de dezvoltare.8 1. alimente.5 0.65 87.1 0. Salarii brute şi alte drepturi salariale Venituri din agricultură Venituri din activităţi neagricole independente Venituri din prestaţii sociale Venituri din proprietate Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii Total Gospodării 384.0 6.Nivelul veniturilor Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor.73 66.1 Şomeri 252. De asemenea trebuie avut în vedere că nivelul şi structura veniturilor din mediul urban sunt diferite de cele din mediul rural şi anume. prezintă pentru Regiunea 4 S-V următoarele : Regiunea 4 S-V Venituri totale Venituri băneşti din care .1 2. dacă în mediul urban cele mai importante surse de venit le reprezintă salariul. la nivelul anului 2005.4 3.3 5.4 79.96 288.0 2.5 31.1 4.7 36. în mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole prin valorificarea bunurilor produse.9 30.1 1.2 2.1 Salariaţi Agricultori Lei .109 din 193 . pensia şi ajutorul social. Pensionari 345. 59. lunar pe o persoană 507.0 2.5 0. pensia şi ajutorul social.5 15.3 1.8 0.8 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicate altor bunuri şi servicii precum chiriile.7 22.1 75.2 41.

62 1.98 2.59 1.3 6.judeţul Mehedinţi pag.42 1.42 euro la 2.89 1.83 1.0 5. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB – ului pentru sunt prezentate în tabelul de mai jos.50 1. Evoluţia PIB.În scopul analizării capacităţii de plată pentru serviciile de salubritate. modificarea procentuală anuală Actual Comisia Naţională pentru Prognoză Estimări consultant * 2005 România 4. Calculul VNA ( valoarea netă actualizată ) ( NVP ) al investiţiei care reprezintă costul total mediu pe persoană / lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate s-a calculate în ambele variante.4. va creşte de la 1.0 Sursa de date : Comisia Naţională pentru Prognoză şi estimările consultantului * Consultantul este cel care a acordat asistenţă tehnică în cadrul proiectului Europeaid/121492/D/SV/RO Luând ca punct de referinţă veniturile din 2005 şi ajustându – le PIB – urilor previzionate pentru fiecare regiune. se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB –ului din fiecare.Sud Vest 4.0 2010 5.79 1. deci şi pentru judeţul Mehedinţi.6 2006 6. poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte ( euro).72 1. Pentru Regiunea IV avem : 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 România 1.5 5.18 euro între anii 2005 şi 2013 8.94 2. adică presupunând că programul de investiţii este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor sau că această investiţie este finanţată în proporţie de 70% din fonduri U.8 2008 6.0 2009 6. disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor.08 2.2 5.53 1.0 6.110 din 193 .37 4.05 2.5 2011 5.1 2007 6.1 2.5 Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale Scopul acestei etape este de a evidenţia dacă costul investiţiei poate fi suportat de populaţia judeţului.26 2.0 5.69 1.Sud Vest 1.15 2.E ( şi costul Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .18 Pentru Regiunea 4 .

Considerând că 70 % din costul investiţiilor pentru realizarea sistemului integrat de gestiune a deşeurilor este finanţat din fonduri europene valoarea tarifului ce va trebui suportat de populaţie este de 0.de operare şi întreţinere este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor).954.9 €/ pers/lună şi nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor este de 1.9 + 0.judeţul Mehedinţi pag.925 = 0.111 din 193 .976 / 60 / 281. Pentru ambele scenarii am luat în calcul populaţia minimă prognozată pentru această perioadă ( pentru 2013 ) şi intervalul de timp ca fiind de 60 de luni ( 2009 – 2013 ) Pentru primul scenariu impactul mediu al programului de investiţii ar fi de : 14.778 x 0.7 = 1.925 = 0.954.69 €/ pers/lună. 14. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .4 / 60 x 281.7 euro/persoană lunar Valoarea maximă a tarifului plătită în anul 2007 în judeţul Mehedinţi de către populaţie a fost de 0.6 euro valoare care se situează sub nivelul acceptabil.9 euro/persoană /lunar Pentru cel de al doilea scenariu avem .

judeţul Mehedinţi pag. creşterea nivelului de pregătire prin instruire sau elaborarea de reglementări. • Să impună ca măsură necesară efectuarea de măsurători referitoare la cantităţile de deşeuri colectate şi determinarea compoziţiei deşeurilor municipale atât în mediul urban cât şi în mediul rural bazate pe studii efectuate în conformitate cu standardele tehnice în vigoare. • Să arate necesitatea existenţei sau formării unei experienţe importante în ceea ce priveşte contractarea.1 : Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Măsurile de implementare a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor sunt prezentate în Tabelul nr IX.112 din 193 . • Crearea cadrului pentru instituţiile administraţiei publice locale din judeţ să ia propriile măsuri de implementare la nivel local prin formarea grupului de lucru responsabil de implementarea măsurilor stabilite.9 MĂSURI DE IMPLEMENTARE Măsurile de implementare au drept scop: • Să prevadă acţiuni pentru fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în cuprinsul Capitolului 3 Obiective şi ţinte. • Să stabilească necesitatea efectuării de studii şi investiţii.Capitolul . elaborarea de aplicaţii pentru obţinerea de finantari şi realizarea de studii de fezabilitate.

Instruirea Consiliilor Locale pentru a îmbunătăţii regulile de gestiune a deşeurilor la nivel local în vederea realizării obiectivelor PJGD Consiliu ARPM/APM ARPM/APM Judetean.M 2 Aspecte instituţionale organizatorice şi 1.1 Măsuri de implementare a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Nr. Crt.J.113 din 193 Consiliile locale cu sprijin din partea Consiliului judeţean şi a APM Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Creşterea capacităţii instituţionale şi 1. Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor 1.P. A. instituţii reprezentate în grupul de lucru 2.P. Ţinte .Tabelul nr. dezvoltării şi implementării P.Întâlniri săptămânale până la supunerea la procedura de evaluarea de mediu a PJGD .Campanii de conştientizare a populaţiei şi a autorităţilor publice cu privire la atingerea ţintelor propuse prin PJGD 2.G. actualizării. 1 Domeniul Politica şi cadrul legislativ Obiectiv principal 1. Începând cu 2008 şi de câte ori se impune Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale.două instruiri pe an şi de câte ori este cazul Consiliul Judeţean.Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestionare Obiectiv subsidiar 1 Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţului in domeniul gestionarii deşeurilor si a instrumentelor de implementare a acestuia Masuri de implementare 1 Să creeze comitetul de coordonare şi grupul de lucru pentru întocmirea PJGD – să desfăşoare întâlniri în vederea realizării. consiliile locale.judeţul Mehedinţi .Timp de implementare Începând cu noiembrie 2007 . Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea 1. autorităţile publice locale împreuna cu instituţiile reprezentate în grupul de lucru vor lua decizii şi vor redacta instrucţiuni care să implementeze şi să ducă la atingerea obiectivelor şi ţintelor PJGD 1. A.D. IX.Pentru actualizare. dezvoltare şi implementare 2 întâlniri pe an In cursul anului 2008 Anual 2008 începând cu Organism responsabil ARPM/APM/Consiliu Judetean/ Operatorii de salubritate / ADR Oltenia/ Direcţia de Statistică/ Autorităţi publice oraşe 2 Dezvoltarea şi aprobarea de strategii/planuri/studii pentru realizarea ţintelor şi obiectivelor PJGD/ PRGD ului 1 Publicarea şi aprobarea PJGD 2 Publicarea raportului anual privind rezultatele şi progresul PJGD/PRGD 3 Sub coordonarea Consiliului Judeţean. consiliile locale. Întocmirea de regulamente locale şi caiete de sarcini privind managementul integrat al deşeurilor Începând cu 2008 şi cu precădere în perioada cuprinsă pag.Cresterea importantei acordate aplicării legislaţiei si controlul acesteia Permanent cu 2008 începând Consiliul Judeţean.M .

Asigurarea unui număr de suficient de angajaţi calificaţi pentru sistemul de coordonare si control al gestionarii deşeurilor din judeţ. Instruirea Consiliilor Locale pentru a îmbunătăţii regulile de gestiune a deşeurilor la nivel local în vederea realizării obiectivelor PJGD 1.114 din 193 MMGA/ANPM Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .D asigurând prin această asociere: cofinanţarea proiectului. 2008 .Afaceri juridice .E pentru realizarea M. Revizuire anuală Numărul de studii şi cereri de grant pag. puncte de colectare. Autorităţi publice locale 1. 2 Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului din sectorul public/privat.I. Luarea de măsuri pentru întărirea capacităţii organizatorice şi instituţionale Consiliile Locale în colaborare cu Consiliul Judeţean 2008-2009 3 Resursele umane 1. A. Domeniul Obiectiv principal organizatorice a autorităţilor publice locale Obiectiv subsidiar legislaţie Masuri de implementare in conformitate cu legislaţia ANRSC.Timp de implementare între stabilirea infrastructurii sistemului integrat de gestionare a deşeurilor prin proiectele tehnice şi realizarea acesteia 2008-2009 Organism responsabil 2.Concesionarea ( acolo unde există şi se justifică o astfel de măsură ) a serviciului de salubrizare către operatori licenţiaţi privaţi.gestiunea deşeurilor . ASP.Asigurarea resurselor umane ca număr si pregătire profesionala 1.M. Instruirea personalului din sectorul public şi privat privind: .judeţul Mehedinţi . terenurile pentru staţiile de transfer.Raportarea şi înregistrarea datelor . etc… 1.Inspecţii şi control tehnic .Servicii de licitaţii .2009 Consiliul Judeţean.P. Garda de Mediu. sau sprijinirea constituirii la nivel judeţean a unui operator unic funcţie şi de condiţiile de finanţare impuse de U. Stimularea creării si dezvoltarea unui sector public privat pe piaţa viabilă de deşeuri Tarife sustenabile de acoperire a operaţiilor şi evaluării.Managementul de proiect şi finanţare 1 Furnizarea unor studii financiare şi economice care să determine tarife sustenabile şi să formuleze/implementeze politici şi instrumente atractive pentru dezvoltarea sectorului privat MMGA/ANPM/ARPM/APM Cel puţin de 2 ori pe an pentru profesionişti 4 Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deşeurilor in condiţiile 1.Nr. Crt.Delegarea de personal calificat pentru coordonarea şi controlul gestionării deşeurilor Ţinte .

. Domeniul Obiectiv principal respectării principiilor generale.Execuţia şi dotarea celor 5 staţii de transfer . SAPARD.Proiect tehnic şi caiet de sarcini pentru închiderea depozitelor neconforme .Timp de implementare 2007/2013 Asigurarea finanţării şi cofinanţării aplicaţiei “ Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Mehedinţi” Întocmirea unuia sau mai multe proiecte de investiţii cu următoarele rezultate concrete : . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . transport şi staţii de transfer.Proiect tehnic şi caiet de sarcini pentru colectarea selectivă. fonduri structurale etc ) b) Pregătirea proiectelor în vederea obţinerii de fonduri pentru: . ARPM.Staţii de sortare . c) Pregătirea Master Planului pentru deşeuri în judeţul Mehedinţi ANPM.vehicule şi recipiente . APM.Staţii de transfer .judeţul Mehedinţi pag.J în această aplicaţie 2.Nr.Consiliul Judeţean. Creşterea comunicării între toate părţile implicate 1 Organizarea periodică a întâlnirilor dintre reprezentanţii C. CES . Crt. APM Consiliul Judeţean Consiliile Locale 5 Informarea conştientizarea implicate şi părţilor Promovarea informării.J.Depozite ecologice .Autorităţile locale -APM .pregătirea proiectelor Studii de fezabilitate şi Co finanţare MMDD Consiliul Judeţean Consiliile locale partenere ale C. cu precădere a principiilor « poluatorul plăteşte » si cel privind « responsabilitatea producătorului Obiectiv subsidiar Masuri de implementare Ţinte . VSU.Achiziţia şi montarea containerelor în toate localităţile proiectului .Facilităţi speciale pentru deşeuri periculoase menajere.Staţii de compostare . Optimizarea utilizării fondurilor naţionale.TBM sau incineratoare .115 din 193 .Închiderea celor 5 depozite orăşeneşti neconforme Număr de proiecte întocmite Întocmire Master Plan 1 întâlnire pe an Organism responsabil 1 Creşterea capacităţii de obţinere a fondurilor/ granturilor prin: a). nămol provenit de la instalaţiile de tratarea a apei. deşeuri provenite din construcţii şi demolări.Colectare separată . conştientizării si motivării pentru toate 1. cu reprezentanţii consiliilor locale . europene si internaţionale (ISPA. DEEE.Achiziţia mijloacelor de transport .

Furnizarea datelor privind deşeurile către factorii interesaţi Îmbunătăţirea şi extinderea sistemul de raportare a ANPM Trimestrial 1. Ţinte . .116 din 193 . Domeniul Obiectiv principal părţile implicate Obiectiv subsidiar 2.APM. Autorităţi publice locale De două ori pe an 7 Prevenirea generării deşeurilor Minimizarea generării deşeurilor 1. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul urban Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei 3.Mass-media.Nr. Reducerea numărului depozitelor ilegale .ARPM şi APM să organizeze colectarea. afişe media. să publice raportul şi 2.judeţul Mehedinţi pag. Îmbunătăţirea sistemului regional si local de colectare . Organizarea si susţinerea de programe de educare si conştientizare a populaţiei prin elaborarea de materiale informative. Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de depozitare controlată Masuri de implementare Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei.Organizarea de licitaţii pentru serviciul de salubritate de către autorităţile locale ARPM.2009 1. analiza şi validare date referitoare la generarea si gestionarea deşeurilor periculoase 3. analiza şi validarea datelor. APM Operatori de deşeuri ARPM. APM Operatori de deşeuri Trimestrial şi anual APM Trimestrial şi anual APM. Crt.Realizarea unui sistem la nivel judeţean de colectare. . conştientizării şi motivării pentru toate părţile implicate 1. prelucrare. analizare si validare a datelor si informaţiilor privind gestionarea deşeurilor 2.Autorităţile locale.Timp de implementare Organism responsabil . .APM. Operatorii să trimită date trimestrial şi să realizeze anual o analiză a compoziţiei deşeurilor Afişarea concluziilor sau rapoartelor pe pagina de internet a APM pentru a putea fi consultate de către factorii interesaţi Susţinerea de campanii de conştientizare/dezvoltarea materialelor informative pentru cetăţeni Atingerea ratei de acoperire cu servicii de salubritate de 100% prin .Autorităţile locale Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor 6 Promovarea informării.Consiliul Judeţean . 2 campanii/an începând cu 2008 Dezvoltarea materialelor campanii. de către toate părţile implicate ţinând cont de strategia propusă ca rezultat al proiectului “ Managementul Integrat al Deşeurilor”. Promovarea minimizării deşeurilor la cetăţeni 8 Colectarea şi transportul deşeurilor Dezvoltarea/ Îmbunătăţirea unui sistem modern de colectare si transport a deşeurilor Autorităţile publice locale 2008 .

Implementarea si creşterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul rural Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional 1. APM Consiliul Judeţean. Atingerea ratei de acoperire 90%prin extinderea colectării în prima fază în zonele limitrofe ale oraşelor şi înfiinţarea de puncte de colectare Optimizarea costurilor Construcţia celor 5 staţii de transfer în oraşele Strehaia. APM 2013 2.Timp de implementare Organism responsabil Autorităţile publice locale 2008 .judeţul Mehedinţi pag.2009 Autorităţile publice locale 2013 Consiliul Judeţean. Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si transport deşeuri 4. Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Masuri de implementare . Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase din deşeurile menajere 6. Autorităţile locale.Reamenajarea şi înfiinţarea de noi puncte de colectare. Creşterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediul urban 7. Cujmir Stabilirea unor puncte de colectare şi a unui program de colectare a deşeurilor periculoase Campanii de informare a populaţiei şi a autorităţilor publice locale Implementarea sistemului de colectare selectivă în cele două municipii şi cele trei oraşe ale judeţului Coeficient colectare selectiva: 100% Implementarea sistemului de colectare selectivă în mediul rural începând cu zonele limitrofe oraşelor şi municipiilor – procentul din populaţia rurală participantă Îmbunătăţirea sistemului de raportare. Agenţi economici APM . Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare Începând cu 2008 2013 APM Permanent 9 Tratarea deşeurilor Valorificarea potenţialului util din deşeuri 10 Creşterea gradului de reutilizare si reciclabilitate a ambalajelor Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton si minimum 50% pentru Permanent Permanent 2008 APM . Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul rural 3.Nr. Reducerea cantităţii de ambalaje Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale si energetice). Agenţi economici Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . diminuării caracterului periculos si diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final 1. APM 2017 Consiliul Judeţean. Autorităţile locale.117 din 193 . control şi autorizare Ţinte . Vînju Mare şi comunele Brezniţa. Agenţi economici APM . Construirea staţiilor de transfer dacă sunt recomandate de către studiile de fezabilitate 5. Autorităţile locale. Crt. Baia de Aramă.

5% pentru plastic Creşterea gradului de reutilizare şi reciclabilitate a ambalajelor Ţinte . Realizarea staţiilor de compost in vederea valorificării deşeurilor biodegradabile.118 din 193 . Agenţi economici 2013 APM . din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje Reciclarea a minimum 15% pentru plastic si pentru lemn. Agenţi economici 2011 APM .ARPM. Agenţi economici 2013 Deşeuri biodegradabile Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate 2. 16 iulie 2010 16 iulie 2013 - 11 Promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare şi compostare în vederea reducerii deşeurilor biodegradabile Construirea unor staţii de tratare bio-mecanică. Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate Valorificarea deşeurilor biodegradabile prin compostare sau alte metode legate de referinţa din 1995 APM . .Timp de implementare Organism responsabil 2. incinerare şi compostare avansată( probabil la nivel regional – colaborare şi cu celelalte judeţe limitrofe ) ANPM.Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor 1. Crt. În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie să fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate APM . cu minimum 60% pentru sticla si minimum 22.Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare si incinerare în cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic. Agenţi economici 2011 APM .Consiliul Judeţean Operatorii de salubritate Separarea deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale colectate. din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje. APM Autorităţi publice din regiune 2011 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Masuri de implementare metal.judeţul Mehedinţi pag. Agenţi economici Permanent Autorităţi locale Consiliul Judeţean Agenţii de salubrizare Autorităţile locale.Nr.

Imbunătăţirea inventarului . finanţare. Crt. ConsiliulJudeţean.re-utilizarea şi reciclarea solurilor excavate dacă nu sunt contaminate 5.119 din 193 . Autorităţi locale Începând din 2007 Anual Anual Anual Anual Anual Elaborarea unui plan judeţean pentru control şi depozitare Anual Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Stabilirea unui sistem specific pentru deşeurile din C&D incluzând: . a sistemului de raportare şi control 2.trimiterea deşeurilor mixte de C&D la depozitele ecologice dacă nu sunt periculoase. Domeniul Deşeuri din construcţii şi demolări Obiectiv principal Gestionarea deşeurilor construcţii demolări Obiectiv subsidiar Masuri de implementare 1.Informarea operatorilor din construcţii asupra procedurilor şi organizării gestionării deşeurilor din C&D Ţinte . .judeţul Mehedinţi pag. proiectare. .trimiterea deşeurilor periculoase de C&D pentru tratare specifică sau eliminare .Înfiinţarea punctelor de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări Consiliul Judeţean şi autorităţile locale Începînd cu 2008 APM.re-utilizarea şi reciclarea deşeurilor mărunţite C&D necontaminate . recuperarea prin mărunţire a deşeurilor inerte din C&D 4. construire şi operare depozite conforme.Timp de implementare Anual Organism responsabil APM APM şi autorităţi locale din şi Anual Amenajarea unor depozite conforme pentru a se evita depunerile ilegale 12 3 Studiu complet de fezabilitate / implementarea Planului de Dezvoltare pentru selectarea siteurilor (EIA si dezbaterea publică).Nr.depozite controlate .

Crt. Utilizarea nămolului în staţiile de compost Organizarea colectării selective şi a componentelor sale Studii de fezabilitate realizate de staţiile de epurare în colaborare cu autorităţile din agricultură şi industria cimentului privind deshidratarea şi pre-tratarea nămolului în co-incinerarea în cuptoarele de ciment sau instalaţii de incinerare Cantitatea de nămol folosit 1. 2008 şi înainte de darea în folosinţă a fiecărei noi staţii de tratare Tone /an Începând cu data realizării staţiilor de compost şi anual Agenţi de salubrizare şi autorităţi locale 2007 – 3Kg 2008 – 4 Kg Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Nr. Utilizarea nămolului in agricultura ca fertilizant agricol sau reabilitarea terenurilor degradate (O. Solicitarea la autorizaţia de construcţie a contractelor cu operatorul de salubritate pentru valorificare/eliminare .judeţul Mehedinţi pag.Timp de implementare Organism responsabil APM şi autorităţi publice La fiecare solicitare Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti Nămolul provenit de la staţiile de tratare a apelor uzate municipale 1. Ţinte .Colectarea deşeurilor de echipamente electrice si electronice prin organizarea unor centre de colectare la nivel local.M.condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) ale localităţilor .M şi autorităţi publice La fiecare solicitare Începând cu 2008 Numărul de reabilitate construite staţii sau Începând cu 2008 şi anual Tone /an 13 Deşeuri de echipamente electrice si electronice 14 Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice si electronice 4. Prevenirea eliminării ilegale si a deversării în apele de suprafaţă 2.120 din 193 . 344/708/2005) 3. Promovarea incinerării nămolurilor contaminate de la staţiile de epurare în cuptoarele de ciment 7.Incurajarea privatizării in domeniul valorificării deşeurilor din construcţii Creşterea eficienţei tratării şi eliminării nămolurilor provenite de la staţiile de epurare prin reabilitarea sau construirea de staţii de epurare noi Utilizarea nămolului în agricultură AP. Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Masuri de implementare 6.

Crt. salubrizare agenţi de Reducerea periculoase componentelor Anual Anual Autorităţi locale Anual Începând cu 2007 . Reutilizarea.Informarea publicului şi agenţilor economici asupra punctelor de colectare Ţinte . 15 .judeţul Mehedinţi pag. Creşterea gradului de reutilizare. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Timp de implementare 2006 – 50% 2008 – 75% Organism responsabil Agenţi economici Agenţi economici Anual Autorităţi locale.Nr.Încurajarera consumatorilor în vederea returnării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice la comercianţi 4.Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare şi de puncte de colectare 5.121 din 193 . reciclare si valorificare a componentelor rezultate din dezmembrarea VSU. Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Masuri de implementare 2.Agenţii economici colectori autorizaţi Vehicule scoase din uz Reutilizarea şi valorificarea componentelor 1.Obligativitatea predării vehiculelor uzate de către deţinători către agenţii economici colectori autorizaţi condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) primăriilor . . reciclarea si valorificarea deşeurilor de echipamente electrice si electronice 3.Autorităţi locale (pentru amplasament ).

Pentru toate vehiculele scoase din uz. urmând ca în a doua etapă să se extindă sistemul de colectare şi în mediul .122 din 193 . . reutilizarea si reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor Începând cu 2015 Autorităţi locale.Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. Crt.Autorităţile locale.Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980.Operatorii de salubritate Începând cu 2008 5 sisteme în etapa 1 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Timp de implementare Organism responsabil . economici colectori agenţi timp. Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Masuri de implementare Ţinte . . În acelaşi Începând cu 2007 Autorităţi locale.judeţul Mehedinţi pag.Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980.Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase de la populaţie Colectarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie în cele două municipii şi cele trei oraşe ale judeţului – prima etapă. economici colectori agenţi Deşeuri voluminoase 16 Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizării impactului asupra 1. . .Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.Nr. reutilizarea si valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor.

Valorificarea potenţialului util din material si energetic deşeurile voluminoase Deşeuri periculoase menajere din deşeuri Deşeuri periculoase provenite de la populaţie 1. Încurajarea refolosirii/recuperării/ reciclării uleiurilor uzate. Transportul deşeurilor către facilităţi de tratare in România 3 Tratarea HHW la facilităţi de tratare acreditate OECD 4.2010 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . acumulatorilor 1.123 din 193 . Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor 2.Timp de implementare Organism responsabil 2.condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) ale localităţilor . a celor 3-5 staţii de transfer şi a punctelor de colectare Închiderea tuturor depozitelor neconforme şi a haldelor neconforme şi ilegale 2009 Consiliul locale Judeţean. Închidere etapizată a depozitelor neconforme încetarea depozitării deşeurilor pe haldele din zona rurală şi Întocmirea unui studiu de fezabilitate privind posibilităţile de valorificare energetică a deşeurilor voluminoase 1 Informarea şi încurajarea locuitorilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere 2 Realizarea unui sistem de puncte de colectare pentru deşeuri periculoase din deşeuri menajere în cooperare cu operatorii de salubritate Realizarea colectării separate pentru uleiuri uzate. Domeniul Obiectiv principal mediului şi sănătăţii umane Obiectiv subsidiar Masuri de implementare rural pe măsură ce se organizează serviciul de salubrizare al localităţilor . acumulatori şi medicamente expirate 3. Ţinte .Nr.Facilitarea transportului către unităţile OECD în vederea tratării 1.Tratarea adecvată dacă nu sunt asemenea unităţi în România Organizarea unui birou de notificare Construirea depozitului ecologic judeţean. autorităţi ANPM APM Autorităţi Locale Operatori de salubritate Alţi operatori 2017 ANPM. transportatori autorizaţi 2010 MMDD ANPM MMDD ANPM Din 2009 2010 2009 Eliminarea deşeurilor 18 Depozite deschidere şi închidere 2009 . Crt.judeţul Mehedinţi pag. autorizare şi verificarea Transportatori autorizaţi pentru deşeuri periculoase din deşeuri menajere . Implementarea colectării selective şi încurajarea reciclării/reutilizării/recuperării deşeurilor periculoase provenite de la populaţie 17 2.Redactarea unei liste aprobată de facilităţi .

Crt.124 din 193 .Timp de implementare Organism responsabil Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Nr.judeţul Mehedinţi pag. Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar reabilitarea amplasamente acestor Masuri de implementare Ţinte .

Capitolul 10 MONITORIZARE Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor urmăreşte progresul judeţului în realizarea obiectivelor. Acestea vor fi de cele mai multe ori identice pentru toate judeţele. piedicilor şi deficienţelor din calea implementării PJGD. poartă răspunderea aplicării măsurilor stabilite.G. … . Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor cuantificabile din PJGD. • • • • Măsuri de implementare concepute astfel încât obiectivele să fie îndeplinite. Stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de monitorizare responsabil de evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare. Persoanele desemnate ca fiind responsabile pentru monitorizarea P.J. Ţinte şi termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat sau începând cu un anumit moment.D sunt : 1.Consiliul Local Baia de Aramă 7. 2. … . … .125 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Acestea pot fi diferite între regiuni. Identificarea întârzierilor. Monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt: • • Obiectivele . următoarele: 1.Consiliul Local Vînju Mare 6. Indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acţiunilor din Planul de implementare.Consiliul Judeţean Mehedinţi 2. 5.Consiliul Local Drobeta Turnu Severin 3.Consiliul Local Strehaia 5.Agenţia Regională de Protecţia Mediului Craiova pag. în principal.Consiliul Local Orşova 4.reprezentând instituţiile sau persoanele cel mai bine plasate şi care în conformitate cu prevederile legale. …. Responsabili pentru implementare .judeţul Mehedinţi . Obiective specifice/sub-obiective care detaliază obiectivele sau identifică cerinţe suplimentare rezultate din posibilităţile sau necesităţile regiunii. Monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD. ….ce derivă din documente precum Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. 4. …. 3. judeţului ori comunei. Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include. …. măsurilor şi termenelor stabilite. localităţi ale aceluiaşi judeţ. judeţele aceleiaşi regiuni.

Organizaţia Neguvernamentală……. din comerţ. Ponderea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje conţinute în deşeurile de la populaţie. Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului. … . Un element important al Raportului de monitorizare este reprezentat de monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză. ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare.126 din 193 . Se vor urmări ţintele cuantificate în subcapitolul 4. … . Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje. Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (deşeuri de ambalaje de la populaţie.Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului Mehedinţi 9. vor influenţa planificarea viitoare şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor. conform celor prezentate în capitolul 4 ”Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile şi a deşeurilor de ambalaje”: • • • • • Evoluţia populaţiei. În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie..5 “Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje”. Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.judeţul Mehedinţi pag. împreună cu sisteme adecvate de feedback la nivel judeţean. informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor. revizuirea calendarului de planificare. se va decide revizuirea PJGD. instituţii şi industrie).Direcţia Judeţeană de Statistică 10. a deşeurilor biodegradabile municipale şi a deşeurilor de ambalaje s-a realizat pe baza următorilor factori relevanţi. Calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale.Garda de Mediu Mehedinţi 12. … .8.Autoritatea de Sănătate Publică Mehedinţi 11. Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru: • • • • determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor. . … . • • Compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material. … . Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare. regional şi naţional.

Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia mediului. după cum urmează : ☺ Variaţie pozitivă fata de intenţii Variaţie negativă fata de intenţii Nici o variaţie. consiliilor judeţene.Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competentă oficială şi o responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). a fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) şi a fiecărei Agenţii locale pentru Protecţia Mediului (APM).127 din 193 . rezultatele cuantificabile sunt date în comparaţie cu ţintele şi Obiectivele. Tendinţa reprezintă variaţia indicelui în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”. Indicatorii monitorizaţi sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.judeţul Mehedinţi pag. Pentru fiecare indice vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. publicului şi altor organizaţii interesate. ANPM. Metodologia de monitorizare Pentru fiecare obiectiv/sub-obiectiv prevăzut în PRGD se va stabili un indice de monitorizare cuantificabil. În general. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Măsuri de implementare Indicator de monitorizare/indice de monitorizare Începând cu noiembrie 2007 .1 Monitorizarea P. Crt.C. Noiembrie 2007februarie 2008 Număr de întâlniri pentru actualizare. dezvoltării şi implementării P. autorităţile publice locale împreună cu instituţiile reprezentate în grupul de lucru vor lua decizii şi vor redacta instrucţiuni care să implementeze şi să ducă la atingerea obiectivelor şi ţintelor PJGD Campanii de conştientizare a populaţiei şi a autorităţilor publice cu privire la atingerea ţintelor propuse prin PJGD Raport anual de monitorizare a PJGD Linii directoare şi completarea regulamentelor locale de urbanism / număr de regulamente completate Anual De câte ori se impune Campanii de informare Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor Creşterea importantei acordate aplicării legislaţiei si controlul acesteia Anual / Cel puţin două campanii pe an Instruirea Consiliilor Locale pentru a îmbunătăţii regulile de gestiune a deşeurilor la nivel local în vederea realizării obiectivelor PJGD 1.128 din 193 .J de aprobare a PJGD În cursul anului 2008 1 Politica şi cadrul legislativ Publicarea raportului anual privind rezultatele şi progresul PJGD Sub coordonarea Consiliului Judeţean. actualizării. Instruirea Consiliilor Locale pentru a îmbunătăţii regulile de gestiune a deşeurilor la nivel local în vederea realizării obiectivelor PJGD Număr de instruiri pe an Cel puţin două pe an 2 Aspecte instituţionale şi organizatorice Creşterea capacităţii instituţionale şi organizatorice a autorităţilor publice locale Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei Număr de regulamente şi caiete de sarcini cadru / pentru toate localităţile urban şi pentru un număr de localităţi din mediul urban pentru care se asigură 90 % acoperire cu servicii de salubrizare Numărul de locuitori pentru calculul gradului de acoperire de 90% în mediul urban Începând cu 2008 Anual Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .J.D Nr.J. 10. dezvoltare şi implementarea PJGD Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestionare Dezvoltarea şi aprobarea de strategii/planuri/studii pentru realizarea ţintelor şi obiectivelor PJGD/ PRGD .Numărul de întâlniri săptămânale până la supunerea la procedura de evaluarea de mediu a PJGD Frecvenţa/ termen limită Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţului in domeniul gestionarii deşeurilor si a instrumentelor de implementare a acestuia Să creeze comitetul de coordonare şi grupul de lucru pentru întocmirea PJGD – să desfăşoare întâlniri în vederea realizării.G.D. Întocmirea de regulamente locale şi caiete de sarcini privind managementul integrat al deşeurilor in conformitate cu legislaţia ANRSC.Tabelul nr.J Mehedinţi .ului 2 întâlniri anuale Publicarea şi aprobarea PJGD Evaluarea de mediu şi aprobarea de către C.G.judeţul Mehedinţi pag.Hotărârea H.

