Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCURT ISTORIC
De-a lungul existenţei sale, Colegiul Tehnic „Marcel
Guguianu şi-a asumat arta modelării caracterului şi a formării
personalităţii tinerilor care i-au trecut pragul, obţinând performanţe
remarcabile.
Secolul al XlX-lea românesc a revoluţionat aspectul
învăţământului prin necesitatea unei organizări cât mai coerente
Scoala de Arte si Meserii Barlad şi practice a structurilor şcolare.
(Barlad, 1881-1954) În aceste condiţii se creează în Moldova, Ţara Românească şi
Transilvania şcoli profesionale cu caracter practic; una dintre cele
mai vechi şcoli de acest grad este cea de la Sânicolaul Mare din
Banat (1802), aceasta fiind prima şcoală în care se predau
cunoştinţe profesionale agricole.
Pentru prima dată legiferarea învăţământului profesional s-a
realizat în 1864, prin Legea instrucţiunii Publice”, care prevedea
nu numai crearea unor şcoli profesionale, ci şi înfiinţarea de
„şcoale reale, care să asigure învăţarea necesară pentru
exercitarea unei arte sau profesiuni”.
Sigla Scolii de Arte si Meserii din Barlad În evoluţia învăţământului profesional din România un rol
in perioada interbelica
important l-a jucat Legea Take Ionescu, din 1893, care repartiza
şcolile tehnice Ministerului Domeniilor şi Comerţului si mărea
PROFESORI perioada de şcolarizare la 6 ani. Un element inovator adus prin
AI SCOLII - 1936 aceasta lege îi obliga pe absolvenţii şcolilor agricole ca, după
absolvire, să desfăşoare ore de practică la o fermă model.
(DUMITRU TARAZĂ,
VASILE CHICOŞ, În 1899, Spiru Haret, în timpul ministeriatului său, modifică
ION RĂŞCANU) structura învăţământului profesional, depunând eforturi pentru
crearea şi funcţionarea unor şcoli de meserii pe trei grade
(elementare, inferioare şi superioare) precum şi a unor şcoli
agricole de două grade. După cei şase ani de studiu elevii
primesc certificate de absolvire cu indicarea specialităţii acesteia.
Aşezământul de învăţământ şi-a început cărarea în 1881 ca o
primă formă de învăţământ tehnic pe meleagurile bârlădene,
funcţionând în perioada 1881-1887 ca Şcoala de Meserii. Actul
de naştere l-a constituit ordinul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii
publice nr. 678\1881.
Anul 1900 rămâne un moment de referinţă în istoria liceului; în
GIMNAZIUL INDUSTRIAL DE BAIETI octombrie 1900 s-a hotărât ca într-o clădire mai veche din oraşul
(CADRE DIDACTICE - 1937)
Bârlad să ia fiinţă o Şcoală inferioară de meserii pentru băieţi, după
modelul Şcolii de Arte şi Meserii Inferioare din Bucureşti. In
DUMITRU În anul 1911 şcoala se mută într-un local propriu, cu ateliere
TARAZĂ adecvate meseriilor înfiinţate. De asemenea sunt angajaţi maiştri
12 MAI 1939 - de specialitate şi profesori pentru cursurile teoretice si tehnologiile
BARLAD respective.
Motivaţia creşterii numărului de înscrieri de la un an la altul o
reprezintă faptul că în cadrul şcolii se învăţa o meserie propriu-
Orasul Bârlad este cunoscut ca fiind un pol al sărăciei din ţară. Regiunea se
confruntă în
prezent cu un puternic declin economic. In anii „60 regiunea era preponderent
agrară, cu un nivel de trai foarte scăzut. In perioada 65-„85 a avut loc un proces de
industrializare forţată. Având drept scop redresarea situaţiei economice. Acest proces
nu a fost însă corect conceput, fiind mult prea diversificat şi neţinînd cont de resursele
disponibile în zonă. In consecinţă o dată cu trecerea la economia de piaţă, această
infrastructură economică nu a reuşit să funcţioneze. În perioada 1990-2000 producţia
industrială a scăzut cu peste 50%, la fel ca şi sectorul construcţiilor.
