Colegiul National *MIHAI EMINESCU* Iasi

ISTORIC

"Legea asupra instrucţiunii" din noiembrie 1864 prevedea la articolul 184: "în toate oraşele unde
sunt licee de băieţi, se vor stabili şcoli secundare de fete compuse din cinci clase". Pe această bază, ia
fiinţă şcoala Secundară de Fete sau Externatul Secundar de Fete, care îşi începe cursurile în ianuarie
1865 cu o singură clasă formată din 12 eleve. Primele obiecte de studiu au fost matematica, limba
română, ştiinţele naturii, geografia, istoria, limba franceză, religia, desenul, caligrafia şi lucrul
manual. În 1875 Externatul Secundar de Fete a fost transformat în şcoală profesională.

În 1882, s-au reluat cursurile sub vechea denumire, Externatul Secundar de Fete. În perioada 1893-
1896, în cadrul şcolii a funcţionat o secţie normală care pregătea învăţătoare suplinitoare.

În 1905 Externatul Secundar de Fete a fost transformat în liceu cu opt clase, cu numele de şcoala
Secundară de Fete.

Prin decretul 2688/5.10.1908 Ministerul Instrucţiunii şi al Cultelor aprobă noua denumire, şcoala
Secundară de Fete "Oltea Doamna". Ziua şcolii urma să fie sărbătorită la 4 noiembrie.

Din anul 1925, absolventele au susţinut examenul de bacalaureat care le permitea accesul la studiile
universitare.

În 1945, şcoala a primit denumirea de "Liceul Teoretic de Fete numărul 1".

Din 1952, şcoala a funcţionat sub denumirea de "şcoala Medie de zece ani numărul 1", apoi, din
1956, "şcoala medie numărul 2".

Prin ordinul 3320/20.08.1960, Ministerul învăţământului şi Culturii decide ca şcoala să se numească

Liceul nr.2 "Mihai Eminescu".

Actuala denumire, Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" este în vigoare din 1990.

Iniţial, şcoala a funcţionat la un loc cu şcoala Primară din Sărărie, pentru ca în lunile aprilie-
octombrie 1865 să nchirieze casa Catincăi Dumitriu din apropierea bisericii Vulpe.

În 1866, Externatul Secundar a funcţionat într-o clădire din curtea bisericii Bărboi şi apoi în casele
Donici, din strada Sărărie.

Între 1867 şi 1882, şcoala a funcţionat în clădirea din curtea bisericii Sf. Sava.

Între 1882 şi 1887, Externatul s-a instalat în casele Iordan din strada Sărărie.

Între 1887 şi 1896, şcoala a închiriat o proprietate a lui Al. şendrea, pe stradela Vasile Alecsandri, loc
pe care astăzi se află Muzeul Teatrului.

Din 1896, şcoala închiriază casele Bălaşei şendrea din strada Procojnie, unde rămâne timp de patru
ani.
 Aprobată în 1898, construcţia unui nou local se încheie în 1900, când este inaugurată clădirea din
curtea Mănăstirii Golia. La 19 august 1909, clădirea este însă distrusă de un puternic incendiu.

Din 27 octombrie 1909 şi până azi, şcoala îşi desfăşoară activitatea în clădirea din strada M.
Kogălniceanu, casă care a aparţinut lui Al. Mavrocordat.

În timpul primului război mondial, cursurile au fost întrerupte, din noiembrie 1916 până în
noiembrie 1917, timp în care localul a fost transformat în spital militar.

În anul şcolar 1918-1919, cursurile s-au desfăşurat în clădirea Seminarului Pedagogic din strada
Toma Cozma nr.2. Abia în august 1919, se revine în localul din strada Mihail Kogălniceanu.

Graţie eforturilor comitetului şcolar prezidat de directoarea şcolii, Tereza Strătilescu şi din care
făcea parte ca cenzor Mihail Sadoveanu, în 1920, clădirea devine proprietatea şcolii.

În 1922, în clădirea de lângă poarta din strada Muzelor s-a amenajat internatul.

În anul 1925, s-a construit alături de clădirea principală o sală folosită pentru gimnastică şi
festivităţi. între 1935 şi 1937, s-a construit o nouă clădire, cu 8 săli de clasă şi un laborator, dată în
folosinţă la 15 decembrie 1938.

În timpul celui de-al doilea război mondial, liceul a fost evacuat în comuna Balint, Lugoj, revenind în
clădirea proprie în februarie 1945.

În 1970, liceul a obţinut o nouă clădire, care servise anterior liceului pedagogic.

Prima directoare, doamna Smaranda Macry a fost încadrată în decembrie 1864 şi a condus şcoala
până în septembrie 1866. Din septembrie 1866 şi până în martie 1877, şcoala a fost condusă de
Cleopatra Petit, profesor de limba franceză.