Revizuire anuală Numărul de studii şi cereri de grant 2007/2013 Anual 4 Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deşeurilor in condiţiile respectării principiilor generale. Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului din sectorul public/privat.M în aplicaţia “ Managementul integrat al deşeurilor” Numărul de autorităţi publice care au concesionat serviciul public de salubrizare Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare/ Ţinta ce trebuie atinsă la momentul monitorizării conform graficului de acoperire cu servicii de salubritate Anual Asigurarea unui număr de suficient de angajaţi calificaţi pentru sistemul de coordonare si control al gestionarii Asigurarea resurselor 3 Resursele umane umane ca număr si pregătire profesionala deşeurilor din judeţ.129 din 193 . terenurile pentru staţiile de transfer.E pentru realizarea M.D asigurând prin această asociere: cofinanţarea proiectului. cu precădere a principiilor « poluatorul plăteşte » si cel privind « responsabilitatea producătorului» Stimularea creării si dezvoltarea unui sector public privat pe piaţa viabilă de deşeuri Optimizarea utilizării fondurilor naţionale.judeţul Mehedinţi pag.J.I.pregătirea proiectelor Studii de fezabilitate şi Co finanţare 2008 Asigurarea finanţării şi cofinanţării aplicaţiei “ Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Mehedinţi” Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . sau sprijinirea constituirii la nivel judeţean a unui operator unic funcţie şi de condiţiile de finanţare impuse de U. puncte de colectare. etc… Numărul de autorităţi locale care sunt partenere ale C. europene Creşterea capacităţii de obţinere a fondurilor/ granturilor prin: a).Luarea de măsuri pentru întărirea capacităţii organizatorice şi instituţionale Concesionarea ( acolo unde există şi se justifică o astfel de măsură ) a serviciului de salubrizare către operatori licenţiaţi privaţi. Delegarea de personal suficient şi bine instruit la nivel judeţean şi local pentru coordonarea şi controlul gestionării deşeurilor Instruirea personalului din sectorul public şi privat privind: Gestiunea deşeurilor Inspecţii şi control tehnic Raportarea şi înregistrarea datelor Servicii de licitaţii Managementul de proiect şi finanţare Furnizarea unor studii financiare şi economice care să determine tarife sustenabile şi să formuleze/implementeze politici şi instrumente atractive pentru dezvoltarea sectorului privat Raport de activitate Anual Fişa postului Număr de instruiri Minim 2 întâlniri pe an pentru profesionişti Tarife sustenabile de acoperire a operaţiilor şi evaluării.

analiza si validare date referitoare la generarea si gestionarea deşeurilor periculoase Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei. . campanii. 2 campanii/an 5 Anual Dezvoltarea materialelor media. transport şi staţii de transfer.Execuţia şi dotarea celor 3-5 staţii de transfer .b) Pregătirea proiectelor în vederea obţinerii de fonduri pentru: vehicule şi recipiente Staţii de transfer Depozite ecologice Colectare separată Staţii de sortare Staţii de compostare TBM sau incineratoare Facilităţi speciale pentru deşeuri periculoase menajere. c) Pregătirea Master Planului Întocmirea unuia sau mai multe proiecte de investiţii cu următoarele rezultate concrete : .130 din 193 . analizare şi validare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor Realizarea unui sistem la nivel judeţean de colectare. afişe Reducerea numărului depozitelor ilegale Anual Îmbunătăţirea şi extinderea sistemul de raportare a ANPM ARPM şi APM să organizeze colectarea.Proiect tehnic şi caiet de sarcini pentru închiderea depozitelor neconforme . nămol provenit de la instalaţiile de tratarea a apei.Achiziţia mijloacelor de transport . prelucrare.judeţul Mehedinţi pag. de către toate părţile implicate ţinând cont de strategia propusă ca rezultat al proiectului “ Managementul Integrat al Deşeurilor”. deşeuri provenite din construcţii şi demolări. conştientizării şi motivării pentru toate părţile implicate Înregistrări lunare şi anuale Lunar şi anual Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . analiza şi validarea datelor. DEEE.J. cu reprezentanţii consiliilor locale O singură întâlnire cu fiecare consiliu local/prezentarea unui raport al întâlnirii Număr de întâlniri Anual Organizarea si susţinerea de programe de educare si Informarea şi conştientizarea părţilor implicate în punerea în aplicare a PJGD Promovarea informării. conştientizării si motivării pentru toate părţile implicate conştientizare a populaţiei prin elaborarea de materiale informative. VSU.Achiziţia şi montarea containerelor în toate localităţile proiectului .Proiect tehnic şi caiet de sarcini pentru colectarea selectivă.Închiderea celor 5 depozite orăşeneşti neconforme/ Număr de proiecte întocmite Întocmire Master Plan 2008 2009 Creşterea comunicării între toate părţile implicate Organizarea periodică a întâlnirilor dintre reprezentanţii C. APM. Realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de depozitare controlată Îmbunătăţirea sistemului regional si local de colectare . să publice raportul şi Operatorii să trimită date trimestrial şi să realizeze anual o analiză a compoziţiei deşeurilor Număr de raportări Trimestrial Date şi informaţii 6 Privind gestionarea deşeurilor Promovarea informării.

Vînju Mare şi comunele Brezniţa. control şi autorizare Număr de rapoarte Evoluţia cantităţilor de deşeuri supuse tratării Permanent Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .100% pentru mediul urban Indicatori Evoluţia populaţiei Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Numărul de puncte de colectare nou înfiinţate Ţintă . Cujmir Stabilirea unor puncte de colectare şi a unui program de colectare a deşeurilor periculoase Campanii de informare a populaţiei şi a autorităţilor publice locale Implementarea sistemului de colectare selectivă în cele două municipii şi cele trei oraşe ale judeţului Coeficient colectare selectiva: 100% Implementarea sistemului de colectare selectivă în mediul rural începând cu zonele limitrofe oraşelor şi municipiilor – procentul din populaţia rurală participantă Număr de campanii De două ori pe an Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul urban Ţinta .Furnizarea datelor privind deşeurile către factorii interesaţi Prevenirea 7 generării deşeurilor Minimizarea generării deşeurilor Promovarea minimizării deşeurilor la cetăţeni Afişarea concluziilor sau rapoartelor pe pagina de internet a APMMH Posibilitatea consultării acestor date de către factorii interesaţi Trimestrial şi anual Susţinerea de campanii de conştientizare/dezvoltarea materialelor informative pentru cetăţean Atingerea ratei de acoperire cu servicii de salubritate prin .5urban şi 1.Numărul cetăţenilor care participă la sistemul de colectare selectivă rural 2009 Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul rural Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si transport deşeuri Construirea staţiilor de transfer dacă sunt recomandate de către studiile de fezabilitate Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase din deşeurile menajere Creşterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul urban Implementarea şi creşterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul rural Promovarea tratării deşeurilor în vederea 9 Tratarea deşeurilor asigurării unui management ecologic raţional Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale si energetice).5 rural ) Evoluţia populaţiei în mediul urban Numărul cetăţenilor care participă la sistemul de colectare selectivă în mediul urban Evoluţia populaţiei în mediul rural.131 din 193 .90% pentru mediul rural Evoluţia populaţiei Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Numărul de puncte de colectare nou înfiinţate Nivelul tarifului plătit de populaţie Numărul de staţii de transfer conform studiilor de fezabilitate Numărul de puncte de colectare Campanii de informare a populaţiei Evoluţia populaţiei Cantitatea de deşeuri periculoase colectate ( 2.judeţul Mehedinţi pag. Baia de Aramă.Reamenajarea şi înfiinţarea de noi puncte de colectare. Atingerea ratei de acoperire prin extinderea colectării în prima fază în zonele limitrofe ale oraşelor şi înfiinţarea de puncte de colectare Optimizarea costurilor Construcţia celor 3-5 staţii de transfer în oraşele Strehaia .Organizarea de licitaţii pentru serviciul de salubritate de către autorităţile locale . diminuării caracterului periculos si diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final 2009 2013 2009 Colectarea şi 8 transportul deşeurilor Dezvoltarea/ Îmbunătăţirea unui sistem modern de colectare si transport a deşeurilor 2017 2013 2013 Îmbunătăţirea sistemului de raportare.

5% 2010 2011 10 Valorificarea potenţialului util din deşeuri Total recuperate 48% Total reciclat 41.6% Reducerea cantităţii de ambalaje Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare Hârtie 60% Metal 50% Permanent 2007 2008 2009 Introducerea în regulamentele locale regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să încurajeze precolectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la agenţii economici Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deşeurilor Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare si incinerare în cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnicoeconomic.6% Total recuperat 40% Total reciclat 27.9% Plastic 15% Sticlă 15% Total recuperat 60% Total reciclat 55% Plastic 22. În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie să fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate Total recuperat 45% Total reciclat 37.132 din 193 .9% Total recuperat 53% Total reciclat 45.5% Sticlă 60% 2013 Anual Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .judeţul Mehedinţi pag.Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat Total recuperat 34% Total reciclat 27.

comerţ.judeţul Mehedinţi pag. industrie Evoluţia populaţiei Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare Compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material Creşterea gradului de reutilizare si reciclare a ambalajelor Permanent Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .133 din 193 .Pregătirea de campanii de informare cu ECO ROM Număr de decizii locale care stabilesc reguli speciale pentru stimularea colectării selective de deşeuri de la instituţii.

incinerare şi compostare avansată ( probabil la nivel regional – colaborare şi cu celelalte judeţe limitrofe ) Realizarea staţiilor de compost in vederea valorificării deşeurilor biodegradabile.134 din 193 .judeţul Mehedinţi pag. Coeficient de reducere 25%. a sistemului de raportare şi control Îmbunătăţirea sistemului de raportare. control şi autorizare 12 Deşeuri din construcţii şi demolări Informarea operatorilor din construcţii asupra procedurilor şi organizării gestionării deşeurilor din C&D Materiale informative şi campanii Anual Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . baza de calcul: cantitate produsa in 1995 16 iulie 2013 Coeficient de reducere 50% baza de calcul: cantitate produsa in 1995 Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in 1995 Evoluţia populaţiei Evoluţia indicelui de generare al deşeurilor municipale Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile menajere Anual Cantităţi de deşeuri biodegradabile ce trebuie tratate mecano biologic 2016 11 Deşeuri biodegradabile Începând cu 2011 Îmbunătăţirea inventarului .16 iulie 2010 Separarea deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale colectate. Valorificarea deşeurilor biodegradabile prin compostare sau alte metode legate de referinţa din 1995 Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate Promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare şi compostare în vederea reducerii deşeurilor biodegradabile Construirea unor staţii de tratare biomecanică.

trimiterea deşeurilor periculoase de C&D pentru tratare specifică sau eliminare .M.condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) ale localităţilor . proiectare. construire şi operare depozite conforme.re-utilizarea şi reciclarea solurilor excavate dacă nu sunt contaminate Înfiinţarea punctelor de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări Solicitarea la autorizaţia de construcţie a contractelor cu operatorul de salubritate pentru valorificare/eliminare . funcţionale: Tone colectate Tone depozitate Tone reciclate. finanţare.judeţul Mehedinţi pag. Încurajarea privatizării în domeniul valorificării deşeurilor din construcţii Creşterea eficienţei tratării şi eliminării Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă Utilizarea nămolului in agricultura ca fertilizant agricol sau reabilitarea terenurilor degradate (O. 344/708/2005) nămolurilor provenite de la staţiile de epurare prin reabilitarea sau construirea de staţii de epurare noi Utilizarea nămolului în agricultură Studii de fezabilitate realizate de staţiile de epurare în colaborare cu autorităţile din Promovarea coincinerării nămolurilor contaminate de la staţiile de epurare in cuptoarele de ciment agricultură şi industria cimentului privind deshidratarea şi pre-tratarea nămolului în co-incinerarea în cuptoarele de ciment sau instalaţii de incinerare Utilizarea nămolului în staţiile de compost Începând din 2007 Instalaţii pentru deşeurile din C & D.depozite controlate . Eventual un depozit şi un concasor pentru judeţul Mehedinţi Începând cu 2008 Stabilirea unui sistem specific pentru deşeurile din C&D incluzând: .trimiterea deşeurilor mixte de C&D la depozitele ecologice dacă nu sunt periculoase. .135 din 193 . 50% Tone la tratament specific Tone re-utilizate Anual Anual Anual Anual Anual Număr de puncte de colectare înfiinţate Anual Numărul de autorizaţii de construire La fiecare solicitare Numărul de societăţi comerciale noi apărute La fiecare solicitare Anual conform planului de conformare cu Directiva 91/271/EEC Anual Numărul de staţii reabilitate sau construite Tone /an 13 Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti Nămolul provenit de la staţiile de tratare a apelor uzate urbane Număr de studii Anual Cantitatea de nămol folosit Tone /an Anual Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Amenajarea unor depozite conforme pentru a se evita depunerile ilegale Elaborarea unui plan judeţean pentru control şi depozitare Studiu complet de fezabilitate / implementarea Planului de Dezvoltare pentru selectarea site-urilor (EIA si dezbaterea publică).re-utilizarea şi reciclarea deşeurilor mărunţite C&D necontaminate . recuperarea prin mărunţire a deşeurilor inerte din C&D Studiu şi Plan de implementare complet.

judeţul Mehedinţi pag.Colectarea a 3 kg deşeu/locuitor/an Colectarea deşeurilor de echipamente electrice si electronice prin organizarea unor centre de colectare la nivel local.1 locaţie în fiecare capitală de judeţ .000 locuitori .Raportările operatorilor de la depozitele privind evidenţa cantităţilor de DEEE colectate Număr de campanii de informare şi materiale pentru anunţ public 2006 2008 Anual 14 Deşeuri de echipamente electrice si electronice Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice si electronice Reutilizarea. Numărul de VSU predate Anual Număr de regulamente completate cu prevederi privind predarea VSU Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . reciclarea si valorificarea a 50% din cantitatea de deşeuri electrice si electronice colectata Reutilizarea.Obligativitatea predării vehiculelor uzate de către deţinători către agenţii economici colectori autorizaţi Vehicule scoase din uz . reciclarea si valorificarea a 75% din cantitatea de deşeuri electrice si electronice colectata. Acordarea de stimulente financiare .1 locaţie în fiecare oraş cu peste 100.136 din 193 . reciclarea si valorificarea deşeurilor de echipamente electrice si electronice Încurajarea consumatorilor în vederea returnării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice la comercianţi Reducerea componentelor periculoase Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare şi de puncte de colectare Anual Anual Informarea publicului şi agenţilor economici asupra punctelor de colectare 15 .condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) primăriilor . Organizarea colectării selective şi a componentelor sale 2007 Evoluţia populaţiei Colectarea a 4 kg deşeu/locuitor/an 2008 Evoluţia populaţiei Reutilizarea.

Reutilizarea si valorificarea componentelor

Creşterea gradului de reutilizare, reciclare si valorificare a componentelor rezultate din dezmembrarea VSU.

-Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;

-Reutilizarea şi valorificarea a Selectarea unui număr de locaţii pentru punctele de colectare cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980;

Anual

Creşterea cantităţii de material reciclat şi recuperat

-Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;

Utilizarea instrumentelor legale şi financiare pentru eficientizarea legislaţiei cu privire la activitatea de dezasamblare a vehiculelor scoase din uz -Reutilizarea si reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1ianuarie 1980. Pentru toate vehiculele scoase din uz, reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor. În acelaşi timp, reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor Raportare a operatorilor staţiei cu privire la fluxurile de deşeuri ( nr. de vehicule cu motor înregistrate versus nr. tone dezasamblate, certificate de dezasamblare)

Începând cu 2015

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.137 din 193

16

Deşeuri voluminoase

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase de la populaţie

Colectarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie în cele două municipii şi cele trei oraşe ale judeţului – prima etapă, urmând ca în a doua etapă să se extindă sistemul de colectare şi în mediul rural pe măsură ce se organizează serviciul de salubrizare al localităţilor - condiţie în regulamentele (normele de salubrizare) ale localităţilor ;

Aria de acoperire Numărul de puncte de colectare a deşeurilor voluminoase sau eficiente metodei de colectare exprimată în tone Anual

Valorificarea potenţialului util din material si energetic deşeurile voluminoase

Investigarea posibilităţilor de valorificare energetică a deşeurilor voluminoase Informarea şi încurajarea locuitorilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere Realizarea unui sistem de puncte de colectare pentru deşeuri periculoase din deşeuri menajere în cooperare cu operatorii de salubritate Realizarea colectării separate pentru uleiuri uzate, acumulatori şi medicamente expirate Încurajarea refolosirii/recuperării/ reciclării uleiurilor uzate, acumulatorilor

Studiu de fezabilitate

2009

Implementarea colectării selective şi încurajarea reciclării/reutilizării/recuperării deşeurilor periculoase provenite de la populaţie 17 Deşeuri periculoase din deşeuri menajere Deşeuri periculoase provenite de la populaţie Transportul deşeurilor către facilităţi de tratare in România Tratarea HHW la facilităţi de tratare acreditate OECD Facilitarea transportului către unităţile OECD în vederea tratării

Anual Număr de puncte de colectare Număr de operatori Rapoartele operatorilor staţiilor de sortare cu privire la deşeurile periculoase

Autorizare şi verificarea Transportatori autorizaţi pentru deşeuri periculoase din deşeuri menajere Redactarea unei liste aprobată de facilităţi - Tratarea adecvată dacă nu sunt asemenea unităţi în România Organizarea unui birou de notificare

2010 Anual din 2009 2010

18

Eliminarea deşeurilor

Depozite deschidere şi închidere

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor Închidere etapizată a depozitelor neconforme încetarea depozitării deşeurilor pe haldele din zona rurală şi reabilitarea acestor amplasamente

Construirea depozitului ecologic judeţean, a celor 3 - 5 staţii de transfer şi a punctelor de colectare

Nr. de depozite conform 2009 Nr. de staţii de transfer

Închiderea tuturor depozitelor neconforme şi a haldelor neconforme şi ilegale

Rapoartele operatorilor de deşeuri sau de staţii de transfer Numărul de depozite închise şi ecologizate

2009 - 2010

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.138 din 193

Anexa nr. 1
Calendarul stabilit pentru desfăşurarea procedurii de realizare a evaluării de mediu a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
ziua data Etapa Etapa1 – Etapa de încadrare 1 2 3 5 10.03.2008 11.03.2008 12.03.2008 14.02.2008 Finalizare draft P.J.G.D şi publicare pe site C.J Mehedinţi Publicarea în mass-media a primului anunţ Notificarea către A.P.M Mehedinţi Publicarea în mass-media a celui de al doilea anunţ Observaţii şi acţiuni

Două anunţuri în trei zile Transmitere draft PJGD şi anunţ către APM Mehedinţi Două anunţuri în trei zile Titularul anunta pe propria pagina de Internet elaborarea primei versiuni a planului sau programului, natura acestuia, declanşarea etapei de încadrare, locul şi orarul consultãrii primei versiuni a planului şi posibilitatea de a trimite în scris comentarii şi sugestii la sediul autoritãţii competente pentru protecţia mediului, în termen de 15 zile calendaristice de la data ultimului anunţ. în termen de 15 zile calendaristice de la data ultimului anunţ. Autoritatea competenta pentru protecţia mediului ia decizia de încadrare pe baza consultãrilor realizate în cadrul comitetului în termen de 25 de zile calendaristice de la primirea notificãrii

20 3-28

28.03.2008 12.03.2008 04.04.2008

28

07.04.2008

28-31

07.04.2008

Termenul limită pentru primire Constituirea comitetului special pentru analiza planurilor şi programelor şi desfăşurarea şedinţei comitetului Emiterea deciziei comitetului special cu privire la încadrarea planului pe procedura SEA APM publică decizia

Autoritãţile competente pentru protecţia mediului aduc la pag.139 din 193

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

09.04.2008 32 32- 42 10.04.2008 10.03.2008 20.03.2008 21.04.2008 02.04.2008

motivată a etapei de încadrare pe internet C.J Mehedinţi publică decizia APM în mass-media Termenul limită pentru primirea sugestiilor şi comentariilor publicului Desfăşurarea şedinţei comitetului special pentru analiza PJGD supus evaluării de mediu

cunostinta publicului decizia motivatã a etapei de încadrare, prin publicare pe pagina proprie de Internet, în termen de 3 zile calendaristice de la luarea deciziei. Decizia se publica în mass-media de cãtre titular Publicul poate formula comentarii privind decizia etapei de încadrare pe care le trimite în scris autoritãţii competente pentru protecţia mediului, în termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului. Autoritatea competenta pentru protecţia mediului poate reconsidera decizia privind etapa de încadrare, pe baza propunerilor justificate ale publicului în cadrul consultãrilor desfãşurate în comitetul special constituit, în termen de 15 zile calendaristice de la data expirãrii termenului de formulare a comentariilor de către public În maxim 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de formulare a comentariilor de către public Decizia finala, motivatã, se aduce la cunostinta publicului în termen de 3 zile calendaristice, prin afişare pe pagina proprie de Internet. Decizia finala se publica în mass-media de cãtre titular.

43-57

57 57-60 62

05.05.2008 05.05.2008 08.05.2008 09.05.2008

APM publică decizia finală motivată privind etapa de încadrare APM publică decizia pe internet C.J Mehedinţi publică decizia în mass-media

Etapa 2 – Etapa de realizare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu 121 08.07.2008 Întocmire documentaţie de atribuire de „Servicii de consultanţă privind impactul asupra mediului” CPV – 74141900-8; realizare raport de mediu 59 de zile de la publicarea deciziei finale în mass media de către C.J Mehedinţi ( titular )

Etapa nr.3 – Etapa de analiză a calităţii raportului de mediu 124 126 30.07.2008 C.J Mehedinţi transmite către APM Mehedinţi, ASP Mehedinţi, autorităţi publice locale, agenţi de salubrizare şi alte instituţii, planul şi Titularul planului sau programului are obligaţia ca în termen de 5 zile calendaristice de la finalizarea raportului de mediu sa transmitã proiectul de plan şi raportul de mediu elaborat pentru acesta autoritãţii competente pentru protecţia mediului, autoritãţii competente pentru sãnãtate şi autoritãţilor interesate pag.140 din 193

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

raportul de mediu 171 14.09.2008 APM centralizează toate punctele de vedere pe marginea proiectului

de efectele implementarii planului Autoritatea competenta pentru sãnãtate şi celelalte autoritãţi interesate de efectele implementarii planului, au obligaţia ca în termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii proiectului de plan şi a raportului de mediu sa elaboreze şi sa transmitã în scris autoritãţii competente pentru protecţia mediului un punct de vedere detaliat şi motivat privind proiectul de plan propus şi raportul de mediu. Titularul planului are obligaţia ca la 45 de zile calendaristice de la expirarea termenului de trimitere a PJGD şi raport de mediu către instituţii interesate, sa organizeze dezbaterea publica a proiectului de plan propus şi a raportului de mediu. Autoritãţile competente pentru protecţia mediului iau decizia de emitere a avizului de mediu în termen de 15 zile calendaristice de la data dezbaterii publice. Autoritãţile competente pentru protecţia mediului aduc la cunostinta titularului, în scris, decizia de emitere a avizului de mediu, care se face publica prin afişare pe pagina proprie de Internet, în termen de 3 zile calendaristice de la luarea ei. În 5 zile de la emitere

172

15.09.2008

C.J Mehedinţi organizează dezbaterea publică APM emite decizia de emitere a avizului de mediu APM anunţă emiterea avizului pe internet şi informează în scris titularul PJGD C.J Mehedinţi publică pe site decizia de emitere a avizului de mediu

188

30.09.2008

191

01.10.2008

196

06.10.2008

Planul Judeţean de Gestionare a deşeurilor în forma finală şi avizată se va aproba de către Consiliul Judeţean Mehedinţi în conformitate cu prevederile art 8^3 alin. 2 din O.U nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.141 din 193

142 din 193 .Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .judeţul Mehedinţi pag.

Anexa nr. Se referă la aprobarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor – plan de etapă. 75/442/EEC.G nr.O. 283 din 22 iunie 2000) aprobată de Legea nr.nr. . Legislaţie europeană Directiva Cadru privind deşeurile nr.Ordonanţa de Urgenţă nr. 411 din 25 iulie 2001) şi modificată de Ordonanţa de Urgenţă nr. Prevederi legale Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.judeţul Mehedinţi pag. Atribuţii ale altor autorităţi competente Ministerul Sănătăţii . nr.nr.evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei.H.91/156/EEC Legislaţie românească .nr. reglementări conexe) . 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.G. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2 CADRU LEGAL (Directive UE. reglementări naţionale.143 din 193 . 954 din 18 octombrie 2004). nr.O. 78/ 2000 privind regimul deşeurilor (M. Ministerul Administraţiei Publice urmăreşte şi asigură transpunerea de către autorităţile publice locale a strategiilor şi programelor privind gestionarea deşeurilor. amendată de Directiva nr.O.H. . . inclusiv deşeurile periculoase (M.O. 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile.O. 659 din 5 septembrie 2002).nr. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor (M.

1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor (M. H.nr. 87/101/EEC şi de Directiva nr. Ministerul Administraţiei Publice .G. 78/ 2000 privind regimul deşeurilor (M.H. Directiva nr. inclusiv deşeurile periculoase (M.nr.G. nr.O. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr. 441/2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate. 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile. 411 din 25 iulie 2001).O.O.144 din 193 .participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală şi urmăreşte îndeplinirea obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Transporturilor şi Locuinţei participă la elaborarea reglementărilor specifice gestionării deşeurilor.H.O. 1159/2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 659 din 5 septembrie 2002).G.Legislaţie europeană Directiva nr. 662/2001 privind gestionarea Prevederi legale Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.nr. pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei asupra mediului. Atribuţii ale altor autorităţi competente Ministerul Lucrărilor Publice. 954 din 18 octombrie 2004).G nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (M.judeţul Mehedinţi pag.91/692/EEC Reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate . 325 din 16 mai 2002) şi de H. 446 din 8 august 2001) modificată de H. amendată de Directiva nr. Se referă la condiţiile de colectare a anumitor tipuri de uleiuri uzate Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . . . nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase Legislaţie românească . nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (M.Ordonanţa de Urgenţă nr.O.nr.G nr.O. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată de Legea nr.

G nr. 1101 din 7 decembrie 2005). 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva nr.Legislaţie europeană Legislaţie românească uleiurilor uzate (M. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor . nr.O. Autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situaţia în care depozitul existent atinge 75% din capacitatea proiectată. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor din 10 mai 2005) Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.145 din 193 .O.nr. închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente . 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. precum şi modalităţile de gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi . monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri . 349/2005 privind Directiva Consiliului depozitarea deşeurilor (M. atât pentru realizarea. exploatarea. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordinul nr.O.O.H. 715 din 14 octombrie 2003). . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .G nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase (M. Stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor.judeţul Mehedinţi pag. Directiva nr. 394 nr.nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor ( M. 700 din 5 noiembrie 2001). 16 şi anexei II la Directiva 1999/31/CE Reglementează condiţiile de introducere pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase . monitorizarea. Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente Ministerul Industriei şi Resurselor va propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării programe de cercetare pentru reducerea conţinutului de metale grele şi substanţe periculoase din baterii şi acumulatori. Aprobă Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor – construirea.Ordin nr.H.O. . nr. exploatarea.nr.

Ordin nr. nr. 86 din 26 ianuarie 2005 publicat in: M.G nr. 160 din 6 martie 2002) modificată şi completată de H. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M. Ordin nr 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor (M. 621/2005 privind Ministerul Sănătăţii stabileşte criteriile de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.nr. criteriile pentru acceptarea deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri Reglementează activităţile de incinerare şi coincinerare şi măsurile de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi coincinerare .G. nr. 268/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 86 bis din 26 ianuarie 2005 ).G. 332 din 20 aprilie 2005).nr. Atribuţii ale altor autorităţi competente Directiva nr.O. Autoritatea Administraţiei Publice Centrale pentru Sănătate nominalizează un institut care întocmeşte referatul tehnic de evaluare privind domeniul de utilizare al instalaţiilor de incinerare şi posibilele efecte ale acestora asupra sănătăţii populaţiei.Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor. 1180 din 28 decembrie 2005). Prevederi legale Aprobă procedurile preliminare pentru acceptarea deşeurilor la depozitare. controlul instalaţiilor şi monitorizarea emisiilor. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor H. nr. Reglementează gestionarea Ministerul Industriei şi Resurselor pag. . 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M. nr.judeţul Mehedinţi . H. precum şi elementele specifice activităţii de autorizare şi control. 194 din 8 martie 2005).O.O.O.Legislaţie europeană Legislaţie românească .O. nr.O. respectiv depozitare şi incinerare (M. Directiva Consiliului Aprobă Normativul tehnic privind incinerarea deşeurilor Stabileşte condiţiile de lucru şi regimul de funcţionare pentru instalatiile de incinerare şi coincinerare a deşeurilor.146 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

G.judeţul Mehedinţi pag. 51 din 19 ianuarie 2006).Ordinul nr. tipului şi locurilor unde există compuşi desemnaţi.Legislaţie europeană nr. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Atribuţii ale altor autorităţi competente propune programe de cercetare având ca obiect fabricarea şi compoziţia ambalajului . .O.147 din 193 .nr. nr.O. 291/2005 privind modificarea H. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT) Reglementează regimul special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi al altor compuşi similari. . . . 27 din 12 ianuarie 2006).Ordin nr. Directiva nr.O. Aprobă procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje. nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje ( M. Autorităţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie să-şi actualizeze inventarele şi evidenţa cantităţilor. nr.H.G nr.639 din 20 iulie 2005) . nr.O.Ordin nr. nr. 1281/1121/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective (M. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari ( M. 1229/731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (M. 131 din 28 martie 2000) modificată de H. 94/62/EC modificată prin 2004/12/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje Legislaţie românească gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (M.G. 173/2000 pentru reglementarea regimului Prevederi legale ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. nr.O. 929 din 18 octombrie 2005).