Parcelarea excesivă a terenurilor agricole a făcut ca nici potenţialul agricol să nu
fie bine valorificat, singura dinamică pozitivă înregistrându-se în sectorul serviciilor
(nesatisfăcătoare însă dacă o comparăm cu dinamica acestui sector la nivel naţional).
Infrastructura de transport şi comunicaţii este apropiată de media naţională, dar
utilităţile şi condiţiile de locuire se situează sub standardele unui trai civilizat, dotarea cu
echipamente tehnico-edilitare fiind deficitară, suprasolicitată, uzată şi sub media
naţională, aspecte ce contribuie la imaginea de zonă slab dezvoltată, cu un nivel
inadecvat al condiţiilor de trai pentru populaţie.
In anul 1994 s-a stopat declinul economic şi a început procesul de stabilizare şi
relansare a productiei. La 30.06.2007, în municipiul Bârlad, funcţionau 2976 socieţati
comerciale, din care 2078 SRL, 54 S.A., 183 A.F. şi 644 P.F., faţă de 2003, numărul
firmelor fiind aproape dublu, ceea ce indică interesul micilor întreprinzători şi IMM-urilor
de a se dezvolta în acest oraş, găsind oportunităţi.
În zona ocupaţională Bârlad o pondere relativ ridicată o are domeniul construcţii
de maşini (26,96% din cifra de afaceri totală pe zonă). De altfel, cifra de afaceri pe acest
domeniu în zona Bârlad, reprezintă peste 86,75% din cifra de afaceri pe acest domeniu
la nivelul judeţului Vaslui. Intreprinderile mari sunt puternic reprezentate în domeniul
construcţii de maşini (97,18% din cifra de afaceri zonală pe domeniu) - S.C. Rulmenţi
Kombassan S.A., S.C. Fepa S.A., industria confecţiilor (79,47% din cifra de afaceri
zonală pe domeniu) -S.C. Confectii S.A. şi agricultură (68,39% din cifra de afaceri
zonală pe domeniu). În celelalte domenii nu există intreprinderi mari.
În anul 2006, valoarea totală a investiţiilor străine directe pe cele patru zone
ocupaţionale a fost de 596.960 RON, din care 0,65%, în zona ocupaţională Bârlad
(Constructii de masini,
Agricultura, Turism – hoteluri si restaurante)
Sistemul financiar bancar se derulează în municipiul Bârlad prin intermediul unor
filiale şi sucursale ale bancilor centrale: Banca Comercială Romană S.A., Raiffeissen
Bank, Banca Romană pentru Dezvoltare S.A., Bancpost S.A., Banca Carpatica, Banca
Transilvania, Volksbank, OTP Bank.
La Bârlad işi desfasoara activitatea mai multe filiale ale societăţilor de asigurări
centrale: Asirom S.A., Astra S.A., Alliantz Tiriac S.A., Asiban S.A., Omniasig S.A.,
Interamerican S.A., Unita S.A., Atlassib S.A..
Baza hotelieră a Bârladului este constituită din Hotel Moldova”, cu o capacitate
de cazare de 117 locuri, motel “Motel Occident”, cu o capacitate de 36 de locuri, „Hotel
Premier. Pe lângă acestea municipiul Bârlad, dispune şi de un număr de pensiuni care
pot asigura şi cazare. De asemenea pe raza municipiului Bârlad exista 5 agenţii de
turism care oferă locuitorilor un pachet diversificat de servicii turistice.
FACTORI SOCIO-CULTURALI
Factorii economici determină anumite caracteristici ale pieţei vizate de oferta
educaţională. Populaţia se confruntă cu un nivel de trai scăzut ceea ce determină
o implicare redusă a părinţilor în parteneriatul educaţional. De asemenea, deoarece
venitul disponibil al familiei este insuficient, elevii nu-si pot permite achizitionarea
materialului educational-informativ (culegeri, reviste de specialite, caiete). Valoarea ratei
somajului in industria traditionala reduce şansele de angajare a absolventilor.
