Detectarea Defectelor

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.
01
MECICNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XII -a DETECTAREA DEFECTELOR

NIVEL: 3 DOMENIU: ELECTRONIC AUTOMATIZRI CALIFICARE: Tehnician operator tehnic de calcul Tehnician de telecomunicaii Tehnician n instalaii electrice Tehnician operator telematic Tehnician n automatizri DOMENIU: MECANIC Tehnician mecatronist Tehnician proiectant CAD DOMENIU: ELECTRIC Tehnician n instalaii electrice Tehnician electrician electronist auto
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic D
AUTOR: PROF. ING. ELENA CARMEN ARDELEANU, GRD.I, Colegiul Tehnic de Comunica ii N.V.Karpen" BACU
Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic
CUPRINS
1. 2. 3. 4.
Introducere......... Modulul VII: Detectarea defectelor - Uniti de competen ............. Obiective. Fi de descriere a activitilor....................................................................................................... . Instrumente de lucru........................................................................................ Convenie cadru............................................................................................... Informaii despre agenii economici................................................................. Jurnal de practic............................................................................................. Fie de lucru, fie tehnologice, fie de observaie, fie de documentare......... Norme de tehnica securitii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor n laboratorul de tehnologie............................................................................. Folii.................................................................................................................. Bibliografie..........
3 4 5 6
5. 6. 8. 9. 10.
7 8 13 14 15 55 59 62 65
11. Proiect..............................................................................................................
12. 13. 14.
MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR
Prezentul auxiliar se constitue ntru-un material de lucru pentru elevii i profesorii care studiaz modulul VII, Detectarea defectelor. Materialul este clar enunat ntr-o manier ce presupune acumularea i consolidarea treptat de cunotiine. Auxiliarul nu acoper n totalitate cerinele din Standardele de Pregtire Profesional. Pentru obinerea Certificatului de atestare profesional, este necesar validarea tuturor competenelor conform criteriilor de performan i a probelor de evaluare cuprinse n SPP. Aceast lucrare nu conine exemple i soluii pentru diversele probleme aprute n procesul instructiv educativ, ci reprezint o variant care s-l conduc pe instructor la o evaluare ct mai exact a deprinderilor i priceperilor formate la elevi . Activitile propuse spre rezolvare urmresc atingerea criteriilor de performan n condiiile de aplicabilitate descrise n Standardele de pregtire profesional i n curriculum. Activitile din ghid pregtesc elevii n vederea evalurii competenelor din unitile de competen prin probele de evaluare ce sunt prevzute n standarde. Acest ghid are la baz curriculumul pentru nivelul 3 de calificare, clasa a XII-a, domeniul de pregtire: o o o o o o o o o Tehnician operator tehnic de calcul Tehnician de telecomunicaii Tehnician n instalaii electrice Tehnician operator telematic Tehnician n automatizri Tehnician mecatronist Tehnician proiectant CAD Tehnician n instalaii electrice Tehnician electrician electronist auto
FOARTE IMPORTANT !
V RUGM S CITII CU FOARTE MULT ATENIE ATT GHIDUL CT I MATERIALELE DE REFERIN NAINTE DE A COMPLETA SECIUNILE.
MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR Competena 23.1 Selecteaz metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice. Competena 23.2 Depisteaz defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice. Competena 23.3 - Efectueaz controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Uniti de competen
Competene
Coninuturi tematice Metode de control: - vizual (pentru defecte macroscopice) - cu instrumente i aparatur obinuit (pentru determinarea uzurilor, duritii, fisurilor microscopice, rsucirilor) - cu instrumente i dispozitive speciale (pentru determinarea uzurii roilor dinate, rulmenilor, a elasticitii arcurilor, segmenilor) defectoscopic nedistructiv ( cu lichide penetrante, cu radiatii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de msur electrice) Mijloace si aparate de masura si control: lupa, subler, comparator, micrometru, ruleta, calibre, microscop metalografic, lichide penetrante, surse de radiatii, contoare pentru radiatii, pulberi magnetice, megohmetru, termometre, pirometre, manometre Defecte: - defecte macroscopice: abateri dimensionale si de forma, de suprafata - defecte microscopice: de structura interna, incluziuni metalice si nemetalice, pori, fisuri, segregatii - defecte de functionare
23.1 Selecteaz metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice
Detectarea defectelor
23.2 Depisteaz defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Cauze: - abateri de la tehnologiile de elaborare a materialelor - abateri de la tehnologiile de fabricatie - exploatare necorespunzatoare a sistemelor tehnice Metode de control: nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu lichide penetrante, cu radiatii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de masura electrice) Norme de sanatate si Securitate a muncii: utilizarea echipamentului de protectie adecvat metodei de lucru, verificarea integritatii si functionarii mijloacelor si aparatelor utilizate, respectarea normelor de lucru Evaluarea controlului: compararea cu normele si standardele in vigoare, cu fisele tehnologice Rezultatele controlului: semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzator calitativ / remediabil / rebut
23.3 Efectueaz controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Igiena i securitatea muncii
Lucrul n echip
Aplic legislaia i Reguli specifice de protecia muncii, de reglementrile privind sntate la locul de munc i prevenirea i securitatea i sntatea stingerea incendiilor la executarea lucrrilor la locul de munc, de ntreinere a liniilor de cabluri. prevenirea i stingerea incendiilor. Identific sarcinile i Colaborarea cu membrii unei echipe, resursele necesare asumarea rolului, identificarea sarcinilor i pentru atingerea resurselor la executarea lucrrilor de obiectivelor. ntreinere a cablurilor de comunicaii. i asum rolurile care i revin n echip. Colaboreaz cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor.
OBIECTIVE
Dup parcurgerea unitii de competen, vei fi capabili s:

Selectai metodele adecvate de control. Alegei mijloacele i aparatele de msur i control corespunztoare metodelor de control. Constatai defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice. Analizai cauzele producerii defectelor semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice. Utilizai metodele de testare nedistructiv respectnd normele de sntatea i securitatea muncii. Evaluai rezultatele controlului
Nume i prenume elev
Tabelul urmtor detaliaz sarcinile incluse n: Modulul VII DETECTAREA DEFECTELOR Acest tabel v va fi folositor n procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul vostru. Bifai n rubrica Rezolvat sarcinile de lucru pe care le-ai efectuat.