O.judeţul Mehedinţi . Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente Decizia nr. depozitate temporar. Autoritatea Vamală permite introducerea în ţară a mijloacelor de transport încărcate cu deşeuri nepericuloase . Reglementează controlul şi supravegherea importului. Aprobă înfiinţarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase Reglementează evidenţa gestiunii deşeurilor colectate . amendată de Decizia nr. 18 din 26 ianuarie 1991 modificată de Legea nr. 330 din 19 aprilie 2005). valorificate şi eliminate. inclusiv deşeurile periculoase (M. 966 din 1 noiembrie 2005).Ordin nr. 94/904/CE privind lista deşeurilor periculoase). 259/93/ CEE privind controlul transportului deşeurilor în.H.Legislaţie europeană Legislaţie românească special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari (M.nr. 1018 din 19 octombrie 2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi (M.G. Regulamentul nr. dinspre şi înspre Comunitatea Europeană .O. 2001/119 privind lista deşeurilor. 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (M. 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului Adoptă amendamente la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase. exportului şi tranzitului de deşeuri . transportate . 2000/532/CE. . 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile. pag. 659 din 5 septembrie 2002).O. nr.Legea nr.148 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .O. (ce înlocuieşte Decizia nr. nr. 94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia nr. nr. . nr. Ministerul Industriei şi Resurselor autorizează agenţii economici pentru a realiza operaţiuni de import a deşeurilor şi de valorificare a acestora.

perfecţionării active şi a tranzitului.Ordinul nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. perfecţionării active şi a tranzitului ( M. nr. . perfecţionării active şi a tranzitului (M. 189 din 4 martie 2004) completată de H. 505 din 14 iunie 2005).G nr. .O. H. 514/2005 pentru completarea anexei nr. O. 324 din 15 aprilie 2004). nr. în vederea importului. 352 din 27 mai 2002).149 din 193 .Ordin nr. nr. 228/2004 privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . nr. 228/2004 privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase.judeţul Mehedinţi pag.G.O. în vederea importului. nr.Legislaţie europeană Legislaţie românească peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora ( M.O. 1119/2005 privind delegarea către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului deşeurilor periculoase şi al transportului Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente Stabileşte Procedura de reglementare şi control a transportului deşeurilor pe teritoriul României. 2/211/118 /2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României (M. Reglementează controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase în vederea importului.

atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură Aprobă normele tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor. pag.O. Directiva Consiliului H.150 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Ordin comun nr. Pădurilor prin autoritatea teritorială agricolă – cooperează cu autoritatea de mediu în vederea acordării permisului de aplicare a nămolurilor de epurare în agricultură şi întocmirii raportului de sinteză. nr. Ministerul Economiei şi Comerţului. nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular a solului. când se utilizeaza nămoluri de epurare în agricultură. nr. Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) elaborează studiul agrochimic special pentru terenurile agricole pe care poate fi utilizat nămolul de epurare şi urmăreşte evoluţia culturilor pe aceste terenuri.Legislaţie europeană Legislaţie românească deşeurilor nepericuloase în vederea importului. Ministerul Administraţiei şi Internelor: participă la elaborarea documentelor tehnice.G.O. 967 din 1 noiembrie 2005). perfecţionării active şi a tranzitului (M. elaborează împreună cu autorităţile locale planuri de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare în scopul aplicării celor mai bune practici de eliminare a nămolului. . Directiva nr. când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură (M. nr. Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente Reglementează transportul peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora.O. 959 din 19 octombrie 2004). 2406/2004 privind Reglementează măsurile de Ministerul Agriculturii. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor. 274/2005 pentru aprobarea Normelor privind controlul şi supravegherea expedierilor internaţionale de deşeuri radioactive implicând teritoriul României (M.Ordin nr. 1024 din 18 noiembrie 2005).judeţul Mehedinţi .

reciclare şi valorificare a VSU. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici Atribuţii ale altor autorităţi competente Ministerul Administraţiei şi Internelor. precum şi alte forme de valorificare a VSU şi componentelor acestora. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional (M. Ministerul Administraţiei Publice prin autorităţile administraţiei publice locale are obligaţia să colecteze separat DEEE şi să pună la dispoziţie spaţii pentru înfiinţarea punctelor de colectare.406/2004 privind gestionarea distrugere eliberat în vehiculelor scoase din uz ( M.Ordin nr. 2000/53/EEC gestionarea vehiculelor scoase din vehiculele uz ( M. 88/110/2005 privind materialele şi componentele Decizia Comisiei vehiculelor exceptate de la 2002/151/CE privind aplicarea art. nr.Legislaţie europeană nr. conformitate cu art.judeţul Mehedinţi pag.nr.O. Construcţiilor şi Turismului aprobă procedura şi condiţiile de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor de reutilizare. pentru certificatul de 2. nr. .O. . privind uzate Legislaţie românească Prevederi legale prevenire a producerii de deşeuri provenite de la VSU şi reutilizarea. 4 alin.O. reciclarea. alin (3) din Directiva .G. 1106 din 26 noiembrie 2004). 5 260 din 29 martie 2005). . (1) din cerinţele minime Hotărârea Guvernului nr.. 1178 din 27 decembrie 2005).O. 87/527/411/2005 Parlamentului privind aprobarea modelului şi a European şi a de emitere a Consiliului 2000/53/CE condiţiilor certificatului de distrugere la privind vehiculele preluarea vehiculelor scoase din uz scoase din uz ( M.Ordonanţa nr.U. 295 din 8 aprilie 2005). reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz (M. nr.151 din 193 . Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . .Ordin nr. 1224/722/2005 pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare. nr. nr.O. Ministerul Transportului.Ordin nr.O. 32 din 11 ianuarie 2005).

G. 36/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2002/95/EC privind limitarea substanţe periculoase în restricţionarea echipamentele electrice şi utilizării anumitor Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente care prestează servicii de reparaţie.O. pag. . precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate (M.152 din 193 . nr. nr 448/2005 privind Directiva nr.Hotărâre nr. deşeurile de echipamente electrice 2002/96/CE privind şi electronice privind (M.O. de modificări constructive.judeţul Mehedinţi Ministerul Economiei şi Comerţului aprobă procedura şi criteriile de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare. de reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere (M. . 992 /2005 privind utilizării anumitor nr.Ordonanţa nr.nr. reciclare şi valorificare a DEEE. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii.H. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţie. nr. . nr. 367 din 29 mai 2003). 222/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.Legea nr.O. de reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere (M. 491 deşeurile de echipamente electrice şi din 10 iunie 2005) electronice şi Directiva . de reglare. 413 din 30 august 2000).O. 652 din 22 iulie 2005). de reconstrucţie a vehiculelor rutiere. reutilizare.

nr. Directiva 78/176/CEE . nr. .Legislaţie europeană substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice Legislaţie românească Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente electronice (M.O. 1161 din 21 decembrie 2005).judeţul Mehedinţi pag. 1 din 3 ianuarie 2006). 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare.O. modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M. 751/870/2004 privind Reglementează condiţiile privind deşeurile din gestionarea deşeurilor din industria necesare pentru autorizarea Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Ordin nr.B. reutilizare. reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.O.153 din 193 . 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor. nr. nr.Ordin nr.Ordin nr./2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.O. 910 din 12 octombrie). .Ordin nr. 822 din 12 septembrie 2005). 901/S. .

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale proiectelor şi/sau activităţilor din industria dioxidului de titan Atribuţii ale altor autorităţi competente industria dioxidului de dioxidului de titan (M. 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea şi eventual eliminarea poluării cauzate de deşeurile din industria dioxidului de titan LEGISLAŢIE CONEXĂ Reglementare Legea nr. nr. OUG 5/2003 şi OUG 65/2003 Legea nr.judeţul Mehedinţi . înfiinţarea . 10 din 5 ianuarie 2005).139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor Principalele prevederi Stabileşte cadrul juridic unitar. pag. Stabileşte cadrul necesar organizării.O. gestionării .326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală modificată prin OUG 9/2002. OUG 197/2002. monitorizarea şi controlul serviciilor publice de gospodărie comunală în oraşe şi comune. reglementării şi monitorizării serviciului public de salubrizare în localităţi. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea şi monitorizarea mediului datorită deşeurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr.154 din 193 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . organizarea . titan Directiva nr.

instituţiilor publice. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale modificat de Ordinul 997/2004 şi Ordinul 1029/2004 Legea nr. 515/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. Stabileşte obligaţiile şi răspunderile care revin autorităţilor publice locale. Reglementează controlul poluării cu azbest. Ordinul MAPAM nr. Anexa nr. Aprobă Lista cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje. Aprobă Normele sanitare veterinare ce stabilesc reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale . H.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.155 din 193 . transportă şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale. 3 Datele de contact şi localităţile deservite de către agenţii de salubrizare ( 2007 ) Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . 124/2003 privind prevenirea.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale. reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Principalele prevederi Reglementează modul în care se colectează .judeţul Mehedinţi pag. Ordinul MEC nr. depozitează temporar. ambalează.Reglementare Ordinul MSF nr. agenţilor economici şi cetăţenilor pentru instaurarea unui climat de curăţenie în localităţi.723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale .G nr.

C Flaps S.C. 1 2 3 4 5 6 Denumirea agentului de salubrizare S. Constructorilor nr. Şimian Baia de Aramă Societatea este licenţiată A.S. Str. Nr.A S. Spitalului.179 Drobeta Turnu Severin Baia de Arama.judeţul Mehedinţi pag.C Salubritatea S. Drobeta Turnu Severin Str. Calea Timişoarei nr.C Floral S.A Orşova Adresa Str.A S.4 bis Drobeta Turnu Severin Str. 1 Decembrie 1918 nr.Nr.P DA DA NU Strehaia Vînju Mare Orşova NU DA DA Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .156 din 193 .A S. 8 Baia de Aramă Strehaia Str Constructorilor nr.R.C Brantner Servicii Ecologice S.C Floricola S.A S.4.U. Crt.A S.C Flora Sercom S.22 Orşova Localităţi în care desfăşoară activitatea Drobeta Turnu Severin Căzăneşti .N.

4 Depozite de deşeuri în judeţul Mehedinţi Depozite neconforme Depozite ecologice în execuţie Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .157 din 193 .judeţul Mehedinţi pag.Anexa nr.

N Reţea de canalizare –R.E Staţie de epurare .e – Judeţul Mehedinţi Nr.N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare –R.158 din 193 .E Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .E Staţie de epurare . crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Aglomerare Drobeta Turnu Severin (municipiu) Strehaia (oraş) Comanda – nu are apă Comună Vânju Mare (oraş) Şimian (comună) Corcova – nu are apă (comună) Gârla Mare – nu are apă (comună) Gogoşu (comună) Baia de Aramă ( Negoieşti) nu are apă (Oraş) Pătulele ( Viaşu ) – nu are apă (comună) Vânători(Roşiori) – nu are apă (comună) Bala(Iupca.Anexa nr.Carsu.E Cost (Euro) 2324080 36397000 2254240 3522250 1972480 3082000 1655680 2587000 1024000 768000 1014400 760800 938720 704040 924160 693120 900960 675720 853600 640200 852000 Perioada de realizare 2007 2010 2013 2015 2013 2015 2013 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .5 15 15 Staţie de epurare existentă necesară Epurare Terţiară Epurare terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Lucrări/acţiuni Necesare implementării Directivei 91/271/CEE Reţea de canalizare –R.E Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .judeţul Mehedinţi pag.N Reţea de canalizare –R.Bala de Populaţie echivalentă 145588 14089 12328 10348 6400 6340 5867 5776 5631 5335 5325 Reţea de canalizare ( Km) existentă necesară 120 15 4 3 5 5 20 10 20 15 15 13 15 12.N Reţea de canalizare –R. 5 Planul de implementare pentru Directiva 91/27/CEE privind epurarea apelor uzate SITUAŢIA COLECTĂRII ŞI EPURĂRII APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI ÎN ROMÂNIA AGLOMERĂRI URBANE CU PESTE 2000 l.

nu are apă ( comună ) Oprişor (comună) Tâmna – nu are apă (comună) Salcia .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .159 din 193 .E Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – R. nu are apă ( comună) Eşelniţa (comună) Devesel (comună) Şişeşti (Ciovârnăşani) – nu are apă ( comună) Izvoru Bârzii ( comună) Butoieşti (comună) Gruia (comună) Dârvari – no are apă ( comună) Punghina – nu are apă ( comună) Malovăţ (comună) Bâcleş (comună) Broşteni – nu are apă Secundară 5188 4975 4383 4102 3976 3926 3876 3836 3726 3688 3600 3526 3508 3490 3405 3261 3250 3186 5 15 10 19 10 15 18 10 17 19 10 12 12 7 10 13 13 15 10 Me * B Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .Cujmirul Mic) – nu are apă (comună) Bălăciţa( Gvardeniţa) (comună) Brezniţa Ocol (Magheru).12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Sus) – nu are apă (comună) Jiana – nu are apă (comună) Cujmir(Aurora.N Reţea de canalizare –R.N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .judeţul Mehedinţi pag.N Reţea de canalizare – N 639000 830080 622560 373125 895500 328725 788940 307650 738360 298200 715680 294450 706680 290700 697680 287700 690480 279450 670680 276600 663840 270000 648000 264450 634680 263100 631440 261750 628200 255375 612900 244575 586980 243750 585000 238950 2015 2015 2015 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .E Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .

N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N 573480 235950 566280 230100 552240 224250 538200 217650 522360 215850 518040 205950 494280 195450 469080 191850 460440 183375 440100 182475 437940 177225 425340 173775 417060 172275 413460 170475 409140 164325 394380 156000 374400 156000 374400 153000 2017 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Me * B - Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare .no are apă (comună) Floreşti –nu are apă (comună) Burila Mare (comună) Căzăneşti – nu are apă ( comună) Izverna ( comună) Branişte.judeţul Mehedinţi pag.30 31 33 34 35 36 37 38 ( comuna) Prunişor – 2005 HG687/97 alim apă (comună) Ponoarele. Stăneşti – nu au apă (comune) Livezile (comună) Vrata –nu are apă (comună) Rogova ( comună) Grozeşti – nu are apă (comună) Pristol ( cozia ) (comună) Voloiac – nu are apă (comună) Gura Văii – nu are apă Vânjuleţ (comună) Ostrovu mare – nu are apă 3146 3068 2990 2902 2878 2746 2606 2558 2445 2433 2363 2317 2297 2273 2191 2080 2080 2040 17 8 13 10 10 7 40 10 10 27 5 13 5 3 15 7 12 10 10 - Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Staţie de epurare . Bratilovu. Titerleşti.160 din 193 . Goanta – no are apă (comună) Vlădaia – no are apă ( comună) Brebina. Mărăşeşti.

743euro Aprobată la O.2008.196.4mc/h Valoare – 1.1 Km. Staţie de epurare mecano biologică.000 euro Fără surse de finanţare Realizare reţea de canalizare – 4.1 Km Staţie de epurare mecano biologică Q – 373.G 7/2006 – fără finanţare Există S.161 din 193 .E Staţie de epurare – R.M Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N 367200 152325 365580 150000 360000 150000 360000 150000 360000 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018 Anexa nr.F întocmit şi aprobat pentru Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi staţie de epurare Reabilitare 1.216. altele decât cele ce vor fi propuse în Master Plan Nr crt 1 Denumire localitate Bala Populaţia Proiecte cu sau fără finanţare Reţea de canalizare – 5. Q – 667.judeţul Mehedinţi pag.2mc/zi Valoare – 1.5 Km reţea canalizare Extindere 3 Km Staţie de epurare treaptă mecanică şi biologică Valoare – 1. 6 Staţii de epurare Proiecte cu şi fără finanţare la 1.01.224.408euro Aprobat la O.49 50 51 52 (comună) Pădina (comună9 Şviniţa (comună) Brezniţa Motru – nu are apă (comună) Dumbrava – nu are apă (comună) 2031 2000 2000 2000 10 - 12 5 6 8 Me*B - Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – N Staţie de epurare – N Reţea de canalizare – R.G7/2006 – fără finanţare 915 2 Dubova 499 3 Eşelniţa 3082 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

9 Km Staţie de pompare Staţie de epurare mecano biologică Q – 120 mc/zi Valoare de – 940.4 Gogoşu Colonia Provizorie P.S + B.209.016 euro Fără sursă de finanţare Există o H.G 7/2006 fără finanţare Realizarea a 5.G7/2006 cu finanţare Reţea de canalizare – 6 Km Staţie de epurare mecano biologică Q – 388 mc/zi Valoarea .judeţul Mehedinţi pag.L pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare Reţea de canalizare – 2.C.G 7/2006 fără finanţare Reabilitare reţea de canalizare şi staţie de epurare .1.E în valoare de 890. Proiect cu finanţare U.L) Aprobat la O.5 Km de reţea şi executarea staţiei de epurare trepta secundară Q / 109.959 euro Aprobat la O.6 mc/zi Valoare de .644 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .F.762.162 din 193 .1 Km de reţea şi executarea staţiei de epurare mecano biologică Valoare de – 1.708.1.F Reţea de canalizare şi staţie de epurare treptă secundară Realizarea a 6.119 Aprobat la O.000 euro ( B.II Podeni 1205 Este întocmit şi aprobat S.000euro 5 450 6 752 7 Şimian 3700 8 Vânjuleţ 1533 9 Vânju Mare 7.

163 din 193 .judeţul Mehedinţi pag. 7 Extras din prezentarea Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Anexa nr.

Beneficiile includ rezistenta containerelor si un confort relativ pentru locuitori. Sistemul este mai costisitor decât colectarea cu ajutorul carutelor trase de cai. permitând stocarea unor volume mari de deseuri. Mini-autogunoiere pentru transfer. Aceste containere sunt mai greu de manevrat în comparatie cu europubelele. fie pe recipiente de colectare. Aceasta optiune presupune folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. (ii) dorinta locuitorilor de a-si asuma raspunderea depozitarii adecvate a deseurilor înainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este ca necesita costuri mai mari decât sistemele bazate pe europubele. In acest sistem.164 din 193 . 120 sau 240 litrii în vecinatatea locuintelor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (i) uzare mica a containerelor. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor. minibasculantele sunt încarcate în vehiculele de colectare. Utilizarea acestui sistem este des întâlnita în Europa de Est si este preferat de multi operatori privati. întretinere si reparatii usoare a vehiculelor. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor. Colectarea cu vehicule cu remorca. • Europubele de 80. Aceasta optiune propune colectarea deseurilor din locuinte individuale si apartamente. Tractoarele cu remorca sunt o optiune practica pentru zonele rurale. (ii) manevrare inadecvata a pubelelor. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deseuri.Anexa nr. În acest sistem. • • • Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Acest sistem este folosit îndeosebi în Europa de Est.judeţul Mehedinţi pag. • Containere cu roti de 1100 de litrii. Sistemul are avantajul accesului pe strazi nepavate. 8 Opţiuni de gestionare a deşeurilor şi consecinţelor lor Colectarea deşeurilor Posibile tehnici de colectare a deseurilor menajere sunt : • Colectare „din poarta în poarta”. (iii) confort îmbunatatit pentru locuitori. mini-autogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare.

micsorând astfel costul de transport si reducând necesitatea de a construi multe depozite. care trebuie eliminate . Hârtia şi cartonul. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic. materialele deranjante si cele cu continut de poluanti. În plus.15 %. Instalatiile de sortare a deseurilor de ambalaje colectate în amestec (plastic. cu exceptia hârtiei si cartonului. deseuri care sunt valorificate energetic .judeţul Mehedinţi pag. Principalele materiale sortate sunt: hârtia. deseuri voluminoase. DEEE. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (inclusiv deseuri de ambalaje) se poate realize individual.000 tone. fie pe tip de material. din cazul ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat.25 %.60 %. În urma procesului de sortare rezulta: • • • deseuri care sunt valorificate material . deseuri periculoase din gospodarii etc. plasticul. Modul de colectare a deseurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate. prin puncte sau centre de colectare. parte din resturile de sortare.165 din 193 . metale) sunt instalatii mai complexe din punct de vedere constructiv decât instalatiile de sortare a hârtiei. statiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 km si volumele anuale de deseuri de peste 10. sticla. Sortarea deseurilor de ambalaje în vederea reciclarii Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri municipale si din comert a fractiilor valorificabile material. sticla. Colectarea individuală se poate realiza fie în amestec. statiile de transfer pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deseuri: deseuri de ambalaje. lemnul si metalele. Statii de transfer Statiile de transfer sunt locuri desemnate în care deseurile sunt colectate si transferate apoi în alte vehicule. În general. deseuri verzi. statiile de transfer ar trebui sa genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare. ceea ce ar fi foarte costisitor.

epuratoare de gaz. Avantaje si dezavantaje Avantaje • Tehnologie simpla. Acest lucru conduce la obtinerea unui material stabilizat de culoare închisa. Temperatura biomasei creste datorita activitatii microbiene si proprietatilor izolatoare a materialului stivuit. filtre biologice. 65-75oC în câteva zile şi apoi descreşte încet. de cele mai multe ori. dar dimensiunea tipica a unei statii de compostare este de 10. echipament de întoarcere.judeţul Mehedinţi pag. sisteme de irigare. Controlul procesului de compostare se bazeaza pe omogenizarea si amestecarea deseurilor urmata de aerare si adeseori de irigare. bogat în substante humice si fertilizanti.Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile Compostarea centralizata Deseurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnarii deseului înapoi în cadrul ciclului de productie vegetala ca fertilizant sau ameliorator de sol. sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitate buna. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare. sisteme de uscare. Solutiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pret scazut fara aerare fortata si prin ce. cu aerare fortata si controlul temperaturii. Statiile de compostare centralizata sunt capabile de tratarea a mai mult de 100. Procesul de compostare apare în momentul în care deseurile biodegradabile sunt stivuite cu o structura ce permite difuzia oxigenului si cu un continut de substanta uscata ce favorizeaza cresterea microbiana.000 tone pe an de deseuri biodegradabile.Temperatura atinge. echipament de amestecare si omogenizare.000 pâna la 30. Statiile de compostare includ unele / toate unitatile tehnice urmatoare: deschiderea pungilor. tocatoare. într-o anumita masura hârtie. durabila şi ieftina (cu exceptia compostarii în container).166 din 193 . separatoare magnetice sau/si balistice. Deseurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deseuri alimentare. Aceasta temperatura înalta ajuta la eliminarea elementelor patogene şi a semintelor de buruieni.000 tone pe an. din gradini. fragmente de lemn si.a mai avansata tehnologic. sisteme de aerare. iar compostarea poate fi efectuata în gradini private sau în statii centralizate foarte tehnologizate. gratare (site). sisteme de control si directionare.

pierdere de 20-40% a azotului.judeţul Mehedinţi pag. Dezavantaje • • • • • • Necesita separarea la sursa a deşeurilor municipale biodegradabile. Potentiale probleme legate de vectori de propagare (pescarusj. Deoarece în aceasta zona majoritatea deşeurilor produse sunt de natura organica. inclusiv informarea continua a generatorilor de deşeuri. Trebuie dezvoltata şi întretinuta o piata a compostului. necesara în cazul gradinaritului de peisaj şi a horticulturii. Emisii periodice a componentelor mirositoare. Posibilitati bune de control a procesului (cu exceptia celor mai multe instalatii fara aerare fortata). Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabina presurizata echipata cu filtre). Efect de amendare al compostului. ca amoniu. Recuperare maxima a fertilizantilor ceruta de sistemele agricole de intrare mica (adica P. şobolani. Principale optiuni tehnice de compostare individuala sunt compostarea în gramada sau compostarea în container Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . în special când se trateaza deşeuri municipale biodegradabile. muşte) când se trateaza deşeuri municipale biodegradabile.• • • • • • Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea plantelor. Elimina semintele şi agentii patogeni din deşeu.167 din 193 . Mg şi microfertilizanti). compostarea individuala este cea mai recomandata optiune. Compostarea individuala Din procesul de compostare rezulta compostul. Este necesar personal instruit când se trateaza deşeuri municipale biodegradabile. K. pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon. produs ce contribuie la îmbunatatirea structurii solului. Producerea de substante humice. Locuitorii din zona rurala pot fi încurajati sa-ti composteze deşeurile organice proprii. microorganisme benefice şi azot care se elibereaza încet.

168 din 193 . Procesul genereaza gaze cu un continut mare de metan (55-70%). Pasta deshidratata este apoi hidrolizata la 40oC înainte de a fi deshidratata din nou. care este o resursa valoroasa şi insuficienta la nivel global Fermentarea separata. fractia lichida fiind îndreptata catre un filtru anaerobic cu o perioada de retentie mai scurta decât cea necesara pentru tratarea deşeului brut. metoda umeda În fermentarea separata. ca fertilizant lichid. separata în 40% apa si 60% fibre si reziduuri (având 60% substanta uscata). Fractia fibroasa din treapta secundara de deshidratare este separata în compost si fractii de refuz care vor fi eliminate. de exemplu. de exemplu trimisa la depozitare. Lichidul rezultat în treapta secundara de deshidratate este directionat catre un filtru biologic unde are loc fermentarea. pH 10) înainte de a fi deshidratata. Fermentarea separata. deci. Gazul este purificat si folosit la un motor cu gaz. Pasta este mai întâi suspusa unui proces de igienizare (70oC. Deseul este apoi sitat si amestecat cu apa înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare (continut de substanta uscata de 35%).judeţul Mehedinţi Compostul necesita. rezultând biogaz si apa uzata. metoda umeda. Aceasta apa este reutilizata pentru formarea pastei sau poate fi utilizata. În plus. la depozit. Deşeurile pot fi separate în fractii lichide şi fibroase înainte de fermentare. metoda uscata. de exemplu ca un ameliorator de sol. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . dar bogata în fosfor. Separarea poate fi executata dupa fermentarea deşeurilor brute astfel încât fractia fibroasa sa poata fi recuperata pentru folosire. Fractia fibroasa tinde sa fie mica în volum. metoda uscata În fermentarea separata.Fermentare anaeroba Fermentarea anaeroba este metoda de tratare biologica care poate fi folosita pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia continuta în deşeurile municipale biodegradabile. de obicei. Biomasa este deshidratata si. o procesare pag. reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Fractia rejectata este eliminata. Apa uzata care se produce în timpul procesului este reciclata în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare. Procesul de fermentare este condus la o temperatura de 25-55oC rezultând în producerea de biogaz si biomasa. deseurile organice sunt încarcate într-un tanc unde sunt transformate într-o pasta (12% substanta uscata). deseurile organice sunt mai întâi maruntite într-un tocator pentru a reduce dimensiunile particulelor. de exemplu. o fractie lichida cu un continut mare de fertilizanti (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă.

rezultând electricitate. Totusi. O parte din caldura poate fi utilizata pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare si de filtrare biologica. 640 kg de fertilizant lichid. metoda umeda.judeţul Mehedinţi pag. ce este stocata înainte de a fi folosita ca un fertilizant lichid pentru sol. Avantaje Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .169 din 193 . Biomasa amestecata este supusa întâi unui proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare. O parte din caldura se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare si de fermentare. O tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3). o tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3). Co-fermentarea. 0 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Biogazul este purificat si utilizat într-un motor rezultând electricitate. fie cu gunoi de grajd de la ferme.ulterioara. caldura si gaze de ardere. care este efectuata la o temperatura de 35-55oC. înainte de a fi vândut. 10-30% din continutul în fertilizanti (N-tot. Deseul maruntit este apoi amestecat fie cu namol de la statia de epurare. Procesul generaza biogaz si o biomasa lichida. deseul organic este maruntit si sitat înainte de tratare. Potrivit analizelor. 300 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). metoda umeda În co-fermentare. Potrivit analizelor. 340 kg de lichid. trebuie subliniat faptul ca fertilizantii lichizi obtinuti din namol de la statiile de epurare orasenesti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obtinut din gunoiul de grajd. caldura si gaze de ardere. P-tot si K-tot) ramâne în compost. În acest proces. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare si utilizare a elementelor nutritive. P-tot si K-tot) ramâne în fertilizantul lichid. 70-90% din continutul în fertilizanti (N-tot. la un raport de 1:3-4. Avantaje si dezavantaje Urmatoarele avantaje si dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobica. Biogazul este purificat si utilizat într-un motor.

• • • Reducerea mirosurilor. de electricitate sau o combinatie a acestora. în afara de cazul în care lichidul are un continut foarte scazut de elemente nutritive si deci poate fi evacuat în canalizarea publica. când este împrastiat pe terenuri arabile în comparatie cu împrastierea materialului nefermentat. energie termica care poate fi recuperata sub forma de caldura (apa calda/abur). Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2. azotul este mult mai accesibil plantelor. Procesul de incinerare conduce. generând. Trebuie dezvoltata o piata a fertilizantilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare. fosfor si potasiu) daca materialul fermentat este înglobat imediat dupa împrastiere pe terenul arabil. Dupa fermentare. Producerea unui fertilizant igienic. sub forma de electricitate si caldura Înlocuirea fertilizantilor comerciali. Dezavantaje • • • • Necesita separarea deseurilor la sursa. Emisiile de metan de la statie si metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încalzire globala. de asemenea. fara riscul raspândirii bolilor de plante sau animale.• • Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanta organica (azot. în acelasi timp. Incinerare Prin incinerare se reduce cantitatea de deseuri organice din deseurile municipale la aproximativ 50% din volumul initial si se sterilizeaza componentele periculoase. Fractia fibroasa necesita o compostare aditionala daca se intentioneaza folosirea în horticulture sau gradinarit.judeţul Mehedinţi pag.170 din 193 . la generarea de produse reziduale. la fel ca si la generarea de reziduuri din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .

sau numai caldura Toate deseurile municipale solide. Se poate obtine o recuperare energetica cu eficienta înalta de pâna la 85%. Generarea de cenusi zburatoare si a produselor de la curatarea gazelor de ardere. daca se foloseste cogenerarea de caldura si electricitate. la fel ca si unele deseuri industrial. pot fi eliminate. Avantaje si dezavantaje Avantaje: • • • • • • Proces bine cunoscut. Generarea NOx si a altor gaze si particule. Piroliza si gazeificarea Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Volumul deseurilor se reduce la 5-10%.171 din 193 . Dezavantaje: • • • • Investitii mari.procesul de curatare a gazelor de ardere. Zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile. si se compune în special din zgura ce poate fi reciclata ca material de umplutura în constructia de drumuri.judeţul Mehedinţi pag. care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mina. nesortate. care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantitati de aproximativ 2-5% din greutatea deseului de intrare). Nu sunt recuperate elementele nutritive si substantele organice. cu înalta disponibilitate si conditii stabile de operare. prin folosirea acestui proces. În unele cazuri se genereaza si ape uzate. Sistem mare de curatare a gazelor de ardere. instalat în întreaga lume. Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. daca se sorteaza si se spala.