În aceste condiţii şcolile trebuie să se orienteze spre posibilitatea de a dezvolta
prin scoală si la nivel local programe de finantare. De asemenea trebuie să valorifice
disponibilitatea unitatilor economice de a incheia conventii de parteneriat şi să identifice
agentii economici care sunt interesati sa contribuie la pregatirea elevilor si sa angajeze
absoventii.
Factorii socio-culturali cu impact asupra ofertei educaţionale sunt:
Reducerea populatiei scolare
1. impune rationalizarea retelei scolare ;
2. implica o politica a resurselor umane de natura restrictiva ;
3. necesită promovare sustinuta de imagine si de atragerea elevilor;
Nivelul educational al familiilor
1. prejudecatile familiilor privind oportunitatile reale de angajare a absolventilor,
alegerea meseriei dupa criterii subiective si sau sentimentale;
Oportunitatea unei oferte extinse pe piata muncii in contextul dezvoltarii europene
1. calificarea profesionala recunoscuta la nivel european
FACTORI TEHNOLOGICI
Dotarea-baza materiala a intreprinderilor cu utilajele si aparatura marilor agenti
economici fiind depasita, are ca efect scaderea productivitatii muncii si ca urmare salarii
mici si reduceri de personal.
Agenti economici traditionali, in declin economic - privatizarea si rentabilizarea
marilor intreprinderi, implica reduceri de personal.
Domeniul prestarilor de servicii in dezvoltare - numarul intreprinderilor mici si
mijlocii de prestari servicii este in crestere, ceea ce determina si dezvoltarea sectiilor de
productie proprii care necesita personal calificat;
Acces informational prin internet si participarea la programme europene circulatia
libera a informatiei in spatiul european va influenta pozitiv schimbarea mentalitatii
inclusiv in ceea ce priveste actul educational;
9
Tel: 0235-424919, Fax: 0235-308026, E-mail: grscagzo@yahoo.com , Site: www.guguianu.ro
Resursele umane şi materiale de care dispune şcoala noastră
sunt conforme cu normele actuale ale învăţământului modern şi
acoperă întreaga gamă informaţională pe care elevii trebuie să le
parcurgă în procesul instructiv-educativ tehnic.
RESURSE MATERIALE
Activitatea şcolară se desfăşoară în trei corpuri de clădiri
cu 22 săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie, biologie,
legislaţie rutieră, agricultură, industrie alimentară, precum şi
două laboratoare de informatică dotate cu două reţele de
calculatoare (Pentium IV) şi conectate la Internet.
Unul dintre cele trei corpuri de clădire, construit printr-un
fond obţinut de la Banca Mondială, dispune de 8 săli de
clasă moderne, care oferă toate condiţiile pentru
desfăşurarea activităţilor instructiv-educative.
În anul şcolar 2004-2005, prin Programul Phare, a fost
reabilitat principalul corp de clădire în care se află 6 săli de
clasă şi 3 laboratoare (doua de informatică – 50 calculatoar,
unul de chimie-biologie şi unul de fizica).
Prin intermediul aceluiaşi proiect, şcoala a primit dotări
constând în echipamente IT (35 calculatoare, 2 copiatoare, 8
imprimante), aparate si instrumente pentru dotarea
laboratoarelor de: industrie alimentară, agricultură, tractoare,
maşini agricole, fizică, geografie, biologie, chimie precum şi
echipamente care asigură desfăşurarea activităţilor
didactice la standarde moderne (3 videoproiectoare, 8
laptopuri, whiteboard, flipchart ş.a.) aflate în dotarea
laboratorului de informatică şi utilizate de cadrele didactice la
orele de curs şi laborator.
Începând cu acest an şcolar, activitatea de instruire
practică, în calificarea mecanic auto, se desfăşoară
într-un atelier–service auto dotat prin programul PHARE
TVET, cu utilaje de ultimă generaţie.