Compe -tena Sarcina de lucru Obiectiv Rezolvat
23. DETECTAREA DEFECTELOR Fie de lucru 1-18 Fie de C 23.1 observaie 1-8 Fie tehnologice 1-9
Fie de lucru 1-18 Fie de C 23.2 observaie 1-8 Fie tehnologice 1-9 Fie de lucru 1-18 Fie de C 23.3 observaie 1-8 Fie tehnologice 1-9
Stabilirea operaiilor specifice tipului de lucrare Cunoaterea tipurilor de deranjamete, defectelor Stabilirea cauzelor care determin deranjamentele, defectelor Alegerea SDV, AMC i echipamentelor de lucru necesare desfurrii lucrrilor Executarea operaiilor conform documentaiei tehnice. Aplic legislaia i reglementrile privind securitatea i sntatea la locul de munc, prevenirea i stingerea incendiilor. Identific sarcinile i resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. i asum rolurile care i revin n echip. Colaboreaz cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor. Identificarea tipului de deranjament, defect din pe baza datelor preliminare. Localizarea deranjamentului, defectului prin metode adecvate Remedierea deranjamentului, defectului respectnd tehnologiile specifice. Stabilirea metodei de msurare adecvat parametrului de msurat. Descoperirea deranjamentelor, defectelor n aplicaii Alegerea aparatelor de msur conform metodei de msurare i parametrilor msurai. Realizarea montajului, metodelor de msurare conform specificaiilor tehnice. Efectuarea msurrii parametrilor . Remedierea defectelor, deranjamentelor 6
INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFURRII PRACTICII. n perioadele de practic vei completa mai multe tipuri de fie. La sfritul stagiului de practic vei prezenta un portofoliu care va cuprinde: 1. jurnalul de practic 2. fie de documentare 3. fie tehnologice 4. fie de lucru 5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale promoionale) 6. fotografii / filme de la locul de munc 7. proiect /miniproiect 8. studiu de caz 9. alte activiti
Anexa nr. 1 la OMECT1702 din 6.08.2007 CONVENIE CADRU privind efectuarea stagiului de pregtire practic n ntreprindere/instituie public de ctre cursanii din nvmntul profesional i tehnic Prezenta convenie se ncheie ntre: Unitatea de nvmnt (denumit n continuare organizator de practic)reprezentat de Director Adresa organizatorului de practic: email: ..Telefon:i ntreprinderea, instituia, societatea comercial, .numit n continuare partener de practic reprezentat de .. Adresa partenerului de practic:... email: Telefon: Perioada pentru care se ncheie convenia: Art. 1 Obiectul conveniei Convenia stabilete cadrul n care se organizeaz i se desfoar stagiul de pregtire practic n vederea nvrii la locul de munc, ca parte a programului de pregtire profesional prin nvmnt profesional i tehnic, efectuat de: Elevii (denumit n continuare practicanti) nscrii in tabelele anexa cu CNP-urile din clasa .. , n anul colar 2007-2008 calificarea Tehnician in telecomunica ii, nivel de calificare direct. Stagiul de practic este realizat de practicant n vederea dobndirii competenelor profesionale menionate n Anexa pedagogic, parte integrant a prezentei Convenii cadru, n conformitate cu Standardul de pregtire profesional i curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 1702/06.08.2007. Modalitile de derulare i coninutul stagiului de pregtire practic sunt descrise n prezenta Convenie i n Anexa pedagogic. Art. 2 Statutul practicantului Practicantul rmne, pe toat durata stagiului de pregtire practic, elev al unitii de nvmnt. Art. 3. Plata i obligaiile sociale Stagiul de pregtire practic (se bifeaz situaia corespunztoare): - se efectueaz n cadrul unui contract de munc, cei doi parteneri putnd s beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 - nu se efectueaz n cadrul unui contract de munc x - se efectueaz n cadrul unui proiect finanat prin Fondul Social European - se efectueaz n cadrul proiectului . n cazul angajrii ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerat ca vechime n situaia n care convenia nu se deruleaz n cadrul unui contract de munc. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practic care-l primete n stagiul de pregtire practic, cu excepia situaiei n care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practic poate, totui, acorda practicantului o indemnizaie, gratificare, prim sau avantaje n natur, precizate la art. 8. Partenerul de practic se angajeaz s achite integral cotizaiile sociale conform reglementrilor n vigoare. Art. 4. Sntatea i securitatea n munc. Protecia social a practicantului Partenerul de practic are obligaia respectrii prevederilor legale cu privire la sntatea i securitatea n munc a practicatului pe durata stagiului de instruire practic. Practicantului i se asigur protecie social conform legislaiei n vigoare. Ca urmare, conform dispoziiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurrile pentru accidente de munc i boal profesional, practicantul beneficiaz de legislaia privitoare la accidentele de munc pe toat durata efecturii pregtirii practice. n cazul unui accident suportat de practicant, fie n cursul lucrului, fie n timpul deplasrii la lucru, partenerul de practic se angajeaz s ntiineze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003). Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic
Art. 5. Responsabilitile practicantului Practicantul are obligaia, ca pe durata derulrii stagiului de pregtire practic, s respecte programul de lucru stabilit i s execute activitile solicitate de tutore dup o prealabil instruire, n condiiile respectrii cadrului legal cu privire la volumul i dificultatea acestora (conform Codului Muncii). n cazul nerespectrii obligaiilor se aplic sanciunile conform Regulamentului de organizare i funcionare al unitii de nvmnt. Pe durata stagiului su, practicantul respect regulamentul de ordine interioar al partenerului de practic. n cazul nerespectrii acestui regulament, directorul ntreprinderii, instituiei, societii comerciale, etc. (partener de practic), i rezerv dreptul de a anula convenia referitoare la pregtirea practic, dup ce n prealabil a ntiinat directorul unitii de nvmnt la care elevul (practicantul) este nscris ( Art. 263/1 i Art. 264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaia de a respecta normele de securitate i sntate n munc pe care i le-a nsuit de la reprezentantul partenerului de practic nainte de nceperea stagiului de practic. De asemenea, practicantul se angajeaz s nu foloseasc, n nici un caz, informaiile la care are acces n timpul stagiului despre partenerul de practic sau clienii si, pentru a le comunica unui ter sau pentru a le publica, chiar dup terminarea stagiului, dect cu acordul respectivului partener de practic. Art. 6. Responsabilitile partenerului de practic Partenerul de practic va stabili un tutore pentru stagiul de practic, selectat dintre salariaii proprii i ale crui obligaii sunt menionate n Anexa pedagogic, parte integrant a Conveniei. nainte de nceperea stagiului de practic, partenerul are obligaia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate i sntate n munc n conformitate cu legislaia n vigoare. Printre responsabilitile sale, partenerul de practic va lua msurile necesare pentru securitatea i sntatea n munc a practicanilor, aa dup cum acestea sunt definite n particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q i r, din Legea nr. 319/2006 securitii i sntii n munc , precum i pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practic trebuie s pun la dispoziia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobndirea competenelor precizate n Anexa pedagogic. Partenerul de practic trebuie s asigure locul de munc n ideea de a garanta securitatea i sntatea practicanilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practic are obligaia de a asigura practicanilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulrii pregtirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practic trebuie s comunice i practicanilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanii de personal, dup caz (Art. 257, Art. 258 i Art. 259 din Codul muncii).Partenerul de practic certific faptul de a fi asigurat n materie de responsabilitate civil, n funcie de dispoziiile legale i reglementrile n vigoare. Aceast dispoziie nu se aplic partenerilor de practic scutii prin statutul lor de aceast asigurare. Partenerul de practic are obligaia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (n cazul muncii de laborator este necesar existena unui proces verbal de protecia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii i articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurrilor accidentelor de munc (Capitolul V, Art.51/1 i Art. 55 al legii 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practic este obligat, prin normele i principiile responsabilitii civile contractuale, s despgubeasc practicantul n situaia n care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practic pe durata ndeplinirii obligaiilor ce deriv din derularea stagiului de pregtire practic (Art. 269/1 din Codul muncii).n cazul n care, din vina partenerului de practic , contribuia de asigurare contra accidentelor de munc i a bolilor profesionale nu a fost pltit, costul prestrilor de servicii de asigurare prevzute de legea aici prezentat va fi suportat de ctre partenerul de practic (Art. 14 al legii 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaiile organizatorului de practic n cazul n care derularea stagiului de pregtire practic nu este conform cu angajamentele luate de ctre partenerul de practic n cadrul prezentei convenii, directorul unitii de nvmnt (organizator de practic) poate decide ntreruperea stagiului de pregtire practic conform conveniei, dup informarea prealabil a responsabilul ntreprinderii, instituiei, societii comerciale, etc. (partener de practic) i primirea confirmrii de primire a acestei informaii. Organizatorul de practic desemneaz Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de 9
Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic
un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea i supravegherea desfurrii pregtirii practice. Cadrul didactic mpreun cu tutorele desemnat de partenerul de practic stabilesc tematica de practic i competenele profesionale care fac obiectul stagiului de pregtire practic n conformitate cu Standardul de pregtire profesional i programa colar corespunztoare. Art. 8. Condiii de desfurare a stagiului de pregtire practic Gratificri sau prime acordate practicantului:Avantaje eventuale (plata transportului de la i la ntreprindere, tichete de mas, acces la cantina partenerului de practic,etc.): Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practic i partenerul de practic: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practic): Dl/Dna . Funcia COORDONATOR Tel: Cadrul didactic responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de pregtire practic din partea organizatorului de practic: . Funcia,responsabila de relaia cu agenii economici si maitrii instructori de la clase . Tel:.. Art. 10 Evaluarea stagiului de pregtire practic n timpul derulrii stagiului de pregtire practic, tutorele mpreun cu cadrul didactic responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de pregtire practic vor evalua practicantul n permanen, pe baza unei Fie de observaie/evaluare. Vor fi evaluate att nivelul de dobndire a competenelor tehnice, ct i comportamentul i modalitatea de integrare a practicantului n activitatea ntreprinderii (disciplin, punctualitate, responsabilitate n rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioar al ntreprinderii/instituiei publice, etc.). La finalul modulului / stagiului de pregtire practic, tutorele mpreun cu cadrul didactic responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de pregtire practic, evalueaz nivelul de dobndire a competenelor de ctre practicant pe baza fiei de observaie/evaluare, a unei probe orale/interviu i a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluri va sta la baza notrii elevului de ctre cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregtire practic. Art. 11. Raportul privind stagiul de pregtire practic Periodic i dup ncheierea stagiului de pregtire practic, practicantul va prezenta un caiet de practic care va cuprinde: - denumirea modulului de pregtire - competene exersate - activiti desfurate pe perioada stagiului de pregtire practic - observaii personale privitoare la activitatea depus Caietul de practic va fi parte din portofoliul elevului.