în lichid si o fractie carbonizata tintind la separarea sau legarea compusilor chimici pentru a reduce emisiile si levigatul din mediu. nu este adecvat folosirii într-un motor cu ardere interna . gazul. de cele mai multe ori. deseurile sunt uscate si apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimica. gazul. cracare termica si condensatie. în hidrocarburi (gaz si uleiuri/gudroane) si reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce contin carbon. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC. În absenta oxigenului. surub sau piston. Gazeificarea Gazeificarea este o metoda de tratare termica. Deseul maruntit grosier întra într-un reactor. Produsul brut.172 din 193 .5-1 ora. Deseul amestecat este introdus apoi într-o camera etansa printr-un alimentator cu pâlnie. Deseurile maruntite grosier. cenusa. este urmata de o treapta de combustie si. Deseurile sunt încarcate într-un siloz în care o macara amesteca materialul de intrare si muta acest material într-un tocator si de aici într-un alt siloz. într-un furnal si în motoare cu ardere interna sau în turbine simple de gaz dupa o purificare corespunzatoare a gazului produs. este condus la o statie de boilere. câteodata deseuri de la piroliza. Gazeificarea este.judeţul Mehedinţi pag. urmata de combustia gazelor produse. Cracarea termica a gudroanelor din gaz. produse reciclabile si reziduuri. unde continutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. dar. Piroliza poate fi o metoda de tratare propriu zisa. care poate fi aplicata pentru a transforma deseul organic într-un gaz mediu calorific.Piroliza Piroliza este o metoda termica de pre-tratare. care va condensa în momentul în care gazul este racit înainte de intrarea în motorul cu ardere interna. care poate fi aplicata pentru a transforma deseurile organice într-un gaz mediu calorific. sticla si metale ne-oxidate. în mod normal un tambur rotativ încalzit extern functionând la presiunea atmosferica. în mod normal. de extractia de ulei pirolitic. Daca temperatura procesului este de 500oC sau mai mica. intra într-un Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . de exemplu distilare distructiva. poate rezolva necesitatile de purificare. procesul se numeste uneori termoliza. Timpul de retentie al deseurilor în reactor este tipic de 0. în unele cazuri. urmata de curatarea gazului.din cauza continutului mare de gudroane din faza gazoasa.

de tip cu strat fix sau fluidizat sau. Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. prima treapta este o unitate de uscare. functionând la presiunea atmosferica sau sub presiune. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1. retinerea este dupa cum urmeaza: 100% crom. În unele cazuri. 92% plumb. de tipul strat fluidizat cu barbotare sau circulare. vitrificata si separata ca reziduu solid.gazeificator. în alte cazuri.000oC) depinzând de puterea calorifica. H2O sub forma de abur sau CO2. atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide. gazeificat. care poate fi aer.400-2. Cenusa este. Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi ars într-o camera compacta de ardere cu un timp de retentie mic si emisii foarte scazute. Avantaje si dezavantaje Avantajele pirolizei • • • • • • • • mai buna retinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenusa de la arderea conventional^ (la 600oC. Cantitate mai mica de gaze de ardere decât în cazul incinerarii conventionale. Principala diferenta dintre gazeificare si piroliza este ca prin gazeificare carbonul fixat este. pentru statii mari. unde materialele ce contin carbon reactioneaza cu un agent de gazeificare.judeţul Mehedinţi pag. Atât unitatile de piroliza cât si cele de gazeificare pot fi instalate în fata unui cazan ce functioneaza cu carbune dintr-o uzina de producere a energiei. 89% zinc. Statiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. de cele mai multe ori. de asemenea.173 din 193 . Gazeificatorul însusi poate fi în contracurent sau nu. Nu se formeaza dioxine sau furani. 87% nichel si 70% cadmiu). Acidul clorhidric poate fi retinut în sau distilat din reziduul solid. O2. temperatura procesului. Procesul este adecvat fractiilor dificile de deseuri. si include un numar de reactii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. lucru ce favorizeaza arderea combinata cu un foarte mare raport energie/caldura. 95% cupru. o unitate de piroliza.

în special pentru crom. Reziduul solid confine aproximativ 20-30% din puterea calorifica a combustibilului primar (deseurile solide municipale). Sistemele de curatare a gazelor de ardere pot retine praf.. Cost relativ ridicat. Avantajele gazeificarii • • • • • • Grad înalt de recuperare si folosire buna a deseurilor ca resursa energetica (se poate obtine o recuperare energetica de pâna la 85%. Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. Dezavantajele pirolizei • • • • • Deseurile trebuie maruntite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliza pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport. ceea ce conduse la emisii scazute. cupru si nichel. PAH. în mod normal. poate fi utilizata într-o urmatoare zona de ardere (unitate de incinerare/gazeificare).judeţul Mehedinţi pag.174 din 193 . SO2 etc. mai buna retinere a metalelor grele în cenusa în comparatie cu alte procese de combustie. Producerea de zgura si alte reziduuri sterile. Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide (vitrificate). totusi. Alimentarea cu combustibil de rezerva este necesara cel putin în timpul pornirii. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . daca se cogeneraza electricitate si caldura sau numai caldura. Procesul este adecvat lemnului contaminat. este posibil un câstig energetic de 25-35%). care. • • • Cantitate mai mica de gaze de ardere decât în cazul incinerarii conventionale. HF.• Producerea de zgura si alte reziduuri sterile. Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o camera compacta de ardere cu un timp de retentie mic si emisii foarte scazute (sau poate fi curatat de particulele de gudron si utilizat într-un motor cu combustie interna). acid clorhidric. vor fi descompusi în timpul procesului. care. Uleiurile/gudroanele pirolitice contin compusi toxici si carcinogeni.

care nu sunt prototip. care reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa în proces. Arderea gazului produs genereaza NOx. Deseurile inertizate biologic.Dezavantajele gazeificarii • • • • • • • Deseurile trebuie maruntite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport. iar. Proces complicat de curatare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere interna. tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta în gestionarea deseurilor municipale. în final. În procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic. sunt eliminate Depozitarea Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . În instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate în amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. conducând la necesitatea de recirculare a apei de spalare sau de tratare a acesteia ca deseu chimic. Tratarea mecano-biologica Alaturi de incinerarea deseurilor.judeţul Mehedinţi pag.175 din 193 . Reziduul solid poate confine carbon neprocesat în cenusa. restul de deseuri sunt inertizate biologic. Disponibile pe piata sunt numai putine unitati. Costuri mari. Gazele contin urme de gudroane cu compusi toxici si carcinogeni care pot contamina apa de racire.

Construirea. un depozit ecologic este o locatie care asigura o protectie a mediului şi a sanatatii adecvata pentru eliminarea deseurilor municipale solide. Un sistem de monitorizare. În esenta. controlul apei freatice. compactarea suprafetelor de acoperire. controlul strict privind deseurilor permise si nepermise. Celule speciale în care sunt depozitate deseurile (zilnic). asigurarea acoperirii si închiderii. Statie de colectare si tratare a levigatului (apa uzata din depozitul de deseuri). acoperirea zilnica a deseurilor. Eliminarea si captarea gazul metan generat (câteodata colectat pentru generarea de electricitate). Un mic laborator pentru controlul deseurilor. Operatiile speciale desfasurate la un depozit ecologic includ: • • • • • • înregistrarea cantitatilor de deseuri. Un cântar. monitorizarea regulata în timpul exploatarii şi dupa închidere Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu : • • • • • • • • • • zona intermedial. amplasarea si cerintele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de catre Directiva privind depozitarea deseurilor.176 din 193 .judeţul Mehedinţi pag. Un drum bun si usor accesibil pentru camioane. cabina de paza pentru pastrarea evidentei şi a controlului. Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea si preluarea sarcinilor mecanice.

• • • Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. Principalul dezavantaj este ca necesita costuri mai mari decât sistemele bazate pe europubele. (ii) manevrare inadecvata a pubelelor.judeţul Mehedinţi pag. minibasculantele sunt încarcate în vehiculele de colectare. Utilizarea acestui sistem este des întâlnita în Europa de Est si este preferat de multi operatori privati.Anexa nr. Aceasta optiune presupune folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Mini-autogunoiere pentru transfer. Aceasta optiune propune colectarea deseurilor din locuinte individuale si apartamente. Aceste containere sunt mai greu de manevrat în comparatie cu europubelele. • Europubele de 80. fie pe recipiente de colectare. (ii) dorinta locuitorilor de a-si asuma raspunderea depozitarii adecvate a deseurilor înainte de colectarea acestora. Sistemul are avantajul accesului pe Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . 8 Opţiuni de gestionare a deşeurilor şi consecinţelor lor Colectarea deşeurilor Posibile tehnici de colectare a deseurilor menajere sunt : • Colectare „din poarta în poarta”. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare. (iii) confort îmbunatatit pentru locuitori. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor. • Containere cu roti de 1100 de litrii. În acest sistem. mini-autogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare. Beneficiile includ rezistenta containerelor si un confort relativ pentru locuitori. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor.177 din 193 . permitând stocarea unor volume mari de deseuri. In acest sistem. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deseuri. Beneficiile acestei optiuni sunt: (i) uzare mica a containerelor. Tractoarele cu remorca sunt o optiune practica pentru zonele rurale. Acest sistem este folosit îndeosebi în Europa de Est. 120 sau 240 litrii în vecinatatea locuintelor. Colectarea cu vehicule cu remorca.

Hârtia şi cartonul. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic. deseuri periculoase din gospodarii etc. întretinere si reparatii usoare a vehiculelor.strazi nepavate. statiile de transfer pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deseuri: deseuri de ambalaje. Statii de transfer Statiile de transfer sunt locuri desemnate în care deseurile sunt colectate si transferate apoi în alte vehicule.judeţul Mehedinţi pag. Colectarea individuală se poate realiza fie în amestec. În plus. metale) sunt instalatii mai complexe din punct de vedere constructiv decât instalatiile de sortare a hârtiei. plasticul. Principalele materiale sortate sunt: hârtia. sticla. din cazul ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. În general. Modul de colectare a deseurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate. prin puncte sau centre de colectare. Instalatiile de sortare a deseurilor de ambalaje colectate în amestec (plastic. În urma procesului de sortare rezulta: • deseuri care sunt valorificate material . deseuri verzi. ceea ce ar fi foarte costisitor. sticla.60 %. statiile de transfer ar trebui sa genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare. DEEE. statiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 km si volumele anuale de deseuri de peste 10.000 tone. cu exceptia hârtiei si cartonului. deseuri voluminoase.178 din 193 . micsorând astfel costul de transport si reducând necesitatea de a construi multe depozite. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . fie pe tip de material. Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (inclusiv deseuri de ambalaje) se poate realize individual. Sistemul este mai costisitor decât colectarea cu ajutorul carutelor trase de cai. lemnul si metalele. Sortarea deseurilor de ambalaje în vederea reciclarii Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri municipale si din comert a fractiilor valorificabile material.

• •

deseuri care sunt valorificate energetic - 15 %; parte din resturile de sortare, materialele deranjante si cele cu continut de poluanti, care trebuie eliminate - 25 %.

Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile Compostarea centralizata Deseurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnarii deseului înapoi în cadrul ciclului de productie vegetala ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuata în gradini private sau în statii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazeaza pe omogenizarea si amestecarea deseurilor urmata de aerare si adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obtinerea unui material stabilizat de culoare închisa, bogat în substante humice si fertilizanti. Solutiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pret scazut fara aerare fortata si prin ce,a mai avansata tehnologic, cu aerare fortata si controlul temperaturii. Statiile de compostare centralizata sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deseuri biodegradabile, dar dimensiunea tipica a unei statii de compostare este de 10.000 pâna la 30.000 tone pe an. Deseurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deseuri alimentare, din gradini, fragmente de lemn si, într-o anumita masura hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitate buna. Statiile de compostare includ unele / toate unitatile tehnice urmatoare: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/si balistice, gratare (site), tocatoare, echipament de amestecare si omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control si directionare. Procesul de compostare apare în momentul în care deseurile biodegradabile sunt stivuite cu o structura ce permite difuzia oxigenului si cu un continut de substanta uscata ce favorizeaza cresterea microbiana. Temperatura biomasei creste datorita activitatii microbiene si proprietatilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile şi apoi descreşte încet. Aceasta temperatura înalta ajuta la eliminarea elementelor patogene şi a semintelor de buruieni. Avantaje si dezavantaje
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi pag.179 din 193

Avantaje • • • • • • • Tehnologie simpla, durabila şi ieftina (cu exceptia compostarii în container); Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea plantelor; Recuperare maxima a fertilizantilor ceruta de sistemele agricole de intrare mica (adica P, K, Mg şi microfertilizanti). Efect de amendare al compostului; Producerea de substante humice, microorganisme benefice şi azot care se elibereaza încet, necesara în cazul gradinaritului de peisaj şi a horticulturii; Elimina semintele şi agentii patogeni din deşeu; Posibilitati bune de control a procesului (cu exceptia celor mai multe instalatii fara aerare fortata); Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabina presurizata echipata cu filtre).

Dezavantaje • • • • • • Necesita separarea la sursa a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continua a generatorilor de deşeuri; Trebuie dezvoltata şi întretinuta o piata a compostului; Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se trateaza deşeuri municipale biodegradabile; pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon; Potentiale probleme legate de vectori de propagare (pescarusj, şobolani, muşte) când se trateaza deşeuri municipale biodegradabile; Este necesar personal instruit când se trateaza deşeuri municipale biodegradabile.

Compostarea individuala Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la îmbunatatirea structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi încurajati sa-ti composteze deşeurile organice proprii. Deoarece în aceasta zona majoritatea deşeurilor produse sunt de natura organica, compostarea individuala este cea mai recomandata optiune.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi pag.180 din 193

Principale optiuni tehnice de compostare individuala sunt compostarea în gramada sau compostarea în container

Fermentare anaeroba Fermentarea anaeroba este metoda de tratare biologica care poate fi folosita pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia continuta în deşeurile municipale biodegradabile. În plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul genereaza gaze cu un continut mare de metan (55-70%), o fractie lichida cu un continut mare de fertilizanti (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă. Deşeurile pot fi separate în fractii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fractia lichida fiind îndreptata catre un filtru anaerobic cu o perioada de retentie mai scurta decât cea necesara pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executata dupa fermentarea deşeurilor brute astfel încât fractia fibroasa sa poata fi recuperata pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fractia fibroasa tinde sa fie mica în volum, dar bogata în fosfor, care este o resursa valoroasa şi insuficienta la nivel global Fermentarea separata, metoda uscata În fermentarea separata, metoda uscata, deseurile organice sunt mai întâi maruntite într-un tocator pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deseul este apoi sitat si amestecat cu apa înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare (continut de substanta uscata de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatura de 25-55oC rezultând în producerea de biogaz si biomasa. Gazul este purificat si folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratata si, deci, separata în 40% apa si 60% fibre si reziduuri (având 60% substanta uscata). Fractia rejectata este eliminata, de exemplu trimisa la depozitare. Apa uzata care se produce în timpul procesului este reciclata în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare. Fermentarea separata, metoda umeda În fermentarea separata, metoda umeda, deseurile organice sunt încarcate într-un tanc unde sunt transformate într-o pasta (12% substanta uscata). Pasta este mai întâi suspusa unui proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratata. Pasta deshidratata este apoi hidrolizata la 40oC înainte de a fi deshidratata din nou.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi

pag.181 din 193

Lichidul rezultat în treapta secundara de deshidratate este directionat catre un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz si apa uzata. Aceasta apa este reutilizata pentru formarea pastei sau poate fi utilizata, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fractia fibroasa din treapta secundara de deshidratare este separata în compost si fractii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesita, de obicei, o procesare ulterioara, înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat si utilizat într-un motor, rezultând electricitate, caldura si gaze de ardere. O parte din caldura poate fi utilizata pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare si de filtrare biologica. În acest proces, o tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din continutul în fertilizanti (N-tot, P-tot si K-tot) ramâne în compost. Co-fermentarea, metoda umeda În co-fermentare, metoda umeda, deseul organic este maruntit si sitat înainte de tratare. Deseul maruntit este apoi amestecat fie cu namol de la statia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecata este supusa întâi unui proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuata la o temperatura de 35-55oC. Procesul generaza biogaz si o biomasa lichida, ce este stocata înainte de a fi folosita ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat si utilizat într-un motor rezultând electricitate, caldura si gaze de ardere. O parte din caldura se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare si de fermentare. O tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din continutul în fertilizanti (N-tot, P-tot si K-tot) ramâne în fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare si utilizare a elementelor nutritive. Totusi, trebuie subliniat faptul ca fertilizantii lichizi obtinuti din namol de la statiile de epurare orasenesti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obtinut din gunoiul de grajd. Avantaje si dezavantaje Urmatoarele avantaje si dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobica.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi pag.182 din 193

Avantaje • • Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanta organica (azot, fosfor si potasiu) daca materialul fermentat este înglobat imediat dupa împrastiere pe terenul arabil; Producerea unui fertilizant igienic, fara riscul raspândirii bolilor de plante sau animale. Dupa fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor; • • •

Reducerea mirosurilor, când este împrastiat pe terenuri arabile în comparatie cu împrastierea materialului nefermentat; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub forma de electricitate si caldura Înlocuirea fertilizantilor comerciali.

Dezavantaje • • • • Necesita separarea deseurilor la sursa; Fractia fibroasa necesita o compostare aditionala daca se intentioneaza folosirea în horticulture sau gradinarit; Trebuie dezvoltata o piata a fertilizantilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în afara de cazul în care lichidul are un continut foarte scazut de elemente nutritive si deci poate fi evacuat în canalizarea publica; Emisiile de metan de la statie si metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încalzire globala.

Incinerare Prin incinerare se reduce cantitatea de deseuri organice din deseurile municipale la aproximativ 50% din volumul initial si se sterilizeaza componentele periculoase, generând, în acelasi timp, energie termica care poate fi recuperata sub forma de caldura (apa calda/abur), de electricitate sau
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - judeţul Mehedinţi pag.183 din 193

Sistem mare de curatare a gazelor de ardere.judeţul Mehedinţi pag. Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. Se poate obtine o recuperare energetica cu eficienta înalta de pâna la 85%. daca se foloseste cogenerarea de caldura si electricitate. de asemenea. În unele cazuri se genereaza si ape uzate. si se compune în special din zgura ce poate fi reciclata ca material de umplutura în constructia de drumuri. cu înalta disponibilitate si conditii stabile de operare. Procesul de incinerare conduce. Dezavantaje: • • • • Investitii mari. care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantitati de aproximativ 2-5% din greutatea deseului de intrare). pot fi eliminate. instalat în întreaga lume. Avantaje si dezavantaje Avantaje: • • • • • • Proces bine cunoscut. daca se sorteaza si se spala. prin folosirea acestui proces. Generarea NOx si a altor gaze si particule. care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mina. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Generarea de cenusi zburatoare si a produselor de la curatarea gazelor de ardere. nesortate.o combinatie a acestora.184 din 193 . Zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile. la fel ca si unele deseuri industrial. la fel ca si la generarea de reziduuri din procesul de curatare a gazelor de ardere. la generarea de produse reziduale. Volumul deseurilor se reduce la 5-10%. Nu sunt recuperate elementele nutritive si substantele organice. sau numai caldura Toate deseurile municipale solide.

în lichid si o fractie carbonizata tintind la separarea sau legarea compusilor chimici pentru a reduce emisiile si levigatul din mediu. poate rezolva necesitatile de purificare. Piroliza poate fi o metoda de tratare propriu zisa. în hidrocarburi (gaz si uleiuri/gudroane) si reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce contin carbon. unde continutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde.judeţul Mehedinţi pag. în mod normal. care va condensa în momentul în care gazul este racit înainte de intrarea în motorul cu ardere interna. sticla si metale ne-oxidate. care poate fi aplicata pentru a transforma deseurile organice într-un gaz mediu calorific. este urmata de o treapta de combustie si. Timpul de retentie al deseurilor în reactor este tipic de 0.5-1 ora. surub sau piston. Deseurile sunt încarcate într-un siloz în care o macara amesteca materialul de intrare si muta acest material într-un tocator si de aici într-un alt siloz. într-un furnal si în motoare cu ardere interna sau în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . cracare termica si condensatie. Gazeificarea Gazeificarea este o metoda de tratare termica. Daca temperatura procesului este de 500oC sau mai mica.185 din 193 .din cauza continutului mare de gudroane din faza gazoasa. de exemplu distilare distructiva. În absenta oxigenului. gazul.Piroliza si gazeificarea Piroliza Piroliza este o metoda termica de pre-tratare. de cele mai multe ori. care poate fi aplicata pentru a transforma deseul organic într-un gaz mediu calorific. gazul. urmata de combustia gazelor produse. nu este adecvat folosirii într-un motor cu ardere interna . produse reciclabile si reziduuri. în unele cazuri. Gazeificarea este. în mod normal un tambur rotativ încalzit extern functionând la presiunea atmosferica. cenusa. procesul se numeste uneori termoliza. de extractia de ulei pirolitic. Deseul maruntit grosier întra într-un reactor. Deseul amestecat este introdus apoi într-o camera etansa printr-un alimentator cu pâlnie. urmata de curatarea gazului. dar. Produsul brut. Cracarea termica a gudroanelor din gaz. deseurile sunt uscate si apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimica. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC. este condus la o statie de boilere.

judeţul Mehedinţi pag. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . retinerea este dupa cum urmeaza: 100% crom. de tipul strat fluidizat cu barbotare sau circulare. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1. Avantaje si dezavantaje Avantajele pirolizei • • • • • • • mai buna retinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenusa de la arderea conventional^ (la 600oC. Gazeificatorul însusi poate fi în contracurent sau nu. intra într-un gazeificator. o unitate de piroliza. pentru statii mari.186 din 193 . prima treapta este o unitate de uscare. câteodata deseuri de la piroliza. H2O sub forma de abur sau CO2. unde materialele ce contin carbon reactioneaza cu un agent de gazeificare. functionând la presiunea atmosferica sau sub presiune. de asemenea. în alte cazuri. 87% nichel si 70% cadmiu). Deseurile maruntite grosier. 95% cupru. Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili.000oC) depinzând de puterea calorifica.turbine simple de gaz dupa o purificare corespunzatoare a gazului produs. de cele mai multe ori. Atât unitatile de piroliza cât si cele de gazeificare pot fi instalate în fata unui cazan ce functioneaza cu carbune dintr-o uzina de producere a energiei. În unele cazuri. care poate fi aer. Principala diferenta dintre gazeificare si piroliza este ca prin gazeificare carbonul fixat este. O2. Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi ars într-o camera compacta de ardere cu un timp de retentie mic si emisii foarte scazute. Cantitate mai mica de gaze de ardere decât în cazul incinerarii conventionale. de tip cu strat fix sau fluidizat sau.400-2. atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. lucru ce favorizeaza arderea combinata cu un foarte mare raport energie/caldura. temperatura procesului. gazeificat. Nu se formeaza dioxine sau furani. si include un numar de reactii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenusa este. vitrificata si separata ca reziduu solid. 92% plumb. Statiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. Acidul clorhidric poate fi retinut în sau distilat din reziduul solid. 89% zinc. Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide.

acid clorhidric. SO2 etc. cupru si nichel. în special pentru crom. Alimentarea cu combustibil de rezerva este necesara cel putin în timpul pornirii. HF.• • Procesul este adecvat fractiilor dificile de deseuri. vor fi descompusi în timpul procesului. în mod normal. totusi.187 din 193 . • • Cantitate mai mica de gaze de ardere decât în cazul incinerarii conventionale. Producerea de zgura si alte reziduuri sterile. Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. este posibil un câstig energetic de 25-35%). Reziduul solid confine aproximativ 20-30% din puterea calorifica a combustibilului primar (deseurile solide municipale). Sistemele de curatare a gazelor de ardere pot retine praf.judeţul Mehedinţi pag. mai buna retinere a metalelor grele în cenusa în comparatie cu alte procese de combustie. poate fi utilizata într-o urmatoare zona de ardere (unitate de incinerare/gazeificare). Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide (vitrificate). Uleiurile/gudroanele pirolitice contin compusi toxici si carcinogeni. Dezavantajele pirolizei • • • • • Deseurile trebuie maruntite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliza pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport. Cost relativ ridicat. Avantajele gazeificarii • • • • • • Grad înalt de recuperare si folosire buna a deseurilor ca resursa energetica (se poate obtine o recuperare energetica de pâna la 85%. PAH. care. Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o camera compacta de ardere cu un timp de retentie mic si emisii foarte scazute (sau poate fi curatat de particulele de gudron si utilizat într-un motor cu combustie interna).. care. daca se cogeneraza electricitate si caldura sau numai caldura. Producerea de zgura si alte reziduuri sterile. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . ceea ce conduse la emisii scazute.

Dezavantajele gazeificarii • • • • • • • Deseurile trebuie maruntite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport.• Procesul este adecvat lemnului contaminat. Gazele contin urme de gudroane cu compusi toxici si carcinogeni care pot contamina apa de racire.judeţul Mehedinţi pag. Costuri mari. conducând la necesitatea de recirculare a apei de spalare sau de tratare a acesteia ca deseu chimic. Tratarea mecano-biologica Alaturi de incinerarea deseurilor. iar. care reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa în proces. tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta în gestionarea deseurilor municipale. În procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic. Deseurile inertizate biologic. Proces complicat de curatare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere interna. În instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate în amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. restul de deseuri sunt inertizate biologic. Reziduul solid poate confine carbon neprocesat în cenusa. Disponibile pe piata sunt numai putine unitati. sunt eliminate Depozitarea Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . care nu sunt prototip. Arderea gazului produs genereaza NOx. în final.188 din 193 .

compactarea suprafetelor de acoperire. controlul strict privind deseurilor permise si nepermise. un depozit ecologic este o locatie care asigura o protectie a mediului şi a sanatatii adecvata pentru eliminarea deseurilor municipale solide. asigurarea acoperirii si închiderii. cabina de paza pentru pastrarea evidentei şi a controlului. Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea si preluarea sarcinilor mecanice. Operatiile speciale desfasurate la un depozit ecologic includ: • • • • • • înregistrarea cantitatilor de deseuri. În esenta.judeţul Mehedinţi pag. Un sistem de monitorizare.Construirea. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu : • • • • • • • • • • zona intermedial. acoperirea zilnica a deseurilor.189 din 193 . amplasarea si cerintele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de catre Directiva privind depozitarea deseurilor. Un drum bun si usor accesibil pentru camioane. Celule speciale în care sunt depozitate deseurile (zilnic). controlul apei freatice. monitorizarea regulata în timpul exploatarii şi dupa închidere Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . Un cântar. Statie de colectare si tratare a levigatului (apa uzata din depozitul de deseuri). Un mic laborator pentru controlul deseurilor. Eliminarea si captarea gazul metan generat (câteodata colectat pentru generarea de electricitate).

aproximativ 2 sau 3 ore. daca întreaga cantitate predata nu depaseste 20 kg/predare. -Colectarea deseurilor periculoase este gratuita pentru clienti.Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deseurilor cotidiene. pag.Anexa nr. . Se estimeaza ca prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deseurile periculoase provenite din gospodarii. acceptat de locuitori. 3. la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 pâna la 5 000 de persoane. va colecta deseurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. -Deseurile periculoase sunt colectate de la gospodarii dupa ce s-a stabilit o data prin telefon.)Aceasta optiune nu este recomandata datorita costurilor prea mari.190 din 193 1) Colectare prin unitatile mobile 2) Colectare directa de la gospodarii 3) Punctele de colectare a deseurilor periculoase Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . un vehicul special pentru colectarea deseuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special. -La cca. Un avantaj al sistemului îl 2. 10 Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării Acest sistem este des întâlnit. unde. 1) Colectarea deseurilor periculoase provenite Masina de colectare poate deservi pâna la 700 din gospodarii prin unitatile mobile 000 de persoane. -Operatiunea ste costisitoare aceasta optiune nu este foarte întâlnita -Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse si pentru colectarea deseurilor periculoase din gospodarii si din sectorul comercial. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.)Se recomanda una sau doua locatii în oraşul reşedinta de judet în cooperare cu depozitele de deşeuri. cu o frecventa de colectare de 3 luni.judeţul Mehedinţi . trei luni.

) Aceasta reprezinta o solutie recomandata pentru colectarea medicamentelor expirate. Din experienta acumulata pâna acum. companii specializate (vezi optiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi optiunea 3). 5.) Aceasta reprezinta o solutie numai în combinatie cu optiunile 3 sau 5. în colaborare cu magazinele care sunt raspunzatoare pentru colectarea acestor articole.191 din 193 .4) Containere pentru colectarea pe categorii a deseurilor periculoase 5) Colectarea prin magazine sau companii specializate constituie durata permanenta de functionare. -Dupa testarea mai multor variante în mai multe tari. nu au avut succes în Europa Centrala. în raport cu structura asezarilor. medicamente expirate. Din acest motiv containerele de colectare trebuie sa fie protejate. 4.Acest sistem functioneaza foarte bine pentru colectarea bateriilor de masina folosite si a uleiurilor uzate. . ar trebui limitate si pozitionate atent. Din acest motiv. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializeaza aceste produse. care sunt pregatite sa primeasca deseuri periculoase de la gospodarii. numarul punctelor de colectare. Costurile privind personalul sunt mari. a bateriilor de masjna si a bateriilor Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor . -Instalarea containerelor pentru colectarea deseurilor periculoase pe categorii.judeţul Mehedinţi pag. Este nevoie de personal calificat pentru clasificarea si pre-sortarea deseurilor periculoase. Vandalismul si folosirea neadecvata au fost cauzele principale pentru aceasta. în spatii nesupravegheate este riscanta. este aprobata colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de catre ateliere şi magazine specializate. a uleiurilor uzate. containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate. baterii si baterii de masina.

judeţul Mehedinţi pag.Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .192 din 193 .

11 Repartiţia densităţii populaţiei în judeţul Mehedinţi LEGENDA: 5-20 20-50 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .193 din 193 .judeţul Mehedinţi 50-100 100-300 >600 pag.Anexa nr.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor .194 din 193 .judeţul Mehedinţi pag.

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi RAPORT DE MEDIU EVALUAREA STRATEGICĂ de MEDIU a PLANULUI JUDEŢEAN de GESTIONARE A DEŞEURILOR 2008 – 2013 IUNIE 2008 .

951/2007 MMDD MMGA PJGD PNGD PRGD SEA SNGD VSU Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor Evaluare Strategică de Mediu Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor Vehicule scoase din uz . aprobată prin Ordinul MMDD nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi ABREVIERI SI ACRONIME ADR AFM ANPM APM ARAM ARPM CJ DEEE EEE GNM HG ICIM INS Agenţia pentru Dezvoltare Regională Administraţia Fondului pentru Mediu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu Agenţia Regională pentru Protecţia Mediulu Consiliul Judeţean Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Echipamente electrice şi electronice Garda Naţională de Mediu Hotarâre a Guvernului României Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului .ICIM Institutul Naţional de Statistică Metodologie Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.

