P. 1
Stanculeanu Lucica Circuite_electrice

Stanculeanu Lucica Circuite_electrice

|Views: 35|Likes:
Published by Roxana Negroiu

More info:

Published by: Roxana Negroiu on May 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/22/2013

pdf

text

original

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013
Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro
CIRCUITE ELECTRICE
MATERIAL DE PREDARE
DOMENIUL INFORMATICĂ
CALIFICAREA TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII
NIVELUL TREI AVANSAT
ŞCOALA POSTLICEALĂ
2009
AUTOR:
Dr.ing. LUCICA STĂNCULEANU- profesor gradul I, Grup Şcolar Tehnologic
„Dimitrie Filipescu” Buzău
COORDONATOR:
FLORIN IORDACHE- inginer telecomunicaţii
CONSULTANŢĂ:
IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT
ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în
domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European, în cadrul POS DRU 2007-
2013
2
CUPRINS
I. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4
II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREDARE .................................... 5
III. Resurse ............................................................................................................................................ 7
Tema 1REZISTOARE ELECTRICE ............................................................................................... 7
Fişa suport 1.1. Marcarea rezistoarelor ........................................................................................ 7
Fişa suport 1.2. Asocierea rezistoarelor ..................................................................................... 11
Tema 2 Surse de curent continuu ................................................................................................... 13
Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu ................................................................................... 13
Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu ............................................................ 15
Fişa 3.1 Legile electrocineticii ................................................................................................... 15
Fişa 3.2 Teoremele lui Kirchhoff ............................................................................................... 16
Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi
teoremele studiate ........................................................................................................................... 18
Fişa 4.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu ................................ 18
Tema 5 Bobine ................................................................................................................................ 21
Fişa 5.1 Bobine ........................................................................................................................... 21
Tema 6 Condensatoare ................................................................................................................... 23
Fişa 6.1 Condensatoare .............................................................................................................. 23
Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ ............................................................................... 28
Fişa 7.1 Circuitul R-L serie ........................................................................................................ 28
Fişa 7.2 Circuitul R-C serie ........................................................................................................ 30
Fişa 7.3 Circuitul R-L-C serie .................................................................................................... 32
Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel ................................................................................................. 35
Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind un soft didactic ............. 37
Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ ............................................... 37
Tema 9 Aparate de protecţie .......................................................................................................... 38
Fişa 9.1 Aparate de protecţie ...................................................................................................... 38
Tema 10 Aparate de comutaţie ....................................................................................................... 41
Fişa 10.1 Aparate de comutaţie .................................................................................................. 41
Tema 11 Receptoare electrice ........................................................................................................ 44
Fişa 11.1 Receptoare electrice .................................................................................................... 44
Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V) ...................................... 48
Fişa 12.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune .......................................................... 48
IV. Fişa de progres ............................................................................................................................. 53
V. Bibliografie .................................................................................................................................... 55
3
I. INTRODUCERE
Modulul CIRCUITE ELECTRICE este destinat pregătirii cursanţilor din domeniul
INFORMATICĂ, nivel 3 avansat, , însumează 1,0 credit şi are alocate un număr de 54 de ore
/ an, din care laborator tehnologic – 36 ore.
Materialul de predare se adresează profesorilor, fiind structurat în resurse, sugestii
pentru planificarea activităţilor de predare, sugestii de organizare a lecţiilor, fişe suport pentru
profesori, fişe rezumat şi bibliografie.
Precizăm că materialul de predare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de
Pregătire Profesională; pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară
validarea integrală a competenţelor conform probelor de evaluare din Standardul de
Pregătire Profesională.
Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor
agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale
criteriilor de performanţă respective.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea
competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu
caracter aplicativ, centrate pe elev.
Înainte de utilizarea materialelor de predare propuse, profesorul trebuie să cunoască
particularităţile colectivului de cursanţi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora, pentru
reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele în raport cu
cerinţele clasei.
Materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE este destinat profesorilor care asigura
pregătirea cursanţilor în domeniul INFORMATICĂ, nivel trei avansat, calificarea TEHNICIAN
INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII şi a fost elaborat în cadrul proiectului
Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social
European, în cadrul POS DRU 2007-2013.
4
II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE
PREDARE
Abordarea conţinuturilor din materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE s-a
făcut în raport cu Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ului aferente
calificării TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII. Aceste
documente se găsesc pe pagina www.tvet.ro, secţiunea Curriculum-SPP, dar şi pe
pagina www.edu.ro, secţiunea Învăţământ preuniversitar.
Modulul CIRCUITE ELECTRICE conţine o unitate de competenţe tehnice generale.
UC CIRCUITE ELECTRICE 1,0 credit
C 1: Realizează circuite electrice de curent continuu.
C 2: Realizează circuite electrice de curent alternativ.
C 3: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune.
În urma parcurgerii conţinuturilor modulului, urmărind atingerea tuturor competenţelor
vizate, cursanţii vor fi capabili să:
• identifice rezistoarele după marcaj;
• aleagă sursa de alimentare în funcţie de parametrii sursei;
• realizeze circuite cu rezistoare şi surse după o schemă electrică dată;
• măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent continuu;
• analizeze circuitele de curent continuu, pe baza valorilor măsurate, utilizând
legile şi teoremele studiate;
• identificarea bobinelor şi a condensatoarelor după marcaj;
• realizeze circuite de curent alternativ cu rezistoare, condensatoare, bobine;
• măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent alternativ, folosind soft
didactic;
• interpreteze rezultatele obţinute pe cale practică şi prin simulare;
• identifice aparatele de protecţie, comutaţie şi a receptoarelor de joasă tensiune;
5
• realizeze circuite de curent alternativ de joasă tensiune cu aparate de protecţie,
comutaţie şi receptoare;
• verifice funcţionarea circuitelor de curent alternativ de joasă tensiune.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREDARE
Competenţe/rezultat
e ale învăţării
Teme Fişe suport
C 1
Realizează circuite
electrice de curent
continuu
Tema 1 Rezistoare electrice Fişa 1.1 Marcarea
rezistoarelor
Fişa 1.2 Asocierea
rezistoarelor
Tema 2 Surse de curent continuu Fişa 2.1 Surse de
curent continuu
Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de
curent continuu
Fişa 3.1 Legile
electrocineticii
Fişa 3.2
Teoremele lui
Kirchhoff
Tema 4 Analizarea circuitelor de curent
continuu pe baza valorilor măsurate
utilizând legile şi teoremele studiate
Fişa 4.1 Metode şi
teoreme pentru
studiul circuitelor
de curent continuu
C 2
Realizează circuite
electrice de curent
alternativ
Tema 5 Bobine Fişa 5.1 Bobine
Tema 6 Condensatoare Fişa 6.1
Condensatoare
Tema 7 Circuite compuse de curent
alternativ
Fişa 7.1 Circuitul
R-L serie
Fişa 7.2 Circuitul
R-C serie
Fişa 7.3 Circuitul
R-L-C serie
Fişa 7.4 Circuitul
R-L-C paralel
Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor
de curent alternativ folosind un soft
didactic
Fişa 8.1
Funcţionarea
virtuală a
circuitelor de
curent alternativ
C 3
Utilizează aparate de
curent alternativ de
joasă tensiune
Tema 9 Aparate de protecţie Fişa 9.1 Aparate
de protecţie
Tema 10 Aparate de comutaţie Fişa 10.1 Aparate
de comutaţie
Tema 11 Receptoare electrice Fişa 11.1
Receptoare
electrice
Tema 12 Circuite de curent alternativ de
joasă tensiune (maxim 220V)
Fişa 12.1 Circuite
de curent
alternativ de joasă
tensiune
6
III. RESURSE
Tema 1REZISTOARE ELECTRICE
Fişa suport 1.1. Marcarea rezistoarelor
DEFINIŢIE:
REZISTOARELE sunt elemente pasive de circuit electric a căror funcţionare se
bazează pe proprietatea tuturor materialelor conductoare de a opune o rezistenţă la
trecerea curentului electric printre ele.
Aceasta mărime electrică este definită prin legea lui Ohm:
R=U/I unde:
R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω);
U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului, în volţi [V];
I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor, în amperi [A].
Rezistenţa electrică se poate determina în funcţie de material:
S
l
R ρ ·
în care ρ este rezistivitatea materialului
l este lungimea conductorului
S este secţiunea conductorului
REZISTOARELE sunt folosite pentru a regla valoarea curentului într-un circuit, atât
în domeniul curenţilor tari, cât şi în cel al curenţilor slabi.
CLASIFICARE:
o Rezistoare pentru curenţi slabi – bobinate
- chimice
- potenţiometre
- rezistoare neliniare
o Rezistoare pentru curenţi tari:
- rezistoare fixe – din fontă
- din tablă stanţată
- din bandă
- rezistoare reglabile – reostate – cu cursor
- cu ploturi
- cu rezistoare din lichid
7
REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ:
Fig.1.1
MARCAREA REZISTOARELOR:
REZISTOARE PENTRU CURENŢI SLABI
- CODUL DE CULORI: cuprinde patru benzi de culori, primele trei
benzi reprezentând valoarea rezistenţei, iar a patra - toleranţa.
- CODUL DE LITERE şi CIFRE: cuprinde trei sau patru caractere,
două cifre şi o literă sau trei cifre şi o literă; literele folosite sunt: R,
k, M, G, T care reprezintă coeficienţii de multiplicare: R-x1, k-x10³.
EXEMPLU de notare: 2k5 – 2,5kΩ sau 2500Ω
25R - 25Ω
REZISTOARE PENTRU CURENŢI TARI
Se marchează cu valori: rezistenţa nominală, curentul de sarcină maxim şi
tensiunea nominală.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi.
- Exerciţiul:
- Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de litere şi cifre.
- Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de culori.
- Observaţia dirijată
Ca materiale suport se pot folosi:
- prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare
- lecţii electronice de tip AEL
- rezistoare marcate în codul culorilor şi în cifre şi litere
- fişe cu codul culorilor
- multimetru analogic şi digital
8
CODUL CULORILOR PENTRU REZISTOARE- MATERIAL SUPORT
REZISTOARE MARCATE CU 4 CULORI

banda 1 - prima cifra semnificativa
banda 2 - a doua cifra semnificativa
banda 3 - ordinul de multiplicare
banda 4 - toleranta
culoarea banda 1 banda 2 banda 3 banda 4
Negru 0 0 x 1
Maro 1 1 x 10
Rosu 2 2 x 100
Portocaliu 3 3 x 1,000
Galben 4 4 x 10,000
Verde 5 5 x 100,000
Albastru 6 6 x 10^6
Violet 7 7 x 10^7
Gri 8 8 x 10^8
Alb 9 9 x 10^9
Auriu x 0.1 5%
Argintiu x 0.01 10%
fără culoare 20%
OBS:
1) pentru toleranta de 20% exista practic doar trei inele colorate marcate pe rezistor.
2) citirea se face începând cu banda cea mai apropiata de unul dintre terminale.
Exemple de rezistoare marcate cu 4 inele colorate:
rezistor
82 Ω,
tolerant
a 5%
banda 1 [ gri ] -> 8
banda 2 [roşu] -> 2
banda 3 [negru] -> x1 => valoarea 82x1 = 82 ohm
banda 4 [auriu] -> toleranta 5%
rezistor
330 kΩ,
tolerant
a 5%
banda 1 [portocaliu] -> 3
banda 2 [portocaliu] -> 3
banda 3 [galben] -> x10,000 => valoarea 33x10,000
=330 kohm
banda 4 [maro] -> toleranta 5%
9
REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI
banda 1 - prima cifra semnificativa
banda 2 - a doua cifra semnificativa
banda 3 - a treia cifra semnificativa
banda 4 - ordinul de multiplicare
banda 5 - toleranta
culoarea banda 1 banda 2 banda 3 banda 4 banda 5
Negru 0 0 0 x 1
Maro 1 1 1 x 10 1%
Roşu 2 2 2 x 100 2%
Portocaliu 3 3 3 x 1,000
Galben 4 4 4 x 10,000
Verde 5 5 5 x 100,000 0.50%
Albastru 6 6 6 x 10^6 0.25%
Violet 7 7 7 x 10^7 0.10%
Gri 8 8 8 x 10^8 0.05%
Alb 9 9 9 x 10^9
Auriu x 0.1 5%
Argintiu x 0.01 10%
Exemple de rezistoare marcate cu 5 inele colorate :
rezistor
30 kΩ,
toleranta
1%
banda 1 [ portocaliu ] -> 3
banda 2 [negru] -> 0
banda 3 [negru] -> 0
banda 4 [roşu] -> x100 => valoarea 300x100 = 30,000
ohm ( 30 kohm )
banda 5 [maro] -> toleranta 1%
rezistor
1.96
kΩ,
toleranta
1%
banda 1 [maro] -> 1
banda 2 [alb] -> 9
banda 3 [albastru] -> 6
banda 4 [maro] -> x10 => valoarea 196x10 =1960 ohm
= 1.96 kohm
banda 5 [maro] -> toleranta1%
10
Fişa suport 1.2. Asocierea rezistoarelor
ASOCIEREA REZISTOARELOR: Rezistoarele pot fi legate în SERIE, PARALEL
sau MIXT.
1. MONTAJ SERIE
Fig.1.2
Într-un montaj serie:
• Tensiunea la bornele ansamblului este egală cu suma tensiunilor existente la
bornele fiecărui rezistor.
• Aceeaşi intensitate de curent străbate toate rezistoarele.
• R
s
mai mare decât cea mai mare rezistenţă din gruparea serie.
RELAŢIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE:
Rech = R1+R2+……+Rn
Rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor componente.
2. MONTAJ PARALEL
Fig.1.3
Într-un montaj paralel:
• Intensitatea absorbită de ansamblu este egală cu suma intensităţilor absorbite de
fiecare rezistor;
• Toate rezistoarele sunt supuse la aceeaşi tensiune.
• R
p
mai mică decât cea mai mică rezistenţă din gruparea paralel.
RELATIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE:
1/ Rech = 1/R1+1/R2+………+1/Rn
Inversa rezistenţei echivalente este egală cu suma inverselor rezistenţelor componente.
11
3. DIVIZORUL DE TENSIUNE ŞI DIVIZORUL DE CURENT
Prin divizor de tensiune se înţelege circuitul alcătuit din două rezistoare în serie în
scopul de a obţine o tensiune mai mică decât tensiunea U de la bornele sistemului.
2 1
R R
U
I
+
·
curentul care trece prin divizor
2 1
2
2
R R
R
U U
+
·
tensiune de la ieşirea divizorului
Prin divizor de curent se înţelege circuitul format din două rezistoare în paralel
plasat într-o latură a unui circuit cu scopul de a se obţine prin unul din elemente un
curent mai mic decât curentul principal I.
Curenţii prin fiecare dintre elementele divizorului sunt:
2 1
1
2
2 1
2
1
R R
R
I I
R R
R
I I
+
·
+
·
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
- activitate practică:
- determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare serie.
- determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare paralel.
- determinarea erorilor
- măsurarea cu voltmetrul a tensiunii de la ieşirea divizorului de tensiune
- măsurarea cu ampermetrul a intensităţilor curenţilor prin fiecare rezistor a
divizorului de curent
Ca materiale suport se pot folosi:
- prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
12
Tema 2 Surse de curent continuu
Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu
O sursă reală de tensiune, fig. 2.1, este un generator care are rezistenţa internă
r1 diferită de zero.
Fig. 2.1
Tensiunea electromotoare E a unei surse este egală cu tensiunea electrică de mers în
gol. La funcţionarea în gol (I = 0) rezultă Uo = E. La funcţionarea în scurtcircuit (Uo = 0),
rezultă curentul de scurtcircuit Isc = E/ r1.
Caracteristica curent – tensiune pentru o sursă reală de tensiune este o dreaptă (fig.
2.2).
Fig. 2.2
În schemele electrice, generatoarele se reprezintă astfel:
- surse de tensiune continuă (fig. 2.3.a, 2.3.b) şi sursa de tensiune continuă
ajustabilă (2.3.c);
Fig. 2.3. a b c
13
Legarea surselor de curent continuu
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
- activitate practică:
- măsurarea tensiunii de mers în gol a unei surse de curent continuu E.
- măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare serie a surselor de curent
continuu.
- măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare paralel a surselor de curent
continuu.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
14
Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu
Fişa 3.1 Legile electrocineticii
1. LEGEA LUI OHM PENTRU O PORŢIUNE DE CIRCUIT
Intensitatea curentului care trece printr-un rezistor este direct proporţională cu
tensiunea electrică dintre capetele acestuia şi invers proporţională cu rezistenţa
rezistorului
R
U
I ·
unde:
R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω);
U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului, în volţi [V];
I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor, în amperi [A].
2. LEGEA LUI OHM PENTRU UN CIRCUIT SIMPLU
Intensitatea curentului într-un circuit simplu este proporţională cu t.e.m. a
generatorului şi invers proporţională cu rezistenţa totală a circuitului.
r R
E
R
E
I
t
+
· ·
unde:
R
t
– valoarea rezistenţei totale a circuitului măsurata în ohmi (Ω);
E – tensiunea electromotoare a generatorului real, în volţi [V];
r – valoarea rezistenţei interne a generatorului, în ohmi [Ω].
3. LEGEA TRANSFORMĂRII ENERGIEI ÎN CONDUCTOARELE PARCURSE DE
CURENT- LEGEA LUI JOULE
La trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un conductor electric de
rezistenţă R, într-un interval de timp ∆t, se dezvoltă căldura:
t RI Q ∆ ·
2
Căldura dezvoltată în unitatea de timp, numită putere Joule sau putere electrică
disipată, este:
2
RI
t
Q
P P
d J
·