Şcoala mai dispune de 6 ateliere utilate corespunzător
pentru instruirea practică în domeniile: mecanic agricol,
agricultură, industrie alimentară şi prelucrarea lemnului.
Parcul auto al şcolii cuprinde: 2 tractoare U-650M, 2
tractoare DT-683, 1 autoturism, un poligon auto pentru
desfăşurarea orelor de conducere în vederea obţinerii
permisului de conducere auto categoriile B şi Tr.
Pentru uzul profesorilor şi al elevilor, Centrul de
Documentare şi Informarea (C.D.I.) are un fond de carte de
aproximativ 14.000 volume care acoperă atât literatura de
specialitate, cât şi pe cea beletristică. C.D.I. este dotat cu o
sală de lectură modernă, ideală pentru studiul individual sau
pentru desfăşurarea unor activităţi culturale organizate
pentru dezvoltarea sensibilităţii artistice şi a înclinaţiei spre
lectură, cu aparatură video şi audio, cu echipament IT,
conectare la internet.
RESURSE UMANE
Colegiul Tehnic „Marcel Guguianu” are o încadrare cu
personal didactic foarte bine pregătit (52 cadre didactice, 11
personal didactic auxiliar si 13 personal nedidactic) după
cum urmează:
NUMĂR TOTAL CADRE DIDACTICE : 52
Ø Număr de cadre didactice titulare : 40 din care:
§ profesori de cultură generală : 23;
§ cadre didactice discipline tehnice : 17, din care:
· profesori de specialitate : 14;
· maiştri-instructori : 3
Ø Număr de profesori suplinitori : 11 din care:
§ profesori de cultură generală :7;
§ profesori de specialitate : 4
Ø Număr maiştri instructori suplinitori - 1
După gradul de perfecţionare, colectivul de cadre didactice poate fi
structurat astfel :
Ø Număr cadre didactice debutante : 3 din care :
§ profesori cultură generală : 1
§ cadre didactice discipline tehnice : 2.
Ø Număr cadre didactice cu examen de definitivat : 22, din care:
§ profesori cultură generală :18;
§ cadre didactice discipline tehnice : 4, din care:
· profesori de specialitate : 4;
Ø Număr cadre didactice cu gradul didactic II : 8, din care :
§ profesori cultură generală : 3;
§ cadre didactice discipline tehnice : 5 din care:
· profesori de specialitate :4;
· maiştri-instructori : 1.
Ø Număr cadre didactice cu gradul didactic I : 17, din care :
§ profesori cultură generală : 6;
§ cadre didactice discipline tehnice : 11, din care :
· profesori de specialitate : 8;
· maiştri-instructori : 3.
Ø Număr profesori cu doctorat : 2
Ø Număr profesori doctoranzi : 2;
Ø Număr profesori metodişti : 4, din care :
§ profesori cultură generală : -
§ cadre didactice discipline tehnice : 4.
Ø Număr profesori autori de cărţi de specialitate : 6
Ø Număr profesori autori de auxiliare curriculare : 10.
Ø Număr profesori formatori regionali : 1.
Ø Număr profesori care au participat la cursuri
postuniversitare: 10.
OFERTA EXTRACURRICULARĂ
Şcoala noastră oferă elevilor posibilitatea de a participa la
diferite activităţi educative: cercurile de ecologie şi artă plastică,
trupa de dans modern, trupă de teatru, echipele de fotbal,
handbal şi rugby, atât la fete cât şi băieţi, excursii tematice,
redactarea revistei „Echinox”, participarea în echipa de realizare a
proiectelor europene.
Au intrat deja în tradiţie întâlnirile cu personalităţi din domeniul
literaturii, artei, lansările de carte, de reviste şcolare, expoziţiile de
artă plastică.