Alctuit n triplu exemplar la data:
10
Anexa pedagogic Director Unitate de nvmnt (Organizator de practic) Numele i prenumele Data Semntura tampila a Conveniei cadru privind efectuarea stagiului de pregtire practic n ntreprindere/instituie public de ctre elevii din nvmntul profesional i tehnic 1.Durata total a pregtirii practice-4 sptmni/an/elev 2.Calendarul pregtirii .. 3.Perioada stagiului, timpul de lucru i orarul (de precizat zilele de pregtire practic n cazul timpului de lucru parial):luni, mari , miercuri, joi, vineri 8-14, excepie fac srbtorile legale. 4.Adresa unde se va derula stagiul de pregtire practic (dac este diferit de cea indicat n Convenie): 5.Deplasarea n afara locului unde este repartizat practicantul vizeaz urmtoarele locaii: str. . 6.Condiii de primire a elevului n stagiul de practic - cu legitimaii si halate de protecie 7.Modaliti prin care se asigur complementaritatea ntre pregtirea dobndit de elev la coal i n ntreprindere. Elevul va urmri s asimileze competentele din modulele M VIII. 8.Numele i prenumele cadrului didactic care asigur supravegherea pedagogic a practicantului pe perioada stagiului de practic: maistrul instructor de la clasa respectiva conf. tabelului si coordonator de instruire practica. 9.Drepturi i responsabiliti ale cadrului didactic din unitatea de nvmnt organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregtire practic - nsoete elevii la locul de practic - Se asigur c elevilor li se face instructajul de protecia muncii - Urmrete ca elevii s-i completeze caietul portofoliu - Centralizeaz notele primite de acetia la sfritul sptmnii. 10.Numele i prenumele tutorelui desemnat de ntreprindere care va asigura respectarea condiiilor de pregtire i dobndirea de practicant a competenelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregtire practic 11.Drepturi i responsabiliti ale tutorelui de practic desemnat de partenerul de practic - S i atribuie elevului sarcini n conformitate cu unitile de competen precizate mai jos - S-l noteze ritmic i n conformitate cu activitatea desfurat - S semnaleze cadrului didactic care asigur supravegherea pedagogic a practicantului pe perioada stagiului de practic - . orice nereguli 12.Definirea unitilor de competene i a competenelor care vor fi dobndite pe perioada stagiului de practic n conformitate cu standardul de pregtire profesional i curriculumul aprobat prin OMECT nr.3171 din 30.01.2006. Reprezentant ntreprindere, instituie, societate comercial,etc (Partener de practic)
11
Unitatea de competene
Competena
Modulul de pregtire
Locul de munc
Activit i
Observaii
Selecteaza metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice
Depisteaza defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor
Efectueaza controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor teh nice.

13. Modaliti de evaluare a pregtirii profesionale dobndite de practicant pe perioada stagiului de pregtire practic: evaluarea se va face pe baza abilitilor dobndite pentru fiecare modul n parte i notarea se va face pe tabelul alturat.
12
INFORMAII DESPRE SPECIFICUL AGENILOR ECONOMICI: Aceste date le vei completa sub ndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de practic, conform conveniei ncheiate ntre coal i agentul economic. Descrierea activitilor desfurate de agentul economic furnizor de accesorii de telecomunicaii
Descrierea locaiei unde i desfoar activitatea agentul economic
Departamentele n care se poate efectua practica:
Informaii privind plata i obligaiile sociale conform conveniei cadru semnate:
Facilitile pe care le ofer agentul economic elevilor aflai n practic:
Obligaiile elevului practicant fa de agentul economic
13
JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI ntreruperea functionrii unui controler de proces (FOLIE 1) - Pentru stagiile de pregtire practic Competena 23.1 Selecteaz metode de control al sistemelor tehnice. Competena 23.2 Depisteaz defectele sistemelor tehnice. Numele elevului Specializarea Clasa
Denumirea agentului economic
Perioada de stagiu
Nr conveniei de practic
Cadrul didactic responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de pregtire practic din partea organizatorului de practic
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea din partea partenerului de practic)
Observaii
Data
ZZ/LL/AA
Interv al orar
Loc de munc
Sectia de MASURARE TEMPERATURII AMESTECULUI
Sarcini realizate - modificarea circuitului care permite resetarea manual -determinarea defectului de component prin ntreruperea functionrii termistorului -listai simptomele i secvenele necesare pentru localizarea defectelor de componente: a. RV1 b. F1 scurtcircuit dren-surs c. Tr1 scurtcircuit baza-emitor d. D1-ntrerupt
Resurse utilizate
S/E/I/
- traductor de temperatur, comparatoare , oscillator, surs de alimentare, comutatoare de putere
- lucru grupe sub supraveghere
14
e. Tr1 scurtcircuit colector-emitor f. R22-ntrerupt
15
FI DE LUCRU 1 TASTATUR DEFECT Echipamentul recomandat: Tastatur, penset, Metode de control: organoleptic- vizual - tactil Cauze: farimituri, praf, apa PAS 1. Scoate tasta Pentru a scoate o tasta trebuie sa incerci sa apuci usor cu degetul de un colt (cel mai bine instanga sus). Dupa ce ai reusit sa prinzi marginea tragi in sus pana iese (vezi imaginile de mai jos).
PAS 2. Ridic usor (chiar cu tasta scoasa sau cu o penseta) suportul alb (alb in cazul meu). Sa ai grija ca nu se ridica mult (cam 2 mm, vezi imaginea de mai jos). Odata ridicat sufla de cateva ori ca sa indepartezi mizeria. Sa ai grija sa nu rupi cauciucul negru din centru (in cazul in care l-ai dezlipit, atunci cand pui tasta la loc trebuie sa ai grija sa fie exact in centru).
16
PAS 3. Acum trebuie sa Aseaza usor tasta peste de mai jos) si apoi cu degetul aplica presiune click. Daca nu s-a asezat sa aplici presiune toate balamalele).
punem tasta la loc. locasul sau (vezi poza miscari circulare cu pana cand auzi un cum trebuie continua (probabil nu a intrat in
Unele taste mai sau Space au o tija suport sporit. Acea tija locas special pentru ca apasata.
mari cum sunt Enter metalica ce le ofera un trebuie sa intre intr-un tasta sa pota fi
Pentru aceste fel, doar la pasul 3 la aveti grija ca suportul locasul su
taste se procedeaza la repunere trebuie sa metalic sa intre in
Daca te incumeti tastatura e bine sa-i faci posibil sa sucesti taste timp.
sa-ti cureti toata o poza. Fara poza este intre ele pentru mult
Rspundei la urmtoarele ntrebri: Care au fost cauzele defectrii tastaturii ( farimituri, praf, apa)? Care taste au fost defecte? Ce operaii ai executat pentru a remedia defectele?