· ·
Unitatea SI de putere este wattul (W)
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
- activitate practică:
- măsurarea intensităţii curentului electric printr-un circuit format dintr-un rezistor cu
rezistenţa de valoare cunoscută pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare.
- determinarea rezistenţei interne a unei baterii
- calculaţi puterea electrică a unui receptor care consumă, timp de o zi, o energie
de 12 kWh.
15
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
Fişa 3.2 Teoremele lui Kirchhoff
Teorema I lui Kirchhoff se aplică curenţilor într-un nod al unui circuit electric:
Teorema I a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel:
Suma algebrică a intensităţilor curenţilor din laturile care se ramifică dintr-un nod al
unui circuit de curent continuu este nulă:
0
1
· t

·
N
k
k
I
Ii1 æ NOD
Ii2 à- à I01
Ii3ä æ I02
Figura 3.1 Nod de reţea
Teorema a II-a lui Kirchhoff se aplică tensiunilor pe un ochi de circuit electric
Teorem a a II-a a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel:
• Suma algebrică a tensiunilor la bornele laturilor ce alcătuiesc un ochi de reţea
este nulă:
0
1
· t

·
N
k
k
U
• Suma algebrică a t.e.m. ale surselor din laturile unui ochi de reţea este egală cu
suma algebrică a căderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor:
k
N
k
k
N
k
k
I R E
∑ ∑
· ·
t · t
1 1
Figura 3.2 Ochi de reţea
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
Activitate practică 1: se realizează circuitul din figură
16
- Să se măsoare intensitatea curentului I şi tensiunea sursei de tensiune variabilă
E;
- Să se măsoare intensităţile I1, I2, I3
- Să se verifice prima teoremă a lui Kirchhoff
Activitate practică 2:
- Să se măsoare intensitatea curentului I, şi tensiunea sursei de alimentare E
- Să se măsoare tensiunile pe R1, R2, R3, conectând voltmetrul la bornele fiecărei
rezistenţe
- Să se verifice a-II-a teoremă a lui Kirchhoff
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
17
Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor
măsurate utilizând legile şi teoremele studiate
Fişa 4.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu
1. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU AJUTORUL TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF
Etapele de rezolvare a unui circuit de curent continuu:
• Stabilirea sistemului de ecuaţii al circuitului;
• Rezolvarea sistemului de ecuaţii;
• Verificarea soluţiei.
Pentru un circuit de curent continuu cu L laturi şi N noduri se pot scrie N-1 ecuaţii
între cele L intensităţi ale curenţilor prin laturi şi L-N+1 ecuaţii între cele L tensiuni la
bornele laturilor.
Se obţine sistemul de ecuaţii:
( ) ( )
( ) ( )
¹
¹
¹
'
¹
+ − · · t
− · · t




p m
m
a m
m
N L p U
N a I
1 ,..., 2 , 1 0
1 ,..., 2 , 1 0
format din L ecuaţii cu un număr dublu, 2L, de necunoscute, şi anume:
I
m
, cu m=1,2,…,L, reprezintă intensităţile curenţilor prin laturi
U
m
, cu m=1,2,…,L, reprezintă tensiunile la bornele laturilor
Sistemul de ecuaţii trebuie completat cu încă L ecuaţii pentru a putea fi rezolvat.
Dacă circuitul are numai rezistoare şi surse de tensiune, ecuaţiile de legătură sunt:
E
m
+U
m
= R
m
I
m
unde m=1,2,…,L
scrise pentru cele L laturi.
Situaţii particulare:
- Latură alcătuită numai dintr-un rezistor (E
m
=0)
- Latură formată numai dintr-o sursă de t.e.m. (R
m
=0)
Sistemul de ecuaţii pentru un circuit de curent continuu analizat cu teoremele lui
Kirchhoff:
( ) ( )
( ) ( )
¹
¹
¹
'
¹
+ − · t · t
− · · t
∑ ∑

∈ ∈

p m p m
m m m
a k
k
N L p I R E
N a I
1 ,..., 2 , 1
1 ,..., 2 , 1 0
2. METODA SUPERPOZIŢIEI
Teorema superpoziţiei: intensitatea curentului electric prin orice latură este suma
algebrică a intensităţilor curenţilor pe care i-ar stabili în acea latură fiecare dintre sursele
de t.e.m. ale circuitului, dacă s-ar afla singură în circuit.
În cazul în care circuitul cuprinde şi surse reale de tensiune acestea trebuie
considerate ca surse ideale de tensiune, în serie cu rezistoare, astfel încât, când se
elimină din circuit o sursă se anulează tensiunea sa electromotoare, rezistenţa internă
rămânând în circuit.
18
3. METODA CURENŢILOR DE OCHIURI
Curenţii de ochiuri sau curenţii ciclici sunt acei curenţi ce fiecare parcurge toate
laturile ce alcătuiesc un ochi independent.
Rezistenţa proprie a unui ochi, întotdeauna pozitivă, este suma rezistenţelor
laturilor ochiurilor.
Rezistenţa comună a două ochiuri este rezistenţa laturii comune celor două
ochiuri dacă latura comună este parcursă în acelaşi sens de curenţii celor două ochiuri.
Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin aplicarea
teoremelor lui Kirchhoff, prin alegerea unor noi necunoscute, curenţi fictivi.
4. METODA POTENŢIALELOR NODURILOR
Această metodă rezolvă un circuit de curent continuu alegând ca necunoscute
tensiunile la noduri.
Conductanţa proprie unui nod, întotdeauna pozitivă, se calculează ca suma
conductanţelor laturilor legate la acel nod.
Conductanţa de cuplaj dintre două noduri este egală cu suma de semn schimbat
a conductanţelor laturilor ce leagă direct cele două noduri.
Curenţii de scurtcircuit se calculează prin adunarea algebrică a curenţilor pe care
i-ar injecta în nod sursele din laturile legate la acel nod, dacă laturile ar avea bornele
legate în scurtcircuit.
Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin
aplicarea teoremelor lui Kirchhoff, prin alegerea unor noi necunoscute, tensiunile
nodurilor.
5. METODE DE TRANSFIGURARE
Transfigurarea triunghi-stea:
Elementele reţelei stea sunt: R
1
, R
2
, R
3
Elementele reţelei triunghi sunt: R
12
, R
23
, R
31
Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt:
31 23 12
23 31
3
31 23 12
12 23
2
31 23 12
31 12
1
R R R
R R
R
R R R
R R
R
R R R
R R
R
+ +
·
+ +
·
+ +
·
Transfigurarea s tea-triunghi
Elementele reţelei stea sunt: G
1
, G
2
, G
3
Elementele reţelei triunghi sunt: G
12
, G
23
, G
31
Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt:
19
3 2 1
1 3
31
3 2 1
3 2
23
3 2 1
2 1
12
G G G
G G
G
G G G
G G
G
G G G
G G
G
+ +
·
+ +
·
+ +
·
Metoda se aplică pentru simplificarea studiului circuitelor de curent continuu.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
-EXERCIŢIUL:
- Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din
două ochiuri , trei laturi şi două noduri, aplicând teoremele lui Kirchhoff, teorema
superpoziţiei, metoda potenţialelor nodurilor
- Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din
trei ochiuri , şase laturi şi patru noduri, aplicând metoda curenţilor de ochiuri
- Determinarea rezistenţelor unei grupări stea aplicând transfigurarea unui triunghi;
- Determinarea conductanţelor unei grupări triunghi prin transfigurarea unei reţele
stea
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
20
Tema 5 Bobine
Fişa 5.1 Bobine
Prin bobină se înţelege un element de circuit format dintr-un conductor electric
astfel înfăşurat, încât să formeze una sau mai multe spire.
Bobina ideală este un element de circuit care se caracterizează numai prin mărimea
fizică numită inductanţă sau inductivitate.
• Într-un circuit de curent continuu o bobină ideală nu înmagazinează energie
electrică şi nu transformă energia electromagnetică prin efect Joule: unica sa
funcţie este aceea de a înmagazina energie magnetică şi este complet
caracterizată prin mărimea inductanţă
• Bobina reală se caracterizează prin mărimile L, C şi R. Efectul Joule este
prezent, direct proporţional cu valoarea rezistenţei bobinei.
PARAMETRII BOBINELOR:
• Tensiunea nominală U
n
este tensiunea maximă pentru care se dimensionează
izolaţia bobinei.
• Rezistenţa R a bobinei este o mărime care se poate evidenţia din legea lui Ohm,
dacă bobina este alimentată cu tensiune continuă.
• Inductanţa proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia, de numărul
de spire şi de materialul miezului magnetic, conform relaţiei
l
A
N L
2
µ · sau de
fluxul magnetic şi de curentul care străbate bobina
i
L
Θ
·
• Simboluri grafice pentru bobine:
CLASIFICAREA BOBINELOR:
• După domeniul de utilizare:
- bobine pentru curenţi slabi (telecomunicaţii, automatizări)
- bobine pentru curenţi tari (declanşatoare, electromagneţi, transformatoare, bobine de
reactanţă,etc.)
- bobine de inducţie (aparate electromedicale, aprinderea amestecurilor explozive)
• După construcţie:
- bobine fără carcasă, când numărul spirelor este mic şi grosimea conductorului
suficientă pentru a asigura rigiditatea bobinei, uneori realizate direct pe miezul
magnetic.
- bobine cu carcasă, din materiale stratificate (pertinax,textolit), din materiale
termoplastice şi termorigide (bachelita, melamina, poliester sau din ceramică/porţelan)
• După formă:
- bobine cilindrice
- bobine paralelipipedice
- bobine toroidale
21
• După frecvenţa de utilizare:
- bobine de joasă frecvenţă
- bobine de înalta frecvenţă (radiofrecvenţa)
- bobine de audiofrecvenţa
MATERIALELE din care se execută bobinele se pot împărţi în:
• Materiale electroconductoare (Cu, Al);
• Materiale electroizolante;
• Materiale auxiliare.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
-EXERCIŢIUL:
- Identificarea diferitelor tipuri de bobine după aspect
- Măsurarea valorii inductivităţii diferitelor tipuri de bobine, folosind o punte RLC
(analogică sau digitală).
- Identificarea materialelor conductoare şi electroizolante pentru bobinele unui
transformator şi pentru înfăşurarea unui motor;
- Compararea din punct de vedere constructiv a bobinelor din aparatele
electromagnetice, feromagnetice şi electrodinamice;
- Determinarea inductanţei unei bobine cu lunginea l=6,25cm, N=1000spire şi aria
A=10cm
2
.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, punte RLC
- platforme de lucru
22
Tema 6 Condensatoare
Fişa 6.1 Condensatoare
CONDENSATORUL ELECTRIC este un dispozitiv a cărui funcţionare se
bazează pe proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate.
Condensatorul este format din două armături conductoare separate între ele printr-un
material electroizolant numit dielectric.
Mărimea fizică care defineşte un condensator este CAPACITATEA ELECTRICĂ.
U
Q
C ·
unde:
C – capacitatea condensatorului, Farad [F];
Q – cantitatea de electricitate, Coulomb [C];
U – tensiunea electrică, volt [V].
Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor, de distanţa dintre
ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanta dielectrică sau permitivitatea
materialului.
r
d
S
C
ε ε ε
ε
0
·
·
unde:
ε – permitivitatea absolută a materialului (constant dielectrică), în F/m;
ε
0
– permitivitatea dielectrică a vidului = 8,85*10
-12
, [C
2
/Nm
2
]
ε
r
– permitivitatea dielectrică relativă a mediului
d – distanţa dintre armături, în m
S – suprafaţa armăturilor, în m²
PARAMETRII CONDENSATOARELOR>
 CAPACITATEA NOMINALĂ: Cn, [F] – respectiv capacitatea la care este
realizat condensatorul şi este înscrisă pe corpul acestuia.
 TOLERANŢA: t, [%] – abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de
valoarea ei nominală.
 TENSIUNEA NOMINALĂ: Un, [V] – este tensiunea continuă maximă sau
tensiunea efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele
condensatorului în gama temperaturilor de lucru.
 REZISTENŢA DE IZOLAŢIE: Riz, [Ω] – raportul dintre tensiunea continuă
aplicată unui condensator şi curentul electric care îl străbate, la un minut de la
aplicarea tensiunii.
 TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI: tgδ – raportul dintre puterea activă
Pa, care se disipă pe condensator şi puterea reactivă, Pr, a acestuia, măsurate
la frecvenţa la care se măsoară capacitatea nominală.
23
CLASIFICARE:
 După natura dielectricului:
- cu dielectric – gazos (vid, aer, gaz)
- lichid (ulei)
- solid – anorganic (mică, sticlă, ceramică)
- organic (hârtie, lac,)
 după construcţie:
- fixe
- variabile
- semireglabile
 după regimul de lucru:
- condensatoare pentru curent continuu
- condensatoare pentru curent alternativ
 după tensiunea de lucru:
- condensatoare de joasă tensiune (SUB 100V)
- condensatoare de înaltă tensiune (PESTE 100V)
 după material:
- ceramice
- carcasa metalică
- carcasa din material plastic
REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ
MARCAREA CONDENSATOARELOR
• CODUL CULORILOR
• COD DE LITERE ŞI CIFRE
24
ASOCIEREA CONDENSATOARELOR
1. Asocierea serie
CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE
1/Ce = 1/ C1 + 1/C2 + … + 1/Cn
Inversa capacităţii echivalente este egală cu suma inverselor capacităţilor.
2. Asocierea paralel
CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE
Ce = C1 + C2 + … + Cn
Capacitatea echivalentă este egală cu suma capacităţilor componente.
25
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
-EXERCIŢIUL:
- Identificarea diferitelor tipuri de condensatoare după aspect: polarizate,
nepolarizate, ceramice, electrolitice, fixe, reglabile, variabile
- Citirea valorilor condensatoarelor marcate în Codul culorilor, folosind
condensatoare ceramice de diferite valori şi tabelul cu Codul culorilor, pentru
marcarea condensatoarelor;
- Măsurarea valorii capacităţii diferitelor tipuri de condensatoare, folosind un
capacimetru sau o punte RLC (analogică sau digitală).
- determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare serie.
- determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare paralel.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
26
27
Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ
Fişa 7.1 Circuitul R-L serie
Se consideră un circuit serie, alimentat de la o sursă de tensiune alternativă
sinusoidală, a cărei tensiune este descrisă de expresia .
Figura 7.1.1 - Schema circuitului RL serie
Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff, suma tensiunilor la bornele rezistorului şi
inductanţei, este egală cu tensiunea sursei:
în care reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu inductanţa.
Figura 7.1.2 - Diagrama fazorială a circuitului RL serie
• Amplitudinea complexă este colineară cu , ceea ce înseamnă că tensiunea
la bornele rezistorului şi curentul ce îl străbate, sunt în fază.
• Amplitudinea complexă este în avans cu faţă de , ceea ce înseamnă că
tensiunea la bornele bobinei este în avans cu faţă de curentul ce o parcurge.
• Curentul este defazat în urma tensiunii la borne cu unghiul φ şi are valoarea
efectivă I=E/Z. Expresia instantanee a curentului este:

,
_

¸
¸

+
·
R
L
arctg t
L R
E
i
ω
ω
ω
sin 2
2 2 2
• Defazajul circuitului:
28
• Impedanţa circuitului:
2 2 2
L R Z ω + ·
• Puterea activă, disipată în rezistor: P=RI
2
• Puterea reactivă a circuitului: Q=ωLI
2
• Puterea aparentă: S=ωI
2
L
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: să se determine rezistenţa şi inductanţa proprie unei bobine reale
alimentată la o tensiune cu frecvenţa de 50Hz şi străbătută de un curent de 2A.
Voltmetru indică 24 V, iar wattmetrul 15 W.
ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la
bornele bobinei
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, wattmetrul
- platforme de lucru
29
Fişa 7.2 Circuitul R-C serie
Se consideră un circuit serie, alimentat de la o sursă de tensiune alternativă
sinusoidală, a cărei tensiune este descrisă de expresia .
Figura 7.2.1 - Schema circuitului RC serie
Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff, suma tensiunilor la bornele rezistorului şi
condensatorului, este egală cu tensiunea sursei:
în care reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu
condensatorul.
Figura 7.2.2 - Diagrama fazorială a circuitului RC serie
• Amplitudinea complexă , care reprezintă tensiunea la bornele rezistorului,
este colineară cu , ceea ce înseamnă că tensiunea la borne şi curentul
aferente unui rezistor, sunt în fază.
30
• Amplitudinea complexă , ce reprezintă tensiunea la bornele condensatorului,
este în urmă cu faţă de , ceea ce înseamnă că tensiunea la bornele unui
condensator este în urmă cu faţă de curentul ce îl parcurge.
• Curentul în circuitul RC serie are valoarea efectivă I=E/Z şi este defazat înaintea
tensiunii, iar valoarea lui instantanee este:

,
_

¸
¸
+
+
·
CR
arctg t
C
R
E
i
ω
ω
ω
1
sin 2
1
2 2
2
• Defazajul circuitului:
• Impedanţa circuitului:
2 2
2
1
C
R Z
ω
+ ·
• Puterea activă, disipată în rezistor: P=RI
2
• Puterea reactivă a circuitului: Q=I
2
/ωC
• Puterea aparentă: S=I
2
/ωC
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: să se determine reactanţa şi impedanţa unui circuit format dintr-un
condensator de 4μF şi un rezistor de 450 Ω, alimentat la o tensiune cu frecvenţa de
500Hz şi străbătută de un curent de 0,1A.
ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la
bornele condensatorului.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul
- platforme de lucru
31
Fişa 7.3 Circuitul R-L-C serie
Se consideră un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenţa R, o bobină cu
inductanţa L şi un condensator cu capacitatea C, legate in serie la capetele circuitului
aplicându-se o tensiune alternativă.
La bornele rezistorului apare o cădere de tensiune U
R
= I
*
R în fază cu intensitatea I.
La bornele bobinei apare o cădere de tensiune U
L
= I
*
X
L
defazată cu
π
/2 înaintea
intensităţii I.
La bornele condensatorului apare o cădere de tensiune U
C
= I
*
X
C
defazată cu
π
/2 în
urma intensităţii I.
Valorile instantanee ale tensiunii şi intensităţii curentului alternativ se scriu:
u = U
max *
sin
ω
t
i = I
max *
sin(
ω
t -
ϕ
U
R
= I
*
R
U
L
= I
*
X
L
U
C
= I
*
X
C
a) b) c)
a) Dacă U
L
> U
C
,
ϕ
>0, intensitatea curentului este defazată în urma tensiunii, avem efect
inductiv;
b) Dacă U
L
< U
C
,
ϕ
< 0, intensitatea curentului este defazată înaintea tensiunii, avem
efect capacitiv;
c) Dacă U
L
=U
C
,
ϕ
=0, intensitatea curentului şi tensiunea sunt în fază,circuitul se află în
regim de rezonanţă.
Impedanţa circuitului RLC serie: Z =
( )
2 2
C L
X X R − +
unde X
L
=
ω
L = reactanţa inductivă
X
C
=
C ⋅ ω
1
= reactanţa capacitivă
Defazajul dintre tensiunea la bornele circuitului RLC serie şi intensitatea curentului
alternativ tg
ϕ
=
R
C L
U
U U −
=
R
X X
C L

ϕ
U
L
U
R
U
C
U
I
U
R
I
U
C
U
I
U
R
32
REZONANŢA TENSIUNILOR
Dacă în funcţionarea circuitului R-L-C serie se realizează condiţia: U
L
= U
C
rezultă:
X
L
= X
C
, impedanţa Z = R (minim), curentul I
rez
= U/R (maxim), defazajul tgϕ
0
=0
Circuitul se comportă rezistiv, prin el circulând un curent electric maxim, spunându-se
că circuitul este în rezonanţă cu sursa de curent. Condiţia pentru a se realiza rezonanţa
este impusă de egalitatea X
L
= X
C,
de unde:
.
• Astfel,
• Factorul de calitate al circuitului:
CR R
L
Q
0
0
0
1
ω
ω
· ·
• Pentru f
1
<f<f
2
circuitul se comportă ca un filtru trece bandă.
Transferul de energie de la sursă la circuitul R-L-C se va face în regim de rezonanţă
numai dacă frecvenţa curentului alternativ este egală cu frecvenţa proprie ν
0
a
circuitului, care depinde de elementele L şi C.
PUTEREA PE CIRCUITUL R-L-C SERIE
Dacă laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu intensitatea I a curentului, se obţine
un triunghi asemenea cu cel iniţial, dar având ca laturi valori ale unor puteri:
Factorul de putere se defineşte prin relaţiile următoare:
33
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: Se consideră un circuit serie RLC, reprezentat în figura de mai jos. Sursa
de tensiune alternativă are valoarea eficace de şi frecvenţa . Se
consideră: , şi .
Determinaţi valorile eficace ale tensiunilor şi curentului din circuit. Reprezentaţi aceste
mărimi într-o diagramă fazorială, evidenţiind bilanţul tensiunilor exprimat de Teorema a
II-a a lui Kirchhoff.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
Pentru circuitul din figură
• Variaţi frecvenţa generatorului, menţineţi tensiunea generatorului contantă şi
măsuraţi curentul prin circuit
• Desenaţi caracteristica curent funcţie de frecvenţă
• Măsuraţi tensiunea pe bobină şi pe condensator la rezonanţa (Ulo,Uco).
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, surse de tensiune sinusoidală, cu frecvenţa
ajustabilă
- platforme de lucru
34
Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel
Gruparea elementelor R, L, C în aşa fel încât tensiunea la bornele lor să fie
comună iar curenţii să fie rezultatul ramificării curentului debitat de sursa de curent
alternativ, formează circuitul paralel.
Intensităţile curenţilor prin fiecare ramură au expresiile următoare:
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul curenţilor, se obţine: I
2
= I
R
2
+ (I
C
-I
L
)
2
, de
unde:
Legea lui Ohm este
Admitanţa este
Defazajul curentului faţă de tensiune este dat de relaţiile următoare:
35
REZONANŢA CURENŢILOR
Dacă în circuit, curentul prin bobină este egal cu cel prin condensator rezultă:
• Pulsaţia de rezonanţă şi frecvenţa de rezonanţă sunt
• Admitanţa este minimă:
R
Y
1
0
·
• Factorul de calitate al circuitului
L
R
Q
0
0
ω
·
• Circuitul este un filtru trece bandă pentru 0<f<f
1
şi f
2
<f<∞.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: Un circuit rezonant paralel are L=150mH, C=0,1 μF. Calculaţi f
0
, X
L0
şi
X
C0
, I
L0
şi I
C0
pentru U= 1V.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
Pentru un circuit RLC paralel să se măsoare cu ohmmetrul rezistenţa R a bobinei şi să
se calculeze rezistenţa echivalentă a circuitului. Să se măsoare curentul prin bobină şi
prin condensator la rezonanţă.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, surse de tensiune sinusoidală, cu frecvenţa
ajustabilă
- platforme de lucru
36
Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind
un soft didactic
Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ
Editoarele grafice sunt produse software destinate proiectării şi testării circuitelor
electrice de orice fel. După ce se realizează un circuit se porneşte simularea şi se pot
citi valorile afişate pe instrumentele conectate în circuit.
Lucrările de laborator se desfăşoară după următorul scenariu general:
1. Verificarea şi reactualizarea unor cunoştinţe dobândite anterior, necesare noii lecţii:
2. Stabilirea sarcinii de lucru şi a modului de lucru
3. Deschiderea soft-ului didactic şi selectarea aplicaţiei corespunzătoare temei.
4. Desfăşurarea activităţii independente sub supravegherea profesorului
5. Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor prin rezolvarea unui test grilă
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
• Comportarea elementelor pasive de circuit în curent alternativ
• Gruparea elementelor pasive de circuit R, L, C
• Producerea tensiunii electromotoare alternative monofazate
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, surse de tensiune sinusoidală, cu frecvenţa
ajustabilă
- platforme de lucru
- soft didactic
37
Tema 9 Aparate de protecţie
Fişa 9.1 Aparate de protecţie
SIGURANŢELE FUZIBILE sunt aparatele de protecţie cel mai des întâlnite în
instalaţiile electrice.
Ele protejează instalaţiile împotriva scurtcircuitelor şi întrerup circuitul protejat
prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subţire, cu secţiunea corelată cu
curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească).
Siguranţele fuzibile sunt alcătuite din trei părţi distincte: soclul, capacul şi patronul
fuzibil propriu-zis.
Elementul fuzibil este realizat sub formă de fir sau bandă.
Nisipul este folosit ca mediu de stingere a arcului electric.

Figura 9.1 Tipuri de siguranţe fuzibile
MĂRIMI CARACTERISTICE:
• Tensiunea nominală;
• Curentul nominal;
• Puterea disipată nominală;
• Frecvenţa nominală;
• Capacitatea de rupere nominală;
• Caracteristica timp de topire-curent
Tipuri de siguranţe fuzibile:
• Siguranţe în tub de sticlă;
• Siguranţe cu filet;
• Siguranţe de M.P.R. de construcţie specială
RELEE DE PROTECŢIE sunt aparate electrice care au rolul de a comanda
deconectarea instalaţiei electrice pe care o protejează în momentul apariţiei unui regim
anormal de funcţionare sau defect.

Releele termice sunt folosite pentru protecţia receptoarelor electrice la solicitările
produse de suprasarcini: I=(1,2…6)I
n.
38
Releele termice se realizează fie ca unităţi distincte fie ca elemente integrate.
Părţile componente ale unui releu termic cu bimetal:
• lamelele bimetalice,
• sistemul mecanic de acţionare a contactelor,
• bornele de racord la circuitul exterior,
• sistemul de reglare a curentului de declanşare,
• sistemul pentru rearmare,
• borne de racord la circuitul bobinei contactorului,
• carcasa din material izolant.
RELEE ELECTROMAGNETICE sunt relee de protecţie care funcţionează
asemănător electromagneţilor.
Elementele principale sunt bobina şi miezul magnetic format dintr-o parte fixă şi o
armătură mobilă basculantă sau rotitoare.

Relee de curent Relee de tensiune
Protejează instalaţiile electrice împotriva
supracurentelor (suprasarcini şi
scurcircuite)
Protejează instalaţiile electrice împotriva
scăderii tensiunii sub o anumita valoare.
Acţionează prin atragerea armăturii mobile
atunci când curentul prin bobina
depăşeşte o anumită valoare reglată.
Acţionează prin respingerea armaturii
mobile atunci când tensiunea la bornele
bobinei scade sub o anumita valoare
(reglata).
Bobina are număr mic de spire şi
conductor de secţiune mare.
Bobina are număr mare de spire şi
conductor de secţiune mica.
Se conectează în serie în circuit (pe o
fază).
Se conectează in paralel cu circuitul.
Pot fi utilizate atât în c.c. cât şi în c.a. întrucât forţa electromagnetică de atracţie a
armăturii mobile este proporţională cu pătratul curentului ce străbate bobina.
Reglarea curentului (tensiunii) se realizează prin modificarea forţei antagoniste a
resortului sau prin variaţia întrefierului (armătura mobilă este atrasă sau respinsă).
39
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Comparaţi releele electromagnetice de curent şi de tensiune, precizând asemănările
şi deosebirile dintre ele. Aveţi drept criterii de comparaţie:
• Modul de conectare a bobinei în circuit;
• Numărul de spire şi secţiunea conductorului din care este realizată bobina;
• Poziţia normală (starea) a contactelor electrice fixe şi mobile;
• Mărimea de intrare;
• Elementele care permit reglarea valorii curentului, tensiunii, de acţionare.
2. Precizaţi asemănări funcţionale între siguranţe şi releele electromagnetice.
3. Montaţi pe un panou:
• Siguranţe cu legături în spate (LS);
• Siguranţe cu legături în faţă (LF);
• Siguranţe cu mare putere de rupere (MPR).
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- siguranţe fuzibile, relee termice, electromagnetice
- platforme de lucru
40
Tema 10 Aparate de comutaţie
Fişa 10.1 Aparate de comutaţie
CONTACTORUL este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică,
electromagnetică sau pneumatică, cu o singură poziţie stabilă, capabil de a stabili,
suporta şi întrerupe curenţii în condiţii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv
curenţii de suprasarcină.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI CONTACTOR SUNT:
• Circuitul principal de curent ( borne de răcitor la circuitul exterior, contacte fixe şi
contacte mobile ).
• Circuitul de comandă (bobina electromagnetului de acţionare, contactele de
autoreţinere şi butonul de comandă ).
• Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare).
• Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere, bobine de suflaj).
• Elemente izolante, elemente metalice , cuva de ulei cu capac, elemente de fixare,
carcasa.

MĂRIMI CARACTERISTICE
- felul curentului in circuitul principal : curent continuu sau curent alternativ ( cu
indicarea frecvenţei ) ;
- tensiunea şi curentul nominal ;
- capacitatea de rupere şi capacitatea de închidere ;
- regimul de lucru al contactorului, caracterizat prin frecvenţa conectărilor şi durata
acestora ;
- natura sarcinii din circuitul comandat.
TIPURI CONSTRUCTIVE:
• După felul curentului din circuitul principal ( circuitul comandat ):
- contactoare si ruptoare de curent continuu ;
- contactoare si ruptoare de curent alternativ.
• După modul de acţionarea contactelor mobile:
- prin electromagneţi
- cu aer comprimat
- mecanic
• După numărul de poli:
- monopolare,
- bipolare,
- tripolare ( cele mai frecvent folosite )
- tetrapolare
• După modul de deplasare a contactelor mobile:
41
- contactoare cu mişcare de rotaţie ( cu o singură întrerupere pe fază )
- contactoare cu mişcare de translaţie
• După mediul de stingere a aerului:
- contactoare cu ulei ;
- contactoare in aer.
REGIMUL DE LUCRU:
- AC 1 - corespunzător sarcinilor pur rezistive ( cuptoare de exemplu );
- AC 2 - corespunzător motoarelor cu inele;
- AC 3 - corespunzător motoarelor cu rotorul in scurtcircuit;
- AC 4 - corespunzător regimului de lucru cu şocuri şi inversări de sens a
motoarelor cu rotorul în scurtcircuit
ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASĂ TENSIUNE sunt echipamente de
comutaţie şi protecţie capabile să închidă, să suporte şi să întrerupă curenţi în condiţii
normale prestabilite şi, de asemenea, să închidă pe o durată specificată şi să întrerupă
curenţi anormali cum sunt curenţii de scurtcircuit.
Spre deosebire de contactoare, întreruptoarele automate se caracterizează prin
faptul că, odată închise contactele principale, ele sunt menţinute în poziţia ,,închis" cu
ajutorul unui zăvor mecanic numit ,,broasca"
TIPURI CONSTRICTIVE:
- întreruptoare automate monopolare ;
- întreruptoare automate tripolare comandate prin buton ;
- întreruptoare automate în construcţie deschisă ;
- întreruptoare automate capsulate ;
- întreruptoare automate limitatoare.

