Colegiul National "Gheorghe Rosca Codreanu" din Brlad este un vechi lacas de cultura, fiind al doilea din Moldova

si al patrulea din cele doua provincii din secolul al XIX-lea, dupa "Sfntul Sava" din Bucuresti, "Academia Mihaileana" din Iasi si "Carol I" din Craiova. A fost inaugurat din dorinta comisului Gheorghe Rosca Codreanu, la 20 octombrie 1846. Neamul Rosca provine, probabil, din asezarea Roscani, aflata n sec. al XV-lea n judetul Tutova, la apus de orasul Brlad. Gheorghe Rosca Codreanu, fiul spatarului Ioan Codreanu, s-a nascut la Brlad la 10 martie 1805, primind instructiunea n casa parinteasca, unde si-a nsusit limbile greaca, franceza si germana. A audiat cursuri la Institutul Vasilian din Iasi, iar n anul 1830 s-a nscris printre primii n Militia moldoveneasca, devenind capitan comandant de roata la compania a II-a, apoi a IV-a de infanterie. Bolnav de ftizie, n iunie 1837 pleaca la tratament la Viena, unde, la 6/18 noiembrie 1837 si face testamentul. n el mentioneaza ca si lasa toata averea ( mosia Valeni cu hlizele din Danceni, tinutul Falciu, Stlpitura lui Ciocrlan si Srbi, tinutul Tutovei) n scopuri filantropice: Sa se faca o scoala pe mosia mea pentru una suta elevi, care se nvete dialectul latinesc. Epitropia nvataturilor publice din Principatul Moldovei, cu adresa nr. 361 din 12 octombrie 1846, trimite Comitetului de inspectie al scolii publice din Brlad urmatoarea adresa: Hotarndu-se a nfiinta la scoala publica din Brlad Clasul fundatiei Codrianului, unde au a se nvata obiectele dupa programa aice alcatuita, si pe lnga dumnealui profesor Zaharescu, mai primindu-se acum si pe dumnealui I. Popescu, cinstitul Comitet este poftit ct mai n graba a pune n lucrare nceperea acelui clas, si a raportului. Epitropia a se mine vad a se face inscriptia Clasul fundatiei Codrianului, ce se va pune asupra usei clasului. La 12 octombrie 1846, Academia Mihaileana din Iasi a trimis urmatoarea programa a mpartirii clasurilor att pentru scoala publica, dar si pentru Clasul fundatiei Codrianului: Domnul Ioan Zaharescu: Gramatica, Geografia, Catehismul si Caligrafia Domnul Iosif Popescu ( Patriciu): Limba latina, Istoria Universala si a Patriei si Aritmetica. [ Epitropi ] N. Sutu, Aga L. Roset [Secretar ], Caliman . Deschiderea cursurilor Scolii publice din Brlad, deci si a Clasului fundatiei Codrianului a avut loc la 20 octombrie 1846. Directorul scolii si primul director al Clasului real al Codrianului a fost Ioan Zaharescu. nfiintarea Clasului fundatiei Codrianului nsemna un prim pas catre nvatamntul secundar n Brlad. n primul an scolar al Clasului fundatiei Codrianu numarul elevilor a fost de 18, acestia avnd ntre 10 si 14 ani. Pna n anul scolar 1845 1846, numarul elevilor a fost n continua crestere, dupa care a urmat un regres pna n anul scolar 1852 1853, cnd scoala cunoaste o noua dezvoltare. Cauzele regresului au fost revolutia de la 1848, repetatele epidemii de holera, ocupatia repetata a Moldovei de catre trupele tariste, asprimea excesiva a iernii 1850, secetele care au dus la grave lipsuri alimentare. n anii de existenta a acestui Clas ( 1846 1858 ), au functionat ca profesori: Ioan Zaharescu, Iosif Popescu Patriciu, Ioan Ionescu, Costachi Nanu, Ioan Popescu, I. Praja, G. Georgescu, Tertulian Tobias, I. Zmeu, Stavrat, I. Dumbrava, Ulis(e) Filaletis. La 13 septembrie 1858, Clasul real Codreanu si-a ncetat existenta, deoarece el s-a transformat n Gimnaziul Codreanu. nca din 1849, venind spre Iasi de la Constantinopol, domnitorul Alexandru Grigore Ghica s-a oprit la Brlad, unde a fost gazduit n casa vornicului Alecu Sturza. S-au tinut cuvntari, una dintre ele fiind a profesorului Clasului fundatiei Codrianului, Iosif Patriciu Popescu. Acesta a nmnat domnitorului o petitie facuta de el, cu asentimentul locuitorilor Brladului, care au