17
FI DE LUCRU 2 MOUSE DEFECT Echipamentul recomandat: Mouse, penset Materiale necesare: vata, betisoare vatuite, lavete. Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul); Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; Metode de control: organoleptic- vizual - tactil Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul creia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse. ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti. Curatarea exterioara folositi apa cu detergent aplicata cu servetele sau betisoare vatuite de bine stoarse (pentru a nu patrunde in interior). Curatati cu blandete (altfel riscati sa zgariati lentila) si deschizatura senzorului optic, sau bila impreuna cu bratele senzorilor de pozitie. Daca mouse-ul este optic (si/sau in garantie), nu este neaparata o curatare in interior. Umblati in interior numai daca suspectati ca impuritatile impiedica buna functionare. Atentie! Cand incercati sa il desfaceti, deoarece producatorii ascund suruburi si sub etichete. Dupa ce ati scos suruburile, incercati sa desprindeti usor partile componente ale carcasei pana se desface complet. Dupa ce v-ati asigurat ca totul este in regula (este uscat, toate sunt la locul lor) puteti incepe sa folositi mouse-ul din nou. Rspundei la urmtoarele ntrebri: Care au fost cauzele defectrii mouse-ului? 1. Care componente au fost defecte? Ce operaii ai executat pentru a remedia defectele?
18
FI DE LUCRU 3 MOUSE DEFECT Echipamentul recomandat: Mouse, penset Materiale necesare: vata, betisoare vatuite, lavete. Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul); Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt sensibile); Pompa de fludor; Fludor; Colofoniu; Metode de control: organoleptic- vizual - tactil Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul creia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse. ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti. Un mouse obisnuit care prezinta urmatoarea problema: chiar si la efectuarea unui simplu click stanga acesta face dublu click cateodata Corectarea problemei dublu click la efectuarea de click simplu O solutie pe care am gasit-o, este inversarea butoanelor intre ele (pe pe placuta mouseului) de click stanga cu cel de click dreapta. Dublclick dreapta este mult mai putin deranjant decat dubluclick stanga. Pentru aceasta dezlipiti butoanele, si le lipiti unul in locul celuilalt. Dupa efectuarea lipirii, curatati bine componentele, asigurati-va ca totul este in regula si inchideti mouse-ul. Rspundei la urmtoarele ntrebri: Care au fost cauzele Care componente au fost defectrii mouse-ului? defecte?
Ce operaii ai executat pentru a remedia defectele?
19
FISA DE LUCRU 4 Echipamentul recomandat: Mouse, penset Materiale necesare: Hartie igienica/servetele sau vata, betisoare vatuite. Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul); Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt sensibile); Pompa de fludor; Fludor; Colofoniu; Metode de control: organoleptic- vizual - tactil Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul creia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse. ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti. Un mouse pentru jocuri, echipat cu un senzor optic de o calitate peste medie cu rezolutie reglabila si cateva butoane multimedia, a carui rotita nu mai functioneaza corespunzator, adica in momentul unui scroll in pagina, imaginea sare atat in directia dorita cat si in directia opusa. Corectarea sariturilor scroll-ului Dupa folosire indelungata a rotitei, datorita frecarii dintre cursorul si pistele potentiometrului (rezistenta variabila) ajung sa se desprinda mici bucati de material metalic, care determina sarituri in navigarea prin pagini (la scroll). Desi miscati rotita intr-o directie, imaginea nu se deplaseaza doar in directia dorita. Pentru a testa dac scroll-ul mouse-ului functioneaza corespunzator, deschideti o fereastra ce are si bara de defilare si rotiti doar intr-un sens, chiar daca bara a ajuns la capat. Daca dupa multe rotiri imaginea nu a sarit atunci scroll-ul functioneaza corespunzator, daca nu, e probabil nevoie sa il curatati. Ca sa corectati aceasta problema este nevoie sa desfaceti cu grija mouse-ul, sa dezlipiti rezistenta variabila de pe placa, sa o demontati si sa o curatiti de impuritatile (metalice) sau sa o inlocuiti (nu stiu exact unde se gasesc rezistoare compatibile).
20
In imaginea de mai sus puteti observa rezistenta variabila si modul in care rotita este conectata la aceasta; in coltul stanga aveti o alta imagine cu rezistenta variabila dezlipita de pe placa. In imaginea de mai jos aveti evidentiate partile componente ale rezistentai variabile: invelisul metalic si clemele de fixare, saiba de pas (am numit-o asa pentru ca acesta tablita apasa pe cursor si opune o mica rezistenta la rotire, in trepte), contactele rezitentei si pistele pe care culiseaza cursorul, si cursorul cu 3 lame ce culiseaza pe piste.
Dupa ce ati desfacut aceasta rezistenta variabila, folositi alcool sanitar sau izopropilic si betisoare vatuite pentru a o curata. Pentru a curata cursorul folositi-va de rotita. Intariti si lamele cursorului (trageti cu blandete de ele), pentru a asigura o apasare mai ferma a acestuia pe piste. Rspundei la urmtoarele ntrebri: Care au fost cauzele defectrii mouse-ului? Care componente au fost defecte? Ce operaii ai executat pentru a remedia defectele?
21
FI DE LUCRU 5 Detectarea unor defecte n circuitele rezistive Ce tensiune va indica voltmetrul ideal n circuitul cu schema din figura de mai jos n urmtoarele situaii: a) toate rezistenele corespund valorilor indicate pe schem; b) Rl este ntrerupt; c) R5 este scurtcircuitat; d) R3 i R4 sunt ntrerupte; e) R2 este ntrerupt.
MOD DE LUCRU n circuitele cu schemele din figurile de mai jos valorile rezistenelor sunt cele care sunt marcate pe rezistoarele respective. Realiznd practic aceste circuite i msurnd cu un voltmetru digital tensiunile ntre diferite puncte, se obin valorile indicate pe scheme. Pe de alt parte, dac se calculeaz aceste tensiuni, se obin valori mult diferite de cele msurate, ceea ce sugereaz faptul c unele rezistoare nu au valorile trecute pe ele. Presupunnd doar defecte nete, adic fie rezistoare ntrerupte, fie scurtcircuitate, s se identifice aceste componente defecte din fiecare circuit. Voltmetrul se presupune ideal (rezisten intern infinit, respectiv curent absorbit din circuit nul).
22
FIS TEHNOLOGIC 1 Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 1. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Activitate toate rezistenele corespund valorilor indicate pe schem Rl este ntrerupt AMC Materiale folosite Opera ii Timp Verificat maistru
R5 este scurtcircuitat
R3 i R4 sunt ntrerupte;
R2 este ntrerupt
DATA:
NOTA:
OBSERVA II
23
FI DE LUCRU 6 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETENE: Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. Identificarea acestor defecte. Remedierea defectelor posibile de remediat. Cunotine necesare: n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau electromagnetice. La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. Defecte specifice separatoarelor: - oxidarea contactelor; - slbirea resorturilor care dau fore de apsare pe contact; Aceste defecte au ca efect nclzirea contactelor, sau chiar distrugerea lor. - spargerea izolatoarelor suport.
Defecte specifice ntreruptoarelor cu prghie: - deteriorarea camerei de stingere; - perlarea contactelor; - deteriorarea mecanismului de acionare; - deteriorarea resortului care asigur fora de apsare pe contact. Desfurarea lucrrii Aparate i materiale necesare se demonteaz aparatele primite; - aparate de joas tensiune de verificat; - se fac verificri vizuale i prin - aparat pentru msurarea rezistenei de msurri; izolaie megohmmetru; - se remediaz defectele posibil a fi - aparat pentru verificarea continuitii remediate; circuitelor electrice ohmmetru; - se monteaz aparatul; - scule specifice (trusa electricianului); - se trag concluzii. NPM specifice lucrrii: - msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul.
24
Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic .
25
FIS TEHNOLOGIC 2 Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 1. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Produs Separatoare/ ntreruptoare cu prghie DEFECT 1 deteriorarea camerei de stingere DEFECT 2 perlarea contactelor; DEFECT 3 deteriorarea mecanismului de acionare; DEFECT 4 deteriorarea resortului care asigur fora de apsare pe contact. DATA: Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru
NOTA:
26
FI DE LUCRU 7 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETENE: Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. Identificarea acestor defecte. Remedierea defectelor posibile de remediat. Cunotine necesare: n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau electromagnetice. La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. -
Defectele comutatoarelor cu came: ruperea resortului mecanismului de sacadare; blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei came; ruperea butonului de acionare; uzura axului de acionare; perlarea contactelor; deplasarea camelor pe ax, schimbnd astfel succesiunea contactelor. Defecte specifice ntreruptoarelor pachet: ruperea resortului mecanismului de sacadare; blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei piese componente; ruperea butonului de acionare a contactelor mobile; perlarea sau deformarea contactelor mobile; spargerea sau arderea etajelor de bachelit.
Aparate i materiale necesare Desfurarea lucrrii - aparate de joas tensiune de se demonteaz aparatele primite; verificat; - se fac verificri vizuale i prin - aparat pentru msurarea msurri; rezistenei de - se remediaz defectele posibil a fi izolaie megohmmetru; remediate; - aparat pentru verificarea - se monteaz aparatul; continuitii - se trag concluzii. circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucrrii: - msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul. Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic
27
FIS TEHNOLOGIC 3 1. Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 2.Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Produs Comutatoarlor cu came / ntreruptoarelor pachet DEFECT 1 ruperea resortului mecanismului de sacadare Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru
DEFECT 2 ruperea butonului de acionare a contactelor mobile
DEFECT 3 perlarea sau deformarea contactelor mobile
DEFECT 4 spargerea sau arderea etajelor de bachelit DEFECT5 blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei piese componente DATA: NOTA:
28
FI DE LUCRU 8 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETENE: Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. Identificarea acestor defecte. Remedierea defectelor posibile de remediat. Cunotine necesare: n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau electromagnetice. La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. Defectele contactoarelor: - ruperea suportului contactelor; - ruperea spirei n scurtcircuit la electromagneii de curent alternativ, avnd ca efect apariia unui zgomot specific; - ruperea uruburilor de fixare a suportului miezului magnetic; - ruperea reostatelor care asigur fora de apsare pe contact; - arderea bobinei; - lipirea sau distrugerea contactelor; - strpungerea sau conturarea izolaiei; - scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic; - arderea rezistenei adiionale la contactoarele de curent continuu; - apariia remanenei magnetice; - deteriorarea camerei de stingere n urma unui arc electric puternic Aparate i materiale necesare Desfurarea lucrrii - aparate de joas tensiune de se demonteaz aparatele primite; verificat; - se fac verificri vizuale i prin - aparat pentru msurarea msurri; rezistenei de - se remediaz defectele posibil a fi izolaie megohmmetru; remediate; - aparat pentru verificarea - se monteaz aparatul; continuitii - se trag concluzii. circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucrrii: - msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul. Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic
29
FIS TEHNOLOGIC 4 1. Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 2.Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Produs Contactoare
1. ruperea suportului contactelor; 2.ruperea spirei n scurtcircuit la electromagneii de curent alternativ, avnd ca efect apariia unui zgomot specific; 3.ruperea uruburilor de fixare a suportului miezului magnetic; 4.ruperea reostatelor care asigur fora de apsare pe contact; 5.arderea bobinei; 6.lipirea sau distrugerea contactelor; 7.strpungerea sau conturarea izolaiei; 8.scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic; 9.arderea rezistenei adiionale la contactoarele de curent continuu; 10.apariia remanenei magnetice; 11.deteriorarea camerei de stingere n urma unui arc electric puternic
Aparate
Materiale necesare
Opera ii executate
Timp
Verificat maistru
DATA:
NOTA:
30
FI DE LUCRU 9 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETENE: Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. Identificarea acestor defecte. Remedierea defectelor posibile de remediat. Cunotine necesare: n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau electromagnetice. La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. Defectele ntreruptoarelor automate: 1. topirea contactelor de rupere la deconectarea unui curent mare; 2. sudarea contactelor de rupere la amplasri pe scurtcircuit; 3. perlarea contactelor; 4. slbirea arcurilor care asigur presiunea pe contact; 5. spargerea camerei de stingere; 6. deteriorarea releului de protecie; 7. griparea diferitelor piese ale dispozitivului de acionare; 8. spargerea casetei mecanismului de declanare sau a unui clichet; 9. ruperea sau blocarea dispozitivului de acionare manual; 10. arderea bobinei electromagnetului de anclanare. Aparate i materiale necesare Desfurarea lucrrii - aparate de joas tensiune de se demonteaz aparatele primite; verificat; - se fac verificri vizuale i prin - aparat pentru msurarea msurri; rezistenei de - se remediaz defectele posibil a fi izolaie megohmmetru; remediate; - aparat pentru verificarea - se monteaz aparatul; continuitii - se trag concluzii. circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucrrii: 11. msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul. Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic
31
FIS TEHNOLOGIC 5 Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 1. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Produs Relee termice/siguran e fuzibile DEFECT 1 Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA:
NOTA:
32
FI DE LUCRU 10 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETENE: Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. Identificarea acestor defecte. Remedierea defectelor posibile de remediat. Cunotine necesare: n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau electromagnetice. La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. 1. Defectele releelor termice: 12. contact imperfect la bornele bimetalului; 13. arderea elementului de nclzit; 14. arderea bimetalului; 15. lipirea contactelor; 16. deteriorarea izolaiei dintre spirele elementului de nclzit; 17. blocarea mecanismului de acionare; 18. arderea rezistenei de untare (la releele cu unt). Defectele siguranelor fuzibile: 19. fisurarea soclului; 20. fisurarea patronului fuzibil; 21. fixarea necorespunztoare a capacelor de nchidere a patronului fuzibil; 22. capacul filetat nu are corpul de porelan bine fixat pe teaca metalic; 23. slbirea contactelor la bornele de conectare. Aparate i materiale necesare - aparate de joas tensiune de Desfurarea lucrrii verificat; se demonteaz aparatele primite; - aparat pentru msurarea - se fac verificri vizuale i prin rezistenei de msurri; izolaie megohmmetru; - se remediaz defectele posibil a fi - aparat pentru verificarea remediate; continuitii - se monteaz aparatul; circuitelor electrice - se trag concluzii. ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucrrii: 24. msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul. Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic
33
FIS TEHNOLOGIC 6 Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 1. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Produs Relee termice/siguran e fuzibile DEFECT 1 Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA:
NOTA:
34
FI DE LUCRU 11 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETENE: Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. Identificarea acestor defecte. Remedierea defectelor posibile de remediat. Cunotine necesare: n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau electromagnetice. La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. Defectele prizelor i fielor: 25. fisurarea sau spargerea carcaselor electroizolante; 26. perlarea sau arderea contactelor; 27. ca urmare a scoaterii fisei din priz sub curent mai mare dect cel nominal; 28. slbirea arcurilor care asigur presiunea de contact; 29. slbirea contactelor la bornele de conectare. Aparate i materiale necesare 30. aparate de joas tensiune de verificat; 31. aparat pentru msurarea rezistenei de izolaie megohmmetru; 32. aparat pentru verificarea continuitii circuitelor electrice ohmmetru; 33. scule specifice (trusa electricianului); a. Desfurarea lucrrii se demonteaz aparatele primite; 34. se fac verificri vizuale i prin msurri; 35. se remediaz defectele posibil a fi remediate; 36. se monteaz aparatul; 37. se trag concluzii. NPM specifice lucrrii: 38. msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul. Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic .
35
FIS TEHNOLOGIC 6 Nume i prenume elev:
Produs Prize/Fie DEFECT 1
Aparate
Materiale necesare
Opera ii executate
Timp
Verificat maistru
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA:
NOTA:
36
FI DOCUMENTAR 1 Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq
. Avand in vedere ca in etajele supuse reparatiei sunt tensiuni periculoase , este necesar sa folositi o sursa separatoare pe reteaua de 230V (separare galvanica) . Daca aceasta sursa este dotata si cu un indicator al curentului consumat , aveti o informatie suplimentara asupra functionarii montajului testat . Nu lucrati cu astfel de montaje in conditii de stres si daca nu sunteti odihnit ! In aceste cazuri rezistenta electrica a organismului este scazuta si reactia este intarziata .