ELEMENTE COMPONENTE:
- circuitul principal de curent format din : contacte principale, contacte de rupere, bobina
de suflaj magnetic, coarne de suflaj şi borne de racord la circuitul exterior;.
- camerele de stingere a arcului electric ;
- piese izolante pentru susţinerea căilor de curent şi separarea fazelor;
- mecanismul de acţionare şi zăvorâre;
- cutia aparatului;
- elementele de protecţie declanşatoare termice, declanşatoare electromagnetice
instantanee sau temporizate, iar la întreruptoarele automate folosite pentru protecţia
motoarelor, şi declanşatoare de tensiune minimă ;
- elementele accesorii : bobine de declanşare, transformatoare de curent, contacte
auxiliare etc.
42
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Compararea contactoarelor şi întreruptoarelor automate, precizând asemănările şi
deosebirile dintre ele.
2. Precizarea funcţiilor îndeplinite de un contactor în circuit.
3. Specificarea tipurilor de protecţii realizate cu întreruptoare automate
4. Se pune la dispoziţie spre verificare un contactor electromagnetic tripolar, cu mişcare
de translaţie: identificaţi subansamblurile componente, demontaţi-le şi notaţi constatările
făcute pentru fiecare element în parte.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- contactoare şi ruptoare, întreruptoare automate
- platforme de lucru
43
Tema 11 Receptoare electrice
Fişa 11.1 Receptoare electrice
LĂMPI DE ILUMINAT sunt dispozitive, care, conectate la reţeaua electrică, produc
radiaţii luminoase.
CORPURI DE ILUMINAT sunt un ansamblu de elemente care susţin, fixează,
alimentează şi protejează lămpile de iluminat. Ele asigură şi o bună distribuţie a fluxului
luminos.
TIPURI DE CORPURI DE ILUMINAT :
1. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI CU INCANDESCENŢĂ
• PENDULUL – este un corp de iluminat suspendat. Cel mai utilizat este
pendulul cu glob opal în care se pot monta lămpi cu puteri de până la 200 W.
Corpul se prinde de plafon printr-un cârlig, tija de suspendare fiind totodata şi
tub de protecţie pentru conductoare. În această categorie de corpuri sunt
incluse lustrele, cu unul sau mai multe braţe.
• PLAFONIERA – este un corp de iluminat care se fixează direct pe plafon;
sunt metalice, din porţelan sau aminoplast; nu permit montarea lămpilor de
puteri mai mari (până la 60 – 100 W), deoarece protejarea în incinte închise
îngreunează degajarea căldurii din interior.
• APLICELE – sunt corpuri de iluminat ce se fixează pe perete; de obicei se
folosesc becuri de 25 – 60 W, fiind mai mult lămpi ornamentale.
2. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE JOASĂ
PRESIUNE se execută într-o gamă largă de sortimente, indicate prin simboluri
impuse din litere, fiecare cu semnificaţia ei:
F - corp de iluminat fluorescent;
I - pentru interior;
R - cu reflector (din tablă);
D - cu dispersor (din material plastic);
G - cu grătar difuzant;
A - pentru montaj aparent;
I (al doilea) - pentru montaj îngropat;
S – pentru montaj suspendat.
Simbolurile sunt însoţite de două numere: primul număr indică varianta de fabricaţie
(01, 02, etc.) în timp ce al doilea număr, format din trei cifre, indică:
- prima cifră – numărul de lămpi din corpul de iluminat;
- celelalte două cifre – puterea nominală a unei lămpi.
EXEMPLU: FIA – 01 – 240 => corp fluorescent pentru interior, montaj aparent,
varianta de fabricaţie 1, echipat cu două tuburi fluorescente de 40W.
44
MONTAJE:
MONTAJ “NORMAL” – dacă sunt mai multe lămpi într-un corp, fiecare dintre ele se
va lega la reţea printr-un balast şi starter separat;
MONTAJ “DUO” – balastul B1 este o reactanţă inductivă, iar balastul B2 este o
reactanţă capacitivă;
MONTAJ “TANDEM” – cele două lămpi utilizează în comun un balast.
MONTAJ “FĂRĂ STARTER” – utilizat pentru lămpi de 40W, montate în corpurile
etanşe FIPA.
3. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE
ÎNALTĂ PRESIUNE sunt corpuri care se utilizează în iluminatul public, iluminatul
exterior de incintă, iluminatul halelor industriale de mare înălţime (peste 10m), pe
şantiere, etc.
P – corp pentru iluminatul public;
V – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de mercur;
VS – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de sodium;
A – fără apărători;
B – cu apărător;
45
E – etanş (la praf şi la apă);
C – construcţie “ciupercă”;
S – corp suspendat pe cablu;
c – corp montat în consolă.
În simbolul acestora se află două grupe de numere; primul, dintr-o singură cifră,
indică varianta constructivă, iar al doilea, din mai multe cifre, unde prima cifră indică
numărul de surse cu care se poate echipa corpul (1 sau 2), iar celelalte indică
puterea unei lămpi.
Exemplu: PVA – 2p – 1250 => corp pentru iluminat public cu lămpi cu vapori de
mercur, varianta constructivă 2, pentru montaj pe stâlp, echipat cu o lampă
de 250W.
Fig.11.1 Lampă fluorescentă de înaltă presiune
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Pe o panoplie izolantă să se realizeze schema de montaj pentru o lustră cu cinci
braţe care să „aprindă”, printr-un întrerupător dublu, pe o poziţie, două becuri şi pe
cealaltă poziţie trei becuri:
 Identificarea elementelor schemei;
 Alegerea aparatelor şi sculelor necesare;
 Realizarea legăturilor între elemente;
 Respectarea normelor specifice de protecţie a muncii.
2. Realizarea montajului unui corp de iluminat cu două tuburi fluorescente de 20W
fiecare, în “montaj tandem”.
3. Comentarea diferenţelor survenite între “montajul normal” al unui corp cu două tuburi
şi “montajul în tandem”.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- corpuri de iluminat, multimetru digital/analogic
- conductoare, trusa electricianului
- platforme de lucru
46
47
Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V)
Fişa 12.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune
MONTAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
În realizarea circuitelor electrice trebuie avute în vedere următoarele etape:
1. Alegerea (identificarea) aparatelor electrice conform schemei şi
specificaţiei de aparataj.
2. Verificarea aparatelor electrice pentru a se constata dacă sunt apte pentru
montare.
3. Montarea aparatelor electrice conform schemei de montaj.
Înainte de montare trebuie verificate următoarele:
CONDIŢII GENERALE
A. Concordanţa între caracteristicile nominale de lucru ale aparatelor şi cele ale
instalaţiei electrice.
B. Corespondenţa între regimul de funcţionare dintre instalaţie şi regimul de
funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim indicat în prospecte sau în
instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul).
C. Utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de
lucru existent în instalaţie.
În timpul executării lucrărilor de montare se vor respecta următoarele:
REGULI GENERALE
a. Poziţia de funcţionare a aparatelor (indicată în cataloage, instrucţiuni) va fi
respectată întocmai.
b. Legăturile la bornele aparatelor se vor realiza cu conductoare de secţiune
corespunzătoare curentului nominal al aparatului.
 Folosirea conductoarelor mai subţiri provoacă încălziri ce pot depăşi limitele
admise
 Folosirea conductoarelor mai groase provoacă probleme la fixarea la bornele
aparatelor, forţând realizarea legăturii.
c. Şuruburile bornelor se vor strânge bine folosind şurubelniţe sau chei adecvate.
d. În cazul în care aparatul necesită legătura la pământ, aceasta se va face folosind
conductorul indicat în acest sens şi strângând bine şurubul de legătură.
e. Aparatele (carcasele) vor fi bine fixate pe locul de montaj.
f. Aparatele care pentru uşurarea montării necesită desfacerea în componente (ex:
siguranţele fuzibile) se completează integral după fixarea elementului de bază.
g. După montare, la aparatele de protecţie (ex: relee termice, electromagnetice,
întrerupătoare automate …) se vor efectua reglajele necesare în funcţie de
parametrii instalaţiei.
h. Se verifică funcţionarea “la rece”, în absenţa tensiunii, a dispozitivelor de acţionare
ale aparatelor de comutaţie şi de protecţie
i. Se măsoară rezistenţa de izolaţie a diferitelor aparate din instalaţie pentru a verifica
dacă este peste 10MΩ.
48
VERIFICAREA APARATELOR ELECTRICE ÎNAINTE DE MONTAREA ÎN
INSTALAŢII
Verificarea aparatelor este o operaţie ce precede montarea propriu-zisă, având
drept scop validarea sau invalidarea aparatului pentru montaj.
Verificarea cuprinde două mari aspecte:
1. Verificarea concordantelor dintre caracteristicile aparatului electric ales pentru
montare şi caracteristicile prevăzute în documentaţia tehnică întocmită pentru
instalaţia ce trebuie realizată. Acest aspect se verifică având la dispoziţie unul dintre
documentele următoare:
• Specificaţia de aparate;
• Fişa tehnologică;
• Fişa de aprovizionare.
În această verificare se previne montarea în circuit a unor aparate care să
producă:
• Nefuncţionarea instalaţiilor;
• Funcţionarea incorectă a instalaţiei;
• Defectarea altor aparate din instalaţie.
2. Verificarea stării generale (integrităţii) aparatului electric.
Starea generală a aparatelor electrice se verifică prin examinare vizuală, urmărind
o anumită ordine logică (“de la exterior spre interior”):
• Carcasa;
• Placa de bază;
• Căile de curent;
• Contactele;
• Dispozitivul de acţionare (manetă, buton, clapetă, electromagnet);
• Dispozitivul pentru stingerea arcului electric (acolo unde există).
Verificarea, presupune demontarea aparatului pe subansamble şi verificarea
elementelor componente ale fiecărui subansamblu în parte.
SCHEME ELECTRICE DE ALIMENTARE A MAŞINILOR ELECTRICE
Schema electrică de alimentare şi comandă este o reprezentare grafică a instalaţiei
unei acţionări electrice, respectiv a tuturor aparatelor electrice, a maşinilor acţionate
precum şi a legăturilor electrice dintre acestea.
Reprezentarea aparatelor maşinilor în scheme se realizează prin intermediul
semnelor şi simbolurilor convenţionale standardizate.
O schemă electrică de alimentare, comandă şi protecţie cuprinde două mari grupe
de circuite:
 CIRCUITUL DE FORŢĂ, reprezentat cu linie continuă groasă şi care cuprinde
aparatele de conectare la reţea, aparatele de protecţie împotriva suprasarcinilor şi
scurtcircuitelor, maşina electrică acţionată, rezistenţele de pornire, de reglare, etc.
 CIRCUITUL DE COMANDĂ, reprezentat cu linie continuă subţire şi care
cuprinde aparatele de comandă, precum şi elementele de comandă ale aparatelor de
conectare şi de protecţie.
49
S CHEMA ELECTRICĂ DE ALIMENTARE, COMANDĂ ŞI PROTECŢIE PENTRU
PORNIREA UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT,
DE PUTERE MICĂ.
SPECIFICAŢIA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC
Nr.
Crt.
Denumirea aparatului Caracteristici tehnice Tip-cod
Nr.
buc.
Simbol
1 Siguranţa fuzibilă LFI – 25/ 2031 3 e1,e2,e3
2 Releu termic TSA – 10A 3670 1 e6
3 Siguranţa fuzibilă LFm – 25/ 1995 2 e4, e5
4 Contactor TCA – 10A/220 V 4001 1 k
5 Buton pornire 380V/2A 3770 1 bp
6 Buton oprire 380V/2A 3770 1 bo
7 Conductor Fy–1,5mm²; Fy–2,5mm² - - -
ELEMENTELE PRINCIPALE ALE SCHEMEI SUNT:
• Motorul electric “M” (asincron trifazat, cu rotorul în scurtcircuit);
• Contactor electromagnetic cu mişcare de translaţie;
• Siguranţele fuzibile e1-3, e4,5 pentru protecţia la scurtcircuit;
• Releul termic e pentru protecţia la suprasarcină.
50
PORNIREA ŞI INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE LA MOTORUL SINCRON
MONOFAZAT
Motorul asincron monofazat NU ARE AUTOPORNIRE, deoarece cuplul rezultat de
pornire este nul. Pentru a se produce cuplul de pornire se folosesc următoarele două
metode:
• Fie se adaugă o înfăşurare auxiliară pe stator, în serie cu un condensator;
• Fie se ecranează cu o spiră în scurtcircuit porţiuni din polii magnetici care
sunt aparenţi (ca la statorul maşinii de c.c.).
SCHEME DE MONTAJ:
a)
b)
c)
51
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Întocmiţi schema electrică şi realizaţi montajul de alimentare şi comandă
pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat
cu rotorul în scurtcircuit.
- Pentru a realiza inversarea sensului de rotaţie folosiţi două contactoare
electromagnetice;
- Întocmiţi un tabel cu specificaţia echipamentului electric necesar;
- Precizaţi şi realizaţi condiţia de interblocaj dintre cele două contactoare
necesară împiedicării realizării schimbării sensului de rotaţie, când
motorul se învârte într-un anumit sens;
- Specificaţi un alt aparat cu care se realizează inversarea sensului de
rotaţie la motorul trifazat.
2. În specificaţia de aparataj a instalaţiei de alimentare a unui motor electric
asincron trifazat se precizează:
Nr.
Crt.
Simbol
Denumire
aparat
Nr. buc.
Caracteristici
tehnice
Furnizort Observaţii
1 K
Contactor
bipolar
1
Un/In = 220V/10 A
Ui = 500 V
Ub = 220 V
Electroaparataj
Bucuresti
Aveţi sarcina de a alege aparatele pentru montaj.
În magazie găsiţi două contactoare pe a căror etichetă sunt trecute următoarele
date:
a) Un/In = 220 V/6A; Ui = 500V; Ub = 220 V.
b) Un/In = 220 V/10A; Ui = 500 V; Ub = 24V.
Analizaţi situaţia şi hotărâţi dacă: aceste contactoare pot fi folosite, iar dacă nu,
argumentaţi decizia.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- aparate de conectare şi protecţie, de joasă tensiune
- conductoare, trusa electricianului
- platforme de lucru
52
IV. Fişa de progres
Numele elevului_____________________________________
Clasa: _________________________
Numele profesorului: _________________________
Competenţe
care trebuie
dobândite
Activităţi efectuate şi
comentarii
Data
activitatii
Evaluare
Admis Respins Refacere
C 1:
Realizează
circuite
electrice de
curent
continuu.
Activitate 1
Activitate 2
Activitate 3
C 2:
Realizează
circuite
electrice de
curent
alternativ.
Activitate 4
Activitate 5
Activitate 6
C 3:
Utilizează
aparate de
curent
alternativ de
joasă
tensiune.
Activitate 7
Activitate 8
Activitate 9
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
53
• Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia
legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice
generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi evaluate.
Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte
lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de
specializarea clasei.
• Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,
materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante
pentru planificare sau feed-back.
• Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care
elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module.
Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru
ceea ce va urma.
• Competenţele care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi
dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe
sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.
• Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice, reţete,
seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de
informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.
Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului
elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata
derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, în
acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.
54
V. Bibliografie
1. *** Colectia revistei “Ştiinţa pentru toţi“.
2. *** Dicţionar Politehnic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967.
3. *** Enciclopedia tehnică şi ilustrată, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
4. *** Evoluţia Tehnologică, Editura Aquila 1993, Oradea, 2001.
5. Bălăşoiu, D., Bălăşoiu, T., Maşini electrice şi acţionări, Sinteze pentru
Examenul Naţional de Bacalaureat, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
6. Botan, N., Popescu, C., Popescu, S., Maşini electrice şi acţionări,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
7. Canescu, T., Huhulescu, M., Dordea, R., Aparate electrice de joasă
tensiune - îndreptar, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
8. Canescu, T., ş.a., Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică
industrială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
9. Fransua, Al., Canescu, S., Electrotehnică şi electronică, Manual pentru
licee de specialitate, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1972.
10. Fratiloiu, Gh., Tugulea, A., Vasiliu, M., Electrotehnică şi electronică
aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
11. Hilohi, S., Popescu, M., Instalaţii şi echipamente electrice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
12. Mares, F., Bălăşoiu, T., Fetecau, Gr., Enache, S., Federenciuc, D.,
Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare
automată – Manual pentru clasele a XI-a şi a-XII-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2000.
13. Mihoc, D., Sinulescu, D., Popa, A., Aparate electrice şi automatizări,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
14. Mira, N., ş.a., Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru clasele
a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli
profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
15. Mira, N., ş.a., Instalaţii electrice industriale. Întreţinere şi reparaţii –
Manual pentru clasa a XI-a, licee industriale şi şcoli profesionale, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986.
16. Robe, M., ş.a., Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric,
Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000.
17. Robe, M., ş.a., Laborator – Bazele electrotehnicii, instruire practică,
Editura Economică, Bucureşti, 2003.
18. Sinulescu, D., Huhulescu, M., Casin, V., Calin, I., Aparate electrice de
joasă tensiune: montare, întreţinere, exploatare, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1971.
19. Ursea, P.C., Rouadedeal, F., Ursea, B.P., Electrotehnică aplicată,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.
55