După două luni de direcţie a doamnei Victoria A. Urechia, în octombrie 1882 a fost numită în funcţie
Maria Amfilochi Xenopol, care a condus instituţia timp de douăzeci de ani.

Din ianuarie 1902 şi până în septembrie 1929, direcţia şcolii este deţinută de Tereza Strătilescu,
profesor de istorie, personalitate deosebită, remarcabil talent pedagogic.

Între 1929 şi 1939, şcoala a fost condusă de Margareta Roiu, profesor de matematică.

Din 1939 până în 1941, direcţia şcolii este încredinţată doamnei Clemansa Grecea, profesor de
istorie.

În anii 1941-1948, direcţia este încredinţată doamnei Elena Partenie, profesor de fizică şi chimie.

Între 1948 şi 1950, doamna Georgeta Hagi, profesor de geografie a condus liceul.

În intervalul 1950- 1958, direcţia este deţinută de doamna Debora Leibovici.

Din 1958 până în 1963, şcoala a fost condusă de doamna Ana Aurora Goia, profesor de limba
germană şi de limba franceză.

Începând din septembrie 1963 şi până în octombrie 1978, direcţia şcoli a fost încredinţată doamnei
Margareta Năstase, profesor de chimie.

Din octombrie 1978 şi până în octombrie 1989, conducerea şcolii a fost exercitată de doamna
Crenguţa Gâldău, profesor de limba română.
 Între 1990 şi 2005, la conducerea liceului s-a aflat domnul Dimitrie Terzici, profesor de limba
franceză.

Profesori şi absolvenţi ai Liceului "MIHAI EMINESCU" Iaşi

Numai în perioada 1865 -1965, cu ocazia Centenarului au fost înregistrate în anuarul liceului 365 de
absolvenţi care au devenit nume sonore în peisajul social al Iaşiului, al ţării şi pe plan internaţional, în
specializări şi domenii extrem de diverse, ceea ce demonstrează că acest locaş de educaţie şi cultură
înfiinţat cu scopul de ''a forma române şi menajere bune'' (Fondul Comitetului de Inspecţiune şcolară
- dosar 29, pag. 192) a permis femeilor absolvente ale şcolii o participare activă şi o integrare rapidă,
cu drepturi egale cu ale bărbaţilor în viaţa ştiinţifică, economică, politică, socială şi culturală a ţării.

Începând cu anul 1908, când a absolvit prima clasă de liceu şi prima generaţie a susţinut examenul
de Bacalaureat, elevele au putut să urmeze un traseu universitar, îmbrăţişând cariere dintre cele mai
diverse, cele mai frecvente fiind: cadre didactice, medici, chimişti, economişti, ingineri, cercetători,
farmacişti, pedagogi, scriitori, artişti şi, începând cu introducerea profilului sportiv, un număr
impresionant de sportivi de performanţă.

PROFESORI

ANA CONTA KERNBACH - pedagog, literat

profesor de logică şi psihologie la Liceul "Oltea Doamna" în perioada1885-1895;

sora filosofului Vasile Conta, de o deosebita sensibilitate, cu aceeaşi înclinaţie spre studiu şi
cercetare ca şi fratele ei, cu o solidă cultură umanistă, este singura femeie din ţară în acel timp, care
a urmat cursurile şcolii Normale Superioare de la Paris;

şi-a perfecţionat studiile în Franţa şi Italia şi a luat doctoratul în etică;

a fost numită inspectoare a tuturor şcolilor de fete din ţară timp de 11 ani;

prima femeie din ţară aleasă în Consiliul general al instrucţiunii, calitate în care a participat la
congrese internaţionale (Nurnberg, Geneva, Bruxelles);

lucrări numeroase publicate atât în domeniul pedagogic (7 lucrări) cât şi beletristic: Clipe, Boabe
de mărgean; s-a afirmat şi ca traducător;

numeroase publicaţii în reviste din Belgia, Franţa şi din ţară.

MARIA BUŢUREANU (născută Lambrino) - institutor, militantă pentru emanciparea femeii

 profesor de pedagogie între 1884 şi 1886 când în şcoală a funcţionat şi o secţie de pedagogie;

a militat pentru emanciparea femeii prin accesul la cultură, condiţie necesară pentru integrarea ei
conştientă şi competentă în viaţa economică;

a fost numită pentru un an inspectoare, apoi se remarcă printr-o intensă activitate publicistică, cu
lucrări de pedagogie preşcolară, manuale şcolare;

publică primul manual de Psihologia copilului din ţara noastră în colaborare cu alţi autori;

i-au apărut numeroase lucrări de literatură beletristică cu tema emanciparea femeii - Răni
sufleteşti, Zări de lumină, Vis de mamă - şi scrieri cu caracter social;

a publicat peste 120 de articole în cotidianele: Ordinea, Opinia, România viitoare, Evenimentul,
etc;