....................................2..... Evaluarea efectelor cumulative a obiectivelor PJGD relativ la obiectivele de mediu ...........1........ 7.... 2... 7.............1.............................. 2. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJGD Mehedinţi .. 3. Dificultăţi întâmpinate în elaborarea raportului de mediu . stabilite la nivel naţional........ Caracteristici generale ale judeţului Mehedinţi ........................ comunitar sau internaţional............. 3................ Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGD Mehedinţi........ 1............... Măsurile propuse pentru a preveni.......................................... Probleme de mediu existente.................................................. 3..........1................................................................ 9............................................................ Relaţia cu alte planuri şi programe ........................................................................................... Potenţialele efecte semnificative asupra mediului .......................2................................5....................... Metodologia SEA aplicată PJGD Mehedinţi ............................... Metodologia de evaluare .6......................................................... Variantele alese ...................... Etapele parcurse în vederea elaborării raportului de mediu ........ 10........................... 1........ 7..........8. 3......... Sănătatea umană ............... Apele de suprafaţă şi subterane .. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PJGD Mehedinţi................................ 3..................... 6........... Scurtă prezentare a PJGD Mehedinţi .. Transport durabil .................................................... 1..... ......1.................. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier................................... 3.. 1................................................4................................................... Arii protejate .............. Structura PJGD Mehedinţi............................................ Scopul PJGD Mehedinţi .............................................................................. Introducere Eroare! Marcaj în document nedefinit................................ Peisaj şi patrimoniu cultural . 8................... Raportul de mediu .Descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea .............................3...............9...Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese ............ 3...............................................................Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 1.................................................................................................................... 1. 2..............................................................................5.......... 2.....2.... 10............................ 2................................ 3.............................. Aria de acoperire a raportului de mediu ......................................................... 5........................... Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PJGD Mehedinţi ...................2..2................................................................................................. 3...................2........... Consideraţii generale ........2.................................... relevante pentru PJGD Mehedinţi ....... 7...................3....................2......... 1...................2.............. Obiective de protecţie a mediului........................................... 4.......4.....................................................................1..............................................................3... Solul şi subsolul ...... Aer ............. Prevederi legislative ......3......................................................... Turism ............................................................................. 1..... Principalele obiective propuse în PJGD Mehedinţi .............7... relevante pentru PJGD Mehedinţi......................4......... 3...................................1..................................................... 10.............2.............................2.........

....................................................................................................................................................... 12............................ Rezumat nontehnic .... Anexa 1 Anexa 2 Rezumatul dezbaterii publice şi lista participanţilor Legislaţie naţională şi europeană .... Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD Mehedinţi ..Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 11.............

• Luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultării în procesul de luare a deciziei.1. planurilor şi programelor care creează cadrul pentru proiectele specifice. în esenţă. înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative majore.EIM) sau pentru planuri. De asemenea. • Desfăşurarea unei consultări cu privire la propunerea de dezvoltare şi la raportul de mediu aferent acesteia. SEA facilitează o mai bună luare în considerare a constrângerilor de mediu în formularea politicilor. INTRODUCERE 1. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (SEA) presupune următoarele etape: • Etapa de încadrare. Ca atare. respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului şi se întăresc aspectele pozitive.SEA). SEA vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct de vedere al mediului. Evaluea mediului se poate efectua pentru proiecte individuale (Evaluarea Impactului asupra Mediului . unui program sau unui proiect. SEA poate determina o integrare efectivă a considerentelor de mediu în întocmirea planurilor şi a programelor. o parte integrantă a procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea unei politici.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 1. Consideraţii generale Evaluarea mediului (EM) este un proces care caută să asigure luarea în considerare a impactului asupra mediului în elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politică. unui plan. care îi ajută să pregătească şi să adopte decizii durabile. Evaluarea mediului este astfel. programe şi politici (Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe . plan. Aceasta reprezintă un instrument pentru factorii de decizie. • Întocmirea unui raport de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare respective. • Etapa de definitivare a domeniului. • Oferirea de informaţii publice înainte şi după adoptarea deciziei şi prezentarea modului în care s-a ţinut seama de rezultatele evaluării mediului. program sau proiect înainte de luarea deciziei finale în legătură cu promovarea acestora. • Monitorizarea implementării deciziei. Aplicarea SEA determină o creştere a eficienţei procesului decizional deoarece: . o bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile care nu asigura o dezvoltare durabilă din punct de vedere al mediului. Astfel.

raportul de mediu trebuie să identifice. • OM 480/2006 privind constiruirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central implicat în etapa de încadrare a procedurii SEA. • OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri şi programe care intră sub incidenţa HG 1076/2004. HG 1076/2004 prevede că evaluarea de mediu este obligatorie pentru anumite planuri şi programe şi că pentru alte planuri şi programe trebuie determinată necesitatea de a le supune SEA. iar rezultatele consultărilor trebuie să fie integrate şi luate în considerare în procesul de elaborare a planului / programului. În conformitate cu cerinţele Directivei SEA. Alte acte normative relevante la nivel naţional sunt: • OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe transpune Directiva SEA în legislaţia naţională şi stabileşte procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri şi programe. prin încorporarea procedurilor de implicare a publicului determină reducerea numărului de contestaţii şi discuţii la nivelul operaţional al EIM. Metodologia SEA aplicată PJGD Mehedinţi 1.2.1. .2. precum relocarea sau reproiectarea unor instalaţii.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • ajuta la eliminarea unor alternative de dezvoltare care o data implementate ar fi inacceptabile. Prevederi legislative Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) a fost adoptată în 2001 şi a trebuit să fie transpusă de statele membre în legislaţia naţională până la 21 iulie 2004. HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat în MO Partea I-a nr.2. În concordanţă cu prevederile Directivei SEA. 1. Scopul Directivei SEA este de a asigura că efectele asupra mediului ale anumitor planuri şi programe vor fi identificate şi evaluate în timpul elaborării şi înaintea adoptării lor. descrie şi evalueaze potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului. • 1. 707 din 5 august 2004. prin limitarea dintr-o fază incipientă a riscului de remediere costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor acţiuni corective necesare într-o fază ulterioară. Raportul de mediu Conform HG 1076/2004. Directiva SEA specifică ce planuri şi programe se supun evaluării strategice de mediu. autorităţile publice cu responsabilităţi pentru protecţia mediului şi publicul trebuie să fie consultate.2. ajută la prevenirea unor greşeli costisitoare.

03. • Opţiuni strategice şi alternative ce urmează a fi luate în considerare. • Obiective de mediu propuse. incluse în prezentul raport de mediu.2008 când este programată ultima dezbatere publică a PJGD Mehedinţi. Aria geografică: Judeţul Mehedinţi. şi se va finaliza în data de 15. • Planuri şi programe relevante.3.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi precum şi alternativele rezonabile ale acestuia. • Date primare. luând în considerare obiectivele şi aria geografică ale planului sau programului. indicatori şi ţinte.09. Prezentul raport de mediu se realizează în conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat în MO Partea I-a nr. Evaluarea cantitativă a luat în considerare datele primare. Orizontul de timp pentru PJGD: 2005-2013. Comentariile referitoare la monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului precum şi cele referitoare la orice alte priorităţi sau indicatori identificaţi suplimentar vor fi atent analizate şi. cotidian al judeţului Mehedinţi. . după caz. Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a consultat autorităţile publice responsabile cu protecţia mediului (Agenţia Locala de Protecţie a Mediului. în principal legaţi de obiectivele PJGD Mehedinţi.2. • Elemente de mediu specifice. Scopul elaborării raportului de mediu este de a asigura un nivel înalt de protecţie a mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Mehedinţi.2008 prin anunţuri repetate în ziarul Datina. Consideraţii tehnice: Evaluarea s-a făcut din punct de vedere cantitativ şi calitativ. privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. • Structura propusă şi gradul de detaliere. 1. a autorităţilor publice responsabile cu sănătatea umană (Direcţii Judeţene de Sănătate Publică) cu privire la următoarele aspecte: • Abordarea generală propusă. Aria de acoperire a raportului de mediu Aria de acoperire a Raportului de Mediu a fost stabilită luând în considerare mai mulţi factori. Agenţia Regională de Protecţie a Mediului. Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean Mehedinţi). pe baza cărora s-au analizat modelele de gestionare integrata a deşeurilor. 707 din 5 august 2004. Consultarea publicului a început în data de 19.

inclusiv deşeurile periculoase. • Stabilirea situaţiei iniţiale a mediului. pentru a putea înţelege tendinţele anterioare şi starea actuală a componentelor mediului. Etapele parcurse în vederea elaborării raportului de mediu Elaborarea prezentului raport de mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape: • Analiza documentelor de mediu strategice relevante.2. roci şi depuneri de sol. • Evaluarea compatibilităţii dintre diferitele obiective ale PJGD Mehedinţi. precum şi evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PJGD Mehedinţi şi obiectivele de mediu relevante. precum şi pentru a contura tendinţele viitoare probabile ale aspectelor de mediu în lipsa implementării PJGD Mehedinţi (alternativa „0”).G. . evaluarea efectelor pe care le-ar avea implementarea fiecărei alterntive asupra factorilor de mediu. Sunt exceptate urmatoarele tipuri de deşeuri: deşeuri radioactive. precum şi depozite de resurse minerale rezultate de la foraje. • Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ precum şi identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Mehedinţi. 1. • Definirea şi dezvoltarea alternativelor. din prospectiuni geologice şi operatiuni de exploatare subterană a resurselor subsolului (inclusiv din cariere de suprafaţă). nămoluri de la epurarea apelor uzate. apele uzate.D sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ. deşeurile din construcţii şi demolări. carcasele de animale şi dejecţiile animaliere. vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice. în judeţul Mehedinţi.4. la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje. deşeurile de explozibili expirati.G. industrie şi instituţii). 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Deşeurile care fac obiectul prezentului P.J. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei Europene a deşeurilor şi H. efluenţii gazoşi emişi în atmosferă.

Evaluarea a fost extinsa şi asupra alternativelor de realizare a PJGD. 1. • Timpul extrem de scurt alocat elaborării raportului de mediu. . precum şi estimarea şi descrierea efectelor lor potenţiale asupra mediului (posibile evoluţii viitoare ale stării mediului). a influenţat într-o oarecare măsură acurateţea evaluării. • Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu în anumite zone şi a datelor privind starea actuală a factorilor de mediu. precum şi publicului. • Identificarea rezultatelor aşteptate în urma implementării fiecăruia dintre diferitele elemente ale PJGD Mehedinţi. • Elaborarea listei de indicatori şi a programului de monitorizare a efectelor implementării PJGD Mehedinţi asupra mediului. • Pregătirea variantei finale a raportului de mediu şi inaintarea acestuia pentru a fi supus consultării de către autorităţile de mediu şi alte autorităţi identificate a fi relevante.5. reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării PJGD.2. Dificultăţi întâmpinate în elaborarea raportului de mediu • Lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGD. prin analizarea modului în care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. • Elaborarea unui set de recomandări privind prevenirea. cuantificate la nivel regional.

la controlul măsurilor tehnologice şi la stabilirea cerinţelor economice şi de investiţie. Alternativele selectate au stat la baza evaluării capacităţilor necesare şi a unei prime estimării a costurilor investiţionale necesare implementării unui sistem conform de gestiune a deşeurilor. PJGD Mehedinţi transpune la nivel judeţean obiectivele strategiei naţionale şi regionale de gestionare a deşeurilor. La nivel judeţean. Scopul PJGD Mehedinţi Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unui sistem de gestionare durabilă a deşeurilor. care să înlocuiască actualul sistem. Pe baza prognozei a fost realizată o evaluare a alternativelor aplicabile pentru gestionarea deşeurilor la nivel judeţean. Prognoza a realizat totodată o identificare a efortului necesar atingerii obiectivelor şi ţintelor asumate. Capitolul 22 Mediu. principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor este reprezentat de PJGD Mehedinţi. Scurtă prezentare a PJGD Mehedinţi 2. Scopul PJGD Mehedinţi este să promoveze cooperarea între autorităţile locale şi judeţene pentru a crea şi dezvolta un sistem integrat de management al deşeurilor. Planul doreşte să ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor şi a programelor în domeniu şi reprezintă un instrument pe baza căruia se poate obţine asistenţă financiară şi suport din partea Uniunii Europene. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea IV Oltenia. ca în acest mod.1. să fie identificate o serie de soluţii durabile. Ele constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor. . Elaborat în baza prevederilor legislative europene şi naţionale.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 2. la stabilirea capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor. ineficient atât din punct de vedere economic cât şi al protecţiei mediului. adaptate particularităţilor locale. Planul de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Mehedinţi abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean şi va servi ca bază pentru politica în acest domeniu pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare. PJGD Mehedinţi reprezintă o cerinţă legală naţională şi comunitară şi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor formulate în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Se urmăreşte. care să asigure îndeplinirea ţintelor naţionale şi a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Principalul scop este de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Elaborarea lui a presupus realizarea unei evaluări a modului actual de gestionare a deşeurilor urmată de o prognoză a cantităţilor de deşeuri ce urmează a fi generate în intervalul 2007 – 2013.

relevanţa din punct de vedere geografic.2. în luna martie 2008 a fost realizată prima versiune a Planului ce a fost depusă la ARPM Craiova în scopul derularii etapei de încadrare (Adresa de înaintare nr. Procesul de planificare este structurat în zece etape principale dintre care unele au o desfăşurare suprapusă în timp.2271 din 25. În conformitate cu prevederile OUG nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor.Structura PJGD Mehedinţi PJGD este structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ.2008 Elaborarea Raportului de Mediu în conformitate cu cerintele HG nr. Astfel.07. 497 bis din 25.03. 78/2000 privind regimul deşeurilor. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 1076/2004 va contribui la îmbunătăţirea obiectivelor şi măsurilor planului ce au legatură directă cu protecţia mediului prin luarea în considerare a principiilor dezvoltării durabile în fiecare etapă de planificare. de către Consiliul Judeţean Mehedinti în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi.2007).951/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. în perioada 15 noiembrie 2007 – 10 martie 2008 a fost elaborat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Mehedinţi. De asemenea PJGD ia în considerare proiectele existente şi pe cele în curs de pregatire şi face propuneri pentru noi măsuri necesare atingerii obiectivelor şi tintelor formulate. . 2. 27/2007 şi ale Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor aprobată prin Ordinul MMDD nr.

. Măsuri de implementare 4. Alternative tehnice potenţiale. Estimarea capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor municipale Etapele principale ale procesului de planificare PJGD cuprinde următoarele părţi principale: Descrierea situaţiei existente. Măsuri de implementare. Evaluarea costurilor. Planificare: Prognoza cantităţilor generate şi colectate şi cuantificarea ţintelor. Obiective şi ţinte judeţene. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene de gestionare a deşeurilor 8. Revizure PJGD 2. Calculul capacităţilor necesare. Monitorizare 3. Estimarea costurilor 5. Prognoza cantităţilor de deşeuri municipale 7. Iniţierea procesului de planificare 10. Măsuri de implementare.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 1. Monitorizarea planului. Analiza situaţiei existente 9. Evaluarea alternativelor tehnice 6.

dar şi în cel privat. Principalele obiective propuse in PJGD a judetului Mehedinti Obiectivul general privind gestionarea deşeurilor la nivel judeţean este de a dezvolta o infrastructura în sectorul deşeurilor pentru a conserva. daca acestea contribuie la obiectivul mai sus mentionat sau la o mai buna eficienta sau suportabilitate economica. Mediul înconjurator Sa se asigure ca atingerea celor doua tinte mai sus mentionate sunt în conformitate cu strategia generala de protectie a mediului a judeţului. Trebuie crescuta învestitia sectorului privat şi implicarea operationala în sectorul gestiunii deşeurilor. Obiectivul general pentru gestiunea deşeurilor în jud. de maniera sa duca la renuntare. are în vedere următoarele modalităţi de abordare : Nivelul economic Dezvoltarea sistemului de gestiune a deşeurilor într-o asemenea maniera încat nu pune un efort financiar. care se va baza pe o abordare integrala . tratarea şi depozitarea şi atînga niveluri dezirabile pe plan local în ceea ce priveste igiena şi estetica. legal şi financiar.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 2. Aceasta include acceptarea celor implicati a locatiilor fizice a instalaţiilor de deşeuri cat şi dorinta acestora de a adopta taxe de utilizare directe şi sa intensifice regulamentele în domeniul deşeurilor care au un impact asupra atitudinii celor implicati. a proteja şi imbunatati calitatea mediului în judeţul Mehedinţi. Sa faciliteze şi sa asigure colectarea deşeurilor.3. Mehedinţi. asupra autoritatilor/ guvernului şi populaţiei. Trebuie imbunătăţită eficienţa operationala. Nivelul social Sa se asigure ca toti cei implicati în sistemul de management al deşeurilor accepta strategia aleasa şi toate componentele acesteia în cadrul institutional. Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor propune o abordare echilibrata care încearca sa promoveze un serviciu de buna calitate – atat din perspectiva sociala cat şi de mediu . Sistemul de gestiune trebuie conceput în asa fel încat sa fie în balanta cu resursele economice ale tarii. luand în considerare capacitatile diferite de plata a actorilor economici. în special în sectorul public.

deşeuri periculoase din deşeuri menajere. Obiectivele judeţene au fost stabilite în baza obiectivelor din Planul Regional . Această asistentă este deja acordată prin intermediul instrumentelor de preaderare (Programele PHARE şi ISPA). informarea şi conştientizarea părţilor implicate. obiective pentru fluxuri speciale de deşeuri.).). teren.a). închiderea depozitelor municipale neconforme. resurse umane. urmând ca în continuare prin Fondurile Structurale şi de Coeziune să se asigure finanţări nerambursabile de până la 80% din valoarea proiectelor. cum ar fi ambalaje şi deşeuri de ambalaje. finanţare. Pentru îndeplinirea anumitor prevederi din legislaţia europeană. deşeuri de echipamente electrice şi electronice. aspecte instituţionale şi organizatorice. Deplasarea problemei între problemele de mediu – apa. deşeuri biodegradabile. tratarea. vehicule scoase din uz. România beneficiază de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene. decizional (politica de mediu şi cadrul legislativ. Nivelul legislativ Legislatia reprezinta “coloana vertebrala” a oricarui sistem de gestiune a deşeurilor şi se fac toate demersurile necesare pentru realizarea sistemului legislativ corespunzător normelor europene.Regiunea IV Oltenia şi Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor. aer – trebuie evitata.prevenirea generării deşeurilor. Obiectivele vizate se împart în doua categorii: Obiective cu caracter politic. care sunt la rândul lor fundamentate pe legislaţia naţională privind deşeurile. România a obţinut perioada de tranziţie (de exemplu atingerea obiectivelor privind reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje. etc. . deşeuri voluminoase. colectarea deşeurilor electrice şi electronice s. colectarea. Asistenţa este coordonata prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti. Acceptarea costurilor de utilizare trebuie sa fie de asemenea în legatura cu aplicarea principiului “poluatorul plateste”. etc. valorificarea şi eliminarea deşeurilor. În vederea atingerii ţintelor şi îndeplinirii obiectivelor stabilite. Obiective cu caracter tehnic – se vor cuantifica prin măsuri şi indicatori bine definiţi cu ţinte şi termene legislative ( date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe măsuratori cantităţi şi compoziţie .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi de reglementarea proprie. deşeuri din construcţii şi demolări. reglementare şi control. transportul.

. Principiul Subsidiaritatii.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Obiectivele stabilite în cadrul PJGD trebuie sa îndeplineasca urmatoarele criterii: Sa urmareasca principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste. Sa ia în considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si în special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse (generatori de deseuri. Sa urmareasca transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat. Sa fie în concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor). la nivel regional si cu legislatia europeana si nationala. Principiul Aplicabilitatii. Principiul Eficientei Economice. investitori potentiali. utilizarea deseurilor ca sursa de energie. Sa se bazeze pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deseurilor la sursa. reutilizarea si reciclarea acestora.). Principiul BATNEEC etc. eliminarea finala a deseurilor prin incinerare sau depozitare. prestatori de servicii. Principiul Proximitatii. . Principiul Prevenirii. organe de control etc.

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi

Principalele obiectivele propuse în PJGD Mehedinţi PJGD Mehedinţi este structurat pe 19 obiective generale, corespunzătoare tematicilor la care se face referire. Obiectivele, ţintele şi termenele de realizare ale PJDG sunt prezentate în continuare în format tabelar.

Obiective şi ţinte judeţene pentru managementul deşeurilor

Nr. crt

Domeniul

Obiectiv principal

Obiectiv subsidiar

Ţintă

Termen Permanent

1

Politica cadrul legislativ

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea 1.Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării implementării unui judeţului in domeniul gestionarii deşeurilor si a instrumentelor sistem integrat de de implementare a acesteia şi gestionare Creşterea eficientei de aplicare a 1. Îmbunătăţirea regulilor de gestiune a deşeurilor la nivel legislaţiei în judeţean si local în vederea realizării obiectivelor cuprinse in domeniul gestionarii PJGD deşeurilor

2008 -2009

2

Creşterea capacităţii 1. Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în instituţionale şi Aspecte aplicarea legislaţiei a instituţionale şi organizatorice organizatorice autorităţilor publice 2. Luarea de măsuri pentru întărirea capacităţii organizatorice şi locale

2008-2009

2008 - 2009

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi

Nr. crt

Domeniul

Obiectiv principal

Obiectiv subsidiar

Ţintă

Termen 2008-2009

3

Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

1.Asigurarea unui număr de suficient de angajaţi calificaţi pentru sistemul de coordonare si control al gestionarii deşeurilor din judeţ.

2 Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului din sectorul public/privat.

permanent

4

Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deşeurilor în Finanţarea condiţiile respectării sistemului de principiilor generale, gestionare a cu precădere a deşeurilor principiilor « poluatorul plăteşte » si cel privind « responsabilitatea producătorului

1. Stimularea creării şi dezvoltarea unui sector public privat pe Sector piaţa viabilă de deşeuri viabil

privat

Permanent

70% granturi 2. Optimizarea utilizării fondurilor naţionale, europene si pentru Permanent internaţionale (ISPA, SAPARD, CES , fonduri structurale etc ) echipamente şi facilităţi

3. Promovarea celor mai bune practici în domeniul Operaţii managementului de deşeuri şi soluţii financiare durabile (tarife financiare şi taxe) durabile

2008-2015

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi

Nr. crt

Domeniul

Obiectiv principal

Obiectiv subsidiar

Ţintă

Termen

1. Creşterea comunicării intre toate părţile implicate

Permanent

5

Promovarea Informarea şi informării, si conştientizarea conştientizării motivării pentru părţilor toate părţile implicate implicate

2. Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei prin Elaborarea de materiale informative. Realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei Permanent

3. Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de depozitare controlată

2009

Date şi 6 informaţii privind gestionarea

Promovarea informării, 1. Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de colectare , conştientizării si prelucrare, analizare si validare a datelor şi informaţiilor privind motivării pentru gestionarea deşeurilor toate părţile implicate

Îmbunătăţirea statisticilor lunare, 2004-2007 trimestriale şi anuale pentru judeţe şi regiune.

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi

Nr. crt

Domeniul deşeurilor

Obiectiv principal

Obiectiv subsidiar

Ţintă

Termen

2.Realizarea unui sistem la nivel judeţean de colectare, analiza şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări 3.Furnizarea datelor privind deşeurile către factorii interesaţi

2008 2008 Permanent Permanent

Prevenirea 7 generării deşeurilor Minimizarea generării deşeurilor

1. Iniţierea de activităţi specifice pentru minimizarea cantităţii de deşeuri la producători şi alţi generatori de deşeuri 2. Promovarea minimizării deşeurilor la cetăţeni.

1. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul Rata de 2013 urban acoperire 100% 2. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul Rata de 2009 rural acoperire 90% Colectarea şi 8 transportul deşeurilor Dezvoltarea/ îmbunătăţirea unui sistem modern de colectare si transport a deşeurilor 3. Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare Optimizarea si transport deşeuri costurilor 2013

4. Construirea staţiilor de transfer dacă sunt recomandate de Construcţia de 2013 către studiile de fezabilitate staţii de transfer 5. Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase din deşeurile menajere 6. Creşterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul Coeficient colectare 2017 2013

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi

Nr. crt

Domeniul

Obiectiv principal

Obiectiv subsidiar

Ţintă selectiva: 100% -

Termen

urban

Colectare selective 7. Implementarea şi creşterea coeficientului de colectare 157.907 selectiva pentru mediul rural participanţi

2013

9

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale permanent si energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final

10

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Reducerea cantităţii ambalaje

Creşterea gradului reutilizare 1. Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin reciclare ambalajelor valorificare de Optimizarea cantităţii ambalaje

de şi a

Permanent

de pe

Permanent

din greutatea fiecărui tip de material conţinut .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr. din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deşeurilor Valorificarea sau 2011 incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje Reciclarea a 2011 minimum 15% pentru plastic si pentru lemn. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă produs ambalat Termen Reciclarea a 2008 minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal.

cu minimum 60% pentru sticla şi minimum 22.5% pentru plastic Creşterea gradului reutilizare reciclare de şi a 2013 Permanent . crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă în deşeurile de ambalaj Termen Valorificarea sau 2013 incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr.

În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie să fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate Permanent Permanent 11 Deşeuri biodegradabile Reducerea cantităţilor deşeuri biodegradabile depozitate Coeficient de 1. alte metode legate de referinţa din 1995 baza de calcul: 2010 de cantitate produsa in 1995 de 2. Promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare şi compostare Coeficient reducere 50% 2013 în vederea reducerii deşeurilor biodegradabile baza de calcul: . Valorificarea deşeurilor biodegradabile prin compostare sau reducere 25%.Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate 3.Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă ambalajelor Termen Dezvoltarea activităţilor valorificare materiala energetica de şi 2.

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr. Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de Nămoluri de la Nămolul provenit de suprafaţă staţiile de la staţiile de tratare a 2. Utilizarea nămolului in agricultura ca fertilizant agricol sau Utilizarea apelor uzate epurare reabilitarea terenurilor degradate (O. 344/708/2005) nămolului municipale orăşeneşti 3. Elaborarea unui plan judeţean pentru control şi depozitare anual Anual 12 13 1.M. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă cantitate produsa in 1995 Termen Coeficient de reducere 65% baza de calcul: 2016 cantitate produsa in 1995 1 Amenajarea unor depozite conforme pentru a se evita depunerile ilegale Gestionarea Deşeuri din deşeurilor construcţii şi construcţii demolări demolări din şi 2. Promovarea incinerării nămolurilor contaminate de la staţiile Incinerarea Permanent Permanent Permanent .

reciclarea si valorificarea a 50% din 2006 cantitatea de deşeuri electrice şi electronice colectata 14 Deşeuri de Gestiunea deşeurilor de echipamente echipamente si electrice si electrice electronice electronice 2. Utilizarea nămolului în staţiile de compost Tone/an 2008 1.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr. Reducerea componentelor periculoase . crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă nămolului Termen de epurare in cuptoarele de ciment 4. Organizarea colectării selective şi a componentelor sale Colectarea a 3 kg 2007 deşeu/locuitor/an Colectarea a 4 kg 2008 deşeu/locuitor/an Reutilizarea. .

Creşterea gradului de reutilizare. reciclarea si valorificarea a 75% din 2008 cantitatea de deşeuri electrice si electronice colectata. reciclare si valorificare a economici componentelor rezultate din dezmembrarea VSU. colectori autorizaţi .condiţie în regulamentele 2007 (normele de salubrizare) primăriilor .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr. Obligativitatea predării vehiculelor uzate de către deţinători către agenţii 1. crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă Termen Reutilizarea. Reutilizarea si 15 Vehicule scoase valorificarea din uz componentelor .

crt Domeniul Obiectiv principal Obiectiv subsidiar Ţintă Termen .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nr.

În perioada negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană. aprobat prin ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr. • Plan de Implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor. • Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea IV Oltenia. dinspre şi înspre Comunitatea Europeană. 1470/2004. Relaţia cu alte planuri şi programe PJGD Mehedinţi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor următoarelor documente: • Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor. 259/93 privind supravegherea şi controlul transportului de deşeuri în. şi anume: • Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. • Legislaţia naţională şi europeană privind gestionarea deşeurilor. . • Plan de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. • Plan de Implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. în domeniul gestionării deşeurilor au fost elaborate cinci planuri de implementare. aprobate prin HG nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 2. amendată prin Directiva 204/12/CE. • Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor.4. • Strategia tematică europeană privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor.

Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PJGD Mehedinţi 3. areale de distribuţie a unor specii.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 3.2. la nivelului anului de referinţă 2005.58 170.89 km pătraţi.68 115. apărând astfel pericolul unor dezechilibre ecologice. Agricultura de subzistentă practicată la nivelul judeţului. .1% din suprafaţa ţării.932.95 % 100 % 59.932. La sud se învecinează cu Bulgaria şi Serbia şi cuprinde un teritoriu de 4.71% 30. Construirea sistemelor hidroenergetice « Porţile de Fier I şi II » a adus confort uman. Km 2 Suprafaţa totală Suprafaţă agricolă Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră Ape şi bălţi Alte suprafeţe (teren neproductiv) Suprafaţa locuită (curţi şi construcţii) 4. Gorj la nord şi Dolj la sud-est. comunităţi de plante şi animale. Modificarea utilizării terenurilor a condus la pierderea unor habitate şi indirect a comunităţilor care le populau. În continuare este prezentată situaţia existentă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor în judeţul Mehedinţi.19 2.89 2945. Judeţul Mehedinţi este situat în partea de sud-vest a României şi se învecinează cu judeţele: Caraş-Severin la vest. aparent are rol benefic în conservarea habitatelor şi speciilor.Caracteristici generale ale judeţului Mehedinţi Parte componentă a spaţiului carpato-dunărean.30% 3.1. apariţia unor specii invazive. Problema care se pune este că nu toţi agricultorii cunosc ce nu trebuie să desţelenească şi să defrişeze pentru a obţine noi spaţii de cultură a cerealelor sau legumelor.45% 4. reprezentând cca.03 206.35 Sursa : Statistica şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Geodezie. dar a indus modificări directe şi indirecte de habitate. judeţul Mehedinţi se evidenţiază ca o unitate administrativă bine individualizată.65 1494. care a oferit încă din vremurile străvechi condiţii prielnice de etnogeneză şi de menţinere a populaţiei autohtone.

3. 20 03 01 15 01 20 01 18116 13262 21816 20245.7 0 0 0 1458.urilor.2 ( tone) ( tone) ( tone) ( tone) 2002 2003 2004 2005 1.D . anterioară anului 2005 an de referinţă. 1. conform tabelului de mai jos: Tabel nr. din care : Hârtie şi carton 2001 Cod deşeu ( tone) 20 98231.2.8 32932. instituţii. cât şi deşeurile generate şi necolectate. sunt prezentate pentru o perioada de 5 ani. Deşeurile generate şi necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Pentru a fi posibilă o planificare diferenţiată şi detaliată a modului de gestionare în viitor a deşeurilor.8 Plastic 20 01 39 0 15 01 02 0 0 0 1347 .1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pentru judeţul Mehedinţi Nr.9 kg/locuitori x zi în mediu urban şi 0.G. industrie. instituţii Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări).I.1.5 119442.15 15 01 20 03 01 34572 15 01 31395 37485 45393. Indicatorii de generare din mediul urban şi rural utilizaţi au fost de 0.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau selectiv).J. datele privind generarea sunt prezentate pe tipuri de deşeuri. 0 15 01 20 01 01 0 15 01 01 0 0 0 6178. indicat în metodologia de elaborare a P. din care : Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ.4 kg/locuitor x zi în mediu rural.95 31294 1. Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel judeţean. industrie.7 81885 75308 103557. Crt 1 Tipuri principale de deşeuri Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ.2 Sticlă 20 01 02 0 15 01 07 0 0 0 1791.