O activitate extracurriculară cu bogată experienţă se
desfăşoară în redacţia revistei şcolare „Echinox”, ajunsă la
14
Tel: 0235-424919, Fax: 0235-308026, E-mail: grscagzo@yahoo.com , Site: www.guguianu.ro
18. „Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii in muncă” (28
aprilie)
19. „Ziua Europei Unite” (9 mai 2011)
20. „Români, cinstiţţi-vă eroii!”- Ziua Eroilor (20 mai 2011)
21. „Ziua Mondială fără Tutun” (31 mai 2011)
22. „Ziua Mondială a Mediului (10 iunie 2011)
23. „Bilanţul muncii noastre” - Festivitate de premiere a
rezultatelor la învăţătură (17 iunie 2011)
Pornind de la ideea ca învăţământul se desfăşoară într-un
cadru adecvat şi cu mijloace moderne, profesorii şcolii noastre
depun eforturi constante pentru ridicarea standardului educaţiei şi
îmbunătăţirea bazei materiale.
In aprilie 2011, şcoala noastră devine Şcoala Europeană.
În vederea continuării studiilor sau a integrării cu succes a
absolvenţilor pe piaţa muncii organizăm activităţi de consiliere în
carieră, în cadrul cabinetului specializat sub îndrumarea unui
psiholog şcolar, întâlniri cu reprezentanţii agenţilor economici, şi
participarea la Bursa locurilor de muncă.
Elevii participă la diverse activităţi educative care au ca scop
pregătirea lor pentru viaţă.
PROIECTE EUROPENE
Proiectele pe care şcoala noastră le derulează presupun dezvoltarea unui parteneriat cu centre
naţionale şi internaţionale de cercetare în domeniul educaţiei şi formării profesionale continue.
STRATEGII
Ø Identificarea tendinţelor evolutive ale învăţământului românesc în prezent;
Ø Realizarea unor cercetări privind piaţa profesională în domeniul învăţământului profesional
tehnic, dar şi dezvoltării profesionale continue;
Ø Identificarea de noi elemente informaţionale pentru implicarea corpului profesoral în
activităţi multiple şi variate din domenii cât mai variate;
Ø Întâlniri periodice atât cu iniţiatorii, dar şi cu beneficiarii de formare profesională şi
implicarea lor în activităţi comune strategiilor noastre educaţionale;
Ø Îmbunătăţirea dotării materiale a şcolii precum şi a calităţii procesului educativ;
Ø Racordarea principiilor educative actuale la cele europene;
Ø Utilizarea tehnicii moderne în optimizarea schimbului de informaţiei si de elaborare a
produselor finale.
Prin proiectul PHARE RO 0108.01 şcoala noastră a beneficiat de 173.040 euro pentru
reabilitarea clădirii (reparatie capitala corp principal de cladire in care functioneaza 7 sali de
clasa, Laboratoarele de Chimie si Informatica, Cabinetele de Contabilitate, Proiecte
Europene, Comisiei de Calitate si Secretar Sef, precum si arhiva departamentului financiar-
contabil) şi 139.282,20 euro pentru dotarea atelierelor şi laboratoarelor (infiintarea si dotarea
laboratorului de industrie alimentara; înfiintarea si dotarea laboratorului de agricultura).
Începând cu anul şcolar 2004-2005 a început furnizarea de instrumente, maşini,
echipamente şi instalaţii moderne pentru desfăşurarea cu succes a procesului de predare-
învăţare prin abordarea unor strategii didactice moderne, dotarea cu utilaje agricole: plug,
semanatoare, tractor, cisterna, instalatie de stropit.
Aceste materiale didactice sunt utilizate atât la disciplinele din ariile curriculare
matematica şi ştiinţe ale naturii (biologie, fizică şi chimie) cât şi la aria curriculară tehnologii
(resurse şi protecţia mediului şi tehnic).
Grupul ţintă: elevii scolii de arte şi meserii şi cadrele didactice de la catedrele de
agricultură şi mecanică
Beneficiari: elevii şi profesorii din şcoală, instituţiile de învăţământ cu care avem
parteneriate, comunitatea locală.