ISABELA ANDREI SADOVEANU - pedagog, publicist şi activist social

profesoară de filosofie şi pedagogie la Liceul ''Oltea Doamna'' în perioada1890-1894;

contribuie alături de un grup de profesori din Iaşi la înfiinţarea în 1918 a organizaţiei feministe
Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeii;

membru în comitetul de redacţie al revistei Viaţa românească, membru în comitetul de conducere

al Societăţii Scriitorilor Români (1910), al Societăţii Scriitoarelor (1925);

publică numeroase lucrări de specialitate (7 titluri) şi, împreună cu Mihail Sadoveanu, cartea de
lecturi istorice şi geografice Să ne cunoaştem neamul şi ţara;

a fost Consilier tehnic în Ministerul Instrucţiunii şi al Muncii afiliat Ligii Naţiunilor;

MARIA AMFILOCHI XENOPOL - directoarea liceului

profesoară de istorie şi filosofie, fostă elevă a şcolii, absolventă în 1871;

directoarea liceului timp de 20 de ani, între1888-1902;

se remarcă prin efortul depus în depăşirea tuturor condiţiilor sociale vitrege şi a greutăţilor
produse de dezvoltarea rapidă a şcolii;

s-a străduit pentru înfiinţarea claselor divizionare, a posturilor didactice respective, pentru
impunerea uniformelor şcolare şi, mai ales, a reuşit să convingă Ministerul de necesitatea construirii
unui local propriu ;
TEREZA STRATILESCU - directoarea liceului

absolventă a Facultăţii de litere si filozofie, dăruită şcolii timp de 39 de ani ca profesoară şi 27 de

ani ca directoare a liceului (1902-1929);

se afirmă ca un director cu calităţi deosebite, păstrate în memoria foştilor profesori şi elevi;

din rapoartele găsite în Fondul ''Oltea Doamna'' de la Arhivele Statului se poate contura
personalitatea, calităţile de bun conducător al unei instituţii de acest nivel şi principalele direcţii de
acţiune pe care le-a urmat pentru dezvoltarea şcolii şi a personalităţii elevelor;

a contribuit prin activitatea depusă la creşterea prestigiului şcolii ca una dintre cele mai bune
instituţii de învăţământ din Iaşi din acea perioadă şi a învăţământului general din România;

ca o recunoaştere a bogatei activităţi este distinsă cu 5 decoraţii în perioada 1902-1912, iar după
moartea sa Ministerul a acordat şcolii 3 burse de Stat ''Tereza Stratilescu'';

VERA MILLER LEBEDEV - matematician

profesor de matematică la Externatul de fete în 1907-1910, apoi docent al Universităţii din Iaşi, iar
de la 1 noiembrie1918 profesor titular la catedra de Teoria funcţiilor la Facultatea de ştiinţe a
Universităţii Iaşi;

prima femeie profesor universitar dintr-o disciplina ştiinţifică, autoare a unor lucrări originale în
domeniul Teoriei numerelor şi al Teoriei funcţiilor de variabilă complexă;

cursul Lecţii de algebră editat de Academia Română a fost distins cu Premiul de stat;

s-a ocupat de popularizarea matematicii, ţinând numeroase conferinţe şi publicând numeroase

lucrări;

CAMELIA NĂDEJDE (pseudonim literar LUCIA MANTU) - scriitoare

absolventă a şcolii secundare de fete în 1906;

profesoară de ştiinţele naturii la această şcoală între 1914-1947;

debutează în Viaţa românească cu schiţe care au apărut în volumul Miniaturi 1923;

alte opere: Cucoana Olimpia, Umbre chinezeşti, Instantanee, etc.

ELENA BUZNEA MEISSNER - pedagog, militantă pentru emanciparea femei

profesor de istorie şi filozofie (cu întreruperi, între 1915 şi 1930), fostă elevă a şcolii, spirit cultivat,
de un raţionalism excesiv;

a militat pentru şcolarizarea tuturor copiilor, pentru organizarea unui învăţământ teoretic cu
caracter unitar, ştiinţific;

a înfiinţat la Iaşi prima societate din ţară, Societatea pentru ocrotirea copilului;

pune bazele pedagogiei speciale în România, deschizând o şcoală specială pentru copiii cu
dizabilităţi, şcoală care a funcţionat la Bucium în vila Greierul până în 1958;

SILVIA CREANGĂ - prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor in ştiinţe matematice

profesor la Liceul ''Oltea Doamna'' în perioada 1920-1944;

a publicat numeroase lucrări de geometrie în reviste din ţară şi străinătate (Revista Academiei -
Paris);

a publicat două ediţii (1935, 1943) ale volumului Probleme de matematici elementare;

a ştiut, înainte de toate, să inspire dragoste pentru matematică, multe eleve talentate devenind
cadre didactice universitare, matematicieni de renume în lumea academică (Florica T. CâMPAN,
ştefania RUSCIOR, Olga COSTINESCU);