37
Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq

TIPURI DE DEFECTE 1. LIPSA ILUMINARII DISPLAY-ULUI . 1.1 Manifestare La pornire , ecranul este iluminat o secunda si se stinge . Aparent , monitorul lucreaza corect , LED-ul isi schimba culoarea din rosu in verde , imaginea poate fi vazuta din anumite unghiuri . Sunt si situatii cand LED-ul clipeste , semnalizand o avarie . 1.2 Schema . Invertoarele au rolul de o genera aproximativ 600V pentru alimentarea lampilor CCFL . Circuitul principal , IC751 - TL1451AC (generator dual pentru surse cu circuit de modulare) comanda cele doua tranzistoare MOS (Q751 , Q743) prin intermediul carora sunt alimentate invertoarele (Q759 - Q760 , Q739 - Q740) . IC751 se alimenteaza cu + 15V pe pinul 9 fata de pinul 8 (masa) prin Q761 (A733 , PNP) , comandat ON/OFF de Q757 . Frecventa oscilatorul intern este controlata de C765 (470p/50v) si R765 (10K-1%) . Aceste valori sunt critice , o toleranta mare conducand la modificari mari de frecventa si pot determina defectarea termica a tranzistoarelor sau tensiuni f. mari la iesire . Trebuie suspectate aceste componente daca perechile de tranzistoare lucreaza fierbinti . Este de remarcat faptul ca IC751 analizeaza curentul prin tuburi prin circuitele de la pinii 3 si 14 . 1.3 Alte defecte posibile Trafo invertor intrerupt , condensatoarele de pe iesire (C756 , C757 , C736 , C737 27pF/ 3kV) clacate sau chiar carbonizate . 1.4 Recomandari Acordati atentie cablului flexibil de la placa digitala la display . Intotdeauna deconectati acest cablu prin fereastra de vizitare inainte de a scoate placile de pe sasiu , pentru a evita defectarea mufei display-ului . 1.5 Depanare . Datorita "stilului" de proiectare a subansamblelor , pentru a putea depana placa trebuie demontat tot monitorul * . In primul rand , testati lampile cu un tester special sau chiar un invertor de proba . Verificati cu ohmetrul continuitatea transformatoarelor . Se masoara tensiunea de alimentare inainte de siguranta (PF751) si pe cele doua socuri (L751 , L752) capatul dinspre invertoare (in catodul diodelor fiind semnal PWM) . De cele mai multe ori , se gaseste scurtcircuit pe alimentarea invertoarelor , care folosesc 4 tranzistori 2SC5707 (Q759-Q760 si Q739-Q740) , marcate pe fotografie cu verde . Daca unul din tranzistori are jonctiunile strapunse se inlocuieste si perechea acestuia , chiar daca pare a fi bun . Se va acorda atentie deosebita lipiturilor din zonele marcate cu rosu . Orice contact imperfect poate cauza distrugerea tranzistorilor . Trebuie verificate (pentru siguranta inlocuite) condensatoarele din colectoarele celor doua perechi de tranzistoare : C734-C735 si C754-C755 . Daca siguranta (PF751) de alimentare a circuitului invertor nu este arsa , apare situatia in care LED-ul semnalizeaza avarie
FI DE LUCRU 12
38
FI DE OBSERVA IE 1
Supunei ateniei un monitoar TFT Dell / Benq . identificai cauzele care au dus la defectarea lui i completai fia de mai jos: Care defecte au fost identificate? Care au fost cauzele defectrii monitorului ? Ce operaii ai executat pentru a remedia defectele? Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic
39
FI DE LUCRU 13 Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq TIPURI DE DEFECTE 2.MONITORUL ESTE COMPLET MORT 2.1 Manifestare Nu exista consum , LED-ul nu clipeste , nu se aprinde . 2.2 Schema . Clasica , construita in baza circuitului IC601 , UC3842B , care comanda un MOSFET obisnuit . In secundare se obtin +15V pentru invertoare , +5V si +3,3V pentru placa digitala . 2.3 Depanare . Se verifica siguranta fuzibila si componentele principale din sursa si eventualele scurtcircuite care ar putea determina arderea sigurantei (punte redresoare , C filtraj retea clacat / umflat , tranzistor comutator strapuns) . Se verifica toate condensatoarele electrolitice cu ESR-metru . Daca totul este in regula , se alimenteaza sursa si se verifica existenta tensiunii de +300V si tensiunea de la pinul 7 IC601 , care trebuie sa fie de aproximativ 7V . In lipsa , verificati / inlocuiti Q603 , Q602 , R602 (68kohmi / 2W) . Lipsa tensiunii de alimentare pe pinul 7 se mai poate datora defectarii optocuplorului IC602 (PC123F) , IC702 (TL431 - referinta de tensiune programabila) , D701 (UGF10DCT) sau chiar IC601 .
40
FIA TEHNOLOGIC A MONITOARELOR TFT Dell / Benq 7
Completai fia tehnologic pentru un monitor TFT Dell / Benq, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 2. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Caracteristici generale ale monitorului Componente utilizate Scule i echipamente folosite Indici de calitate Opera ii pregtitoare Ob inerea produsului Verificarea calit ii produsului
Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic _____________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________ ____
41
FI DE LUCRU 14 Instalatia de aprindere Dacia 1300 Considera ii teoretice: func ionarea motorului de Dacia 1300 A. Defecte ale instalatiei de aprindere. B. Cauze si remedieri Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de acumulatoare. Defectul. Aprindere neregulata. Cauze si remedieri: 1. conductele de inalta tensiune sunt strapunse sau nu au continuitate sigura, astfel ca trebuie inlocuite sau puse in ordine. 2. descarcari sau scurgeri la capacul izolant al bobinei de inductie sau de la distribuitor; este necesar sa se inlocuiasca capacele izolante strapunse sau defecte. 3. ruptorul are contactele murdare sau oxidate si trebuie curatite. 4. deschiderea contactelor de la ruptor se face neregulat; este necesar sa se regleze deschiderea contactelor si sa se stranga bine suruburile sau contrapiulita de blocare a placii contactului fix. 5. ruptorul are contactele dereglate; trebuie sa se puna in ordine contactele, sa se regleze deschiderea lor si sa blocheze pozitia normala de lucru. 6. ciocanelul este intepenit sau blocat astfel ca trebuie sa fie curatat si uns cu cateva picaturi de ulei 7. condensatorul face scurtcircuit din cand in cand, are intreruperi sau izolatie defectuoasa si trebuie sa fie inlocuit Defectul. Aprinderea este nereglata la turatii mari. Cauze si remedieri: 1. conductele de aprindere sunt strapunse sau fac legaturi slabe; este necesar sa se inlocuiasca conductele defecte, sa se fixeze si sa se stranga capetele de aprindere. 2. legaturile in circuitul de joasa tensiune sunt slabe; trebuie sa se verifice continuitatea lui, sa se stranga suruburile de fixare si sa se refaca lipiturile. 3. capacul izolant al bobinei de inductie sau al distribuitorului este murdar, permite descarcari intamplatoare sau este strapuns; este necesar sa se curete sau sa se inlocuiasca piesele arse, strapunse sau care permit descarcarile. 4. contactele de la ruptor se deschid neregulat; trebuie sa se regleze deschiderea contactelor si sa se blocheze pozitia normala de lucru a lor. 5. presiunea contactelor este insuficienta; se verifica tensiunea arcului si se repara sau se inlocuieste arcul rupt, dupa care se verifica din nou forta de apasare a contactelor. 6. contactele ruptorului sunt dereglate; trebuie sa se regleze distanta dintre ele si sa se blocheze prin strangerea suruburilor respective. 7. ciocanelul este defect; trebuie sa fie inlocuit. 8. condensatorul este defect; trebuie sa fie inlocuit. 9. Arborele ruptorului - distribuitor are joc prea mare; se inlocuieste cand este prea uzat.