8 Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Deşeuri menajere generate şi necolectate 20 03 02 20 03 03 20 01 2123 8940 31065.6 22057.5 2350 2183 4657. 1.5. Totodată trebuie determinată prin măsurători. 1. compoziţia deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere.5 Biodegradabile Altele 20 01 08 20 01 0 0 0 0 0 0 15 01 1.M Mehedinţi Compoziţia deşeurilor pentru deşeurile menajere colectate a fost raportată de către operatorii serviciului de salubritate şi de către APM Mehedinţi.2 0 0 0 0 20 02 3415 4091 1063 5648 4649 1448 9910 4685 1146 10029.4. Deşeuri voluminoase Deşeuri din grădini si parcuri 20 03 07 0 0 0 0 284.28 39846 Sursa de date: A.7 1. În general este de aşteptat ca aceste date să se îmbunătăţească pe măsură ce sistemul de management al deşeurilor câştigă experienţă. Începând cu anul 2007 este necesar a se determina compoziţia deşeurilor prin măsurători separat pentru mediul urban şi mediul rural.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Metale 20 01 40 0 15 01 04 0 0 0 556 Lemn 20 01 38 0 15 01 03 0 0 0 741.6.15 15 01 26426 26127. Schimbări recente apărute în materialele folosite pentru împachetare au dus la dificultatea de a obţine date unitare cu un anumit nivel de precizie.P. .8 1.

2mc) Altele (mc) Total Volum 25 0 150 13 2 15 0 4 0 0 30 15 77. Date privind tipul şi numărul mijloacelor de transport ale agenţilor de salubritate din judeţ sunt prezentate în tabelul de mai jos.C Floricola S.A Primăria Vînju Mare S. remorci sau camioane. ca de exemplu. în timp ce regiunile rurale.4 În ceea ce priveşte colectarea selectivă în anul 2005 nu era implementat la nivelul judeţului sistemul de colectare selectivă. Multe municipalităţi folosesc o combinaţie de vehicule de colectare.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Colectarea şi transportul deşeurilor municipale Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec în anul 2005 la nivelul judeţului Mehedinţi Tip recipient Pubele Euro Denumirea salubritate operator de (0.2mc) plastic . metalice S.96 1020 170 0 0 802.C Gospodărie comunală şi locativă Orşova S.A 0 25 0 0 100 Containere containere (4-5mc) (1. Date privind staţiile de transfer . Oraşele mari folosesc echipamente moderne.A Strehaia S. în marea lor majoritate folosesc vehicule de colectare simple.6 81.C Salubritatea S.6 6 0 0 1 0.1-1.A Primăria Baia de Aramă – Serviciul de salubritate S. Vehicule de transport Agenţii de salubritate din judeţ folosesc diferite tipuri de vehicule de colectare a deşeurilor.C Flaps S.1-0.12 19.In judeţul Mehedinţi nu există staţii de transfer .

hârtie. nr. sticlă şi plastic. 13/20.23 din 18.05.nr. deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase SC Remat Scholz SA Str.17 Drobeta Turnu Severin Presa balotat metale Autorizatie de mediu nr.17 Drobeta Turnu Severin Dispozitiv despicat cablu Autorizatie de mediu nr.14 Drobeta Turnu Severin Foarfeca Komatsu PC 300taiere mecanica Deseuri de tabla.06.2 Drobeta Turnu Severin Cazane de ars deseuri lemnoase 10 t abur/h Deseuri de lemn SC New Company Recycling SRL SC New Company Recycling SRL Str.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi În judeţul Mehedinţi nu există staţii de sortare (separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile material).05. nr.Banovitei.220H Drobeta Turnu Severin Presa de balotata hartii cartoane – buc.Cerneti .2007 1200 t Deseuri metalice feroase si neferoase SC New Company Recycling SRL Str.2007 Adresa Localitatea Tip echipament Capacitate proiectată to/an Tip de deşeu prelucrat SC Celrom SA Bd.05.Cerneti .05.59 din 03.Banovitei. nr.05.2005 Autorizatie de mediu nr.59 din 03.59 din 03.1 Hartie-carton .15/2006 Autorizatie de mediu nr. În ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor municipale în judeţul Mehedinţi există câţiva comercianţi care adună metale uzate.Cerneti .14 Drobeta Turnu Severin Instalatie taiere cu oxigen SC Robsylv Com SRL Punct de lucru: Str.Banovitei. compostare a deşeurilor biodegradabile.23 din 18.14 Drobeta Turnu Severin Presa China-balotarebrichetare Autorizatie de mediu nr.2006 2750-4000 kg/h Deseuri de tabla SC Remat Scholz SA Str.05.nr.23 din 18. REMAT este acronimul pentru materiale reciclate şi acesta este principalul colector Agenţii economici implicaţi în acţiunea de reciclare şi dotarea acestora cu echipamente Denumire agent economic Autorizaţie de mediu Autorizatie integrata de mediu nr. tratare mecano – biologică sau termică.nr.2007 1000 t Deseuri metalice feroase si neferoase SC Remat Scholz SA Str.Nicolae Iorga.17 Drobeta Turnu Severin Ghilotina pentru metale 1000 t Deseuri metalice feroase si neferoase Str.2005 Autorizatie de mediu nr. nr.2005 Autorizatie de mediu nr.Calea Timisoarei. nr.

1 Autorizatie de mediu nr.457 tone 5 tone 1194 tone 0 0 53 tone 1351 tone 10.2006 Mase plastice deseu PP.06. 2005 Agent economic/Anul Hârtie carton Tip de deşeu – Valorificare de la agenti economici Mase plastice Metal Sticlă Lemn Altele Total SC Celrom SA Dr.220H Drobeta Turnu Severin Instalatii de compactat mase plastice – buc. nr.41 tone .06.PE) SC Robsylv Com SRL Drobeta Turnu Severin Instalatii de marunti mase plastice – buc.220H Punct de lucru: Str.739 tone 0 0 0 2327.Tr.Severin În anul 2004 SC Celrom SA 24289 tone 0 0 0 9613 0 33902 tone 24614 tone În anul 2005 SC New Company Recycling SRL 0 În anul 2004 SC New Company Recycling SRL 0 În anul 2005 SC Remat Scholz SA 99 tone În anul 2005 SC Robsylv Com SRL In anul 2004 0 0 0 9056 0 33670 tone 0 2327.680 tone 1364.Calea Timisoarei.Calea Timisoarei. 13/20. 3 Autorizatie de mediu nr. PC Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile prelucrate în anii 2004. nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi SC Robsylv Com SRL Punct de lucru: Str.739 tone 0 1727. PS.457 tone 0 0 0 1727. ABA. PE.2006 Mase plastice (PET.730 tone 0 0 0 0 1375. 13/20.

000 840.661 tone Depozite conforme.82/04.000 2800 22. Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr.2006.500 Capacitatea disponibilă ( mc ) 400.450Kg/mc Depozite ecologice în funcţiune şi în execuţie Pentru investiţia privind “Depozit ecologic de deşeuri menajere al municipiului Drobeta Turnu Severin” Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a emis acordul de mediu nr.155 tone 2856. specificându-se că termenul a fost decalat din lipsă de fonduri.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi SC Robsylv Com SRL In anul 2005 3328. Acordul de mediu a fost emis în conformitate cu Ordinul Ministrului Apelor. În anul 2001 Consiliul Judeţean Mehedinţi a emis autorizaţia de construire nr.200 An sistare activitate 2009 2009 2009 2009 50. în scopul realizării unui depozit ecologic de deşeuri menajere provenite de pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin şi a localităţilor limitrofe.2000. având ca obiect “Cale acces şi pregătire modul I depozit deşeuri”.12. . beneficiarul lucrării era Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin.000 47.12. modul 1 parcela 2”.000 220.000 450 7. 125/1996 şi are o valabilitate de 5 ani.09. respectiv 04.2001 pentru “Depozit deşeuri menajere. în actul adiţional la contractul amintit mai sus se prevedea că durata de execuţie a lucrărilor contractate – septembrie 2002.645 2010 Densitatea . În anul 2000 Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a încheiat Contractul de lucrări nr.09.2001.506 tone 0 0 0 0 6184.13580/19.460.137/10. În judeţul Mehedinţi în anul 2005 nu existau depozite conforme Depozite neconforme Depozite .date generale pentru judeţul Mehedinţi ( 2005) Denumire depozit/localitatea Şimian / Şimian Poiana Stelei /Orşova Vînju Mare/Vînju Mare Baia de Aramă/ Baia de Aramă Strehaia / Strehaia Capacitatea proiectată ( mc) 1.

Capacitate – 2 parcele cu 3 module. Sistemul principal de etanşare : sistem combinat de etanşare cu căptuşeală din plastic PE – HD – 2. însuşire şi punere în aplicare a cestor modificări. precum şi închiderea depozitului existent de deşeuri de la Şimian.08. În anul 2006 Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a scos la licitaţie serviciul public de salubritate. Modificările tehnice operate de proiectantul de specialitate.A.03. . a instalaţiilor şi a tehnologiilor sunt prezentate în continuare. lucrările au fost sistate.A a supus proiectul tehnic iniţial unei revizii tehnice în concordanţă cu evoluţia normelor de mediu europene. 66/18. S. terenul în suprafaţă de 199. obţinere autorizaţie de construire în conformitate cu precizările proiectului tehnic revizuit ) lucrările au fost sistate. Având în vedere obligaţiile concedentului .01.2004 Consiliul Judeţean Mehedinţi raporta că în anul 2001 au început lucrările la investiţia menţionată mai sus. în conformitate cu clauzele contractuale . aşa cum rezultă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. urmând să se înceapă lucrările de realizare a obiectivului.4613/2001 întocmit de către Institutul Proiect Mehedinţi. urmând să fie puse la dispoziţia beneficiarului – Primăria Drobeta Turnu Severin cât şi a proiectantului iniţial I P Mehedinţi spre analiză. fiind dimensionat pentru 30 de ani. Capacitatea de depozitare – 1.1057/16. revizie realizată de firma GWCC Viena – Austria. Până la definitivarea aspectelor de natură tehnică (verificare proiect. valoarea acestora ridicându-se la 56. După semnarea contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare cu S.2007.000 mc.C Brantner Servicii Ecologice S.282 mp liber de orice sarcină şi proiectul tehnic nr. Câteva date tehnice privind dimensiunea depozitului. Câştigătoarea licitaţiei este S. Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obţinut autorizaţia de construire nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi În adresa nr.A nr.08. Parcela 3 de rezervă. fiecare modul este prevăzut cu 2 sub module (6 submodule /parcelă ).5 mm şi strat de etanşare mineral 3 x 25 cm. s-a predat .2006. în data de 15.2006 eliberată de Consiliul Judeţean Mehedinţi şi a predat terenul pe care urmează să se construiască noul depozit. iar în caietul de sarcini a prevăzut ca obligaţie construirea depozitului ecologic.400 euro.480. 12734/02.C Brantner Servicii Ecologice S. iar din lipsa unei surse de finanţare.C Brantner Servicii Ecologice S.

atelier. Înălţimea suprafeţei gropii de gunoi . vor fi separate în instalaţia de sortare în fracţiuni valorificabile pentru instalaţia de reciclare. Instalaţia de compostare. Suprafata bazinala totala : . autocamion. Degajarea de pe acoperiş permite un drenaj sigur prin conductele de drenaj pentru o distanţă de 60 de m.1 m. Se va realiza o evacuare activă a gazului de depozit. colectate selectiv în containere speciale. încărcător. Levigatul va fi colectat în bazine de colectare.572 km2 _ Lungimea cursurilor de apa codificate in judet: 1. respectiv humus.933 km2 din care in administrare 4. Nămolul care va rezulta din procesul de epurare a apelor reziduale sau deşeuri biogene din deşeuri menajere sau activităţi industriale vor fi prelucrate într-o groapă de compostare în compost.o baza cu o degajare de pe acoperiş ce variază între 53. Colectarea gazului de depozit. O astfel de instalaţie va fi realizată de către executant în cazul unei cantităţi lunare de cel puţin 800 tone hârtie şi plastic.265 km .garaje. iar ulterior.4.54. în funcţie de necesitate va fi folosit pentru irigarea depozitului sau va fi epurat.1 şi 56.2.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Nivelul bazei gropii de gunoi .5% din suprafata judetului.înălţimea medie este de aproximativ 71.302 ha şi ocupa circa 3. clădiri administrative. container 3. Instalaţia de compostare va fi realizată numai atunci când se va face colectarea selectivă a deşeurilor biogene. canalizare.Apele de suprafaţă şi subterane Reţeaua hidrografică de pe teritoriul de competenţă a Sistemului de Gospodărire a Apelor Mehedinţi ocupa o suprafata de 17.522 km din care in administrare 1. cântar Utilaje necesare deservirii depozitului : compactor. o suprafaţă în pantă cu o muchie între Parcele 1 şi 2 Tratarea levigatului. Infrastructura depozitului va cuprinde : alimentare cu apă. tractor. iar acesta va fi ars la faţa locului în arzătoare specifice. Instalaţia de sortare Deşeurile menajere de hârtie şi plastic.

Qmed multianual = 2. Qmed multianual = 0. Qmed multianual = 0. Qmed multianual = 1.35 m3/s Blahniţa L = 56 km.61 m3/s Brebina L = 20 km.8 m3/s Coşuştea L = 75 km.54 m3/s Drincea L = 79 km. Qmed multianual = 2.47 m3/s Bahna L = 35 km.57 m3/s Topolniţa L = 44 km.53 m3/s Huşniţa L = 47 km. Qmed multianual = 0.49 m3/s . Qmed multianual = 5420 m3/s Motru L = 78 km. Qmed multianual = 0. Qmed multianual = 8.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Râuri Principalele cursuri de apă din judeţ sunt: • • • • • • • • • Dunărea L = 195 km.

Resurse de apă (Million m3) Suprafaţă Resurse de apă Subteran Total Sursa : S. amenajare albie. În zona cristalină. cantonate în deluvii. Topolniţei. Huşniţei.A Mehedinţi Zone de risc privind inundatiile: -paraul Vodita si afluentii in zona complexului Monahal. 14 112 Mehedinţi 98 . -paraul Racovat la Ilovita. Cosuştei.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Lacuri Caracteristici hidrometrice ale lacurilor Lacul Portile de Fier I Portile de Fier II Suprafaţă (ha) Volum (m3) 2. -raul Cosustea pe sectorul Ilovat-confluenta cu raul Motru. se găsesc pânze freatice locale.400 mil 800 mil Ape subterane Regimul şi răspândirea lor sunt determinate de condiţiile structural-litologice şi de etajarea principalelor condiţii fizico-geografice. -raul Topolnita intre localitatile Balotesti-Dr Tr Severin. pânza freatică urcă până la 2-5 m. cu roci impermeabile. Formaţiunile permeabile din unităţile piemontane şi câmpie permit acumulări de ape situate la adâncimi de 10-30 m. În şesurile aluviale ale Dunării. Motrului. Apele subterane sunt înmagazinate diferenţiat în funcţie de varietatea structurală şi litologică.G. O situaţie aparte o prezintă zonele calcaroase cu o puternică reţea de galerii şi fisuri în care apele subterane circula în regim carstic.

transportul şi depozitarea deşeurilor muncipale va conduce la creşterea emisiilor în apele subterane şi de suprafaţă . -raul Drincea intre localitatile Corlatel – Izimsa. • Depozitele neconforme nu sunt prevăzute cu sisteme de impermeabilizare sau cu sisteme de colectare a levigatului şi de pompare a acestuia în staţia de epurare ceea ce conduce la infiltratarea acestuia şi implicit la poluarea apelor subterane şi de suprafaţă.3. -paraul Sovarna la Sovarna. aproximativ 10%. Lipsa alternativelor pentru colectarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor menajere va conduce la menţinerea acestor practici ilegale. Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Lipsa facilităţilor corespunzătoare standardelor şi normelor europene pentru colectarea.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi -paraul Ghelmegioaia. în majoritatea comunelor existând spaţii de depozitare necontrolate a deşeurilor menjere. • Administrarea incorectă a depozitelor existente amplasate în aproprierea unor cursuri de apă (poluarea cu deşeuri uşoare antrenate de vânt sau curenţi de aer). Tabel: Emisii de gaze cu efect de seră Emisii Judeţul Emisii brute de gaze cu efect de seră Dioxid de carbon (CO2 ) Metan (CH4 ) Protoxid de azot (N2O) Mii tone CO2 Eq . nivelul pânzei freatice fiind foarte ridicat.Aer Evaluarea situaţiei existente în ceea ce priveste calitatea aerului în judeţul Mehedinţi s-a realizat cu ajutorul datelor furnizate de Agenţia de Protecţie a Mediului Mehedinţi în Raportul privind starea mediului în anul 2006. -paraul Husnita intre localitatile Prunisor – Ciochiuta. amonte localitatea Ghelmegioaia – confluenta cu paraul Husnita la Prunisor. • În mediul rural gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este foarte scăzut. în apropierea cursurilor de apa. 3. -raul Motru intre localitatea Fata Motrului .confluenta rau Jiu. • De asemena aceste depozite/spaţii de depozitare a deşeurilor menajere sunt amplasate necorespunzător.

3. Gazul rezultat conţine pe lângă componentele principale (CH4 şi CO2) şi compuşi organici volatili. dioxid de sulf. deci o creştere a traficului şi indirect a emisiilor de poluanţi în aer. Calitatea aerului este influenţată de: • Lipsa sistemelor de colectare şi stocare a biogazului produs prin fermentarea aerobă a deşeurilor în depozitele neconforme. Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Lipsa unui sistem corespunzător de gestionare a deşeurilor muncipale va duce la creşterea emisiilor atmosferice ca urmare a creşterii cantităţilor de deşeuri municipale generate şi depozitate. reciclarea.47 393. echipamentele folosite pentru colectarea şi transportul deşeurilor sunt învechite.Solul şi subsolul Suprafaţă totală de teren afectată prin depozitarea necontrolată a deşeurilor municipale atat în mediul urban cat şi în mediul rural este de aproximativ 6. substanţe volatile. Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale care să asigure colectarea.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Mehedinţi 2945.4.. amoniac etc. tratarea şi eliminarea deşeurilor la nivelul intregului judeţ va duce la creşterea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a acestor deşeuri. • În prezent în judeţul Mehedinţi. hidrogen sulfurat. cu capacităţi mici şi fără a asigura compactarea ceea ce implică mai multe curse. • Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean care să eficientizeze sistemul de colectare şi transport a deşeurilor va avea ca efect menţinerea/creşterea emisiilor din surse mobile (transportul deşeurilor).0 ha. transportul. . • Nerespectarea frecvenţei de colectare la maximum 3 zile a deşeurilor din punctele de colectare.86 Sursa: Raportul privind starea mediului 2006 661. sortarea. în afara muncipiului Drobeta Turnu Severin.37 În judeţul Mehedinţi nu există zone critice sub aspectul poluării atmosferice. • Arderile necontrolate de deşeuri pe depozitele neconforme.

5/2000 sunt în număr de 32 având o suprafaţă de 2205.805 ha ). respectiv Parcul Natural Porţile de Fier şi Parcul Naţional Domogled Valea – Cernei.5 2.000 ha ).7% din suprafaţa judeţului (490.13/2000.4 % în Mehedinţi 100 43.7 . 3.Valea Cernei Gruia .Gârla Mare Munţii Almăjului . nr.3 100 40. aferentă judeţului (67.Porţile de ROSPA0026 Fier Domogled .092 ha ). incluzând suprafaţa celor două parcuri.5 ha ( Pădurea Stârmina. H.6 13.G.286.1 Cursul Dunării . Siturile incluse în reţeaua europeană Natura 2000: Denumire Blahniţa Cod ROSPA0011 Suprafaţă (ha) 45.141.120.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • Lipsa depozitelor zonale conforme care să deservească întregul judeţ duce la utilizarea în continuare a depozitelor existente care nu sunt prevăzute cu sisteme adevcate pentru protecţia mediului înconjurător.2 118.C.897 ha. conform H. 2151/2004 şi cele două zone umede menţionate mai sus conf.3 10. cele doua zone umede (1.5 ha.Arii naturale protejate Suprafaţa protejată din judeţul Mehedinţi este de 174.5.Baziaş .Locvei ROSPA0035 ROSPA0046 ROSPA0080 61191.756.J. precum şi 3 rezervaţii forestiere cu 132. la care se adaugă Peştera Izverna (2 ha). Hinova – Ostrovul Corbului şi Gârla Mare – Salcia. Pădurea Lunca Vânjului şi Pădurea Bunget). precum şi a valorificării materialelor reciclabile va contribui direct la menţinerea unor suprafeţe mari de teren necesare depoziţării deşeurilor. • Lipsa unui serviciu de salubrizare la nivelul localităţilor rurale care să asigure colectarea şi transportul deşeurilor la depozitele ecologice cele mai apropriate va favoriza un comportament neadecvat al cetăţenilor prin utilizarea unor spaţii aleatorii pentru eliminarea deşeurilor. • Lipsa măsurilor privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate. suprafaţa Parcului Natural – Geoparcul Platoul Mehedinţi (106. Ariile naturale protejate pentru judeţul Mehedinţi conform Legii nr.000 ha). Această suprafaţă reprezintă 35.

În prezent nu există studii şi rezultate concrete privind impactul actualului sistem de gestionare a deşeurilor asupra sănătăţii umane. prin: • poluarea aerului prin producerea biogazului în urma fermentării deşeurilor. În mediul rural procentul de probe necorespunzătoare este mai mare decât în urban şi acest lucru se datorează în principal amplasării necorespunzătoare şi neigienizarea fântânilor de apă potabilă. . în mediul urban.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Domogled .293 13 100 96 41 Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Lipsa unui sistem adecvat de gestionare a deşeurilor în ariile naturale protejate în general şi în particular în zonele unde afluxul de turişti este ridicat poate conduce atât la scăderea diversităţii biologice şi la periclitarea stării favorabile de conservare cat şi la creearea unui impact vizual negativ şi dezagremente ambiantale. Inexistenţa sistemului de colectare şi transport a deşeurilor municipale conduce la depozitarea necontrolată sau amplasarea unor facilităţi de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor în interiorul sau în vecinătatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale.892 124. • poluarea apelor de suprafaţă şi subterane prin infiltrarea levigatului.6. conform raportului privind starea mediului elaborat de APM Mehedinţi pentru anul 2006.Sănătatea umană Depozitele de deşeuri neconforme din punct de vedere al amenajării şi modului de exploatare sunt surse generatoare de impact şi risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu. • afectarea calităţii solului.Valea Cernei Pădurea Stârmina Platoul Mehedinţi Porţile de Fier ROSCI0069 ROSCI0173 ROSCI0198 ROSCI0206 62. în judeţ nu se înregistrează depăşiri ale cotei maxime admisibile privind dispersia anumitor poluanţi în aer. în anul 2006 indicatorii de potabilitate se încadrau în limitele impuse de legea apei 458/2002 cu excepţia a câtorva cazuri unde valoarea clorului rezidual se află sub limita adimisibilă. În ceea ce priveşte calitatea aerului. 3. În ceea ce priveşte calitatea apei potabile.014 123 53.

98 5. afectarea peisajului ca urmare a unui sistem necorespunzător de gestionare a deşeurilor poate duce la scăderea potenţialul turistic din judeţ ceea ce implică piederi economice semnificative. Tabel: Spaţii verzi şi zone de agrement Municipiu / Oraş Suprafaţă totală spaţii (ha) Suprafaţă spaţiu verde (mp/locuitor) Zone de agrement Judeţul Mehedinţi Dr Tr Severin Orsova Strehaia Baia de Arama Vanju Mare Sursa: Starea mediului.25 . 3. Asftel.2 9.5 5 15. transport şi depozitare şi organizarea ineficientă a acestora constituie factori importanţi care contribuie la degradarea peisajului din judeţ.9 11.7.5 5.8. a apei şi a solului datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menjare poate afecta pe termen lung sănătatea populaţiei mai ales în zonele dens populate.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Poluarea aerului. De asemenea starea precară a facilităţilor existente pentru colectare. a peisajelor naturale şi a zonelor locuite. 3.Transport durabil Reţeaua de căi rutiere Lungimea căilor de comunicaţie : 185 19 6. 2006 Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Inexistenta unui serviciu de salubrizare care să asigure colectarea şi transportul deşeurilor ceea ce înseamnă implicit continuarea practicilor necorespunzătoare de depozitare necontrolată a deşeurilor în spaţii neamenajate este unul din factorii importanti care duc la degradarea mediului.Peisaj şi patrimoniu cultural Punctul de atracţie al judeţului Mehedinţi îl constituie ariile naturale protejate şi patrimoniul cultural existent .2 7.

Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala feroviară nr. Drobeta Turnu Severin şi Orşova.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi .2005 Reţeaua de căi ferate : Judeţul Mehedinţi este traversat de 128 km de cale ferată.drumuri naţionale . deservind astfel oraşele Strehaia.9 ce face legătura între Bucureşti şi Timişoara.DN : 434 km . care este în întregime electrificată.căi ferate : 129 km .drumuri judeţene-comunale .DJ : 1433 km Situaţia drumurilor publice la 31 decembrie 2005 Judeţul Mehedinţi Drumuri publice – total din care: Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Din total drumuri publice: Drumuri naţionale din care: Modernizate Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere Drumuri judeţene şi comunale din care: Modernizate Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu 112 392 37. .6 294 113 1423 434 406 505 2005 (km) 1857 Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistică Mehedinţi .

Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005 2005( km ) Judeţul Mehedinţi 128 Total din care: Electrificate Din total: Linii cu ecartament normal 128 Total Cu o cale Cu doua căi 105 23 25.2005 Transportul public: În judeţul Mehedinţi principalul mijloc de transport public îl reprezintă autobuzul. dezvoltându-se în ultimii ani transportul cu microbuzele şi taximetrele.9 Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 128 Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistică Mehedinţi . . nu există alte mijloace. traseele de colectare ineficient organizate cât şi vechimea acestor vehicule îngreunează traficul rutier.200 pasageri. Numărul de pasageri transportaţi în anul 2005 a fost de 2. Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Lipsa unui sistem adecvat de transport pentru colectarea deşeurilor atât în ceea ce priveşte numărul utilajelor auto utilizate. la sfârşitul anului 2005 erau în circulaţie un număr de 112 autobuze. tramvai sau troleibuz. Lipsa planificării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor nu are o influenţă semnificativă asupra dezvoltării infrastructurii de transport din judeţ. La nivelul judeţului.755.

150 m lăţime Ciucarul Mic şi Strabatul Mic 13. de diversitatea reliefului din zona muntoasă. la ora actuală turismul rural este încă într-o fază incipientă de constituire. comuna Cireşu: vestigii ale unei aşezări şi cuptoare dacice 11. Cazanele Mici . de arhitectură şi artă. Deşi. vestigii epipaleozoice. de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite. datorită peisajelor de o frumuseţe rară si. Insula Şimian: vestigiile cetăţii medievale turceşti de pe fosta insulă Ada Kaleh 12. Ponoarele.monumente naţionale 14. Tri-Kule 8. Cerneţi – Cula lui Tudor Vladimirescu 10. bronz. Principalele centre de atracţii – locaţii culturale naturale sau arhitecturale din judeţul Mehedinţi sunt : 1. ruinele cetăţii Severin 2. romano-bizantine 4.170 m lăţime Ciucarul Mare şi Stabatul Mare . Schela Cladovei.9. la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii. Gura Văii: insula Golu cu fortificaţii romane. Epuran. Cheile Costeştilor 18. Sfodea. Baloteşti: ruinele cetăţii Gradetului 7. ruinele bisericii medievale romano-bizantine. Cheile Topolniţei (500 m) – rezervaţie de interes naţional 17. zonele deluroase şi montane ale regiunii prezintă potenţialul cel mai ridicat pentru practicarea acestui tip de turism. unele unice prin valoarea si ineditul lor. Puţinei: Castru Roman 9. Bobaiţa: vestigii cetate dacică 6. în plus. Drobeta Turnu Severin: ruinele oraşului roman.Turism Potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea şi de defileul său. castru şi termele romane. Bulba – de interes local 16. Şviniţa: ruine turn roman. Izverna 15. Cheile şi Izvoarele Coşuştei – zone protejată de interes naţional . fier. Peşterile Balta. datorita calităţii aerului şi apei.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 3. podul traian. 3. Peşterile Topolniţa. exprimat printro serie de monumente istorice. Şimian şi Ostrovul Şimian cu vestigii neolitice. multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice. cetate Ada Kaleh strămutată 5. Cazanele Mari .

Peştera Podului.2 28. 21.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 19.5 47. Peştera Ponoarele. Pădure de liliac Ponoarele – rezervaţie naturală Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică la 31 iulie 2005 Judeţul Mehedinţi Total Hoteluri şi moteluri Tabere de preşcolari elevi şi 2003 13 8 3 2004 13 8 2 2005 15 9 2 Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 2 - 2 1 3 1 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Judeţul Mehedinţi Anii 2003 2004 2005 Capacitate de cazare turistică Existentă (locuri) 1358 916 1164 1) În funcţiune (mii locuri-zile) 414. Cornetul Mare. .6 315. Complexul carstic Ponoarele – rezervaţie de importanţă naţională cu Peştera Bulba.5 46. Formaţiuni Carstice comuna Balta – polii. sorburi. Cornetele calcaroase – de interes naţional 23.0 28. Polia Nadanova – cea mai mare din Podişul Mehedinţi 22.0 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi 2005 Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului Inexistenta unui sistem adecvat de colectare a deşeurilor precum şi depozitarea necontrolată a acestora în zonele cu destinaţie turistică poate diminua/stopa creşterea numărului de vizitatori în aceste zone şi reprezintă o limită în ceea ce priveşte realizarea agroturismului.5 115. lacul Gornoviţa.8 45.0 404.3 39. lacurile Zătonul Mare şi Mic 20.4 123. lacul Balta.0 Sosiri (mii) Înnoptări (mii) Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%) 117.

reciclarea şi tratarea deşeurilor în vedrea valorificării energetice şi materiale. Astfel pentru eliminarea deşeurilor este recomandată construirea unui depozit zonal în zona localităţii Roman care să deserveasca partea de est a judeţului şi extinderea depozitului existent de la Piatra Mehedinţi fără a da însă detalii cu privire la amplasarea acestora. Principalele aspecte tratate în PJGD Mehedinţi se referă la colectarea şi transportul deşeurilor. indicând în linii generale facilităţile de deşeuri necesare a se realiza fără a indica însă amplasamentele pentru acestea.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 4. depozitarea deşeurilor. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJGD Mehedinţi Planul de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Mehedinţi are o abordare judeţeană în planificarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor municipale. . Trebuie menţionat însă că investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea şi implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact potenţial asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM). În concluzie. acolo unde este cazul. Asemănător s-a procedat şi în cazul staţiilor de transfer. a staţiior de sortare şi de compostare stabilindu-se doar capacitatea necesară pentru atingerea ţintelor legislative pentru deşeurile de ambalaje şi deşeuri biodegradabile. evaluarea şi analizarea obiectivelor şi măsurilor propuse nu a dus la indentificarea unor zone posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJDG Mehedinţi.