semnat-o, prin care se cerea nfiintarea n Brlad a unui gimnaziu, cu contributia statului si a donatiei lui Codreanu. Transformarea Clasului Codreanu n Gimnaziul Codreanu s-a oficializat prin adresa nr. 9530 din 13 septembrie 1858, facuta cunoscuta de cneazul Dimitrie A. Cantacuzino, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice. Gimnaziul trebuia sa aiba patru ani de studiu. n anul scolar 1858 1859 s-a nfiintat clasa I; n anul scolar 1859 1860 s-a nfiintat clasa a II-a, ambele clase avnd 39 de elevi; n anul scolar 1860 1861 a luat fiinta clasa a III-a, iar n anul scolar 1861- 1862 s-a nfiintat cea de a IV-a clasa gimnaziala. Din lipsa de spatiu, noul gimnaziu a functionat tot n cladirea Scolii publice de baieti nr. 1, n care functionase si Clasul fundatiei Codrianului. Dupa aproape doi ani, Epitropia orasului a oferit gimnaziului o alta cladire, n chiliile bisericii Vovidenia, n care a functionat pna n 1861. n raportul din 20 august 1860, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Mihail Kogalniceanu, cere domnitorului Al. Ioan Cuza ca gimnaziul din Brlad sa poarte numele fondatorului Codreanu, la care domnitorul a scris apostila: se ncuviinteaza. . Firma cu inscriptia Gimnaziul fratilor Gheorghie si Neculai Codrianu Rosca, fundat la anul de la Hristos 1858 Octombrie 1 a fost montata la 23 aprilie 1862, ocazie cu care s-a sarbatorit onomastica lui Gheorghe Rosca Codreanu, cu o slujba religioasa. ntre 1862 1870 s-au sarbatorit zilele ambilor frati Codreanu; ( faptele lui Gheorghe au fost continuate si de fratele sau, Neculai, care n testamentul pe care si l-a facut la 30 ianuarie 1854, specifica la pct. 1 si 2 ca lasa sase mii galbeni din totala lui avere pentru nfiintarea unei scoli de fete la Brlad si, de asemenea, doua mii de galbeni din care sa se tie doi profesori cu doua catedre, una de limba franceza si una de limba italiana, adaugate catre Clasul Codrianu, la scoala publica din Brlad, fondat de raposatul fratele meu Gheorghie Codrianu ). Din 1870 s-a sarbatorit numai ziua numelui lui Gheorghe Rosca Codreanu. Din chiliile bisericii Vovidenia, gimnaziul si-a mutat locul n chiliile bisericii Domneasca, din centrul orasului. Prima promotie de absolventi ai Gimnaziului Codreanu a fost n vara anului 1862, cnd au absolvit numai 4 tineri; n vara anului 1863 au absolvit 5, n 1864 au absolvit 2, n 1865, 7 tineri, iar n vara anului 1866, 5 tineri. Acestia au urmat doar cursurile gimnaziale. n toamna anului 1862 gimnaziul era complet, avnd patru clase, iar ca urmare a legii instructiunii publice din 1864 privind nvatamntul secundar, n anul scolar 1864 1865 s-a nfiintat si la Gimnaziul Codreanu clasa a V-a, gimnaziul transformndu-se, astfel, n liceu. n cei patru ani de existenta a Gimnaziului Codreanu, au functionat 11 profesori: Giurgea Neculai ( filosofia), Vrgolici Ioan ( matematica), Filatelis Ulise ( romna, etc.), Carp Ioan ( religia), Chenciu Panaite ( istorie), Atanasiade C. ( elina), Pagano Frederic ( franceza, italiana), Popescu Ioan ( latina - romna), Brauner Carol ( desen - caligrafie), Valner I. Maximilian( germana), Creteanu G. Neculai ( stiintele naturii). La 1 septembrie 1864 s-au deschis cursurile Liceului Codreanu, n prezenta oficialilor ministeriali, judeteni si locali, n acelasi local n care functionase pna atunci Gimnaziul Codreanu, fiind al patrulea liceu nfiintat n cele doua tari