Produse finale :
- Ghid de bune practici in rezervatiile naturale
- O pagina web care sa contina rezultatele proiectului
- Un CD de prezentare a activitatilor derulate în cadrul proiectului
23
Tel: 0235-424919, Fax: 0235-308026, E-mail: grscagzo@yahoo.com , Site: www.guguianu.ro
Înfiinţarea Centrului de Documentare şi Informare a fost imperios necesară
pentru:
întărirea spiritului comunitar şi perceperea acestui departament educaţional ca un
centru de cultură si educaţie permanentă;
educare prin informare realizată prin lectura documentară şi utilizarea tehnologiilor
moderne;
inducerea unor schimbări pozitive în activitatea de învăţare a elevilor şi
accentuarea comportamentului autonom;
activitatea individuală asistată de specialist;
încurajarea lucrului în echipă.
SPATIILE CDI
1. Spatiul de primire a publicului este locul unde cei
care viziteaza C.D.I. isi pot depozita hainele,
ghiozdanele, in dulapuri cu cheie.
24
Tel: 0235-424919, Fax: 0235-308026, E-mail: grscagzo@yahoo.com , Site: www.guguianu.ro
gestionarea împrumuturilor, precum şi munca obişnuită a documentaristlui.
3. n Spatiul de afisaj este amenajat un panou unde sunt postate toate informaţiile
privind C.D.I., programul de activitati etc.
4. Spatiul de lucru individual include mese şi scaune utile cititorilor pentru a consulta
fondul documentar al C.D.I., oferind posibilitatea mobilizării lor pentru a face studiul
individual mai operativ, adaptandu-se nevoii de spatiu a fiecaruia.
5. Spaţiul pentru lucru în echipa include de asemenea mese si scaune care permit
reorganizarea zonei, astfel încât să satisfacă nevoia de spatiu atât a grupurilor mari,
cat şi a celor mici.
6. Spatiul pentru cadrele didactice este delimitat cu rafturi de celelalte zone ale
incintei, unde dascălii au posibilitatea de a consulta
toate materialele necesare şi de a-şi elabora
documentatia pentru materia de specialitate, într-
un cadru autonom, separat de cel al elevului, dar
in acelaşi timp beneficiind de intreaga dotare a
C.D.I.
10. Spatiul pentru depozitare este amenajat in afara C.D.I., unde este păstrat fondul de
carte ce nu este folosit permanent.
11. Spatiul informatic este zona care cuprinde calculatoarele conectate la Internet si
imprimanta.
25
Tel: 0235-424919, Fax: 0235-308026, E-mail: grscagzo@yahoo.com , Site: www.guguianu.ro
Proiecte disciplinare şi inter-/transdisciplinare, în colaborare cu echipa pedagogică;
Activităţi de recuperare a elevilor cu dificultăţi de învăţare sau eşec şcolar,
împreună cu echipa pedagogică a şcolii;
Orientare şi consiliere educaţională şi vocaţională, în colaborare cu echipa
pedagogică;
Activităţi care presupun integrarea a noilor tehnologii ale informării şi comunicării
în practicile pedagogice, împreună cu echipa pedagogică;
Parteneriate educative;
Activităţi extraşcolare;
2. Culturale:
Animaţii lectură;
Animaţii audio-video;
Animaţii legate de mass-media
Realizarea de expoziţii;
Organizarea de vizite şi întâlniri tematice;
Activităţi prilejuite de diverse evenimente;
Ateliere de creaţie;
Activităţi de valorizare a patrimoniului şi
potenţialului cultural;
Parteneriate şi schimburi culturale.
3. Comunicare:
Colectarea, prelucrarea şi difuzarea de informaţii din
interiorul şi din exteriorul unităţii de învăţământ
necesare utilizatorilor;
Participarea la promovarea imaginii unităţii de
învăţământ în comunitatea educaţională şi cea
locală;
Participarea la promovarea activităţii CDI;
Corespondenţă cu caracter profesional.