ABSOLVENŢI

ELENA PUŞCARIU DENSUŞIANU - medic oftalmolog

prima femeie profesor universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi, a făcut studii de
specialitate la Institutul Pasteur din Paris;

în 1899 obţine titlul de doctor în medicină şi lucrează împreună cu Victor Babeş o perioadă de timp
la Institutul de bacteriologie din Bucureşti, apoi la spitalul Sf. Spiridon şi la Clinica de oftalmologie a
Facultăţii de medicină din Iaşi;

este fondatoarea Clinicii de oftalmologie din Iaşi şi a conferit oftalmologiei ieşene un renume
internaţional;

a fost membru al Societăţii de oftalmologie franceze, britanice şi italiene şi preşedinta Societăţii de

medici şi naturalişti din Iaşi;
 publică circa 100 de lucrări, studii şi comunicări ştiinţifice de oftalmologie în reviste de specialitate
din străinătate şi din ţară;

ELLA NEGRUZZI - avocat, militantă pentru emanciparea femeii din România

prima femeie care a profesat avocatura în ţara noastră şi printre primele din lume;

a urmat timp de trei ani cursurile Externatului de fete şi apoi ale institutului Humpell;

a pus bazele asociaţiei Emanciparea femeii, a cărei preşedintă a fost; emanciparea femeii o vedea
prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi a ocupării de funcţii în raport cu pregătirea şi
capacitatea fiecăreia;

a iniţiat cercuri şi cămine culturale la ţară unde să arate femeilor ce înseamnă o gospodărie bine
organizată, o creştere igienică a copilului;

membru al Grupului avocaţilor democraţi, al Frontului feminist.

RALUCA RÎPAN - prima femeie academician din România

absolventă în 1914;

doctor în chimie, academician, profesor universitar, om de ştiinţă emerit;

are circa 200 de lucrări şi manuale de chimie publicate;

i s-au acordat numeroase medalii şi distincţii pentru cariera de cercetător şi profesor;

deţine Diploma de onoare din partea Consiliului Mondial al Păcii;

a deţinut numeroase funcţii politice.

MARIA BRIESE - medic endocrinolog

absolventă în 1913, doctor in medicina si chirurgie, conferenţiar pe catedra de endocrinologe;

înfiinţează clinica de Endocrinologie din Iaşi în 1948;

a fost colaboratoarea profesorului C. I. Parhon;

publică circa 200 de lucrări, studii şi comunicări ştiinţifice, din care114 publicate în reviste de
specialitate din străinătate;
 vicepreşedinta Societăţii de Endocrinologie din ţară şi preşedinta Filialei Iaşi;

ALEXANDRA GAVRILESCU (pseudonim literar OTILIA CAZIMIR) - scriitoare

absolventă în 1924;

se remarcă prin activitatea literară depusă în cadrul revistei Viaţa românească;

în 1937 i se acordă Marele premiu naţional pentru poezie;

debutează cu volumul de poezii Lumini si umbre în 1923, apoi publică Fluturi de noapte, Cântec de
cocoară, Licurici, Cronici fanteziste şi umoristice, etc;

volume de proză: Din întuneric, Din jurnalul unei doctorese, lucrarea memorialistică Prietenii mei
scriitorii, etc;

FLORICA SAVA CÂMPAN - matematician

absolventă a Liceului ''Oltea Doamna'' în 1924, fostă elevă a Silviei Creangă; îşi trece licenţa în
fizică în 1928 şi în matematică în 1929, iar în 1942 îşi susţine doctoratul în matematică în faţa unei
comisii prezidate de renumitul profesor Alexandru Miller cu o teză de geometrie diferenţială
intitulată Surfaces paralleles et semblables;

conferenţiar de matematici generale la Institutul de măsurători terestre din Iaşi, apoi la Facultatea
de Matematică şi Fizică a Universităţii ''Al. I. Cuza'' Iaşi;

numeroase cărţi şi culegeri de matematică - Istoria numărului π, Probleme celebre din istoria
matematicii, Aventura geometriilor neeuclidiene, Licuricii din adâncuri, Dumnezeu şi matematica,
etc;

unul dintre cele mai cunoscute concursuri şcolare îi poartă numele;

PROFIRA SADOVEANU - scriitoare

absolventă a Liceului ''Oltea Doamna'' în 1925;

al treilea copil din cei zece ai lui Mihail Sadoveanu, nu a fost doar o fiică pentru tatăl său ci şi
secretar literar, editor, arhivar, corector, traducător;