Arii naturale protejate • Degradarea ariilor naturale protejate datorită unui sistem de gestionare a deşeurilor inadecvat sau inexistent care poate duce la scăderea diversitătii biologice şi la periclitarea statului favorabil de conservare a populaţiilor speciilor sălbatice. • Menţinerea unor suprafeţe mari de teren necesare depozitării deşeurilor datorită faptului că nu există facilităţi suficiente pentru reciclarea. tratarea şi valorificarea deşeurilor. • Emisii atmosferice ridicate datorită unui sistem necorespunzător pentru colectarea şi transportul deşeurilor. Solul şi subsolul • Suprafeţe mari de terenuri afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor prin lipsa sistemelor de impermeabilizare care să nu permita infiltraţia levigatului în sol. Aer • Poluarea atmosferei datorită emisiilor de biogaz de la depozitele necontrolate şi arderilor necontrolate de deşeuri. Probleme de mediu existente.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 5. relevante pentru PJGD Mehedinţi Principalele probleme de mediu existente la nivelul judeţului Mehedinţi. sunt prezentate în continuare pentru fiecare aspect de mediu relevant pentru PJDG. fără respectarea distanţei maxime admisibile impuse de legislaţie. Apele de suprafaţă şi subterane • Poluarea apelor subterane datorită infiltraţiilor de levigat rezultat atât de la depozitarea necontrolată a deşeurilor din mediul urban cât şi a spaţiilor de depozitare necontrolate din zonele rurale. • Poluarea apelor de suprafaţă datorită administrării incorecte a depozitelor existente (poluarea cu deşeuri uşoare antrenate de vânt). a depozitelor necontrolate de deşeuri. datorate actualului sistem de gestioare a deşeurilor muncipale. • Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane datorită amplasării necorespunzătore. .

este ineficinet din punct de vedere economic şi afectează mediul înconjurător. Peisaj şi patrimoniu cultural • Degradarea peisajului natural şi cultural datorită inexistentei unui serviciu de salubrizare care să asigure colectarea. transportul şi depozitarea deşeurilor. Turism durabil • Scăderea poteţialului turistic al zonei datorită unei gestiuni necorespunzătoare a deşeurilor ceea ce implicit înseamnă şi o scădere a performanţelor ecomonice mai ales în zonele predominat tursitice.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Sănătatea umană • Poluarea aerului. poate afecta pe termen lung sănătatea populaţiei. mai ales în zonele dens populate. a apei şi a solului. Transport durabil • Lipsa unei organanizări eficiente a traseelor de colectare şi transport a deşeurilor cat şi vechimea echipamentelor de transport utilizate îngreuneaza traficul rutier. rezultată în urma unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor menjare. .

Menţionăm că. s-a ţinut cont de obiectivele raportului de mediu precum şi de orice alte consideraţii de mediu. acestea fiind armonizate într-o cât mai mare măsură cu obiectivele PJGD Mehedinţi. . pe perioada pregătirii PJGD Mehedinţi. În cadrul grupului de lucru SEA au fost definite obiectivele şi indicatorii de mediu ai raportului de mediu. În etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atât legislaţia naţională în domeniu cât şi următoarele documente strategice: • Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor. acestea fiind prezentate în tabel. comunitar sau internaţional. Obiective de protecţie a mediului. stabilite la nivel naţional. Deşi nu este expres cerut prin HG 1076/2004 (privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe) a fost util pentru procesul de evaluare să se definească obiectivele şi indicatorii raportului de mediu. relevante pentru PJGD Mehedinţi Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ca urmare a implementării PJGD Mehedinţi. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea IV Oltenia (PRGD Regiunea IV Oltenia). comunitar sau internaţional. • Planul Regional de Acţiune pentru Mediu. De asemenea.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 6. • Raport privind starea mediului în judeţul Mehedinţi. obiectivele raportului de mediu au fost definite în concordanţa cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional. 2006. • Ghidul practic pentru elaborarea PRGD. • Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. • PJGD Mehedinţi.

Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. Îndeplinirea acestor obiective va conduce la scăderea emisiilor atmosferice asociate sectorului de gestionare a deşeurilor. prin reducerea emisiilor generate de inflitratrea levigatului şi închiderea şi monitorizarea facilităţilor existente care nu corespund normelor naţionale şi care poluează mediul înconjurător. prin crearea de facilităţi adecvate pentru gestionarea deşeurilor. sortarea. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. Limitarea poluării mediului înconjurător. valorificarea materialelor reciclabile şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale care să asigure colectarea. Poluarea solului şi subsolului O4. reciclarea. tratarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor la nivelul întregului judeţ.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Obiective de mediu relevante pentru evaluarea strategică a PJGD Mehedinţi Elemente de mediu Obiective de mediu relevante Obiectiv general privind poluarea mediului înconjurător OG. Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă . transportul şi depozitarea deşeurilor muncipale O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate (inclusiv implementarea sistemelor de colectare şi stocare a biogazului produs în depozitele de deşeuri). Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor prin reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate. corespunzătoare standardelor şi normelor europene pentru colectarea. O3. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale sau sănătatea umană. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la scăderea emisiilor de poluanţi în apele subterane şi de suprafaţă Poluarea aerului şi schimbări climatice O2. transportul. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la scăderea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor precum şi la scăderea gradului de poluare a subsolului datorat infiltraţiilor poluanţilor (levigat) proveniţi de la depozitele neconforme.

Peisaj şi patrimoniu cultural O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Elemente de mediu Biodiversitatea. colectarea şi epurarea apelor de infiltraţii. se va crea un impact vizual pozitiv şi va fi sporit gradul de confort al mediului înconjurător prin evitarea depozitării necontrolate sau amplasarea unor facilităţi de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor în interiorul sau în vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună salbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. controlul emisiilor atmosferice. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la stabilirea unui serviciu de salubrizare care să asigure colectarea şi transportul deşeurilor în mod corespunzător şi va stopa practicile de depozitare necontrolată a deşeurilor în spaţii neamenajate acesta fiind unul din factorii importanţi care duc la degradarea peisajelor naturale. Sănătatea umană O6. transportul şi depozitarea deşeurilor şi organizarea eficientă a acestora vor contribi la stoparea degradării peisajului din judeţ. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea diversităţii biologice şi asigurarea unei stări favorabile de conservare a populaţiilor speciilor sălbatice protejate. respectarea distanţelor de siguranţă. flora şi fauna Arii naturale protejate Obiective de mediu relevante O5. stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în spaţii neamenajate). De asemenea. a mediului şi a zonelor locuite. transportul şi depozitarea deşeurilor (colectarea conformă a deşeurilor. . Îmbunătăţirea facilităţilor existente pentru colectarea. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la creşterea gradului de sănătate a populaţiei şi implicit la îmbunătăţirea calităţii vieţii mai ales în zonele dens populate. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea.

. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier prin modernizarea sistemului actual de transport şi colectare a deşeurilor. în programele iniţiate de autorităţile responsabile cu gestionarea deşeurilor. De asemenea. va creşte. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea şi utilizarea mai eficientă a resurselor naturale. gradul de implicare/participare a publicului. Turism durabil O9. De asemenea. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la creşterea gradului de conştientizare a publicului asupra problemelor de mediu generate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate şi eficiente şi optimizarea traseelor de colectare. Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deşeurilor O11. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce atât la îmbunătăţirea traficului rutier cât şi la reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la dezvoltarea şi promovarea turismului durabil.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Elemente de mediu Transport durabil Obiective de mediu relevante O8. Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la creşterea/menţinerea numărului de vizitatori în zona vizată. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale O10.

Sistemul de evaluare a potenţialui impact asupra factorilor de mediu ce poate apărea prin implementarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor s-a realizat pe baza următorului punctaj: +2: impact pozitiv substanţial asupra obiectivului de mediu +1: impact pozitiv asupra obiectivului de mediu 0: nici un impact/impactul nu poate fi evaluat -1: impact negativ asupra obiectivului de mediu -2: impact negativ substanţial asupra obiectivului de mediu Pentru punctajul acordat fiecărui obiectiv din PJGD relativ la obiectivele de mediu este prezentată o justificare a motivelor care au condus la alegerea făcută. 1 Descriere Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei cu privire la gestionarea corespunzătoare a deşeurilor va avea ca efect indirect limitarea poluării apelor subterane. O2. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale.2. 7.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 7.Metodologia de evaluare Evaluarea are ca scop identificarea acelor potenţiale neconcordanţe dintre obiectivele propuse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale în judeţul Mehedinţi cu obiectivele de referinţă pentru protecţia mediului.Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGD Mehedinţi Evaluarea obiectivelor din PJGD relative la obiectivele de mediu Domeniu: INFORMAREA ŞI CONŞTIENTIZAREA PĂRŢILOR IMPLICATE Obiectiv PJGD: Promovarea unui sistem de informare.0). Planul în sine are ca scop protejarea mediului încojurator prin eliminarea practicilor şi facilităţilor existente foarte poluante în paralel cu propunea unui nou sistem care să respecte toate normele legislative privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 7. Prevenirea poluării aerului sau Eval. conştientizare şi motivare pentru părţile implicate Obiective de mediu O1.1. Îmbunătăţirea comportamentului 1 . Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2.

renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. O6.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. transportul şi depozitarea deşeurilor. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. 1 O5. Condiţiile de viaţă ale populaţiei pot fi îmbunătăţite prin schimbarea comportamentului vis-avis de gestionarea adecvată a deşeurilor în paralel cu asigurarea infrastructurii de către autorităţile publice. O9. 1 populaţiei cu privire la gestionarea corespunzătoare a deşeurilor va avea ca efect indirect limitarea poluării aerului. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. O4. O3. 1 . Se estimează un efect pozitiv prin schimbarea comportamentului privind depozitarea necontrolată a deşeurilor. Se estimează un impact pozitiv indirect. Implicarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la prevenirea generării deşeurilor. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. tratarea şi valorificarea deşeurilor va conduce la reducerea cantităţii de deşeri depozitate şi la diminuarea suprafeţelor afectate de depozile de deşeuri Se estimează un impact pozitiv indirect. 1 1 Scopul campaniilor de conştientizare îl reprezintă atât protecţia mediului cât şi asigurarea sănătăţii umane. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin 1 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. Conştienizarea populaţiei cu privire la eliminarea practicilor de ardere necontralată a deşeurilor în pararel cu asigurarea infrastructurii corespunzătoare pentru depozitare va contribui la scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră. O7. O8. colectarea separată.

renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. O3. O4. O10. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. Se estimează un efect pozitiv prin reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi depozitate. 2 Domeniu: PREVENIREA GENERĂRII DEŞEURILOR Obiectiv PJGD: Maximizarea prevenirii generării deşeurilor Obiective de mediu O1. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. 1 Descriere Unul din rezultatele imediate al aplicării principiului prevenirii deşeurilor îl reprezintă reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi depozitate generând un efect indirect de limitare a poluării apelor subterane. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. Eval. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. O11. Se estimează un efect pozitiv prin reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi depozitate. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. 1 Va exista un efect pozitiv datorită măsurilor privind implicarea populaţiei în colectarea separată a deşeurilor. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Prin campanii intensive şi periodice de conştientizare şi informare a părţilor implicate se va îmbunătăţi considerabil comporatamentul faţă de mediul înconjurător. 1 1 1 Reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate implică suprafeţe mai mici afectate de construirea noilor depozite sau prelungirea duratei de viaţă a celor . O2. una din condiţiile esenţiale pentru valorificarea deşeurilor.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor.

O5. 0 1 Aplicarea prevenirii generării deşeurilor implică utilizarea eficientă a resurselor. O6. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. transportul şi depozitarea deşeurilor. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. 1 Implicarea publicului pe de o parte iar pe de altă parte a producătorilor de bunuri de consum reprezintă elemente cheie pentru aplicarea principiuliui prevenirii generării deşeurilor. O8. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. . Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi existente. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O10. O7. O11. O9.

la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. Colectarea şi transportul deşeurilor implică renunţarea la depozitarea necontrolată şi prin urmare apariţia unui un efect pozitiv imediat auspra condiţiilor O5. Va exista un efect pozitiv prin limitarea depozitării necontrolate şi asigurarea unui sistem de transport eficient şi adecvat. Eval. o reprezintă poluarea cu deşeuri. 2 . Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. 2 Descriere Prin asigurarea sistemelor de colectare şi tranport a deşeurilor dispare fenomenul de depozitare necontrolată ceea ce va avea un efect pozitiv asupra limitării poluării apelor. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. Principala problemă a zonelor protejate. O2. 1 O6. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. 1 1 2 Va exista un efect pozitiv semnificativ în special în mediul rural deoarce prin asigurarea unui sistem de colectare a deşeurilor va dispărea fenomenul de depozitare necontrolată şi asftel vor fi reduse suprafeţele afectate. Asigurarea sistemului de colectare şi transport va avea un efect pozitiv asupra zonelor protejate existente şi va contribui la conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Se preconizează un efect pozitiv prin stoparea arderii necontrolate a deşeurilor.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Domeniu: COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR Obiectiv PJGD: Extinderea sistemelor de colectare şi transport a deşeurilor municipale Obiective de mediu O1. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. O3. dpdv al gestionării deşeurilor. O4. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. transportul şi depozitarea deşeurilor.

Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. deşeuri de ambalaje. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. O7. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. deşeuri biodegradabile) Obiective de mediu O1. 1 O9. dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate şi eficiente şi îmbunătăţirea traseelor de colectare vor duce la crearea unui efect pozitiv. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu Eval. O10. 1 Descriere Se estimează un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separată. Se estimează un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de 1 .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi de viaţă a populaţiei. deşeuri periculoase din deşeuri menajere. O2. Prin asigurarea infrastructurii necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor se poate contribui direct la dezvoltarea unui turism durabil. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. 1 1 Ar putea exista efecte pozitive indirecte. Prin modernizarea şi extinderea sistemului actual de transport şi colectare a deşeurilor. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. O11. Domeniu: COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR Obiectiv PJGD: Extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor muncipale (deşeuri voluminoase. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. deşeuri din construcţii şi demolari. 1 Asigurarea infrastructurii pentru colectare şi transport poate conduce la îmbunătăţirea comportamentului publicului faţă de mediul înconjurător. 1 Modernizarea şi extinderea sistemului de colectare şi transport va contribui la protecţia peisajului cultural. O8.

Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. O6. O4. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. Asigurarea unui sistem de colecate separată implică amplasarea mai multor pubele pentru fiecare tip de fracţie de deşeuri şi a unor puncte de colecatre care pot avea un potenţial efect negativ asupra peisajului natural. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. 1 Colectarea separată a deşeurilor reprezintă premisa principală de la care pleacă valorificarea deşeurilor ceea ce înseamnă reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate şi implicit reducerea suprafeţelor afectate. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. O7. colectare separată. Se estimează un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separată. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. 1 Se estimează un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separată. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. 1 O5. O3. O10. transportul şi depozitarea deşeurilor. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. 0 2 Colectarea separată a deşeurilor in vederea valorificării energetice şi materiale va avea un efect pozitiv . Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O9. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. 1 -1 O8.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. creşterea gradului 0 Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor reprezintă una din condiţiile esenţiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei.

1 semnificativ prin utilizarea acestora ca sursă neconvenţională de energie şi astfel utilizarea eficientă a resurselor naturale.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. . O11. Gradul de colectare separtă este direct influenţat de gradul de conştientizare a populaţiei precum şi de implicarea acesteia în aplicarea acestui sistem.

Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. O6. O5. Eval. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. 0 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. 1 Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate va avea un efect pozitiv indirect prin reducerea suprafeţelor afectate de spaţiul alocat noilor depozite de deşeuri sau prelungirea duratei de exploatare a celor existente.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Domeniu: TRATAREA DEŞEURILOR Obiectiv PJGD: Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate Obiective de mediu O1. O2. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. transportul şi depozitarea deşeurilor. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O3. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. O4. . 1 Descriere Promovarea tehnicilor de tratare a fracţiei biodegradabile va avea ca rezultat direct reducerea cantităţii de deşeuri depozitate şi prin urmare reducerea emisilor de poluanţi în apă şi aer. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. 1 -1 Se estimează un impact negativ pe termen lung datorită emisiilor de gaze rezultate din procesul de compostare a deşeurilor organice. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O7.

Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. 1 1 Se preconizează un efect pozitiv asupra scăderii nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră. O2. implementarea colectării selective şi a depozitării Eval. O11. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. O10. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. O3. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. O9. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Reducerea fracţiei biodegradabile din deşeurile municipale presupune colectarea separată a materiei organice ceea ce nu se poate realiza la nivelul cerut fără campanii susţinute de conştientizare şi informare a factorilor implicaţi. . 1 Descriere Reciclarea deşeurilor va avea un efect pozitiv asupra limitării poluării apelor subterane şi de suprafaţă şi a aerului. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. 1 Domeniu: VALORIFICAREA DEŞEURILOR Obiectiv PJGD: Valorificarea energetică şi materială a deşeurilor de ambalaje Obiective de mediu O1. 0 1 Promovarea practicilor de compostare individuală în mediul rural şi compostarea deşeurilor verzi va conduce la creşterea cantităţii de compost ce poate fi valorificat în agricultură.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi O8. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate.

O10. Asigurarea sistemului de colectare separtă a deşeurilor în paralel cu staţiile de sortare şi în final reciclarea vor contribui la îmbunătăţirea comportamentui ecologic. O5. O11. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. 0 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. O6. O7. O9. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. O4. 0 1 Reducerea poluării apei.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi controlate. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. transportul şi depozitarea deşeurilor. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O8. Efectul pozitiv este sporit dacă se asigură colectarea separată a deşeurilor şi tratarea acestora în staţiile de sortare. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. 0 2 1 Reutilizarea produselor şi materialelor şi utilizarea materialelor reciclate va reduce consumul de resurse naturale. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. Sistemele . 2 Un rezultat imediat al valorificării deşeurilor prin reciclare sau valorificare materială este reprezentat de reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate şi astfel reducerea spaţiilor necesare pentru noile depozite sau prelungirea duratei de viaţă a celor existente. aerului şi solului contribuie indirect la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei.

Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. O6. O4. transportul şi depozitarea deşeurilor. O5. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi stabilite pentru gestionarea deşeurilor trebuie să funcţioneze alături de un sistem susţinut de conştientizare şi informare pentru părţile implicate. Domeniu: NAMOLURI ORĂŞENEŞTI PROVENITE DE LA STAŢIILE DE EPURARE Obiectiv PJGD: Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. . 1 1 Se estimează un impact pozitiv indirect. cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Obiective de mediu O1. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. O2. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. 1 Depozitarea corespunzătoare a nămolului duce la diminuarea suprafeţelor afectate. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. Se estimează un impact pozitiv indirect. 1 Descriere Se estimează un impact pozitiv prin prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă şi depozitarea corespunzătoare a acestuia. 1 1 Prin reducerea emisiilor de poluanţi în apă se crează premisele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei. Eval. O3. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. Se estimează un impact pozitiv indirect.

Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. valorificare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz Obiective de mediu O1. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi O7. O2. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. 0 1 Se estimeză un efect pozitiv prin valorificarea în agricultură a nămolului rezultat de la staţiile de epurare . la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. renunţarea la arderea Eval. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. O9. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O11. O10. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. 0 Domeniu: VEHICULE SCOASE DIN UZ Obiectiv PJGD: Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. 0 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. . 0 Descriere Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. doar în cazul respectării condiţiilor legislative în vigoare. O8. O3.

0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. 0 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi necontrolată a deşeurilor. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. O9. O11. transportul şi depozitarea deşeurilor. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Domeniu: ELIMINAREA DEŞEURILOR . Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. O6. O7. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O10. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. Responsabilizarea populaţiei cu privire la obligaţia de a abandona VSU doar în locurile stabilite. O8. O5. O4. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. 0 1 1 Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate contribuie la conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier.

Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. Prin închiderea vechilor depozite neconforme şi realizarea a noi depozite conforme prevăzute cu sisteme de colectre şi tratare a biogazului rezulut se asigură scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Se preconizeaza efecte pozitive pe termen lung. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. O2. 2 Descriere Prin închiderea depozitelor existente din mediul urban. O3. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea 1 . a spaţiilor de depozitare din mediul rural şi prin construirea a noi depozite ecologice se va contribui la limitarea poluării aplelor subtenare şi de suprafaţă. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. 1 2 O7. 1 1 2 O5. Depozitarea corepsunzătoare a deşeurilor are un efect pozitiv imediat asupra solului evitând emisiile cu poluanţi prin asigurarea sistemelor de impremeabilizare. Închiderea depozitelor poluante şi promovarea celor conforme prevăzute cu sisteme de colectare şi tratare a biogazului vor duce la prevenirea poluării aerului. O4. O6. Eval. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. Închiderea şi ecologizarea spaţiilor necontrolate din mediul urban şi rural vor avea un efect pozitiv asupra zonelor protejate existente şi a consevării habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Obiectiv PJGD: Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor Obiective de mediu O1. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Obiectivul va ave un efect pozitiv datorită măsurilor de ecologizare a vechilor depozite neconforme şi asigurarea unora noi care să respecte distanţa maximă admisă între depozit şi aşezările umane. Realizarea de facilităţi corespunzătoare va asigura protecţia peisajului natural şi cultural. transportul şi depozitarea deşeurilor. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale.

O8. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. O11. Se estimează un impact pozitiv indirect. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. O9. O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. 1 0 Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu. . Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi corespunzătoare a deşeurilor.

în special cele referitoare la extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare. valorificarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor contribuie în primul rând la diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor şi implicit la limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Astfel. Un element pozitiv de o importanţă deosebită îl reprezintă conservarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor şi creşterea gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul de mai jos.3.Evaluarea efectelor cumulative a obiectivelor PJGD Mehedinţi relativ la obiectivele de mediu Evaluarea cumulativă a obiectivelor formulate în PJGD relativ la obiectivele de mediu s-a realizat prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare obiectiv. măsurile şi obiectivele propuse în PJGD.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 7. . Evaluarea efectelor de mediu generate de implementarea PJGD Mehedinţi 12 10 8 6 4 2 0 O1 O2 O3 O4 O6 O7 O8 O9 O10 O11 O12 Din analiza rezultatelor obţinute se evidenţiază faptul că toate obiectivele de mediu au valori pozitive şi prin urmare proiectarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor ţine cont de elementele de mediu şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. tratarea.

Se recomandă ca. .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 8. în conformitate cu prevederile Ordinului nr. • Poluarea solului şi subsolului. reducerii şi compensării efectelor negative asupra mediului generate de proiectul în cauză. reducerea şi compensarea oricărui efect advers asupra următoarelor aspecte de mediu: • Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă. • Schimbări climatice. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PJGD Mehedinţi În capitolul 6 au fost identificate potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării PJGD Mehedinţi. • Poluarea aerului. Nu au fost identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii umane în context transfrontieră. Măsurile propuse pentru a preveni. • Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a implementării proiectului propus. flora şi fauna. • Biodiversitatea. De asemenea. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră Măsurile propuse în cadrul PJGD Mehedinţi au aplicabilitate la nivel judeţean. • Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse (BAT). Au fost considerate măsuri pentru prevenirea. există posibilitatea suplimentară a identificării eventualelor aspecte de impact şi a verificarii conformării cu prevederile legislaţiei de mediu. Evaluările de impact vor permite identificarea: • Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus. • Setului de măsuri necesar prevenirii. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu). S-a arătat de asemenea că măsurile propuse în cadrul PJGD Mehedinţi nu generează efecte negative asupra mediului. în cadrul procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru proiectele ce vizează sectorul de gestionare a deşeurilor (acolo unde este necesar. viitoarele proiecte de investiţii ce vizează sectorul de gestionarea deşeurilor să fie supuse evauarii de impact asupra mediului (EIM) conform legislaţiei în vigoare. în vederea identificării tuturor riscurilor privind poluarea mediului înconjurător. 9.

Proiectele de închidere vor trebui să prevadă desfăşurarea lucrărilor cu reducerea la minim a riscului apariţiei unor poluări accidentale. Calitatea apelor de suprafaţă în care se va face evacuarea efluentului staţiei de epurare va trebui monitorizată. prin reducerea emisiilor generate de inflitratrea levigatului şi închiderea şi monitorizarea facilităţilor existente care nu corespund normelor naţionale şi care poluează mediul înconjurător. În cazul evacuării în receptori naturali. • • • • • . La amplasarea viitoarelor facilităţi de depozitare temporară şi finala a deşeurilor se vor evita zonele cu potenţial ridicat de inundabilitatea şi zonele în care nivelul apei freatice se găseste la mică adâncime. • Peisaj şi patrimoniu cultural. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprfaţă. Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă O1. • Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale. la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale. • Turism durabil. limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare a depozitelor sunt cele prevăzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali. Aceste facilităţi vor trebui prevăzute cu foraje de monitorizare a calităţii apelor subterane. • Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deşeurilor. • Transport durabil. Toate facilităţile pentru depozitarea temporară a deşeurilor vor fi prevăzute cu sisteme de impermeabilizare în vederea evitării infiltraţiilor în apele subterane a apelor uzate (levigat).Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • Sănătatea umană. Măsuri propuse: • Închiderea depozitelor neconforme din mediul urban şi a spaţiilor de depozitare din mediul rural. Viitoarele depozite de deşeuri vor fi prevăzute cu instalaţii de colectare şi epurare a levigatului şi a apelor pluviale din perimetrul depozitelor. Toate facilităţile de colectare a deşeurilor vor fi prevăzute cu platforme betonate care să împiedice infiltrarea poluanţilor în sol şi implicit în apele subterane. Se vor asigura toate măsurile pentru eliminarea riscurilor privind apariţia ulterioară a unor poluări.

Existenţa zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie. Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomote şi vibraţii. cu potenţial redus de poluare. Poluarea aerului şi schimbări climatice O2. valorificarea materialelor reciclabile şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale care . Stoparea arderii necontrolate a deşeurilor. Respectarea distanţelor de securitate faţă de aşezările umane. inclusiv implementarea sistemelor de colectare şi stocare a biogazului produs în depozitele de deşeuri. Reducerea emisiilor de praf în aerul atmosferic în diferite etape de gestionare a deşeurilor. renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor. Eficientizarea sistemului de transport al deşeurilor. O3. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorspunzătoare a deşeurilor prin reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor şi se vor respecta zonele cu interdicţii de construire. acolo unde este cazul. pentru asigurarea respectării cerinţelolor privind nivelul emisiilor şi calitatea aerului ambiental. precum şi asigurarea unor măsuri tehnologice de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici rezultaţi (acolo unde este cazul). Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană. astfel încât să se respecte limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Măsuri propuse: • • • • • Limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. implementarea colectării selective şi a depozitării controlate (inclusiv implementarea sistemelor de colectare şi stocare a biogazului produs în depozitele de deşeuri). Utilizarea echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri muncipale generate şi depozitate. în jurul facilităţilor de tratare a deşeurilor. Implementarea colectării selective şi a depozitării controlate. • • • • • Poluarea solului şi subsolului O4. Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri).

reciclarea. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea. tratare şi depozitare). colectarea şi epurarea apelor de infiltraţii. corespunzătoare a deşeurilor la nivelul întregului judeţ. sortarea. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună salbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. transportul. • • Biodiversitatea. Interzicerea depozitării direct pe sol a deşeurilor în toate etapele de gestionare (colectare. transportul. Închiderea şi ecologizarea spaţiilor actuale de depozitare neconformă şi monitorizarea post-închidere. transportul şi depozitarea deşeurilor.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi să asigure colectarea. . transport. Măsuri propuse: • Respectarea legislaţiei şi a normelor în vigoare privind colectarea. stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în spaţii neamenajate). Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale care să asigure colectarea. transportul şi depozitarea deşeurilor (colectarea conformă a deşeurilor. reciclarea. tratarea şi eliminarea Valorificarea materialelor reciclabile (va conduce la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate). Respectarea regimului de construire şi a distanţelor minime de protecţie faţă de ariile naturale protejate (reţeaua europeană Natura 2000 şi reţeaua naţională de arii naturale protejate). Măsuri propuse: • • • Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate. flora şi fauna O5. respectarea distanţelor de siguranţă.. Măsuri propuse: • • Reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. controlul emisiilor atmosferice. • Sănătatea umană O6. tratarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor. sortarea. Evitarea depozitării necontrolate sau amplasarea unor facilităţi de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor în interiorul sau în vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale.

Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate şi eficiente. acolo unde este cazul. Controlul emisiilor atmosferice aferente sistemului de gestionare a deşeurilor. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor şi îmbunătăţirea traficului rutier prin modernizarea sistemului actual de transport şi colectare a deşeurilor. transportul şi depozitarea deşeurilor şi organizarea eficientă a acestora. Realizarea de perdele vegetale de protecţie între facilităţile de depozitare a deşeurilor şi zonele populate. Implementarea şi. Stoparea depozitării necontrolate/ilegale a deşeurilor în spaţii neamenajate. Măsuri propuse: • • • • Stabilirea unui serviciu de salubrizare care să asigure colectarea şi transportul deşeurilor în mod corespunzător. Interzicerea amplasării oricăror facilităţi de gestionare a deşeurilor în ariile protejate. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Adoptarea acestei măsuri va contribui la stoparea degradării peisajului din judeţ. dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate şi eficiente şi optimizarea traseelor de colectare. . Stoparea practicilor de depozitare necontrolată a deşeurilor în spaţii neamenajate. Măsuri propuse: • • Modernizarea sistemului actual de transport şi colectare a deşeurilor. Delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă şi statiile de epurare. Revitalizarea zonelor degradate. extinderea serviciilor de colectare selectivă a deşeurilor. Respectarea distanţelor de siguranţă privind facilităţile de gestionare a deşeurilor. Îmbunătăţirea facilităţilor existente pentru colectarea. • Transport durabil O8.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • • • • • • • • Colectarea conformă a deşeurilor. Peisaj şi patrimoniu cultural O7. Colectarea şi epurarea apelor de infiltraţii.