AUTOR: Dr.ing. LUCICA STĂNCULEANU- profesor gradul I, Grup Şcolar Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău

COORDONATOR: FLORIN IORDACHE- inginer telecomunicaţii

CONSULTANŢĂ:

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European, în cadrul POS DRU 20072013

2

CUPRINS
I. INTRODUCERE...............................................................................................................................4 II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREDARE....................................5 III. Resurse............................................................................................................................................7 Tema 1REZISTOARE ELECTRICE...............................................................................................7 Fişa suport 1.1. Marcarea rezistoarelor........................................................................................7 Fişa suport 1.2. Asocierea rezistoarelor.....................................................................................11 Tema 2 Surse de curent continuu...................................................................................................13 Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu...................................................................................13 Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu............................................................15 Fişa 3.1 Legile electrocineticii...................................................................................................15 Fişa 3.2 Teoremele lui Kirchhoff...............................................................................................16 Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi teoremele studiate...........................................................................................................................18 Fişa 4.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu................................18 Tema 5 Bobine................................................................................................................................21 Fişa 5.1 Bobine...........................................................................................................................21 Tema 6 Condensatoare...................................................................................................................23 Fişa 6.1 Condensatoare..............................................................................................................23 Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ...............................................................................28 Fişa 7.1 Circuitul R-L serie........................................................................................................28 Fişa 7.2 Circuitul R-C serie........................................................................................................30 Fişa 7.3 Circuitul R-L-C serie....................................................................................................32 Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel.................................................................................................35 Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind un soft didactic.............37 Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ...............................................37 Tema 9 Aparate de protecţie..........................................................................................................38 Fişa 9.1 Aparate de protecţie......................................................................................................38 Tema 10 Aparate de comutaţie.......................................................................................................41 Fişa 10.1 Aparate de comutaţie..................................................................................................41 Tema 11 Receptoare electrice........................................................................................................44 Fişa 11.1 Receptoare electrice....................................................................................................44 Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V)......................................48 Fişa 12.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune..........................................................48 IV. Fişa de progres.............................................................................................................................53 V. Bibliografie....................................................................................................................................55

3

I. INTRODUCERE
Modulul CIRCUITE ELECTRICE este destinat pregătirii cursanţilor din / an, din care laborator tehnologic – 36 ore. Materialul de predare se adresează profesorilor, fiind structurat în resurse, sugestii pentru planificarea activităţilor de predare, sugestii de organizare a lecţiilor, fişe suport pentru profesori, fişe rezumat şi bibliografie. Precizăm că materialul de predare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională; pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor conform probelor de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Înainte de utilizarea materialelor de predare propuse, profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de cursanţi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele în raport cu cerinţele clasei. Materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE este destinat profesorilor care asigura pregătirea cursanţilor în domeniul INFORMATICĂ, nivel trei avansat, calificarea TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII şi a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European, în cadrul POS DRU 2007-2013. domeniul INFORMATICĂ, nivel 3 avansat, , însumează 1,0 credit şi are alocate un număr de 54 de ore

4

II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREDARE
Abordarea conţinuturilor din materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE s-a făcut în raport cu Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ului aferente calificării TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII. Aceste documente se găsesc pe pagina www.tvet.ro, secţiunea Curriculum-SPP, dar şi pe pagina www.edu.ro, secţiunea Învăţământ preuniversitar. Modulul CIRCUITE ELECTRICE conţine o unitate de competenţe tehnice generale. UC CIRCUITE ELECTRICE C 1: Realizează circuite electrice de curent continuu. C 2: Realizează circuite electrice de curent alternativ. C 3: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune. În urma parcurgerii conţinuturilor modulului, urmărind atingerea tuturor competenţelor vizate, cursanţii vor fi capabili să: • • • • identifice rezistoarele după marcaj; aleagă sursa de alimentare în funcţie de parametrii sursei; realizeze circuite cu rezistoare şi surse după o schemă electrică dată; măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent continuu; • analizeze circuitele de curent continuu, pe baza valorilor măsurate, utilizând legile şi teoremele studiate; • identificarea bobinelor şi a condensatoarelor după marcaj; • realizeze circuite de curent alternativ cu rezistoare, condensatoare, bobine; • măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent alternativ, folosind soft didactic; • interpreteze rezultatele obţinute pe cale practică şi prin simulare; • identifice aparatele de protecţie, comutaţie şi a receptoarelor de joasă tensiune; 1,0 credit

5

1 Aparate de comutaţie Tema 11 Receptoare electrice Fişa 11.2 Circuitul R-C serie Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor Fişa 8.2 Teoremele lui Kirchhoff Tema 4 Analizarea circuitelor de curent Fişa 4.1 Marcarea rezistoarelor Fişa 1.1 de curent alternativ folosind un soft Funcţionarea didactic virtuală a circuitelor de curent alternativ Tema 9 Aparate de protecţie Fişa 9.1 Bobine Tema 6 Condensatoare Fişa 6.1 Surse de curent continuu Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de Fişa 3. comutaţie şi receptoare.1 Receptoare electrice Tema 12 Circuite de curent alternativ de Fişa 12.1 Condensatoare Tema 7 Circuite compuse de curent Fişa 7.1 Circuitul alternativ R-L serie Fişa 7.1 Circuite joasă tensiune (maxim 220V) de curent alternativ de joasă tensiune 6 . PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREDARE Competenţe/rezultat e ale învăţării C1 Realizează circuite electrice de curent continuu Teme Tema 1 Rezistoare electrice Fişe suport C2 Realizează circuite electrice de curent alternativ C3 Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune Fişa 1.3 Circuitul R-L-C serie Fişa 7. • verifice funcţionarea circuitelor de curent alternativ de joasă tensiune.1 Aparate de protecţie Tema 10 Aparate de comutaţie Fişa 10.2 Asocierea rezistoarelor Tema 2 Surse de curent continuu Fişa 2.1 Metode şi continuu pe baza valorilor măsurate teoreme pentru utilizând legile şi teoremele studiate studiul circuitelor de curent continuu Tema 5 Bobine Fişa 5.1 Legile curent continuu electrocineticii Fişa 3.• realizeze circuite de curent alternativ de joasă tensiune cu aparate de protecţie.

cu ploturi . în amperi [A].III. CLASIFICARE: o Rezistoare pentru curenţi slabi – bobinate . I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor. Marcarea rezistoarelor DEFINIŢIE: REZISTOARELE sunt elemente pasive de circuit electric a căror funcţionare se bazează pe proprietatea tuturor materialelor conductoare de a opune o rezistenţă la trecerea curentului electric printre ele.rezistoare fixe – din fontă din tablă stanţată . în volţi [V].rezistoare neliniare Rezistoare pentru curenţi tari: . Rezistenţa electrică se poate determina în funcţie de material: R=ρ în care ρ este rezistivitatea materialului l este lungimea conductorului S este secţiunea conductorului l S REZISTOARELE sunt folosite pentru a regla valoarea curentului într-un circuit. Aceasta mărime electrică este definită prin legea lui Ohm: R=U/I unde: R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω).cu rezistoare din lichid 7 o .chimice . U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului.1. atât în domeniul curenţilor tari. cât şi în cel al curenţilor slabi. RESURSE Tema 1REZISTOARE ELECTRICE Fişa suport 1.potenţiometre .din bandă rezistoare reglabile – reostate – cu cursor .

toleranţa. . CODUL DE LITERE şi CIFRE: cuprinde trei sau patru caractere.Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de litere şi cifre.Exerciţiul: .Observaţia dirijată Ca materiale suport se pot folosi: . literele folosite sunt: R. EXEMPLU de notare: 2k5 – 2. k-x10³. curentul de sarcină maxim şi tensiunea nominală.1.5kΩ sau 2500Ω 25R .lecţii electronice de tip AEL .rezistoare marcate în codul culorilor şi în cifre şi litere . . .fişe cu codul culorilor . Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.multimetru analogic şi digital 8 . iar a patra .prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare .1 MARCAREA REZISTOARELOR: REZISTOARE PENTRU CURENŢI SLABI CODUL DE CULORI: cuprinde patru benzi de culori. G.25Ω REZISTOARE PENTRU CURENŢI TARI Se marchează cu valori: rezistenţa nominală.Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de culori. M. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi. k. două cifre şi o literă sau trei cifre şi o literă. T care reprezintă coeficienţii de multiplicare: R-x1.REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ: Fig. primele trei benzi reprezentând valoarea rezistenţei.

01 5% 10% 20% banda 4 OBS: 1) pentru toleranta de 20% exista practic doar trei inele colorate marcate pe rezistor.000 => valoarea 33x10.000 x 10.000 =330 kohm banda 4 [maro] -> toleranta 5% 9 . tolerant a 5% rezistor 330 kΩ. tolerant a 5% banda banda banda banda 1 2 3 4 [ gri ] -> 8 [roşu] -> 2 [negru] -> x1 => valoarea 82x1 = 82 ohm [auriu] -> toleranta 5% banda 1 [portocaliu] -> 3 banda 2 [portocaliu] -> 3 banda 3 [galben] -> x10.CODUL CULORILOR PENTRU REZISTOARE. 2) citirea se face începând cu banda cea mai apropiata de unul dintre terminale.MATERIAL SUPORT REZISTOARE MARCATE CU 4 CULORI banda banda banda banda 1 2 3 4 prima cifra semnificativa a doua cifra semnificativa ordinul de multiplicare toleranta culoarea Negru Maro Rosu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Auriu Argintiu fără culoare banda 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 3 x1 x 10 x 100 x 1.000 x 100.1 x 0.000 x 10^6 x 10^7 x 10^8 x 10^9 x 0. Exemple de rezistoare marcate cu 4 inele colorate: rezistor 82 Ω.

ordinul de multiplicare banda 5 .000 ohm ( 30 kohm ) banda 5 [maro] -> toleranta 1% banda 1 [maro] -> 1 banda 2 [alb] -> 9 banda 3 [albastru] -> 6 banda 4 [maro] -> x10 => valoarea 196x10 =1960 ohm = 1. toleranta 1% 10 .prima cifra semnificativa banda 2 .000 x 10^6 x 10^7 x 10^8 x 10^9 x 0. toleranta 1% rezistor 1.000 x 100.toleranta culoarea Negru Maro Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Auriu Argintiu Exemple de rezistoare marcate cu 5 inele colorate : banda 1 [ portocaliu ] -> 3 banda 2 [negru] -> 0 banda 3 [negru] -> 0 banda 4 [roşu] -> x100 => valoarea 300x100 = 30.25% 0.000 x 10.a doua cifra semnificativa banda 3 .REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI banda 1 .50% 0.05% 5% 10% rezistor 30 kΩ.01 banda 5 1% 2% 0.a treia cifra semnificativa banda 4 .96 kohm banda 5 [maro] -> toleranta1% banda 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 3 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 4 x1 x 10 x 100 x 1.10% 0.1 x 0.96 kΩ.

1.Fişa suport 1. PARALEL sau MIXT.2.2 Într-un montaj serie: • Tensiunea la bornele ansamblului este egală cu suma tensiunilor existente la bornele fiecărui rezistor. • Rp mai mică decât cea mai mică rezistenţă din gruparea paralel. MONTAJ PARALEL Fig.3 Într-un montaj paralel: • Intensitatea absorbită de ansamblu este egală cu suma intensităţilor absorbite de fiecare rezistor. Asocierea rezistoarelor ASOCIEREA REZISTOARELOR: Rezistoarele pot fi legate în SERIE.1. • Rs mai mare decât cea mai mare rezistenţă din gruparea serie. RELATIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE: 1/ Rech = 1/R1+1/R2+………+1/Rn Inversa rezistenţei echivalente este egală cu suma inverselor rezistenţelor componente. • Aceeaşi intensitate de curent străbate toate rezistoarele. 1. MONTAJ SERIE Fig. RELAŢIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE: Rech = R1+R2+……+Rn Rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor componente. 2. 11 . • Toate rezistoarele sunt supuse la aceeaşi tensiune.

.activitate practică: .platforme de lucru 12 .3.lecţii electronice de tip AEL .multimetru analogic şi digital .determinarea erorilor . U I= curentul care trece prin divizor R1 + R2 R2 U2 = U tensiune de la ieşirea divizorului R1 + R2 Prin divizor de curent se înţelege circuitul format din două rezistoare în paralel plasat într-o latură a unui circuit cu scopul de a se obţine prin unul din elemente un curent mai mic decât curentul principal I.prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare . Curenţii prin fiecare dintre elementele divizorului sunt: R2 I1 = I R1 + R2 I2 = I R1 R1 + R2 Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. .măsurarea cu voltmetrul a tensiunii de la ieşirea divizorului de tensiune . .determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare paralel.determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare serie. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.măsurarea cu ampermetrul a intensităţilor curenţilor prin fiecare rezistor a divizorului de curent Ca materiale suport se pot folosi: . DIVIZORUL DE TENSIUNE ŞI DIVIZORUL DE CURENT Prin divizor de tensiune se înţelege circuitul alcătuit din două rezistoare în serie în scopul de a obţine o tensiune mai mică decât tensiunea U de la bornele sistemului.

Surse de curent continuu O sursă reală de tensiune. 2.3.a.1. Fig. este un generator care are rezistenţa internă r1 diferită de zero. rezultă curentul de scurtcircuit Isc = E/ r1. 2. 2. Fig. 2.1 Tensiunea electromotoare E a unei surse este egală cu tensiunea electrică de mers în gol.3. a b c 13 .b) şi sursa de tensiune continuă ajustabilă (2.2 În schemele electrice. La funcţionarea în gol (I = 0) rezultă Uo = E. Fig.c). generatoarele se reprezintă astfel: surse de tensiune continuă (fig. La funcţionarea în scurtcircuit (Uo = 0). 2.3. 2.1.2).3.Tema 2 Surse de curent continuu Fişa suport 2. Caracteristica curent – tensiune pentru o sursă reală de tensiune este o dreaptă (fig. fig. 2.

măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare serie a surselor de curent continuu. . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.măsurarea tensiunii de mers în gol a unei surse de curent continuu E.Legarea surselor de curent continuu Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. . . Ca materiale suport se pot folosi: .lecţii electronice de tip AEL .platforme de lucru 14 .activitate practică: .măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare paralel a surselor de curent continuu.multimetru analogic şi digital .

calculaţi puterea electrică a unui receptor care consumă. . LEGEA TRANSFORMĂRII ENERGIEI ÎN CONDUCTOARELE PARCURSE DE CURENT. a generatorului şi invers proporţională cu rezistenţa totală a circuitului. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. în volţi [V]. în ohmi [Ω]. E – tensiunea electromotoare a generatorului real. în amperi [A].1 Legile electrocineticii 1. E E I= = Rt R + r unde: Rt – valoarea rezistenţei totale a circuitului măsurata în ohmi (Ω). este: Q PJ = Pd = = RI 2 ∆t Unitatea SI de putere este wattul (W) Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.LEGEA LUI JOULE La trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un conductor electric de rezistenţă R. într-un interval de timp ∆t.Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu Fişa 3. 15 . 2. o energie de 12 kWh. timp de o zi.determinarea rezistenţei interne a unei baterii . LEGEA LUI OHM PENTRU UN CIRCUIT SIMPLU Intensitatea curentului într-un circuit simplu este proporţională cu t. U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului. LEGEA LUI OHM PENTRU O PORŢIUNE DE CIRCUIT Intensitatea curentului care trece printr-un rezistor este direct proporţională cu tensiunea electrică dintre capetele acestuia şi invers proporţională cu rezistenţa rezistorului U I= R unde: R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω). .activitate practică: . în volţi [V]. r – valoarea rezistenţei interne a generatorului.măsurarea intensităţii curentului electric printr-un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenţa de valoare cunoscută pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare. se dezvoltă căldura: Q = RI 2 ∆t Căldura dezvoltată în unitatea de timp. 3.e.m. numită putere Joule sau putere electrică disipată. I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor.

e. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.2 Teoremele lui Kirchhoff Teorema I lui Kirchhoff se aplică curenţilor într-un nod al unui circuit electric: Teorema I a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel: Suma algebrică a intensităţilor curenţilor din laturile care se ramifică dintr-un nod al unui circuit de curent continuu este nulă: ∑ Ii1 æ Ii2 à Ii3ä N k =1 ± Ik = 0 NOD .platforme de lucru Fişa 3. ale surselor din laturile unui ochi de reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor: N N ∑k =1 ± E k = ∑k =1 ± Rk I k Figura 3.multimetru analogic şi digital .Ca materiale suport se pot folosi: .2 Ochi de reţea Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.1 Nod de reţea Teorema a II-a lui Kirchhoff se aplică tensiunilor pe un ochi de circuit electric Teorema a II-a a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel: • Suma algebrică a tensiunilor la bornele laturilor ce alcătuiesc un ochi de reţea este nulă: N ∑k =1 ± U k = 0 • Suma algebrică a t.m.lecţii electronice de tip AEL .à I æI 01 02 Figura 3. Activitate practică 1: se realizează circuitul din figură 16 .