încurajată de George Topîrceanu, îşi încearcă întâi condeiul în publicistică, iar apoi, la îndemnul lui
Tudor Vianu, începe să scrie proză; dezamăgită de eşecul debutului său cu romanul Mormolocul,
publică diverse scrieri pentru copii, apoi versuri, teatru, revenind la proză pentru a se dedica în cele
din urmă lucrărilor menite a ''ridica monumentul'' tatălui său - Ochelarii bunicăi, Ostrovul zimbrului,
Cântece lui Ştefan Vodă, Flori de piatră, Foc de artificii, Balaurul alb, Ora violetă, Ploi şi ninsori,
Planeta părăsită, Rechinul, Visuri americane, În umbra stejarului, O zi cu Sadoveanu, Ei l-au cunoscut
pe Sadoveanu, etc;

autoare sau co-autoare a mai multor traduceri - din Dickens, Steinbeck, Maxwell Anderson,
Ostrovski - a colaborat şi la scenariul filmului Fraţii Jderi;

ultimul volum, publicat în 2007, la patru ani după moartea sa, adună la un loc cele 100 de sonete
scrise în ultimii ani de viaţă;

MĂRIOARA DUMITRESCU DUMBRAVĂ - artist plastic

absolventă în 1930 a Liceului ''Oltea Doamna'';

absolventă a şcolii Normale de Arte Decorative din Paris;

absolventă a Institutului ''Belle Arte'' cu specializarea ''Arte decorative'';

MARIA ROPALĂ CICHERSCHI - prima femeie medic legist din Europa

ţara care naşte astfel de femei /Merită şi viaţa şi mărirea ei, scria D. Bolintineanu;

absolventă în 1932, doctor în medicină legală;

obţine doctoratul cu tema Contribuţiuni la studiul biologic al criminalităţii feminine sub aspect
medico-legal, 1907;

urmează la Paris cursuri de specializare în medicină legală şi devine prima femeie medic legist din
Europa;

pentru merite deosebite a fost aleasă membru corespondent al Societăţii de medicină legală din
Franţa;

a scris poezii şi epigrame, a avut conştiinţa valorilor egale, indiferent de sex, a luptat împotriva
prejudecăţilor şi a contribuit la progresul medicinii legale in România.

MARIA FRANCHE - medic boli infecţioase

doctor în medicină şi chirurgie, profesor în specialitatea boli infecţioase;

peste 107 lucrări publicate şi 49 comunicate;

pentru munca prestată primeşte numeroase distincţii, medalii, ordine şi diploma cu recunoaştere
a muncii şi pe plan internaţional;
 împreună cu Ana Vita, spirite cultivate de un mare randament intelectual, a contribuit la
modernizarea şi ridicarea prestigiului Clinicii de boli infecţioase.

LIDIA JACOTĂ BRISE - endocrinolog

absolventă în 1940, doctor în medicină;

medic în clinica de Endocrinologie;

publică peste 45 de lucrări de specialitate;

a contribuit, prin spiritul întreprinzător şi creativitate la continuarea dezvoltării endocrinologiei.

ASIA BRAIF CHIPAIL - medic pediatru

absolventă în 1934, doctor în medicină;

conferenţiar la Institutul de medicină din Iaşi;

cercetătoare la Academia RPR - Bucureşti;

prin dăruire şi competenţă profesională, prin înţelegerea psihologiei copilului a contribuit la

organizarea Spitalului de pediatrie din Iaşi.

MĂRIOARA TĂNĂSESCU NICULESCU - medic

absolventă în 1932, doctor în medicină;

cercetător la Academie, Filiala Iaşi;

publică peste 40 de lucrări ştiinţifice.

MAGDA IANCULESCU - artist liric, soprană

absolventă în 1947 a Liceului ''Oltea Doamna'' şi în 1951 a Conservatorului de Artă dramatică din
Bucureşti, debutează în Bărbierul din Sevilla şi este considerată una dintre cele mai valoroase
soprane din lume;

împreună cu Nicolae Herlea, Valentin Teodorian şi Dan Iordăchescu formează ''garnitura de aur a
Operei Române'';

multiplă laureată a concursurilor internaţionale organizate la Bucureşti, Praga, Varşovia, etc.

 a cântat cu orchestre renumite din Belgia, Rusia, Franţa, Cehoslovacia, Iugoslavia, având un
repertoriu divers, de la opereta vieneză la opera contemporană românească şi interpretând peste 50
de roluri;

în 1962 este distinsă cu titlul artist emerit.