4. Gestionare:
Gestionarea spaţiului;
Gestionarea funcţionării CDI (orar de funcţionare,
planificarea activităţilor);
Gestionarea bunurilor materiale (mobilier,
materiale şi echipamente);
Gestionarea financiară a funcţionării CDI în funcţie
de nevoilor utilizatorilor şi a activităţilor planificate;
Gestionarea fondului documentar pluridisciplinar şi
multimedia;
Gestionarea formării profesionale.
Succesul în derularea actului educaţie depinde, într-o mare măsură, de oferta pe
care şcoala o pune la dispoziţia comunităţii, determinand astfel alegerea de către
elevi a unei institutii corespunzatoare dorintelor lor si care sa-i conduca spre o
dezvoltare profesionala si personala, în concordanta cu exigenţele societăţii.
Activitatile desfasurate in cadrul C.D.I., în colaborare cu cadrele didactice, contribuie
la formarea personalitatii elevului prin dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, de
valorizare maxima a potentialului propriu, punandu-se accent pe dezvoltarea unei
gândiri deschise, a independenţei şi voinţei, a creativităţii, a obiectivităţii şi
imparţialităţii, împlinind aşteptările, dar şi soluţionând nevoile de cultura ale acestora.
Activităţile de orice tip, desfăşurate în cadrul acestui departament, formează elevii în
spiritul cooperării, solidarităţii, perseverentei, responsabilitatii, dezvoltand
comunicarea, deprinderile specifice lucrului in echipa, astfel ca elevul să se adapteze
rapid si eficient la o societate aflată într-o continua transformare. Prin asta, se
urmăreşte formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, să
contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectuală şi profesională şi
să se integreze activ în viaţa socială.
26
Tel: 0235-424919, Fax: 0235-308026, E-mail: grscagzo@yahoo.com , Site: www.guguianu.ro
Despre scriitorul ION MURGEANU
Ion Murgeanu s-a născut în seara zilei de 7 iunie
1940, la Zorleni, în fostul judeţ Tutova, plasa Simila, fiind
ultimul din cei patru copii ai lui asile Murgeanu şi ai Mariei
(n. Grama, dintr-un neam ardelenesc), din care au rămas în
viaţă, în afara lui, cele două surori, Condella şi Catinca
(Tincuţa), cel de al treilea, botezat cu acelaşi nume, Ioan,
murind la un an de la naştere.
Locurile natale ale poetului:
Zorlenii au fost în vechime pământ domnesc, după
cum reiese, la 1906, din cele 377 documente vechi din
arhivele Casei Regale, parte consemnate de N. Iorga în
"Studii şi Documente", vol. IV. Prim atestare este din anul
1522 din vremea lui Ştefăniţă - Vodă, întărită şi de alte
hrisoave şi înscrisuri domneşti din vremea următorilor domni
moldoveni: Aron Vodă, Ieremia Movilă, Vasile Voievod,
Istrati Dabija Voievod, Alexandru Vodă, până la Aga Alecu
Calimachi, care întregeşte definitiv moşia Slobozia-Zorleni,
la 1818, şi se întăreşte, înfiinţând şi clădind la Zorleni: palat
cu parc mare împrejur, şcoala, velniţe, sălaşe de ţigani, eleşteu de peşte, livada de duzi, vie,
grădina de pomi roditori etc.
În anul 1853 moşia Slobozia-Zorleni aparţine hatmanului Alecu Ruşeţ Rosnovanu,
care a primit-o de la Calimachi ca zestre, când s-a căsătorit cu fiica acestuia, Roxanda. Însă
dezastru. După încetarea din viaţă a hatmanului, curajoasa Roxanda se va bate-n procese
timp de mai mult de jumătate de veac pentru apărarea moşiei, râvnită-n anumite părţi ale ei
de vecini hulpavi, pe urma datoriilor catastrofale lăsate la moartea sa de risipitorul hatman,
jucător pătimaş, şi prins şi de alte patimi mai rele încă... Ca într-un roman balzacian,
hătmăneasa va pierde totul, şi în aprilie 1886 moşia Slobozia- Zorleni cu trupurile sale va fi
cumpărată de către M.S. Regele Carol I de la bancherii Pierre şi Victor Monge şi Francois
Liet, la preţul de lei 1.355.750. Noul Domn, pentru a domni în România cu titlu de Rege, avu
la un moment dat obligaţia de a se împământeni în noua sa ţară.