romnesti, dupa cele din Bucuresti, Iasi si Craiova. n anul scolar 1864 1865 s-a nfiintat prima clasa de curs superior, a cincea, adaugndu-se succesiv cte o clasa de fiecare an, astfel ca n vara anului 1867 Liceul Codreanu a dat prima serie de absolventi cu liceul complet ( sapte clase). ncercari de modificare a legii nvatamntului din 1864 s-au facut n 1876 si n 1879, prin care diploma de licenta sau doctorat devenea prima conditie de admitere la concursul pentru ocuparea unei catedre. De asemenea, n 1882 se introduce notiunea de bacalaureat n locul fostului examen general. Primul bacalaureat al Liceului Codreanu a avut loc n vara anului 1883, cnd au fost admisi sase candidati. Aceasta era cea de-a 17- a serie de absolventi de curs superior de liceu si cea de-a 25 - a serie de la nfiintarea gimnazului Codreanu. n 1884 statul ntretinea opt licee, printre care si pe cel din Brlad, elevii de aici nvatnd din ce n ce mai bine, poate si datorita faptului ca acest liceu fusese absolvit de oameni care ncepusera sa se afirme vertiginos: Alexandru Philippide, Alexandru Vlahuta,

Nicolae Petrascu, Radulescu Niger, etc. Abia n 1885 a nceput constructia actualei cladiri a liceului, inaugurarea ei avnd loc la 27 aprilie 1886, n prezenta ministrului Instructiunii Publice, Dimitrie A. Sturdza si a secretarului general, Spiru Haret. Constructia cladirii a costat 230 000 de lei. Liceul avea, initial, 13 sali mari, 6 ncaperi mici, o cancelarie, un hol, doua culoare, doua scari pentru urcarea la etaj. La demisol erau cteva ncaperi pentru depozitarea materialelor necesare scolii. La inaugurare s-a alcatuit actul inaugural, pe pergament, scris n culori. Primul an al sec. al XX-lea marcheaza ultima serie de absolventi cu 7 clase de liceu, urmnd ca liceul sa treaca la 8 clase, pna n 1926, cnd se trece din nou la 7 clase, anul fiind mpartit pe trimestre. n anul scolar 1935 1936 s-a revenit la liceul cu 8 clase, dar organizat n doua cicluri de cte 4 ani fiecare. n 1940, la 94 de ani de la nfiintare, are loc dezvelirea bustului lui Gheorghe Rosca Codreanu. n luna noiembrie 1946, liceul si-a sarbatorit centenarul existentei sale, ocazie cu care este ridicat la rangul de Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu. Dupa reforma din 1948, institutia cunoaste mai multe denumiri:Scoala medie de 10 ani, ntre 1953 1954, Scoala medie de baieti nr. 2, n perioada 1954 1956, Scoala medie mixta nr. 1, ntre 1956 1958, Scoala generala de 7 ani nr. 1, n perioada 1958 1962, Scoala medie nr. 2, ntre 1962 1965, Liceul nr. 2, ntre 1965 1971, Liceul de matematica Fizica Gheorghe Rosca Codreanu, n perioada 1971 1990, Liceul teoretic Gheorghe Rosca Codreanu, ntre 1990 1996 De la data de 1 septembrie 1996, se revine la denumirea de Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu. De-a lungul timpului, Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu a dat personalitati exceptionale ale culturii romnesti. Amintim pe academician Alexandru Philippide ( 1877), scriitor, academician Alexandru Vlahuta ( 1878), Teodor Emandi ( 1887), avocat, politician, ministru, Theodor Angheluta ( 1902), prof. univ., dr. Matematica, Gheorghe Negrescu ( 1907), general aviator, Stefan Procopiu ( 1908), acad., prof. univ., dr. Fizica, Virginia P. Vasilui ( Sarcedoteanu) ( 1918), conf. univ., dr. Istorie, Gheorghe G. Ursu ( 1929), conf. univ., dr. Filologie, poet, istoric literar, Ernest Vainer ( 1939), conf. univ., dr. Medicina, Constantin Parfene ( 1948), conf. univ., dr. Filologie, Valeriu I. Rugina ( 1956), cercetator Biologie, Dorian Gr. Spulber ( 1959), prof. univ., dr. Matematica, etc.