VIORICA GUGUIANU CORTEZ - solistă de operă, mezzo-soprană

se afirmă prin ''voce dramatică, dicţie perfectă, alură universală, întindere vocală enormă,
personalitate impunătoare, timbru cald de mezzo-soprană cu un colorit excepţional'' prin "curăţenia
stilului, tehnica perfectă, egalitatea registrelor, acutele luminoase, gravele impresionante" (din presa
vremii);

a cântat pe cele mai mari scene ale lumii: Metropolitan din New York, Scala din Milano, etc;

a obţinut importante premii la numeroase concursuri internaţionale printre care: Medalia de aur
la concursul George Enescu, Marele premiu la concursul de canto de la Toulouse, Premiul special
''Kathleen Ferrier'' din Hertogenbosch, etc;

pentru că în 1971 emigrează în Franţa conducerea socialistă îi interzice să mai cânte în ţară, dar
rămâne pentru totdeauna româncă şi îi place să se considere "franţuzoaica de la Iaşi".

RODICA MANDACHE - actriţă la Teatrul "Odeon" Bucureşti

absolventă în 1960 a Liceului ''Oltea Doamna'' şi în 1964 a Institutului de Artă Teatrală şi

Cinematografică;

numeroase roluri pe scenă (joi.megaJoy, Aventurile lui Dunno, Visul unei nopţi de iarnă, Livada cu
vişini, Leonce şi Lena, Arden din Feversham, Aşteptând pe altcineva, O noapte furtunoasă, Woyzek,
Opinia publică, Hotel Gemini, Steaua fără nume, Liola, etc.) şi în filme (Un surâs în plină vară,
Petrecerea, Astă seară dansăm în familie, Iarba verde de acasă, Buletin de Bucureşti, Căsătorie cu
repetiţie, Recital în grădina cu pitici, Liliacul înfloreşte a doua oară, Căsătorie imposibilă, Pasiune şi
destin, etc.);

profesoară de actorie la Universitatea de artă Hyperion;

premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru rolul Adel din joi.megaJoy de
Katalin Thuroczy;

Liceul "Oltea Doamna''rămâne cel mai important reper al vieţii mele. Tot ceea ce am făcut în viaţa
mea s-a raportat la acei ani de liceu. Continui să cred că acei ani din viaţa unui om sunt cei mai
importanţi. Profesoarele mele de Limba română de la liceu au fost primele profesoare de actorie.
Erau atât de talentate, de fermecătoare, atât de iubitoare şi de dedicate învăţăturii noastre!... "
(Interviu - Urme la "Oltea Doamna", nr. 1);

LIVIU SMÂNTÂNICĂ - actor

absolvent al Liceului Mihai Eminescu în 1963;

absolvent al Facultăţii de Arte Plastice secţia pictură, la clasa maestrului Dan Hatmanu;

actor la Teatrul pentru copii şi tineret de peste 30 de ani interpretând un număr impresionant de
roluri foarte diverse ca tipologie.''Dacă eu am ales pictura, teatrul m-a ales pe mine şi iată-mă actor
al teatrului Luceafărul din Iaşi de-o viaţă.''

DAN IRIMICIUC - sportiv de performanţă, Maestru Emerit al sportului

absolvent al Liceului ''Mihai Eminescu'' în 1967, apoi al Facultăţii de Industrie Uşoară;

cercetător ştiinţific, coautor la 14 brevete de invenţii la Combinatul de Fibre Sintetice Iaşi

(TEROM);

vicecampion mondial de scrima tineret 1969;

prima medalie olimpică a Iaşului, bronz la sabie la Olimpiada de la Montreal din 1976;

multiple performanţe sportive la campionatele Naţionale şi Internaţionale de scrimă.

MARICICA PUICĂ - sportiv de performanţă, Maestră Emerită a sportului

Medalie de aur pentru cursa de 3000 m şi bronz la 1500 m la Olimpiada de la Los Angeles în 1984,
recordmenă mondială şi medaliată în numeroase concursuri internaţionale;

ambasador naţional pentru sport pe lângă Consiliul Europei în perioada 1997-2004.

VASILE (BEBE) MIHĂESCU - psiholog

absolvent al Liceului ''Mihai Eminescu'' în 1970, apoi al Facultăţii de Psihologie, Universitatea ''Al. I.
Cuza'' Iaşi;

conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi, unde predă psihologia
medicală;

binecunoscut datorită numeroaselor apariţii televizate, Bebe Mihăescu este co-autor al unor
volume de specialitate (Dicţionar de medicină legală, Psihosomatică şi psihoterapie, Psihoterapia,
încotro?, This is the question, daraghie tavarisci, Psihoterapia ca sistem, Next generation) şi autor al
unor volume de beletristică (Cartea cu adolescenţi, Prea fragedul contur, Dulcissima, Incendiu în
eternitate, Anonim cu ceas de buzunar, Semne pe arbori, Mustăţile lui Demiurgos) sau de sexologie
(Cuplul conjugal, ori la bal, ori la spital).