Studii liceale la Bârlad şi Vaslui, terminate în 1956.
Studii la Facultatea de filologie din Bucureşti începute în 1968.
Debutează cu poezie în ziarul "Flacăra Iaşului (1959).
Învăţător şi profesor la Vaslui (1956-1959), Galaţi (1959-1961), activist cultural la
Suceava (1963-1967), redactor la ziarul "Clopotul" (1967-1969).
Redactor la "România liberă" şi la "Tribună României" (1969-1989). Redactor la
"Curierul Românesc" (1989-2001). Redactor al "Suplimentului cultural"/"Meridianul
Românesc"/California, SUA (1997-2002).
Colaborează cu poezie, proză şi articole critice la "Contemporanul", "Gazeta literară",
"Tribuna", "Luceafărul", "Amfiteatru", "Cronica", "Steaua", "Viaţa Româneasca", "Tribuna
României", "Curierul Românesc", "al cincilea anotimp", "Meridianul Românesc", "Cetatea
literară" (pe internet) etc.
Publică romanele: "Edenul" (1980) , "Via" (1984) şi Carla în decembrie (2002).
Volumele de versuri: "Repaose" (1969), "Confesiunea" (1970), "Datoria" (1972),
"Confesiune patetică" (1976), "Poeme europene" (1980), "Tratatul despre spini şi alte
poeme" (1982), "Turnul Onoarei" (1987), Aur şi flacără (1996), Darul (1997), Confesorul
(1999), aparţin unei structuri poetice complexe, unind rafinamentul baroc cu o simplitate ce
derivă din folclorul românesc.
Pentru Ion Murgeanu (poet, prozator, jurnalist), poezia în sine nu poate fi decât un fel
de metafizică practică, după cum singur a dedus. La tinereţe a scris versuri doar în voia
P rezenţa sculptorului între semeni, mereu agreată pentru pitorescul omului, n-a
putut ignora talentul şi virtuţile creatorului. Marca stilistică, inechivocă, aduce în prim plan
personalitatea celui chemat să exprime ceva din frumuseţea
eternă a lumii. Nici urmă de cedare în faţa modelelor ilustre,
nici urmă de subordonare unor mode efemere. Constant,
inspirat, a şlefuit marmura şi a modelat lutul şi a turnat
bronzul aşa cum i s-a părut lui că este mai bine, astfel încât
incidenţa luminii să genereze efecte luxuriante, să exalte
sângele unor femei tinere într-o perfectă simfonie a
dragostei.
Unduirile molatice, vag lascive ale liniei, volumetria,
expresia corpului într-o mişcare-nemişcată prevestesc
plăceri virtuale şi sugerează mângâieri posibile. Meşter
desăvârşit al nudului, Guguianu se apropie de grecii din
perioada clasică cu satisfacţia de a defini un ideal de frumuseţe. Lecţiile celor mari i-au
configurat personalitatea. Cornel Medrea l-a învăţat structura sculpturii, Maillot volumetria
amplă, Rodin supleţea şi rafinamentul modelajului, Irimescu poezia liniei curbe.
Ataşat valorilor unui limbaj esenţializat, epurat de detalii redundante, Guguianu se
comportă asemenea unui clasic, solar şi armonios. Operele din spaţiul ieşean -grupul statuar
din faţa Universităţii — alte opere din SUA, San Marino, Iugoslavia, evocă zeităţile Olimpului
dar şi bacantele Arcadiei. Guguianu a dăruit sculpturii româneşti unul dintre frumoasele ei
momente de linişte şi visare.
Marcel Guguianu