Promovarea utilizării nămolului provenit de la staţiile de epurare în agricultură. Creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor în vederea valorificării energetice şi materiale. Reducerea disconfortului asociat transportului şi colectării deşeurilor. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Adoptarea de măsuri pentru încurajarea reutilizării. Stoparea depozitării necontrolate.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • • Optimizarea traseelor de colectare. cu respectarea legislaţie în vigoare. Măsuri propuse: • • • • • • Prevenirea generării deşeurilor. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor. Turism durabil O9. Măsuri propuse: • • Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate şi stoparea depozitării necontrolate. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale O10. creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. Măsuri propuse: . Creşterea gradului de colectara separată a fracţiei biodegradabile din deşeurile menajere în vederea composţării. Crearea şi asigurarea capacităţilor necesare pentru reciclarea deşeurilor precum dezvoltarea unei pieţe viabile pentru materiile prime secundare la nivel judeţului. şi Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deşeurilor O11.

o Promovează minimizarea consumului de energie. ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generării deşeurilor. Identificarea şi utilizarea criteriilor de mediu în prioritizarea proiectelor ce vizează sectorul de gestionare a deşeurilor. acordând atenţie deosebită siturilor Natura 2000 şi fragmenţării habitatelor. • • Sprijin prioritar trebuie acordat investiţiilor care: o Promovează cele mai bune tehnici/tehnologii disponibile. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PJGD Mehedinţi • Proiectele ce vizează sectorul de gestionare a deşeurilor trebuie să realizeze evaluarea impactului asupra mediului (EIM). . Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a deşeurilor. Creşterea gradului de implicare/participare a publicului în programele iniţiate de autorităţile responsabile cu gestionarea deşeurilor. creşterea eficienţei energetice şi a cererii de energie şi promovează conservarea şi reutilizarea resurselor naturale. în vederea reducerii poluării (BAT-uri). Alte măsuri propuse pentru a preveni. Notă: Implementarea cu succes a programelor ce privesc reciclarea şi colectarea selectivă presupune un grad ridicat de conştientizare a populaţiei cu privire la problematica gestionării deşeurilor. tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătatea populaţiei. minimizarea cantităţilor depozitate.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi • • Educarea şi conştientizarea publicului (autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni) cu privire la importanţa gestionării adecvate a deşeurilor.

regional şi local. biodegradabile. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese Identificarea şi analiza alternativelor tehnice propuse în PJGD Mehedinţi a fost realizată ţinând cont de următoarele aspecte: • Obiectivele propuse şi tintele legislative. o Redimensionarea zonelor de arondare propuse după finalizarea Studiilor de fezabilitate. reziduuri). Alternative privind sortarea: o Înfiinţarea de staţii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deşeurilor. Variantele alese 10. • Opţiunile tehnice disponibile şi agreate la nivel naţional. o Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru patru fracţii (hârtie/carton.1. Alternative privind pre-colectarea: o Pre-colectare individuală pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri). Alternative privind gestionarea deşeurilor biodegradabile: . În PJGD Mehedinţi au fost evaluate mai multe alternative pentru proiectarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale şi anume: Alternative privind arondarea localităţilor o Menţinerea arondării actuale. Alternative privind colectarea şi transportul: o Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi pentru spaţii înguste. reziduuri). alte reciclabile. • Particularităţile de natură socio-economică şi naturală ale judeţului Mehedinţi. o Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri).Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 10. alte reciclabile. o Staţii de sortare de capacitate mare aferente doar viitoarelor depozite. biodegradabile. o Pre-colectare individuală pentru patru fracţii (hârtie/carton. o Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate.

extinderea colectării deşeurilor pentru zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală. amenajarea celor 5 staţii de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport al deşeurilor.2.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi o Compostare individuală în mediul rural. Punctajul apreciat pentru fiecare criteriu mai sus menţionat a fost cuprins în intervalul de valori (-4. Implicarea cetăţenilor. Alternative privind depozitarea deşeurilor: o Închiderea depozitelor exitente neconforme cu asigurarea unei capacităţi de depozitare în depozitele conforme. Cerinţele legislative. o Staţie de tratare mecano-biologică. Aplicabilitate. Confortul/siguranţa cetăţenilor. Descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea Procesul de selectare a alternativelor s-a făcut prin analiza multicriterială urmată de dezbaterea rezultatelor în cadrul grupului de lucru. Costuri. o Staţii de compostare de capacităţi medii în cele 5 staţii de transfer. 10. Analiza multicriterială a ţinut cont de: • • • • • • Atingerea ţintelor asumate. o O staţie de compostare de mare capacitate. .4). Rezultatele evaluării multicriteriale au dus la selectarea cu prioritate a următoarelor alternative: Pentru deşeurile municipale asimilabile: închiderea depozitelor neconforme şi amenajarea la nivel judeţean a unui depozit conform cu normele europene. o Platforme comune pentru compostare.

valorificare şi eliminare pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte fapt ce va implica populaţia. crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor. vor apare containere speciale şi pentru colectarea hârtiei/cartonului. centrele pentru sortarea deşeurilor din ambalaje şi alte deşeuri reciclabile din deşeuri municipale creează noi locuri de muncă şi schimbă destinaţia unor fluxuri de deşeuri. Precolectarea diferenţiată. a materialelor textile şi sticlei provenite din comerţ. amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor voluminoase facilitează eliminarea acestora fără să fie depozitate necontrolat: utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării / reciclării materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate . implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciilor de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor. parcuri şi instituţii publice. va asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi noi reglementări şi cerinţe cu privire la colectare. a recipientelor din PET. colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi. sortare. încurajarea compostării deşeurilor în propria gospodărie în zonele rurale. precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură. a dozelor din aluminiu. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor deoarece containerele respectă un cod al culorilor. aceasta ducând la implicarea populaţiei. punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje şi a celor biodegradabile : sortarea la generator în containere speciale şi transport separat pentru hârtie/sticlă/plastic/deşeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie. dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute.

a. informarea populaţiei cu privire la conformarea la noile practici. beton. Astfel atingera ţintelor asumate presupune luarea în considerare a cel puţin două aspecte în selectarea alternativelor. tencuieli. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor are o abordare de ansamblu a sistemului de gestionare a deşeurilor. De exemplu pentru reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile de la depozitare alegerea alternativelor tehnice diferă pentru anul 2010 faţă de anul 2013 când cerinţele legislative devin mai riguroase şi trebuie adoptate măsuri suplimentare. Câteva acţiuni ce se vor desfăşura pentru atingerea scopului sunt : întărirea controlului şi înăsprirea din punct de vedere legal la autorizarea societăţilor de construcţii. a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi electronice realizând în acest fel noi locuri de muncă. Astfel.) vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării urmând ca fracţiile nevalorificate să fie eliminate controlat. noi surse de materii prime secundare şi se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice : de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceiaşi categorie. lemn ş. Pentru a atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase. aplicarea de tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări. deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Acţiunile ce trebuie întreprinse şi măsurile ce vor fi luate cu privire la fluxurile speciale de deşeuri şi informarea / consultarea populaţiei : deşeurile din construcţii şi demolări ( cărămizi.m. De asemena alegerea unei alternative tehnice ţine cont şi de ţintele legislative care trebuie îndeplinite la diferite intervale de timp. ţigle. .d. deşeurile menajere periculoase . chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare. alternativele tehnice recomandate a fi implementate la nivelul întregului judeţ urmează a fi analizate ulterior la nivel de studii de fezabilitate luând în considerare toate particularităţile judeţului. Trebuie precizat că printre criteriile utilizate în PJGD Mehedinţi pentru identificarea alternativelor tehnice optime a fost luat în considerare şi criteriul privind protecţia mediului. gradul de detaliu din punct de vedere tehnic fiind destul de redus.

Un efect advers neprevăzut poate fi un efect care nu a fost luat deloc în considerare pe durata evaluării de mediu sau anumite predicţii şi ipoteze ce s-au dovedit a fi incorecte. într-o fază iniţială. iar monitorizarea se axează asupra acestora. a efectelor semnificative asupra mediului. procesul de monitorizare confirmă existenţa efectelor adverse identificate în raportul de mediu. solul şi subsolul. efecte adverse care se manifestă însă cu o intensitate sporită. împreună cu APM Mehedinţi. Monitorizarea se referă la toate tipurile de efecte semnificative asupra mediului. turismul. Trebuie menţionat de asemenea că este dificil de stabilit o relaţie de tip cauză-efect la nivelul PJGD. Experienţa ne arată că. transportul. patrimoniul cultural.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 11. având în vedere domeniul mai larg de cuprindere al PJGD comparativ cu un proiect izolat. precum şi a efectelor adverse neprevăzute. Monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD Mehedinţi se bazează pe informaţiile privind starea mediului prezentate în capitolul 2. este cel care răspunde de crearea cadrului necesar pentru monitorizare. În cazul PJGD Mehedinţi s-a optat pentru efectuarea unuei monitorizări bazată pe indicatori dar nu este exclus ca. caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ – capitolul 3. raportul de mediu trebuie să descrie măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD Mehedinţi. potenţialele efecte semnificative asupra mediului – capitolul 6. În urma analizei PJGD Mehedinţi şi a consulţărilor grupului de lucru SEA s-a determinat că cele mai probabil afectate componente ale mediului vor fi: apele subterane şi de suprafaţă. resursele naturale şi populaţia. la data revizuirii PJGD sau oricând va fi considerat necesar. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD Mehedinţi Prezentul capitol propune un program de monitorizare a efectelor implementării PJGD Mehedinţi asupra mediului. să se apeleze şi la studii calitative/cantitative de specialitate. În general există două tipuri de instrumente de monitorizare: studii calitative/cantitative de specialitate (instrumente adecvate pentru situaţii complexe şi atunci când nu există suficiente informaţii pe baza cărora să se stabilească indicatori) şi indicatori. obiectivele de protecţie a mediului – capitolul 5. peisajul. problemele de mediu existente – capitolul 4. Monitorizarea implementării PJGD Mehedinţi are în vedere identificarea încă de la început. Titularul PJGD Mehedinţi. respectiv efecte pozitive. flora şi fauna. adverse. . prevăzute sau neprevăzute. Conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. sănătatea umană. biodiversitatea. în majoritatea cazurilor. respectiv CJ Mehedinţi. aerul. Efectele probabile ale implementării PJGD Mehedinţi au fost identificate şi descrise în capitolul 6 al raportului de mediu. precum şi pe informaţiile prezentate în PJGD Mehedinţi. în scopul de a putea întreprinde acţiunile de remediere corespunzătoare. În acest sens monitorizarea este dirijata în special spre aceste componente.

Indicatorii de mediu relevanţi. Indicatorii ce urmează a fi monitorizaţi se referă la ţinte existente care permit evaluarea impactului şi stabilirea de repere pentru monitorizare. %) . pe parcursul implementării PJGD. sunt prezentaţi în tabel. au aparut efecte adverse/neprevăzute asupra mediului. • Iniţia din timp măsurile de remediere necesare în cazul identificării de efecte adverse/neprevăzute asupra mediului. Pe baza obiectivelor de mediu relevante. sunt corecte şi dacă este necesară ajustarea sau actualizarea acestora. şi a obiectivelor PJGD Mehedinţi au fost definiţi indicatorii şi criteriile de evaluare a impactului asupra mediului. Trebuie remarcat că în cadrul PJGD Mehedinţi sunt stabilite măsuri de monitorizare a implementării PJGD Mehedinţi. identificate în cadrul grupului de lucru SEA. • Verifica dacă prognozele şi ipotezele.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi În cadrul grupului de lucru SEA a fost mai întâi evaluat sistemul de monitorizare propus în PJGD Mehedinţi. Nu s-au propus măsuri de monitorizare suplimentară. selectaţi în cadrul grupului de lucru SEA pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD Mehedinţi. pe baza cărora este elaborat raportul de mediu şi PJGD. Propunere privind indicatorii de monitorizare a efectelor implementării PJGD Mehedinţi asupra mediului Obiectiv de mediu relevant Obiectiv general privind poluarea mediului înconjurător Indicatori • Cantităţi generate de deşeuri municipale (tone/an) • Cantitatea de deşeuri generată pe locuitor (kg/loc/an) • Cantităţi generate de deşeuri asimilabile din comerţ şi industrie (tone/an) • Deşeuri colectate selectiv (tone/an) • Deşeuri reciclate (tone/an) • Deşeuri recuperate pentru folosire ulterioară (tone/an) • Aria de acoperire cu servicii de salubrizare – pondere număr de locuitori. monitorizarea se va adresa atât rezultatelor PJGD cât şi efectelor asupra mediului ale implementării PJGD. • Verifica dacă. generate de implementarea PJGD. Grupul de lucru SEA a recomandat integrarea monitorizării indicatorilor de mediu relevanţi în programul de monitorizare a PJGD. Membrii grupului de lucru SEA au stabilit ca scopul monitorizarii este de a: • Verifica dacă PJGD Mehedinţi este implementat cu succes. În mod ideal. suprafaţa • Rata de conectare a populaţiei la serviciile sanitare (urbane şi rurale. pe când în Raportul de Mediu se stabilesc indicatorii şi mecanismele de monitorizare a efectelor implementării PJGD Mehedinţi asupra mediului.

PM10 Descriere: Emisiile de poluanţi pe durata unei anumite perioade de timp şi pe unitate de teren (tone/an/km2).CH4 .SO2 . • Incidente legate de gestionarea deşeurilor cu efecte negative asupra solului – poluări accidentale (număr de evenimente) • Suprafaţa de teren reabilitată/ecologizată (ha) • Număr depozite neconforme reabilitate • Număr situri poluate istoric reabilitate Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă Poluarea aerului şi schimbări climatice Poluarea solului şi subsolului .VOC .N2O • Emisii atmosferice de: .: număr de incendii necontrolate) • Numărul de plângeri datorate exclusiv disconfortului olfactiv • Cantitatea anuala de gaze de depozit colectate şi tratate (depozite conforme) • Emisi de gaze cu efect de sera (tone CO2 echivalent): .CO2 . conform normativului NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali • Număr (pondere) de amplasamente autorizate care au depăşit limitele stabilite pentru descărcare • Incidente legate de gestionarea deşeurilor cu efecte negative asupra calităţii aerului (ex.compuşi organici volatili .oxizi de azot (NOx) .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Obiectiv de mediu relevant Indicatori • Raportul dintre cantitatea anuală de deşeuri colectate (anul curent) şi cea aferentă anului 2007 (t/an) Exprimă cantitatea de deşeuri ce nu mai este depozitată neconform sau eliberata direct în mediu • Incidente legate de gestionarea deşeurilor cu efecte negative asupra apei – poluări accidentale (număr de evenimente) • Indicatori de calitate ce caracterizează apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare a depozitelor.

(ex. Acest indicator nu ţine cont de gradul de acoperire cu servicii. la nivelul judeţului • Numărul de plângeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deşeurilor (indicator pentru gradul de disconfort) • Indicatori privind contribuţia modului de gestionare al deşeurilor la rata îmbolnăvirilor • Suprafaţa vechilor zone contaminate istoric ecologizată. revitalizată sau recuperată pentru a fi refolosită (ha) • Raportul dintre capacitatea totală a mijloacelor de transport deşeuri şi cantitatea totală de deşeuri municipale colectată Indicatorul reflectă direct eficienţa colectării deşeurilor municipale. • Număr vehicule/utilaje de transport deşeuri care respectă normele de poluare în vigoare • Număr de zone cu potenţial turistic acoperite cu servicii de salubrizare adecvate • Raportul dintre total deşeuri colectate selectiv şi total deşeuri colectate (tone deşeuri colectate selectiv/tone deşeuri colectate). clarificate sau investigate. flora şi fauna Arii naturale protejate Indicatori • Raportul dintre suprafaţa reabilitată din totalul suprafeţei afectate cu depozitarea necontrolată/ilegală a deşeurilor (km2 reabilitaţi / km2 ocupaţi cu depozitare necontrolată/ilegală) • Numărul total de incidente. ci de randamentul colectării selective • Raportul dintre total deşeuri valorificate/reciclate şi total deşeuri colectate separat • Co-generare de energie din deşeuri • Număr de proiecte care implică stimularea comportamentului responsabil în privinţa protecţiei mediului.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Obiectiv de mediu relevant Biodiversitatea. campanii de conştientizare) • Număr comunicate de presă • Număr conferinţe de presă • Număr întâlniri anuale cu administaţia publică locală şi cetăţeni • Număr materiale informative (pliante.) Sănătatea umană Peisaj şi patrimoniu cultural Transport durabil Turism durabil Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deşeurilor . broşuri etc.

• Programul de monitorizare propus în raportul de mediu se axează pe componente de mediu şi sănătate publică şi pe domeniile care ar putea fi influenţate de implementarea PJGD. Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi şi ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Mehedinţi. În stabilirea sistemului de monitorizare s-au avut în vedere următoarele principii. • Multe din datele privind calitatea mediului în zona geografică analizată nu pot fi generate sau colectate de către titularul PJGD Mehedinţi.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Responsabilitatea evaluării indicatorilor urmăriţi şi a întocmirii raportului anual de monitorizare revine Grupului de monitorizare. în prezentul raport de mediu sunt prezentate numai mecanismele de monitorizare a efectelor asupra mediului dar nu şi cele de monitorizare a implementării PJGD. ONG). în primul trimestru al anului. Pentru fiecare indicator vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. Institutul Naţional de Statistică. Pe baza cunostiintelor existente la momentul elaborării raportului de mediu. • Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului a fost dezvoltat pe baza programului general de monitorizare a implementării PJGD Mehedinţi. sistemul şi mecanismele de monitorizare a mediului au fost integrate în sistemul general de monitorizare a implementării PJGD. Trebuie precizat că. APM Mehedinţi. • O parte din informaţiile necesare trebuie să fie oferite de către viitorii investitori sau operatori de servicii prin intermediul evaluărilor de impact şi/sau a programelor de monitorizare. Raportul de monitorizare se va întocmi anual. Primul raport de monitorizare va fi realizat în anul 2009. reguli şi ipoteze: • Efectele asupra mediului generate prin implementarea PJGD Mehedinţi trebuie să fie monitorizate şi înregistrate. • Pentru a nu introduce costuri suplimentare aferente monitorizării s-a optat pentru păstrarea mecanismelor de monitorizare existente. Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova. . Administraţia Naţională "Apele Române". respectiv CJ Mehedinţi. Garda Naţională de Mediu. • În vederea simplificării procesului de monitorizare. Titularul planului trebuie să solicite şi să centralizeze aceste informatii acolo unde este cazul. ARPM Craiova. fiind necesară utilizarea unor date furnizate de instituţiile cu competenţe în acest domeniu (MMDD. alte autorităţi. ANPM. ce va fi format (conform PJGD Mehedinţi) din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Mehedinţi. echipa SEA a considerat ca mecanismele de monitorizare a mediului înconjurător sunt adecvate pentru monitorizarea mediului.

adică sintetizarea rezultatelor monitorizării de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele globale ale PJGD asupra obiectivelor de mediu relevante. În eventualitatea schimbărilor semnificative ale sţării mediului în zona analizată . Corelarea monitorizării PJGD Mehedinţi cu monitorizarea proiectelor individuale. nu au fost identificate ca fiind necesare sau relevante. trebuie întreprinse acţiuni de remediere sau atenuare corespunzătoare. Informaţiile referitoare la starea mediului. iniţierea de studii/analize în vederea compleţării lipsurilor de cunoştinţe. Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării. disponibile la data elaborării prezentului document şi relevante pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD Mehedinţi. dacă este cazul) precum măsuri de atenuare a acestora. Datele obţinute din monitorizare vor fi utilizate la întocmirea raportului de monitorizare a PJGD Mehedinţi. sunt prezentate în raportul de mediu. după caz. se recomandă revizuirea programului de monitorizare şi. În acest sens. Avizul de mediu va cuprinde măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului (cele prevăzute în raportul de mediu şi altele în plus. . Sistemul de monitorizare propus în prezentul raport de mediu va sta la baza monitorizării efectelor semnificative asupra mediului ale implementării PJGD Mehedinţi. la momentul elaborării raportului de mediu.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Recomandări: Dacă pe parcursul implementării PJGD Mehedinţi sunt identificate efecte adverse semnificative.Judeţul Mehedinţi. poate fi necesară şi colectarea unor date suplimentare care nu sunt colectate în mod obişnuit şi care. Includerea ONG-urilor de mediu în procesul de monitorizare.

care să înlocuiască actualul sistem. În cadrul capitolului 4 au fost identificate principalele probleme de mediu existente la nivelul judeţului Mehedinţi şi datorate actualului sistem de gestioare a deşeurilor muncipale. comunitar sau internaţional. să fie identificate o serie de soluţii durabile. precum şi alternativele rezonabile ale acestuia. Planul doreşte să ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor şi a programelor în domeniu şi reprezintă un instrument pe baza căruia se poate obţine asistenţă financiară şi suport din partea Uniunii Europene. ca în acest mod. În etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atat legislaţia naţională în domeniu cât şi alte documente strategice. luând în considerare obiectivele şi aria geografică ale planului sau programului. Capitolul 22 Mediu. respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului şi se întăresc aspectele pozitive. care să asigure îndeplinirea ţintelor naţionale şi a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. descrie şi evalueaze potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului. HG 1076/2004 publicat în MO Partea I-a nr. Rezumat nontehnic Scopul PJGD Mehedinţi este să promoveze cooperarea între autorităţile locale şi judeţene pentru a crea şi dezvolta un sistem integrat de management al deşeurilor. ineficient atât din punct de vedere economic cât şi al protecţiei mediului. . Conform HG 1076/2004. raportul de mediu trebuie să identifice. Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ca urmare a implementării PJGD Mehedinţi. principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor este reprezentat de PJGD Mehedinţi. implementarea PJGD Mehedinţi nu va genera efecte semnificative negative asupra mediului. adaptate particularităţilor locale. Prezentul raport de mediu s-a realizat în conformitate cu prevederile HG 1076/2004. După cum s-a arătat în capitolul 6. care îi ajută să pregătească şi să adopte decizii durabile. La nivel judeţean.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi 12. Evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie. Obiectivele raportului de mediu au fost definite în concordanţa cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional. Se urmăreşte. Scopul Directivei SEA este de a asigura că efectele asupra mediului ale anumitor planuri şi programe vor fi identificate şi evaluate în timpul elaborării şi înaintea adopţării lor. 707 din 5 august 2004. privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe transpune Directiva SEA în legislaţia naţională şi stabileşte procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri şi programe.

poluarea solului şi subsolului. va stimula economia şi turismul şi va contribui la promovarea dezvolţării durabile în cadrul judeţului Mehedinţi. flora şi fauna. reducerii şi compensării oricărui efect advers asupra mediului a implementării PJGD Mehedinţi s-a propus un set de măsuri. creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deşeurilor. În urma acestei evaluări au fost identificate alternativele tehnice şi trasate direcţiile generale pentru proiectele ulterioare ce urmează a se implementa la nivelul judeţului şi care în urma studiilor de fezabilitate vor descrie în amanunt detaliile tehnice. prezentaţi în capitolul 10. peisaj şi patrimoniu cultural. turism durabil. Monitorizarea implementării PJGD Mehedinţi are în vedere identificarea încă de la început. biodiversitatea. într-o fază iniţială. poluarea aerului şi schimbări climatice. transport durabil. În baza analizelor efectuate apreciem că implementarea PJGD Mehedinţi va avea un efect pozitiv asupra mediului şi sănătăţii umane. în scopul de a putea întreprinde acţiunile de remediere corespunzătoare. În cazul PJGD Mehedinţi s-a optat pentru efectuarea unei monitorizări bazată pe indicatori. Principalele dificultăţi întâmpinate pe parcursul evaluării SEA şi a elaborării raportului de mediu se datorează următoarelor aspecte: lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi În vederea preveniri. Trebuie menţionat însă că investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea şi implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact potenţial asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM). precum şi a efectelor adverse neprevăzute. sănătatea umană. Evaluarea şi analizarea obiectivelor şi măsurilor propuse nu a dus la indentificarea unor zone posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJGD Mehedinţi. defalcate pe următoarele aspecte de mediu: poluarea apelor subterane şi de suprafaţă. timpul extrem de scurt alocat elaborării raportului de mediu. Pentru proiectarea sistemului de gestionare a deşeurilor au fost propuse mai multe alternative tehnice şi evaluate pe baza unei analize multicriteriale. a efectelor semnificative asupra mediului. . lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu. conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale.

/2008 la şedinţa de Dezbatere publică a Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor Judeţul Mehedinţi . …./…./…./2008 şi lista participanţilor Procesul Verbal şi Lista Participanţilor vor fi ataşate prezentului Raport de Mediu după organizarea dezbaterii publice! Proces Verbal Încheiat astăzi.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Anexa 1 Rezumatul dezbaterii publice din ….

7. 2. . crt 1. 5. Numele şi prenumele Funcţia Instituţia Telefon/Fax/Email ..xx. 6.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Tabel cu participanţii la dezbaterea publică a PJGD Mehedinţi din xx. 3. 4..2008 Nr. 8.

completata şi modificata de Hotararea de Guvern nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor Hotararea de Guvern nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Anexa 2 Legislaţie naţională şi europeană Legislaţie europeană Directiva 2006/12/CE privind deşeurile Legislaţie naţională Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 662/ 2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. 75/ 442/ EEC.78/2000 privind regimul deşeurilor Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate Hotararea de Guvern nr. 27/2007. 61/2006 de modificare şi completare a OUG nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 91/692/EEC Legea nr. amendata de Directiva nr. 91/ 157/ EEC privind bateriile şi acumulatorii care contin anumite substante periculoase şi Directiva nr. de modificare şi completare a OUG nr. 426/2001 Legea nr. 235/ 2007 privind uleiurilor uzate Directiva nr. 87/101/EEC şi de Directiva nr. 1159/ 2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase Directiva nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase .91/156/EEC Directiva nr. amendata de Directiva nr. 75/ 439/ EEC privind uleiurile uzate. 61/2006 Directiva Cadru privind deşeurile nr.78/2000 privind regimul deşeurilor Legea nr. 441/ 2002 Hotararea de Guvern nr.

1274/2005 privind eliberarea permiselor de mediu pentru închiderea instalaţiilor pentru eliminarea.94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje Ordonanţa de Urgenţă nr.99/31/EC privind depozitarea deşeurilor Legislaţie naţională Hotararea de Guvern nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a . 105/25. depozitarea şi incinerarea deşeurilor Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1230/2005 Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Legislaţie europeană Directiva nr.04. 775/2006 pentru aprobarea listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia să îndeplinească unele din prevederile HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor modificata şi completata de Hotararea de Guvern nr. 1872/2006 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje Ordinul MMGA nr. 2000 /76 / EC privind incinerarea deşeurilor Hotararea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor Directiva nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor nr.756/2004 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor Directiva nr.268/2005 Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor nr. 757/ 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. 196/2005 aprobată şi modificată de Legea nr.2006 privind Fondul de Mediu Hotararea de Guvern nr. completat şi modificat prin Ordinul nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista nationala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje Hotararea de Guvern nr.

94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia nr.96/59/EC privind Hotararea de Guvern nr.94/904/CE privind lista deşeurilor periculoase) Hotararea de Guvern nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr.2001/119 privind lista deşeurilor (care inlocuieste Decizia nr. amendata de Decizia nr.1018/2005 privind infiintarea în cadrul Directiei Deşeuri şi Substante Chimice Periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati Ordinul MMGA nr. inclusiv deşeurile periculoase . 173/ 2000 pentru reglemeneliminarea bifenililor şi trifenililor tarea regimului special privind gestionarea şi controlul policlorurati (PCB şi PCT) bifenililor poli-clorurati şi a altor compusi similari modificata de Hotararea de Guvern 291/2005 Ordinul MAPM nr. 1018/2005 ce stabileste înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru compuşii numiţi în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase Decizia nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Legislaţie europeană Legislaţie naţională entităţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje Ordinul MMGA nr.856/2002 privind evidenta gestionarii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzand deşeurile.2000/532/CE. 194/ 360/1325/2006 ce completează şi modifică Ordinul 1229/ 731/ 1095/ 2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a persoanelor juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor din ambalaje Directiva nr.

completata prin HG 514/2005 Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminarii acestora Legea 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase Ordinul MAPAM nr. adoptată la 1. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transportului în. perfectionarii active şi a tranzitului. 986/2006. pentru modificarea Ordinul MAPAM nr.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Legislaţie europeană Regulamentul nr. atunci cand namolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultura Ordinul MMGA nr.1993.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control a transportului deşeurilor pe teritoriul Romaniei Ordinul MMGA nr.259/93 privind controlul transportului deşeurilor în. prin şi în afara UE. 895/2006 pentru înţărirea Reglemenţării nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control a transportului deşeurilor pe teritoriul Romaniei HG nr. exportului şi tranzitului de deşeuri Hotararea de guvern nr.228/2004 privind controlul introducerii în tara a deşeurilor nepericuloase în vederea importului.344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului în special a solurilor.02. cand se utilizeaza nămoluri de epurare în agricultura . începând cu data la care România va adera la Comunitatea Europeană Directiva nr. dinspre şi inspre Comunitatea Europeana Legislaţie naţională Hotararea de Guvern nr.1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul şi supravegherea importului.86/278/EEC privind protectia mediului şi în particular a solului.

(1) din Hotararea de Guvern nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor. reciclare şi valorificare ener-getică a VSU.2002/96/EC privind HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente elctrice deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi electronice (DEEE) Ordinul MMGA nr.4 alin. 44 din 18. inventarul şi datele raportate privind EEE şi DEE .Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Legislaţie europeană Directiva nr. privind asumarea responsabilităţilor legate de ţintele anuale de refolosire.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor uzate Ordinul MMGA 88/2005 privind materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi eliberarea permiselor pentru entităţile juridice. 1224/2005 privind aprobarea procedurii şi condiţiilor de autorizare a entităţilor legale de asumare a responsabilităţilor pentru stabilirea ţintelor anuale de refolosire. modificat prin Ordinul nr.2406/2004 Ordinul 87/2005 privind aprobarea modelului şi a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz Ordinul MMGA nr. reciclare şi valorificare energetică a VSU Ordinul MMGA nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate Legislaţie naţională Hotararea de Guvern nr.2006) Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 625/2007 privind aprobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii de catre operatorii economici a unor obiective din HG 2406/2004 Directiva nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entităţilor colective ce preiau responsabilităţile de atingere a ţintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr.01. 979/2006 Ordinul nr. 901/SB/ 2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezintă riscuri de contaminare pentru personalul de la punctele de colectare Ordinul comun al MMGA şi MEC nr.

66 / 20.78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan Directiva nr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea HG nr.92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea şi eventual eliminarea poluării cauzate de deşeurile din industria dioxidului de titan Directiva nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE Ordinul MMGA nr. 734/2006 pentru modificarea HG nr. 2006 privind înfiinţarea Comisiei pentru Evaluarea şi Autorizarea entităţilor colecti-ve ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire. valorificare şi reciclare a DEEE Directiva nr.01.Raport de Mediu | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Mehedinţi Legislaţie europeană Legislaţie naţională Hotararea Guvernulu inr.82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea şi monitorizarea mediului datorita deşeurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE Hotararea Guvernului nr. 556/2006 privind etichetarea specifică aplicată echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă dupa 31 Dec 2006 Ordinul MMGA nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbest Ordinul MMGA 751/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan Hotararea Guvernului 124/2003 privind prevenirea şi reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Hotararea Guvernului 1875/2003 privind protecţia sănătăţii personalului împotriva poluării cu azbest Hotararea Guvernului nr.124/2003 privind prevenirea şi reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->