NICHITA DANILOV - scriitor

absolvent al Liceului ''Mihai Eminescu'' în 1971, apoi al Facultăţii de ştiinţe Economice şi al şcolii
Postliceale de Arhitectură din Iaşi;

debut literar în revista Dialog în 1979;

autor a 19 volume de versuri, proză, eseuri (Fântâni carteziene, Câmp negru, Arlechini la marginea
câmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor neantul, Urechea de cârpă, Apocalipsa de carton, Mirele orb,
Nevasta lui Hans, Nouă variaţiuni pentru orgă, Suflete la second-hand, Umbră de aur, melancolia,
Tălpi, Maşa şi Extraterestrul, Capete de rând, Centura de castitate, etc.);

a lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor ("Convorbiri literare"),

redactor şef ("Kitej-Grad"), şef departament cultură ("Monitorul de Iaşi"), director (Teatrul de copii şi
tineret "Luceafărul" din Iaşi), secretar literar (Teatrul Naţional din Iaşi), director (Casa de Cultură
"Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi);

prezent în aproape toate antologiile din ţară şi străinătate, poeziile sale au fost traduse şi publicate
în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franţa, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia,
etc. sub semnătura unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker,
Leon Briedis, Lidia Nasinova, Maria Dinescu, Emanoil Marcu etc;

membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN Club European;

în perioada 1998-2000 a funcţionat ca ataşat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada

României din Republica Moldova, pe parcursul unui an fiind ambasador ad-interim al acestei misiuni
diplomatice.

OVIDIU LAZĂR - regizor

absolvent al Liceului "Mihai Eminescu" promoţia 1973 şi al Institutului de Artă Teatrală şi

Cinematografică din Bucureşti în 1987;

debut regizoral cu spectacolul Ivanov (A. P. Cehov) la Teatrul Naţional "Vasile Alexandri" din Iaşi,
unde lucrează şi în prezent;

numeroase spectacole de teatru regizate şi apreciate de publicul ieşean sau din ţară - Proştii sub
clar de lună, Pofta de cireşe, Jocul dragostei şi-al întâmplării, Stop pe autostradă, Scadenţa, Chiriţa, O
casă de păpuşi, Norii, Rosenkrantz şi Guildersten sunt morţi, Unchiul Vanea, Woyzeck, O rugăciune
de prisos, Dona Juana, Strigoii, Ivona, principesa Burgundiei, Chiriţa şi Ceilalţi, etc;

lector universitar la Universitatea de Arte "George Enescu" Iaşi, Departamentul Teatru, şi doctorand
al aceleiaşi Universităţi;

unul din iniţiatorii Programului "ARTSCHOOL" al UNITER, care are ca scop introducerea teatrului ca
formă de educaţie în comunităţile de copii;

"Liceul Mihai Eminescu înseamnă pentru mine Adolescenţa, nu ca vârstă biologică ci ca stare de
spirit, ca etapă esenţială şi definitorie a destinului meu" (Interviu - Urme la "Oltea Doamna", nr. 2).

ALINA MUNGIU PIPPIDI - sociolog-politolog

absolventă a Liceului "Mihai Eminescu" promoţia 1982, a facultăţii de medicină ca şefă de

promoţie în 1988 şi doctor în psihologie socială la Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi;

pasionată de publicistică încă din anii studenţiei, a scris critică literară în revistele Viaţa
studenţească, Cronica, colaboratoare la revista 22;

a fost redactor şef la Opinia studenţească, Expres, corespondent pentru cotidianul Le Monde şi
director la Departamentul Emisiunilor informative al TVR;

specializare în ştiinţele politice la Universitatea Harvard, predă la Şcoala Naţională de Ştiinţe

Politice şi administrative din Bucureşti;

peste 14 volume, scrise în română sau engleză, publicate şi traduse în germană, franceză,
albaneză, engleză, rusă, sârbo-croată, iar piesa Evangheliştii a primit premiul pentru cea mai buna
piesă a anului 1994;

a predat şi conferenţiat pe probleme de tranziţie a lumii postcomuniste în mai multe universităţi

printre care: Hardvard, Stanford, Princeton, Oxford, New School for Social Research, European
University;

este raportor pentru România al Fundaţiei Freedom House, membru în Consiliul ştiinţific al
International Forum for Democratic Studies şi în comitetul de redacţie al Journal of Democracy;

este expert al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru Europa de Sud-Est şi al
Băncii Mondiale pentru Caucazul de Nord.