42
Fi de observa ie 2 a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere Observai procesul de APRINDERE. Completai fia de mai jos: Ce opera iuni pregtitoare au fost desfurate? Care este tipul de defect intalnit? Care sunt posibilitatile de remediere? Cauze
Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic __________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________
43
FI DE LUCRU 15 Instalatia de aprindere Dacia 1300 Defecte ale instalatiei de aprindere. Cauze si remedieri Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de acumulatoare. Defectul. Motorul da rateuri la ambalare. Cauze si remedieri: 1. arcul ruptorului este slab;(constatarea se face prim masurarea cu dinamometrul) arcul trebuie sa fie intarit sau inlocuit. 2. bratul ruptorului se misca greu, arborele ruptorului se roteste anormal, prea mic pentru inchiderea contactelor , arborele cu came este uzat, condensatorul are scurgeri de curent etc.; este necesar ca sa se curete si sa se unga arborele cu came si sa se inlocuiasca piesele uzate (arbore, condensator etc.) Defectul. Motorul bate la turatii mici. Cauza si remediul: arcurile regulatorului centrifugal sunt rupte sau slabite si trebuie inlocuite. Verificarea se face cu dinamometrul. Defectul. Motorul bate la turatii mari. Cauze si remedieri: 1. avansul la aprindere este prea mare. Aceasta se consta cu ajutorul dispozitivului de masurare a avansului aprinderii 2. regulatorul prin depresiune al avansului la aprindere este reglat gresit; se trage sau impinge tija de reglaj. 3. arcul din spatele membranei regulatorului prin depresiune este slabit sau rupt; trebuie sa se regleze avansul aprinderii, sa se inlocuiasca arcul sau sa se schimbe regulatorul prin depresiune. Defectul. Motorul se incalzeste prea tare cand merge cu clapeta de admisiune inchisa partial. Cauza si remediul: intarzierea prea mare la aprindere datorita unui defect la regulatorul de avans prin depresiune; este necesar sa se controleze conducta si legatura intre regulator si clapeta de admisiune sau etanseitatea membranei. Membrana trebuie sa fie stransa etans. Defectul. Motorul bate la orice regim. Cauza si remediul: avansul este prea mare la aprindere, corectorul octanic este dereglat carburatorul este prea putin antidetonant; este necesar sa se regleze avansul la aprindere la valoarea normala. Defectul. Aprinderea nu are loc. Cauze si remedieri: legaturi intrerupte; se verifica si se inlatura defectul infasurarile bobinei de inductie sunt fie intrerupte, fie scurtcircuitate; trebuie sa fie inlocuite. contactele ruptorului sunt prea deschise sau numai inchise; este necesar sa se regleze deschiderea contactelor si sa se blocheze ruptorul. ciocanelul este blocat pe axul sau; trebuie sa fie demontat, curatat si uns cu cateva picaturi de ulei. condensatorul este intrerupt sau scurtcircuitat; trebuie sa fie inlocuit. Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de 44
Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic
1. 2. 3. 4. 5.
Fi de observa ie 3 a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere Observai procesul de APRINDERE. Completai fia de mai jos: Ce opera iuni Care este tipul de pregtitoare au defect intalnit? fost desfurate? Care sunt posibilitatile de remediere? Cauze
Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic __________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________
45
FI DE LUCRU 16 DERANJAMENTELE POSTURILOR TELEFONICE CAUZELE CARE LE PROVOAC I PROCEDEELE PENTRU NLTURAREA LOR n tabel se indic deranjamentele, cauzele care le provoac i msurile ce trebuie luate pentru nlturarea lor n cazul aparatului tip BC. 1. Nu se primete apelul 1. Contact imperfect la lamelele furcii; 2. Soneria blocat, bobina soneriei defect sau ntrerupt din conexiune; 3. Poza de pmnt ntrerupt sau cu rezisten mare din cauza contactului de conexiune imperfect. 2. Aparatul nu are 1. Contact imperfect la arcul alimentare/nu funcioneaz levierului ; 2. Scurtcircuit n condensator ; 3. Contact imperfect la contactele de impulsii ale discului sau cordonul de conexiuni al discului ntrerupt ; 4.Cordonul sau rozeta aparatului defecte. 5. Firul de interior ntrerupt ; 6. Capsulele de microfon sau de receptor nu fac contact n microreceptor. 1. Se cur contactele levierului i se regleaz; 2. Se regleaz soneria i se verific conexiunile ; 3. Se verific i se reface legtura la priza de pmnt ; 4. Se nlocuiete. 1.Se regleaz ; 2.Se nlocuiete ; 3. Se regleaz sau se schimb cordonul, eventual discul ; 4.Se nlocuiesc ; 5.Se nlocuiete ; 6.Se mrete presiunea de la lamelele de contact
46
3. Aparatul nu are ton
1. Rezistena de bucl a aparatului mai mare de 1500 ; 2. Defeciune n C.T.A.
1. Se cur contactele de lucru, nlocuiesc capsulele microreceptoare ; 2. Se remediaz defeciunea. 1. Se verific contactele impulsorului de la disc ; 1. Se nlocuiete ; 2. Se cur i se regleaz ; Se regleaz. 1. Se regleaz viteza discului ; 2. Se nlocuiete sau se leag corct ; 3. Se nlocuiete ; 4. Se nlocuiete. 1. Se regleaz ; 2. Se nlocuiete ; 3. Se nlocuiete capsula ; 4. Se nlocuiete capsula. 1. Se nlocuiete ; 2. Se nlocuiete ; 3. Se leag corect.
4. Ton continuu 5. Pocnituri n receptor la formarea numrului de appel.
1. Discul defect (nu face ntreruperea) ;
1. Cordonul discului ntrerupt ; 2. Contactele discului pentru scurtcircuitarea receptorului murdare sau dereglare ; 3. Soneria dereglat. 6. Nu se face corect sau 1. Viteza discului deloc selecia. necorespunztoare ; 2. Cordonul microreceptorului legat greit sau incorect ; 3. Bobina de inducie ntrerupt ; 4. Varistorul de la capsula receptoare defect. 7. Noi auzim ru, suntem 1. S-au deplasat bobinele auzii bine. megneilor receptorului ; 2. Membrana este ndoit sau ruginit ; 3. S-au demagnetizat magneii ; 4. Capacul receptorului este spart. 8. Noi auzim, nu suntem 1. Capsula microfonului auzii. defect ; 2. ntreruperi n cordonul microreceptorului ; 3. Cordonul microtelefonului este legat greit.
FI DE OBSERVA IE 4 Supunei ateniei un aparat telefonic BC . identificai defectele, cauzele care au dus la defectarea lui i ce operaii ai executat pentru a remedia defectele. Completai fia de mai jos: Ce deranjamentele au fost identificate? Care sunt cauzele acestor deranjamente? Ce operaii ai executat pentru a remedia 47
defectele? Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic
48
FI DE LUCRU 17
Tema: DETECTAREA SI DEPANAREA DEFECTELOR-RR DEFECT Metode: n tehnica depanrii s-au utilizat mai multe metode,din care s-a stabilit ca fiind cele mai concludente urmtoarele. Organoleptic : -vizual ; vizualizarea arsurilor, lipiturilor -auditiv ;zgomote in timpul funcionrii -tactil ;la atingerea componentelor -miros ;ca urmare a supranclzirilor Static sau de c.c: se verific alimentarea in c.c far a fi injectat semnal Dinamic sau cu semnal: - nainte - napoi Etapele de verificare
Mijloace - aparat de radio Gloria -schema electric -trusa electronistului AMC -generator de semnal MA -osciloscop -multimetru -generator de audio frecven
49
Desfurarea : grupa format din patru elevi execut lucrrile conform etapelor descrise. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Demontare aparatului de radio Constant organoleptic;vizual,tactil,auditiv i consemneaz. Efectueaz msurtorile in curent continuu i consemneaz. nltur i remediaz defectele constatate. Verific cu semnal (dinamic) i constat deficientele. Remediaz defectele din RR constatate la verificare. Completeaz fia de lucru (tehnologic) cu toate etapele desfurrii depanrii. Se compar rezultatele msurrilor cu schema electric.