. R2.Să se măsoare intensitatea curentului I.Să se verifice prima teoremă a lui Kirchhoff Activitate practică 2: . conectând voltmetrul la bornele fiecărei rezistenţe .Să se măsoare intensităţile I1. R3.lecţii electronice de tip AEL . I2.- Să se măsoare intensitatea curentului I şi tensiunea sursei de tensiune variabilă E. şi tensiunea sursei de alimentare E .platforme de lucru 17 .Să se verifice a-II-a teoremă a lui Kirchhoff Ca materiale suport se pot folosi: .multimetru analogic şi digital . I3 .Să se măsoare tensiunile pe R1.

2. ale circuitului. ( L − N + 1) ) ∑ m∈ p  2.2.L. ( N − 1) )  m∈a  ± U = 0( p = 1... dacă s-ar afla singură în circuit. cu m=1. ( L − N + 1) ) ∑ m m∈ p  format din L ecuaţii cu un număr dublu. în serie cu rezistoare.….….m.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu 1.e.. cu m=1. ( N − 1) )  k∈a  ±E = ∑ m m∈ p ± Rm I m ( p = 1.Latură formată numai dintr-o sursă de t. • Verificarea soluţiei. METODA SUPERPOZIŢIEI Teorema superpoziţiei: intensitatea curentului electric prin orice latură este suma algebrică a intensităţilor curenţilor pe care i-ar stabili în acea latură fiecare dintre sursele de t. 18 ...e.Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi teoremele studiate Fişa 4.. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU AJUTORUL TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF Etapele de rezolvare a unui circuit de curent continuu: • Stabilirea sistemului de ecuaţii al circuitului. În cazul în care circuitul cuprinde şi surse reale de tensiune acestea trebuie considerate ca surse ideale de tensiune.. astfel încât.2. Se obţine sistemul de ecuaţii:  ∑ ± I m = 0( a = 1.. şi anume: Im. Situaţii particulare: . reprezintă tensiunile la bornele laturilor Sistemul de ecuaţii trebuie completat cu încă L ecuaţii pentru a putea fi rezolvat. • Rezolvarea sistemului de ecuaţii..2. Pentru un circuit de curent continuu cu L laturi şi N noduri se pot scrie N-1 ecuaţii între cele L intensităţi ale curenţilor prin laturi şi L-N+1 ecuaţii între cele L tensiuni la bornele laturilor.. reprezintă intensităţile curenţilor prin laturi Um. ecuaţiile de legătură sunt: Em+Um= RmIm unde m=1. 2L.. când se elimină din circuit o sursă se anulează tensiunea sa electromotoare.L. Dacă circuitul are numai rezistoare şi surse de tensiune...2.L scrise pentru cele L laturi. rezistenţa internă rămânând în circuit.. de necunoscute.2.….. (Rm=0) Sistemul de ecuaţii pentru un circuit de curent continuu analizat cu teoremele lui Kirchhoff:  ∑ ± I k = 0( a = 1.m.Latură alcătuită numai dintr-un rezistor (Em=0) ..2.

G2. METODA CURENŢILOR DE OCHIURI Curenţii de ochiuri sau curenţii ciclici sunt acei curenţi ce fiecare parcurge toate laturile ce alcătuiesc un ochi independent. R3 Elementele reţelei triunghi sunt: R12. G3 Elementele reţelei triunghi sunt: G12. se calculează ca suma conductanţelor laturilor legate la acel nod. R31 Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt: R12 R31 R1 = R12 + R23 + R31 R2 = R3 = R23 R12 R12 + R23 + R31 R31 R23 R12 + R23 + R31 Transfigurarea stea-triunghi Elementele reţelei stea sunt: G1. curenţi fictivi. G31 Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt: 19 . întotdeauna pozitivă. METODE DE TRANSFIGURARE Transfigurarea triunghi-stea: Elementele reţelei stea sunt: R1. 5. 4. prin alegerea unor noi necunoscute. este suma rezistenţelor laturilor ochiurilor. Curenţii de scurtcircuit se calculează prin adunarea algebrică a curenţilor pe care i-ar injecta în nod sursele din laturile legate la acel nod. Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin aplicarea teoremelor lui Kirchhoff. tensiunile nodurilor. R23. întotdeauna pozitivă. R2. Rezistenţa proprie a unui ochi. METODA POTENŢIALELOR NODURILOR Această metodă rezolvă un circuit de curent continuu alegând ca necunoscute tensiunile la noduri. Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin aplicarea teoremelor lui Kirchhoff. Conductanţa de cuplaj dintre două noduri este egală cu suma de semn schimbat a conductanţelor laturilor ce leagă direct cele două noduri. G23. Rezistenţa comună a două ochiuri este rezistenţa laturii comune celor două ochiuri dacă latura comună este parcursă în acelaşi sens de curenţii celor două ochiuri.3. prin alegerea unor noi necunoscute. Conductanţa proprie unui nod. dacă laturile ar avea bornele legate în scurtcircuit.

CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. .lecţii electronice de tip AEL . aplicând teoremele lui Kirchhoff.Determinarea conductanţelor unei grupări triunghi prin transfigurarea unei reţele stea Ca materiale suport se pot folosi: . metoda potenţialelor nodurilor .Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din trei ochiuri . şase laturi şi patru noduri.G12 = G23 = G31 = G1G2 G1 + G2 + G3 G 2 G3 G1 + G2 + G3 G3 G1 G1 + G2 + G3 Metoda se aplică pentru simplificarea studiului circuitelor de curent continuu.platforme de lucru 20 .Determinarea rezistenţelor unei grupări stea aplicând transfigurarea unui triunghi. trei laturi şi două noduri. Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. aplicând metoda curenţilor de ochiuri . teorema superpoziţiei.multimetru analogic şi digital . -EXERCIŢIUL: .Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din două ochiuri .

bobine de inducţie (aparate electromedicale. • Într-un circuit de curent continuu o bobină ideală nu înmagazinează energie electrică şi nu transformă energia electromagnetică prin efect Joule: unica sa funcţie este aceea de a înmagazina energie magnetică şi este complet caracterizată prin mărimea inductanţă Bobina reală se caracterizează prin mărimile L. dacă bobina este alimentată cu tensiune continuă. direct proporţional cu valoarea rezistenţei bobinei.bobine pentru curenţi slabi (telecomunicaţii.) . . aprinderea amestecurilor explozive) • După construcţie: . conform relaţiei L = µN sau de l Θ fluxul magnetic şi de curentul care străbate bobina L = i • Simboluri grafice pentru bobine: CLASIFICAREA BOBINELOR: • După domeniul de utilizare: .1 Bobine Prin bobină se înţelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel înfăşurat. din materiale termoplastice şi termorigide (bachelita.bobine paralelipipedice . • Inductanţa proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia. bobine de reactanţă.etc. electromagneţi. melamina. transformatoare.bobine pentru curenţi tari (declanşatoare. Efectul Joule este prezent.bobine cu carcasă. • Rezistenţa R a bobinei este o mărime care se poate evidenţia din legea lui Ohm.bobine fără carcasă.bobine cilindrice . • PARAMETRII BOBINELOR: • Tensiunea nominală Un este tensiunea maximă pentru care se dimensionează izolaţia bobinei.bobine toroidale 21 . Bobina ideală este un element de circuit care se caracterizează numai prin mărimea fizică numită inductanţă sau inductivitate. poliester sau din ceramică/porţelan) • După formă: . C şi R.textolit). de numărul 2 A de spire şi de materialul miezului magnetic. din materiale stratificate (pertinax. când numărul spirelor este mic şi grosimea conductorului suficientă pentru a asigura rigiditatea bobinei. uneori realizate direct pe miezul magnetic.Tema 5 Bobine Fişa 5. încât să formeze una sau mai multe spire. automatizări) .

• După frecvenţa de utilizare: .bobine de înalta frecvenţă (radiofrecvenţa) . feromagnetice şi electrodinamice. • Materiale auxiliare. -EXERCIŢIUL: .multimetru analogic şi digital.Măsurarea valorii inductivităţii diferitelor tipuri de bobine.bobine de joasă frecvenţă .25cm.Determinarea inductanţei unei bobine cu lunginea l=6. punte RLC . . .platforme de lucru 22 . Al). . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.bobine de audiofrecvenţa MATERIALELE din care se execută bobinele se pot împărţi în: • Materiale electroconductoare (Cu.Identificarea diferitelor tipuri de bobine după aspect . folosind o punte RLC (analogică sau digitală). N=1000spire şi aria A=10cm2. Ca materiale suport se pot folosi: .Compararea din punct de vedere constructiv a bobinelor din aparatele electromagnetice. Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.lecţii electronice de tip AEL . • Materiale electroizolante.Identificarea materialelor conductoare şi electroizolante pentru bobinele unui transformator şi pentru înfăşurarea unui motor.

volt [V]. [C2/Nm2] εr – permitivitatea dielectrică relativă a mediului d – distanţa dintre armături.  REZISTENŢA DE IZOLAŢIE: Riz. Q C= U unde: C – capacitatea condensatorului. [F] – respectiv capacitatea la care este realizat condensatorul şi este înscrisă pe corpul acestuia.  TENSIUNEA NOMINALĂ: Un. Condensatorul este format din două armături conductoare separate între ele printr-un material electroizolant numit dielectric. în m S – suprafaţa armăturilor. măsurate la frecvenţa la care se măsoară capacitatea nominală. [%] – abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de valoarea ei nominală. Q – cantitatea de electricitate. Pr. [V] – este tensiunea continuă maximă sau tensiunea efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele condensatorului în gama temperaturilor de lucru. U – tensiunea electrică. Coulomb [C]. ε0 – permitivitatea dielectrică a vidului = 8. în m² PARAMETRII CONDENSATOARELOR>  CAPACITATEA NOMINALĂ: Cn. la un minut de la aplicarea tensiunii. a acestuia. care se disipă pe condensator şi puterea reactivă. S C =ε d ε = ε 0ε r unde: ε – permitivitatea absolută a materialului (constant dielectrică).  TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI: tgδ – raportul dintre puterea activă Pa. 23 . Farad [F].  TOLERANŢA: t. de distanţa dintre ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanta dielectrică sau permitivitatea materialului.Tema 6 Condensatoare Fişa 6.85*10-12. în F/m.1 Condensatoare CONDENSATORUL ELECTRIC este un dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate. [Ω] – raportul dintre tensiunea continuă aplicată unui condensator şi curentul electric care îl străbate. Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor. Mărimea fizică care defineşte un condensator este CAPACITATEA ELECTRICĂ.

condensatoare de înaltă tensiune (PESTE 100V)  după material: .ceramice .condensatoare pentru curent alternativ  după tensiunea de lucru: . ceramică) organic (hârtie. gaz) lichid (ulei) solid – anorganic (mică.carcasa metalică . sticlă.CLASIFICARE:  După natura dielectricului: . lac.fixe . aer.cu dielectric – gazos (vid.condensatoare de joasă tensiune (SUB 100V) .condensatoare pentru curent continuu .)  după construcţie: .carcasa din material plastic REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ MARCAREA CONDENSATOARELOR • • CODUL CULORILOR COD DE LITERE ŞI CIFRE 24 .variabile .semireglabile  după regimul de lucru: .

Asocierea paralel CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE Ce = C1 + C2 + … + Cn Capacitatea echivalentă este egală cu suma capacităţilor componente. 2. 25 .ASOCIEREA CONDENSATOARELOR 1. Asocierea serie CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE 1/Ce = 1/ C1 + 1/C2 + … + 1/Cn Inversa capacităţii echivalente este egală cu suma inverselor capacităţilor.

pentru marcarea condensatoarelor.Citirea valorilor condensatoarelor marcate în Codul culorilor.determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare serie.lecţii electronice de tip AEL . .Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.Măsurarea valorii capacităţii diferitelor tipuri de condensatoare. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. ceramice. variabile . folosind un capacimetru sau o punte RLC (analogică sau digitală).Identificarea diferitelor tipuri de condensatoare după aspect: polarizate.platforme de lucru 26 . Ca materiale suport se pot folosi: . fixe. reglabile.determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare paralel. . .multimetru analogic şi digital . -EXERCIŢIUL: . electrolitice. folosind condensatoare ceramice de diferite valori şi tabelul cu Codul culorilor. nepolarizate.

27 .

Curentul este defazat în urma tensiunii la borne cu unghiul φ şi are valoarea efectivă I=E/Z.1. a cărei tensiune este descrisă de expresia Figura 7.Diagrama fazorială a circuitului RL serie • Amplitudinea complexă este colineară cu .Schema circuitului RL serie Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff.2 . suma tensiunilor la bornele rezistorului şi inductanţei. Figura 7. este egală cu tensiunea sursei: în care reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu inductanţa. Expresia instantanee a curentului este: E ωL   i= 2 sin  ωt − arctg  2 2 2 R   R +ω L Defazajul circuitului: 28 • . sunt în fază.Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ Fişa 7. ceea ce înseamnă că tensiunea la bornele rezistorului şi curentul ce îl străbate. sinusoidală.1 Circuitul R-L serie Se consideră un circuit serie. Amplitudinea complexă este în avans cu faţă de . ceea ce înseamnă că • • tensiunea la bornele bobinei este în avans cu faţă de curentul ce o parcurge.1. alimentat de la o sursă de tensiune alternativă .1 .

• • • • Impedanţa circuitului: Z = R 2 + ω 2 L2 Puterea activă. disipată în rezistor: P=RI2 Puterea reactivă a circuitului: Q=ωLI2 Puterea aparentă: S=ωI2L Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la bornele bobinei Ca materiale suport se pot folosi: .platforme de lucru 29 . wattmetrul . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. osciloscopul. EXERCIŢIUL: să se determine rezistenţa şi inductanţa proprie unei bobine reale alimentată la o tensiune cu frecvenţa de 50Hz şi străbătută de un curent de 2A. iar wattmetrul 15 W.multimetru analogic şi digital. Voltmetru indică 24 V.lecţii electronice de tip AEL .

alimentat de la o sursă de tensiune alternativă . sinusoidală. care reprezintă tensiunea la bornele rezistorului.Diagrama fazorială a circuitului RC serie • Amplitudinea complexă . ceea ce înseamnă că tensiunea la borne şi curentul aferente unui rezistor.Schema circuitului RC serie Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff.2 .2. 30 . a cărei tensiune este descrisă de expresia Figura 7.2.1 . sunt în fază.2 Circuitul R-C serie Se consideră un circuit serie. suma tensiunilor la bornele rezistorului şi condensatorului. reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu Figura 7. este colineară cu . este egală cu tensiunea sursei: în care condensatorul.Fişa 7.