CRISTIAN MUNGIU - regizor si fondator al casei de film "Mobre Films"

 absolvent al Liceului "Mihai Eminescu" promoţia 1986, al Facultăţii de Filologie din cadrul
Universităţii "Al. I. Cuza" 1990 şi al cursurilor Academiei de Teatru şi Film Bucureşti -1998;

în timpul cursurilor universitare a lucrat ca asistent şi apoi ca secund la mai multe producţii
internaţionale filmate în România în perioada 1994-1998 - Căpitanul Conan, Betrand Tavernier;

între 1996 şi 2000 a realizat şase scurt metraje de ficţiune distinse cu şase premii internaţionale;

este autorul a trei scenarii de film - Tina şi mama ei (1998), Cartier (1999) şi Occident (2000), o
producţie Temple Film care constituie debutul său la categoria "film de ficţiune de lung metraj" în
sistemul 35 mm;

cea mai recentă performanţă este Premiul "Palme D'Or" obţinut la Cannes în mai 2007 cu filmul 4
luni, 3 săptămâni şi 2 zile.

CĂTĂLIN ANUŢA - poet

absolvent al Liceului "Mihai Eminescu" în 1987;

Premiul naţional de debut în 1986;

fire rebelă, începe fără a finaliza cursurile Facultăţii de Drept, apoi cele ale Facultăţii de
Jurnalistică;

lucrează ca redactor la subredacţia Iaşi a cotidianului Evenimentul Zilei;

moare în urma unui accident vascular în 1997;

în acelaşi an este publicat, postum, primul volum de poezii (Ars Longa, Vita Brevis) urmat până în
prezent de alte opt, foarte bine primite de critică.

CODRIN LIVIU CUŢITARU - profesor universitar, critic literar

absolvent al Liceului ''Mihai Eminescu'' în 1987 şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii ''Al. I.

Cuza'' Iaşi în 1991;

pe rând preparator, asistent, lector, conferenţiar şi titular al cursului de Literatură Victoriană în

cadrul Catedrei de Limba şi literatura engleză din aceeaşi universitate unde susţine numeroase alte
cursuri;

membru în diverse asociaţii culturale şi academice, editor al jurnalelor academice Romanian

Cultural Studies al Fundaţiei Culturale Române şi Southeastern Europe Journal al Fundaţiei Charles
Schlacks, California;

pe lângă cursuri universitare, articole, recenzii, studii, eseuri în diferite ziare şi reviste literare,
publică volumele Istoria depersonalizată (1997) şi Jurnalul Vestului Sălbatic - un studiu de mentalităţi
(1999);

în februarie 2007 este numit Consul General al României la Vancouver, Canada.

RUDI PRISĂCARU - handbalist

absolvent al Liceului ''Mihai Eminescu'' în 1988;

membru al clubului Dinamo Bucureşti din 1988 şi al echipei naţionale de handbal din 1990;

medalie de bronz la Campionatele Mondiale de Handbal din Cehoslovacia în 1990;

din 1993 joacă în Franţa, la Strasbourg, apoi din 1995 la Toulouse, echipă al cărei antrenor este din
2002;

MONICA BÂRLĂDEANU - fotomodel, actriţă Hollywood, prezentatoare TV

absolventă a Liceului ''Mihai Eminescu'' în 1997;

este admisă la Facultatea de Drept a Universităţii ''Al. I. Cuza'' Iaşi;

îşi începe cariera ca fotomodel în primul an de facultate;

în anul al treilea devine prezentatoarea unor emisiuni de divertisment la B1TV;

obţine mai multe premii ca fotomodel şi vedetă media, iar în 2004 pleacă la Los Angeles unde
urmează cursuri de actorie;

după debutul cinematografic din 2004 cu rolul Stephanie în Buds for Life şi rolul Mariana Ivan din
Moartea Domnului Lăzărescu, urmează mai multe roluri în diverse producţii americane care-i permit
accesul în Asociaţia Actorilor Profesionişti din S. U. A. (Screen Guild Actors): Malia în filmul cu acelaşi
nume, Sophia în Caved In, Karen în Incubus (alături de Tara Reid), Dr. Johnson în Second in
Command (alături de Jean Calude van Damme), detectiv Lascar în Living & Dying (alături de Michael
Madsen), Gabriella Busoni în serialul Lost

Lista personalităţilor care au absolvit Liceul "Oltea Doamna" şi apoi "Liceul Mihai Eminescu" nu
poate fi realizată decât printr-o muncă îndelungată. Nu au fost reţinute în această listă decât foarte
puţine nume. Există încă numeroşi sportivi (Cleopatra Farcaş, Viorica Gheorghiu, Olga Ciobanu,
Coculeana Bucătaru, Florin Ionescu, Petru Leviţchi, Liviu Maftei, Iulian Păduraru), actori, jurnalişti,
cercetători, ingineri, medici, profesori, directori de instituţii, profesori universitari (Olga Costinescu,
Ştefania Ruscior), scriitori, critici, magistraţi, absolvenţi care lucrează în marile universităţi din lume
şi, nu în ultimul rând, cadrele didactice care au funcţionat sau funcţionează în şcoală, care au rămas
în memoria elevilor ca modele de viaţă.