1A. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. . disipată în rezistor: P=RI2 Puterea reactivă a circuitului: Q=I2/ωC Puterea aparentă: S=I2/ωC Impedanţa circuitului: Z = R 2 + 2 Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. ce reprezintă tensiunea la bornele condensatorului.lecţii electronice de tip AEL . ceea ce înseamnă că tensiunea la bornele unui • condensator este în urmă cu faţă de curentul ce îl parcurge. EXERCIŢIUL: să se determine reactanţa şi impedanţa unui circuit format dintr-un condensator de 4μF şi un rezistor de 450 Ω. ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la bornele condensatorului. Ca materiale suport se pot folosi: .platforme de lucru 31 .• Amplitudinea complexă este în urmă cu faţă de . osciloscopul . Curentul în circuitul RC serie are valoarea efectivă I=E/Z şi este defazat înaintea tensiunii.multimetru analogic şi digital. alimentat la o tensiune cu frecvenţa de 500Hz şi străbătută de un curent de 0. iar valoarea lui instantanee este: E 1   i= 2 sin  ωt + arctg  ωCR  1  2 R + 2 2 ω C • • • • • Defazajul circuitului: 1 ω C2 Puterea activă.

Fişa 7. inductiv. intensitatea curentului este defazată în urma tensiunii. ϕ < 0. La bornele condensatorului apare o cădere de tensiune UC= I*XC defazată cu π /2 în urma intensităţii I. avem efect a) Dacă UL > UC.ϕ UR = I*R UL = I*XL UC = I*XC UC U UL UR U UC I UR I ϕ UR I a) b) c) ϕ >0. o bobină cu inductanţa L şi un condensator cu capacitatea C. intensitatea curentului este defazată înaintea tensiunii. b) Dacă UL< UC . La bornele bobinei apare o cădere de tensiune UL= I*XL defazată cu π /2 înaintea intensităţii I. Impedanţa circuitului RLC serie: Z = unde XL = ω L = reactanţa inductivă 1 XC = = reactanţa capacitivă ω ⋅C R2 + ( X L − X C ) 2 Defazajul dintre tensiunea la bornele circuitului RLC serie şi intensitatea curentului U L −UC X − XC alternativ tg ϕ = = L UR R 32 . c) Dacă UL=UC. avem efect capacitiv. Valorile instantanee ale tensiunii şi intensităţii curentului alternativ se scriu: u = Umax * sin ω t i = Imax * sin( ω t .3 Circuitul R-L-C serie Se consideră un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenţa R. ϕ =0. legate in serie la capetele circuitului aplicându-se o tensiune alternativă. La bornele rezistorului apare o cădere de tensiune UR = I*R în fază cu intensitatea I. intensitatea curentului şi tensiunea sunt în fază.circuitul se află în regim de rezonanţă.

REZONANŢA TENSIUNILOR Dacă în funcţionarea circuitului R-L-C serie se realizează condiţia: UL = UC rezultă: XL = XC. curentul Irez = U/R (maxim). Condiţia pentru a se realiza rezonanţa este impusă de egalitatea XL = XC. defazajul tgϕ 0=0 Circuitul se comportă rezistiv. dar având ca laturi valori ale unor puteri: Factorul de putere se defineşte prin relaţiile următoare: 33 . impedanţa Z = R (minim). spunându-se că circuitul este în rezonanţă cu sursa de curent. PUTEREA PE CIRCUITUL R-L-C SERIE Dacă laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu intensitatea I a curentului. prin el circulând un curent electric maxim.de unde: . care depinde de elementele L şi C. ω0 L 1 = R ω0 CR Pentru f1<f<f2 circuitul se comportă ca un filtru trece bandă. se obţine un triunghi asemenea cu cel iniţial. • • • Astfel. Factorul de calitate al circuitului: Q0 = Transferul de energie de la sursă la circuitul R-L-C se va face în regim de rezonanţă numai dacă frecvenţa curentului alternativ este egală cu frecvenţa proprie ν0 a circuitului.

osciloscopul. Reprezentaţi aceste mărimi într-o diagramă fazorială.Uco). EXERCIŢIUL: Se consideră un circuit serie RLC. cu frecvenţa ajustabilă . ACTIVITATE PRACTICĂ: Pentru circuitul din figură • Variaţi frecvenţa generatorului. şi frecvenţa . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. Ca materiale suport se pot folosi: . menţineţi tensiunea generatorului contantă şi măsuraţi curentul prin circuit • Desenaţi caracteristica curent funcţie de frecvenţă • Măsuraţi tensiunea pe bobină şi pe condensator la rezonanţa (Ulo.Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.lecţii electronice de tip AEL .multimetru analogic şi digital. reprezentat în figura de mai jos. şi . Sursa de tensiune alternativă are valoarea eficace de consideră: . Se Determinaţi valorile eficace ale tensiunilor şi curentului din circuit.platforme de lucru 34 . evidenţiind bilanţul tensiunilor exprimat de Teorema a II-a a lui Kirchhoff. surse de tensiune sinusoidală.

de unde: Legea lui Ohm este Admitanţa este Defazajul curentului faţă de tensiune este dat de relaţiile următoare: 35 . L. C în aşa fel încât tensiunea la bornele lor să fie comună iar curenţii să fie rezultatul ramificării curentului debitat de sursa de curent alternativ.Fişa 7. se obţine: I2 = IR2 + (IC-IL)2. formează circuitul paralel. Intensităţile curenţilor prin fiecare ramură au expresiile următoare: Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul curenţilor.4 Circuitul R-L-C paralel Gruparea elementelor R.

Factorul de calitate al circuitului Q0 = Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. Ca materiale suport se pot folosi: .1 μF. Să se măsoare curentul prin bobină şi prin condensator la rezonanţă.platforme de lucru 36 .lecţii electronice de tip AEL . IL0 şi IC0 pentru U= 1V. Calculaţi f0. curentul prin bobină este egal cu cel prin condensator rezultă: • Pulsaţia de rezonanţă şi frecvenţa de rezonanţă sunt • • • Admitanţa este minimă: Y0 = 1 R R ω0 L Circuitul este un filtru trece bandă pentru 0<f<f1 şi f2<f<∞. surse de tensiune sinusoidală. cu frecvenţa ajustabilă . XL0 şi XC0. osciloscopul.REZONANŢA CURENŢILOR Dacă în circuit. C=0. ACTIVITATE PRACTICĂ: Pentru un circuit RLC paralel să se măsoare cu ohmmetrul rezistenţa R a bobinei şi să se calculeze rezistenţa echivalentă a circuitului. EXERCIŢIUL: Un circuit rezonant paralel are L=150mH.multimetru analogic şi digital. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.

osciloscopul. ACTIVITATE PRACTICĂ: • Comportarea elementelor pasive de circuit în curent alternativ • Gruparea elementelor pasive de circuit R. Verificarea şi reactualizarea unor cunoştinţe dobândite anterior.soft didactic 37 .multimetru analogic şi digital. Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor prin rezolvarea unui test grilă Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. necesare noii lecţii: 2.platforme de lucru . cu frecvenţa ajustabilă . După ce se realizează un circuit se porneşte simularea şi se pot citi valorile afişate pe instrumentele conectate în circuit. 4.Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind un soft didactic Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ Editoarele grafice sunt produse software destinate proiectării şi testării circuitelor electrice de orice fel. Deschiderea soft-ului didactic şi selectarea aplicaţiei corespunzătoare temei.lecţii electronice de tip AEL . Stabilirea sarcinii de lucru şi a modului de lucru 3. L. Lucrările de laborator se desfăşoară după următorul scenariu general: 1. C • Producerea tensiunii electromotoare alternative monofazate Ca materiale suport se pot folosi: . surse de tensiune sinusoidală. Desfăşurarea activităţii independente sub supravegherea profesorului 5.

Releele termice sunt folosite pentru protecţia receptoarelor electrice la solicitările produse de suprasarcini: I=(1. Figura 9. Siguranţele fuzibile sunt alcătuite din trei părţi distincte: soclul.2…6)In. • Frecvenţa nominală. • Siguranţe cu filet. Nisipul este folosit ca mediu de stingere a arcului electric.1 Aparate de protecţie SIGURANŢELE FUZIBILE sunt aparatele de protecţie cel mai des întâlnite în instalaţiile electrice. • Caracteristica timp de topire-curent Tipuri de siguranţe fuzibile: • Siguranţe în tub de sticlă.P.1 Tipuri de siguranţe fuzibile MĂRIMI CARACTERISTICE: • Tensiunea nominală.R. • Puterea disipată nominală. • Curentul nominal. de construcţie specială RELEE DE PROTECŢIE sunt aparate electrice care au rolul de a comanda deconectarea instalaţiei electrice pe care o protejează în momentul apariţiei unui regim anormal de funcţionare sau defect. cu secţiunea corelată cu curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească). capacul şi patronul fuzibil propriu-zis. • Capacitatea de rupere nominală. • Siguranţe de M. Ele protejează instalaţiile împotriva scurtcircuitelor şi întrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subţire. Elementul fuzibil este realizat sub formă de fir sau bandă.Tema 9 Aparate de protecţie Fişa 9. 38 .

carcasa din material izolant. Pot fi utilizate atât în c. borne de racord la circuitul bobinei contactorului. Se conectează în serie în circuit (pe o Se conectează in paralel cu circuitul. sistemul pentru rearmare. 39 . Protejează instalaţiile electrice împotriva scăderii tensiunii sub o anumita valoare.Releele termice se realizează fie ca unităţi distincte fie ca elemente integrate. sistemul mecanic de acţionare a contactelor.c.a. Bobina are număr mare de spire şi conductor de secţiune mica. fază). Acţionează prin respingerea armaturii mobile atunci când tensiunea la bornele bobinei scade sub o anumita valoare (reglata). sistemul de reglare a curentului de declanşare. Elementele principale sunt bobina şi miezul magnetic format dintr-o parte fixă şi o armătură mobilă basculantă sau rotitoare. întrucât forţa electromagnetică de atracţie a armăturii mobile este proporţională cu pătratul curentului ce străbate bobina. cât şi în c. • • • • • • • RELEE ELECTROMAGNETICE sunt relee de protecţie care funcţionează asemănător electromagneţilor. Reglarea curentului (tensiunii) se realizează prin modificarea forţei antagoniste a resortului sau prin variaţia întrefierului (armătura mobilă este atrasă sau respinsă). bornele de racord la circuitul exterior. Părţile componente ale unui releu termic cu bimetal: lamelele bimetalice. Relee de curent Relee de tensiune Protejează instalaţiile electrice împotriva supracurentelor (suprasarcini şi scurcircuite) Acţionează prin atragerea armăturii mobile atunci când curentul prin bobina depăşeşte o anumită valoare reglată. Bobina are număr mic de spire şi conductor de secţiune mare.

siguranţe fuzibile. ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. • Mărimea de intrare. • Siguranţe cu legături în faţă (LF). Aveţi drept criterii de comparaţie: • Modul de conectare a bobinei în circuit. Ca materiale suport se pot folosi: .lecţii electronice de tip AEL . 3. electromagnetice .Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. • Poziţia normală (starea) a contactelor electrice fixe şi mobile. Montaţi pe un panou: • Siguranţe cu legături în spate (LS). precizând asemănările şi deosebirile dintre ele. de acţionare. • Numărul de spire şi secţiunea conductorului din care este realizată bobina.platforme de lucru 40 . Precizaţi asemănări funcţionale între siguranţe şi releele electromagnetice. • Siguranţe cu mare putere de rupere (MPR). Comparaţi releele electromagnetice de curent şi de tensiune. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. • Elementele care permit reglarea valorii curentului. tensiunii. relee termice. 2.

capacitatea de rupere şi capacitatea de închidere .contactoare si ruptoare de curent continuu . După modul de acţionarea contactelor mobile: . cu o singură poziţie stabilă. elemente metalice . capabil de a stabili. cuva de ulei cu capac. semnalizare). regimul de lucru al contactorului.prin electromagneţi . caracterizat prin frecvenţa conectărilor şi durata acestora . suporta şi întrerupe curenţii în condiţii normale de exploatare ale unui circuit.tetrapolare După modul de deplasare a contactelor mobile: 41 • • • • .1 Aparate de comutaţie CONTACTORUL este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică. . natura sarcinii din circuitul comandat. Elemente izolante.mecanic După numărul de poli: . bobine de suflaj).contactoare si ruptoare de curent alternativ. inclusiv curenţii de suprasarcină. elemente de fixare. contactele de autoreţinere şi butonul de comandă ).monopolare. contacte fixe şi contacte mobile ).bipolare. TIPURI CONSTRUCTIVE: După felul curentului din circuitul principal ( circuitul comandat ): . Circuitul de comandă (bobina electromagnetului de acţionare. ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI CONTACTOR SUNT: Circuitul principal de curent ( borne de răcitor la circuitul exterior. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. . • • • • • - MĂRIMI CARACTERISTICE felul curentului in circuitul principal : curent continuu sau curent alternativ ( cu indicarea frecvenţei ) . carcasa. .Tema 10 Aparate de comutaţie Fişa 10. tensiunea şi curentul nominal . electromagnetică sau pneumatică.cu aer comprimat .tripolare ( cele mai frecvent folosite ) . Circuitele auxiliare (contacte de blocare.

contactoare cu mişcare de translaţie După mediul de stingere a aerului: .corespunzător motoarelor cu rotorul in scurtcircuit. întreruptoare automate în construcţie deschisă . de asemenea. întreruptoare automate capsulate . . bobina de suflaj magnetic. întreruptoarele automate se caracterizează prin faptul că. . ele sunt menţinute în poziţia .cutia aparatului.broasca" TIPURI CONSTRICTIVE: întreruptoare automate monopolare . .. contacte auxiliare etc. - ELEMENTE COMPONENTE: . întreruptoare automate tripolare comandate prin buton .circuitul principal de curent format din : contacte principale. . iar la întreruptoarele automate folosite pentru protecţia motoarelor.• . contacte de rupere. coarne de suflaj şi borne de racord la circuitul exterior.. Spre deosebire de contactoare.. AC 2 .corespunzător sarcinilor pur rezistive ( cuptoare de exemplu ). . transformatoare de curent. AC 3 . odată închise contactele principale.mecanismul de acţionare şi zăvorâre. să închidă pe o durată specificată şi să întrerupă curenţi anormali cum sunt curenţii de scurtcircuit. declanşatoare electromagnetice instantanee sau temporizate. AC 4 .închis" cu ajutorul unui zăvor mecanic numit . REGIMUL DE LUCRU: AC 1 . şi declanşatoare de tensiune minimă .elementele accesorii : bobine de declanşare. 42 .corespunzător regimului de lucru cu şocuri şi inversări de sens a motoarelor cu rotorul în scurtcircuit - ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASĂ TENSIUNE sunt echipamente de comutaţie şi protecţie capabile să închidă. .contactoare cu ulei . întreruptoare automate limitatoare.elementele de protecţie declanşatoare termice.contactoare in aer.contactoare cu mişcare de rotaţie ( cu o singură întrerupere pe fază ) . să suporte şi să întrerupă curenţi în condiţii normale prestabilite şi.piese izolante pentru susţinerea căilor de curent şi separarea fazelor.corespunzător motoarelor cu inele.camerele de stingere a arcului electric . .

întreruptoare automate . demontaţi-le şi notaţi constatările făcute pentru fiecare element în parte. 2.lecţii electronice de tip AEL . precizând asemănările şi deosebirile dintre ele. Ca materiale suport se pot folosi: . ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. Compararea contactoarelor şi întreruptoarelor automate. Precizarea funcţiilor îndeplinite de un contactor în circuit. cu mişcare de translaţie: identificaţi subansamblurile componente.contactoare şi ruptoare.platforme de lucru 43 . Specificarea tipurilor de protecţii realizate cu întreruptoare automate 4. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. Se pune la dispoziţie spre verificare un contactor electromagnetic tripolar.Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. 3.

2. • PLAFONIERA – este un corp de iluminat care se fixează direct pe plafon. echipat cu două tuburi fluorescente de 40W. fiind mai mult lămpi ornamentale. S – pentru montaj suspendat. EXEMPLU: FIA – 01 – 240 => corp fluorescent pentru interior. alimentează şi protejează lămpile de iluminat. fixează.cu reflector (din tablă). Ele asigură şi o bună distribuţie a fluxului luminos.corp de iluminat fluorescent. 02.prima cifră – numărul de lămpi din corpul de iluminat. conectate la reţeaua electrică. I (al doilea) . Corpul se prinde de plafon printr-un cârlig. În această categorie de corpuri sunt incluse lustrele. deoarece protejarea în incinte închise îngreunează degajarea căldurii din interior. .pentru montaj îngropat. din porţelan sau aminoplast. Simbolurile sunt însoţite de două numere: primul număr indică varianta de fabricaţie (01. R . A .cu grătar difuzant. format din trei cifre.celelalte două cifre – puterea nominală a unei lămpi. cu unul sau mai multe braţe. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI CU INCANDESCENŢĂ • PENDULUL – este un corp de iluminat suspendat. indicate prin simboluri impuse din litere.pentru interior. indică: . nu permit montarea lămpilor de puteri mai mari (până la 60 – 100 W). D . G . fiecare cu semnificaţia ei: F . de obicei se folosesc becuri de 25 – 60 W. varianta de fabricaţie 1. produc radiaţii luminoase. TIPURI DE CORPURI DE ILUMINAT: 1.cu dispersor (din material plastic). I . tija de suspendare fiind totodata şi tub de protecţie pentru conductoare. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE JOASĂ PRESIUNE se execută într-o gamă largă de sortimente. etc. Cel mai utilizat este pendulul cu glob opal în care se pot monta lămpi cu puteri de până la 200 W.Tema 11 Receptoare electrice Fişa 11.pentru montaj aparent. CORPURI DE ILUMINAT sunt un ansamblu de elemente care susţin. • APLICELE – sunt corpuri de iluminat ce se fixează pe perete. 44 .) în timp ce al doilea număr.1 Receptoare electrice LĂMPI DE ILUMINAT sunt dispozitive. care. sunt metalice. montaj aparent.

3. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE ÎNALTĂ PRESIUNE sunt corpuri care se utilizează în iluminatul public. fiecare dintre ele se va lega la reţea printr-un balast şi starter separat. iluminatul halelor industriale de mare înălţime (peste 10m). etc. VS – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de sodium. pe şantiere. A – fără apărători.MONTAJE: MONTAJ “NORMAL” – dacă sunt mai multe lămpi într-un corp. MONTAJ “TANDEM” – cele două lămpi utilizează în comun un balast. iar balastul B2 este o reactanţă capacitivă. V – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de mercur. 45 . iluminatul exterior de incintă. montate în corpurile etanşe FIPA. P – corp pentru iluminatul public. B – cu apărător. MONTAJ “DUO” – balastul B1 este o reactanţă inductivă. MONTAJ “FĂRĂ STARTER” – utilizat pentru lămpi de 40W.

lecţii electronice de tip AEL . iar celelalte indică puterea unei lămpi. printr-un întrerupător dublu. trusa electricianului . Ca materiale suport se pot folosi: . pentru montaj pe stâlp.platforme de lucru 46 . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. Pe o panoplie izolantă să se realizeze schema de montaj pentru o lustră cu cinci braţe care să „aprindă”. indică varianta constructivă.1 Lampă fluorescentă de înaltă presiune Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. c – corp montat în consolă. două becuri şi pe cealaltă poziţie trei becuri:  Identificarea elementelor schemei. ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. În simbolul acestora se află două grupe de numere. Comentarea diferenţelor survenite între “montajul normal” al unui corp cu două tuburi şi “montajul în tandem”.conductoare. 2. iar al doilea. dintr-o singură cifră.  Respectarea normelor specifice de protecţie a muncii. Realizarea montajului unui corp de iluminat cu două tuburi fluorescente de 20W fiecare. echipat cu o lampă de 250W. C – construcţie “ciupercă”.corpuri de iluminat. pe o poziţie. Fig.11. primul. multimetru digital/analogic .E – etanş (la praf şi la apă). S – corp suspendat pe cablu. varianta constructivă 2. Exemplu: PVA – 2p – 1250 => corp pentru iluminat public cu lămpi cu vapori de mercur.  Realizarea legăturilor între elemente. unde prima cifră indică numărul de surse cu care se poate echipa corpul (1 sau 2).  Alegerea aparatelor şi sculelor necesare. din mai multe cifre. în “montaj tandem”. 3.

47 .

d. Montarea aparatelor electrice conform schemei de montaj. C. Aparatele (carcasele) vor fi bine fixate pe locul de montaj. Concordanţa între caracteristicile nominale de lucru ale aparatelor şi cele ale instalaţiei electrice. c. 2. h.  Folosirea conductoarelor mai subţiri provoacă încălziri ce pot depăşi limitele admise  Folosirea conductoarelor mai groase provoacă probleme la fixarea la bornele aparatelor. Şuruburile bornelor se vor strânge bine folosind şurubelniţe sau chei adecvate. În cazul în care aparatul necesită legătura la pământ. e. Corespondenţa între regimul de funcţionare dintre instalaţie şi regimul de funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim indicat în prospecte sau în instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul). 48 . În timpul executării lucrărilor de montare se vor respecta următoarele: REGULI GENERALE a. f. g. b. a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie şi de protecţie i. 3. Se măsoară rezistenţa de izolaţie a diferitelor aparate din instalaţie pentru a verifica dacă este peste 10MΩ. B. Utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de lucru existent în instalaţie. Alegerea (identificarea) aparatelor electrice conform schemei şi specificaţiei de aparataj. După montare. Se verifică funcţionarea “la rece”. instrucţiuni) va fi respectată întocmai. Înainte de montare trebuie verificate următoarele: CONDIŢII GENERALE A. electromagnetice. în absenţa tensiunii. Legăturile la bornele aparatelor se vor realiza cu conductoare de secţiune corespunzătoare curentului nominal al aparatului.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune MONTAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE În realizarea circuitelor electrice trebuie avute în vedere următoarele etape: 1. Aparatele care pentru uşurarea montării necesită desfacerea în componente (ex: siguranţele fuzibile) se completează integral după fixarea elementului de bază. aceasta se va face folosind conductorul indicat în acest sens şi strângând bine şurubul de legătură. Verificarea aparatelor electrice pentru a se constata dacă sunt apte pentru montare. la aparatele de protecţie (ex: relee termice. forţând realizarea legăturii.Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V) Fişa 12. Poziţia de funcţionare a aparatelor (indicată în cataloage. întrerupătoare automate …) se vor efectua reglajele necesare în funcţie de parametrii instalaţiei.

maşina electrică acţionată. • Fişa tehnologică. 49 . Verificarea cuprinde două mari aspecte: 1.   SCHEME ELECTRICE DE ALIMENTARE A MAŞINILOR ELECTRICE Schema electrică de alimentare şi comandă este o reprezentare grafică a instalaţiei unei acţionări electrice. În această verificare se previne montarea în circuit a unor aparate care să producă: • Nefuncţionarea instalaţiilor. • Căile de curent.VERIFICAREA APARATELOR ELECTRICE ÎNAINTE DE MONTAREA ÎN INSTALAŢII Verificarea aparatelor este o operaţie ce precede montarea propriu-zisă. rezistenţele de pornire. electromagnet). de reglare. • Dispozitivul de acţionare (manetă. urmărind o anumită ordine logică (“de la exterior spre interior”): • Carcasa. etc. 2. • Fişa de aprovizionare. a maşinilor acţionate precum şi a legăturilor electrice dintre acestea. • Funcţionarea incorectă a instalaţiei. reprezentat cu linie continuă groasă şi care cuprinde aparatele de conectare la reţea. Acest aspect se verifică având la dispoziţie unul dintre documentele următoare: • Specificaţia de aparate. O schemă electrică de alimentare. precum şi elementele de comandă ale aparatelor de conectare şi de protecţie. CIRCUITUL DE COMANDĂ. Starea generală a aparatelor electrice se verifică prin examinare vizuală. • Defectarea altor aparate din instalaţie. respectiv a tuturor aparatelor electrice. Reprezentarea aparatelor maşinilor în scheme se realizează prin intermediul semnelor şi simbolurilor convenţionale standardizate. • Contactele. Verificarea stării generale (integrităţii) aparatului electric. Verificarea concordantelor dintre caracteristicile aparatului electric ales pentru montare şi caracteristicile prevăzute în documentaţia tehnică întocmită pentru instalaţia ce trebuie realizată. buton. comandă şi protecţie cuprinde două mari grupe de circuite: CIRCUITUL DE FORŢĂ. Verificarea. presupune demontarea aparatului pe subansamble şi verificarea elementelor componente ale fiecărui subansamblu în parte. aparatele de protecţie împotriva suprasarcinilor şi scurtcircuitelor. • Dispozitivul pentru stingerea arcului electric (acolo unde există). reprezentat cu linie continuă subţire şi care cuprinde aparatele de comandă. • Placa de bază. clapetă. având drept scop validarea sau invalidarea aparatului pentru montaj.

5mm² Tip-cod 2031 3670 1995 4001 3770 3770 - Nr. buc. • Siguranţele fuzibile e1-3. cu rotorul în scurtcircuit). COMANDĂ ŞI PROTECŢIE PENTRU PORNIREA UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT. • Contactor electromagnetic cu mişcare de translaţie. e4.e2. Denumirea aparatului Caracteristici tehnice Crt. SPECIFICAŢIA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Nr.5 pentru protecţia la scurtcircuit. 3 1 2 1 1 1 - Simbol e1.5mm². DE PUTERE MICĂ. 50 .SCHEMA ELECTRICĂ DE ALIMENTARE. 1 Siguranţa fuzibilă LFI – 25/ 2 Releu termic TSA – 10A 3 Siguranţa fuzibilă LFm – 25/ 4 Contactor TCA – 10A/220 V 5 Buton pornire 380V/2A 6 Buton oprire 380V/2A 7 Conductor Fy–1. • Releul termic e pentru protecţia la suprasarcină. e5 k bp bo - ELEMENTELE PRINCIPALE ALE SCHEMEI SUNT: • Motorul electric “M” (asincron trifazat. Fy–2.e3 e6 e4.

). în serie cu un condensator. deoarece cuplul rezultat de pornire este nul. Pentru a se produce cuplul de pornire se folosesc următoarele două metode: • Fie se adaugă o înfăşurare auxiliară pe stator.PORNIREA ŞI INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE LA MOTORUL SINCRON MONOFAZAT Motorul asincron monofazat NU ARE AUTOPORNIRE. SCHEME DE MONTAJ: a) b) c) 51 . • Fie se ecranează cu o spiră în scurtcircuit porţiuni din polii magnetici care sunt aparenţi (ca la statorul maşinii de c.c.

. Ub = 220 V. 1 Caracteristici tehnice Un/In = 220V/10 A Ui = 500 V Ub = 220 V Furnizort Electroaparataj Bucuresti Observaţii Aveţi sarcina de a alege aparatele pentru montaj. 1 Simbol K Denumire aparat Contactor bipolar Nr. Ca materiale suport se pot folosi: .conductoare.Pentru a realiza inversarea sensului de rotaţie folosiţi două contactoare electromagnetice. 2. În specificaţia de aparataj a instalaţiei de alimentare a unui motor electric asincron trifazat se precizează: Nr. Ui = 500 V.lecţii electronice de tip AEL .Precizaţi şi realizaţi condiţia de interblocaj dintre cele două contactoare necesară împiedicării realizării schimbării sensului de rotaţie. b) Un/In = 220 V/10A. . Crt.Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. Întocmiţi schema electrică şi realizaţi montajul de alimentare şi comandă pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit. Analizaţi situaţia şi hotărâţi dacă: aceste contactoare pot fi folosite.aparate de conectare şi protecţie. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. buc. argumentaţi decizia. . În magazie găsiţi două contactoare pe a căror etichetă sunt trecute următoarele date: a) Un/In = 220 V/6A. Ui = 500V. iar dacă nu. când motorul se învârte într-un anumit sens. de joasă tensiune .platforme de lucru 52 .Specificaţi un alt aparat cu care se realizează inversarea sensului de rotaţie la motorul trifazat. Ub = 24V.Întocmiţi un tabel cu specificaţia echipamentului electric necesar. ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. trusa electricianului . .

Comentarii 53 . Activitate 1 Activitate 2 Activitate 3 Activitate 4 Activitate 5 Activitate 6 Activitate 7 Activitate 8 Activitate 9 Priorităţi de dezvoltare C 2: Realizează circuite electrice de curent alternativ. C 3: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune.IV. Fişa de progres Numele elevului_____________________________________ Clasa: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenţe care trebuie dobândite Evaluare Data activitatii Admis Respins Refacere Activităţi efectuate şi comentarii C 1: Realizează circuite electrice de curent continuu.

în mod separat. în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză. Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie.• Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. Competenţele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. care trebuie dezvoltate şi evaluate. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. reţete. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. 54 . materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. • • • • Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Priorităţi pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. evoluţia legată de diferite competenţe.

Calin. Casin.. 18. Bălăşoiu. 7. 2000. Bibliografie 1.. Bucureşti. Editura Tehnică. M.. D. Bucureşti. S. S.. Fransua. Aparate. Editura Economică. F. 11. Editura Didactică şi Pedagogică.. Aparate electrice de joasă tensiune . ş. T. 2. Federenciuc. 6. 5. 1967. 1995. 2000. Robe. 17. N. Bucureşti.. D. Popescu. Bucureşti. M. Fetecau..C. Editura Tehnică. instruire practică. Gh.. Bucureşti. Electrotehnică şi electronică. Editura Tehnică. Instalaţii electrice industriale. Maşini electrice şi acţionări.. licee industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli profesionale... Bucureşti.. Bucureşti. M. 2001. Popescu.. Instalaţii şi echipamente electrice. 10.. 1980.a.. întreţinere. ş. exploatare. Canescu. Laborator – Bazele electrotehnicii. Sinulescu.. D. Bucureşti... Manual pentru licee de specialitate. 14.. N.. 1994. 3. T. T. M. Sinulescu. Al. Editura Economică... Bucureşti. Bucureşti. I.. Editura Aquila 1993. Aparate electrice de joasă tensiune: montare. A.. Electrotehnică aplicată. Ursea. Editura Didactică şi Pedagogică.. Robe. ş. 9... Enache.. 1994. S. Mihoc. Huhulescu. C. Ursea. 15. licee industriale şi şcoli profesionale. *** Enciclopedia tehnică şi ilustrată. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.V. N. Bucureşti. 13. 1971. M. Bălăşoiu. Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată – Manual pentru clasele a XI-a şi a-XII-a. ş. B. 1986.. *** Colectia revistei “Ştiinţa pentru toţi“.. M. Bucureşti.. P.. Maşini electrice şi acţionări.a. Sinteze pentru Examenul Naţional de Bacalaureat.. 19. Editura Didactică şi Pedagogică. 4.. Editura Didactică şi Pedagogică .P. Editura Didactică şi Pedagogică. Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric. Bucureşti. 1972. Bucureşti. 2000. Editura Economică. D.. Rouadedeal. Botan.a.a. Editura Didactică şi Pedagogică. Vasiliu. Tugulea.. Editura Didactică şi Pedagogică. Aparate electrice şi automatizări.a. Mares. Mira. Editura Teora. 1982. Canescu.. *** Evoluţia Tehnologică. Oradea. 55 . Bucureşti. Electrotehnică şi electronică aplicată. V. 1995. T. Bucureşti. F. Huhulescu. Întreţinere şi reparaţii – Manual pentru clasa a XI-a. 16. Popa. A. 1995. 12. 1999. *** Dicţionar Politehnic. Dordea. Bălăşoiu. Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Editura Tehnică... ş. 2003. Popescu. Fratiloiu. Canescu. Hilohi. R. Mira. Editura Economică Preuniversitaria.îndreptar. echipamente şi instalaţii de electronică industrială. 8.. 1977. S. Gr. D.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->