Concluzii: Referitoare la etapele parcurse, dac s-a utilizat corect A.M.C dac s-a verificat parametrii nainte i dup depanare, rigoarea operaiilor. Verificarea m.i: Maistru are rolul de coordonare dar i de verificare secvenial pe etaje a operaiilor, gradul de implicare a fiecrui elev din semigrup. Contribuie implicit la executarea prilor de finee (reglaje,msurtori,verificarea parametrilor finali
50
PRODUS:
METODE DE DEPANARE
ORGANO LEPTICA
FISA TEHNOLOGICA DE CONSTATARE SI DEPANAREA DEFECTELOR 8 AMC METODE UTILIZATE: CONSTATA/ REMIEDIAZA VIZUALA AUDITIVA TACTIL MIROS TENSIUNE CURENT TENSIUNE PE ETAJE CURENT PE ETAJ ETAJ 1 NAINTE ETAJ 2 ETAJ 3 ETAJ 3 NAPOI ETAJ 2 ETAJ 1 MODULUL 1 MODULUL 2 MODULUL 3 MODULUL 4 DATA:
TIMP
VERIFICAT
STATICA
DINAMICA CU SEMNAL
INTERSCHIMBABIL T A II (MODULARA)
NOTA:
D Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic
Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de
51
FI DE OBSERVAIE 5 Preciza i care metoda poate fi aplicat pentru identificarea defectelor: Organoleptic: - auditiv; - tactil; - miros; - vizual; Statica n c.c: Consumul n : Tensiune: - normal- bun; - zero- scurtcircuit Curent: : - mare - defect; - nul- defect; - normal- bun;
Dinamic cu semnal: - nainte: - semnalul urmeaz calea semnului pn la elementul de execuie.
Metoda interschimbabilitii Se constat defectul dup metodele de mai sus, dup care se schimb modulul defect atunci cnd este folosit (acest lucru se face n laboratoarele i atelierele specializate pentru depanare).
FI DE LUCRU 18
52
Tema: LOCALIZAREA I NLTURAREA DERANJAMENTELOR APRUTE LA MONTAREA UNUI TERMINAL TELEFONIC
Aceast lucrare se va desfura n ATELIER (sau pe teren, la baza de practic) Vei lucra n grupe de 4 elevi
Pregtirea Se vor respecta normele de protecia i securitatea muncii, corespunztoare reelelor de telecomunicaii ; ( Vezi fia conspect 7) Obiectivele lucrrii: Elevul trebuie s-i formeze priceperile i deprinderile de a stabili care sunt deranjamentele care pot aprea la conectarea aparatelor telefonice, s gseasc metodele adecvate de localizare a acestora i s poat s nlture aceste defeciuni. Cunotine teoretice necesare: Tipuri de terminale telefonice, tipuri de cabluri telefonice, elemente de conectic, construcia, organizarea reelei de locale telefonice, operaii de ntreinere, reparaii, metode i mijloace de nlturare a deranjamentelor. Se vor folosi foliile 1,2,3, fie conspect1,2,3,4,5,6) 1. Cauzele deranjamentelor a). Lucrri neprevzute; b). Fisurarea sau deteriorarea datorit mbtrnirii materialului; 2. Determinarea naturii deranjamentului Natura deranjamentului este determinat de personalul de verificare sau de personalul de ntreinere a reelei de telefonie. Verificrile care se pot face sunt: Verificarea izolamentului cu ajutorul multimetrului; Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectrii unui buzer, nseriat cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat i printr-o casc telefonic ce se conecteaz cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv. 3. Metode de localizare a deranjamentelor Localizarea deranjamentelor prin cutare vizual Localizarea deranjamentelor prin Msurri de curent continuu Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau exterior), banda izolatoare, linie telefonic, priz de conectare, terminal telefonic Aparate de msur: multimetru SDV: cleti, sertizor, urubelnie, cuite de cablu, microreceptor portabil
53
Echipamente de lucru: halat. Documentaie tehnic: Standarde tehnice i de calitate pentru reele, instruciuni de lucru i de serviciu. INDICAII DE LUCRU: a). Confecionarea cordoanelor de linie i microreceptor o Folosind clete sertizor, cabluri flexibile cu 2 sau 4 fire i conectori RJ, se parcurg urmtoarele etape: Pregtirea capetelor de cabluri n vederea sertizrii Introducerea conectorilor innd cont de conexiunea din schem Executarea sertizrii Verificarea vizual i cu ohmmetru a continuitii b). Verificarea funcionrii terminalului telefonic o Avnd la dispoziie linia de test, terminalul telefonic i cordoanele confecionate n etapa anterioar, se execut urmtoarele operaii: Se conecteaz cordoanele de linie i microreceptorul Se instaleaz la linia de test priza telefonic Se verific funcionalitatea circuitelor telefonice: Prezena atenuat a efectului local Transmiterea numrului Recepionarea semnalului de apel FI DE OBSERVA IE 6 Supunei ateniei un TERMINAL TELEFONIC. Identificai care sunt
deranjamentele care pot aprea la conectarea Completai fia de mai jos: Care deranjamente au fost identificate?
aparatelor telefonice.Gsiti metodele
adecvate de localizare a acestora i remediai defeciunile.
Care sunt metodele de localizare ?
Ce operaii ai executat pentru a remedia deranjamentele?
Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic
54
FI DE LUCRU 19 Tema: LOCALIZAREA I NLTURAREA DERANJAMENTELOR APRUTE NTR-UN CABLU TELEFONIC DE INTERIOR BIFILAR
Aceast lucrare se va desfura n ATELIER (sau pe teren, la baza de practic) Vei lucra n grupe de 2 elevi
1. Pregtirea Se vor respecta normele de protecia i securitatea muncii, corespunztoare reelelor de telecomunicaii ; ( vezi fia conspect7) 2. Obiectivele lucrrii: Elevul trebuie s-i formeze priceperile i deprinderile de a stabili care sunt deranjamentele care pot aprea n cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice, s gseasc metodele adecvate de localizare a acestora i s poat s nltura aceste defeciuni. 3. Cunotine teoretice necesare: Tipuri de cabluri de conectare a paratelor telefonice, structura, construcia, organizarea reelei de telecomunicaie, operaii de ntreinere, reparaii, metode i mijloace de nlturare a deranjamentelor. (vezi fia conspect1, 2, 3, 4, 5) A . C O M P U N E R E A I C L A S IF ICEALR E A R U R B A N E D E RE ELO B . T IP U R I D E D A R A N J A M E N T E : C .C A U Z E L E D E R A N J A M E N T E L O R D .D E T E R M IN A R E A N A T U R II D E R A N J A M E N T U L U I E . M E T O D E D E L O C A L IZ A R E A D E R A N J A M E N T E L O R F .N L T U R A R E A D E R A N J A M E N T E L O R 4. Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau exterior), banda izolatoare, aliaj de lipit 5. Aparate de msur: ohmmetre, buzer; megohmmetru, MAVO, aparat Hickey, mas de verificare, puni de msur, analizor de reea. 6. SDV: cleti, sertizor, urubelnie, letcon, cuite de cablu, microreceptor portabil, scri, main de gurit, platform suspendat. 6.1 Echipamente de lucru: salopet, casc de protecie, centur de siguran
C A B L U R I T E L E F O N IC E
55
6.2 Documentaie tehnic: standarde tehnice i de calitate pentru reele, norme tehnice de consum , norme interne, instruciuni de lucru i de serviciu. 7. INDICATII DE LUCRU Se va stabili tipul deranjamentului, natura, cauzele care l-au determinat i modul de nlturarea a acestuia. Procedura de lucru: a). Se execut o verificare organoleptic ( se observ cu atenie ntreg traseul, dac este posibil). Defeciunea apare n locurile de trecere sau n locaii, unde cablul poate fi lovit, rupt, tras, tiat sau forfecat. b) Se identific poriunea deteriorat; c). Se verific seciunile cablului pe rnd cu ohmmetrul sau cu un buzer; 1. Dac cele dou seciuni nu prezint defeciuni, se restabilete continuitatea cablului, fr a crea scurtcircuit, mbinarea lor fcndu-se decalat. d). Se nfoar mbinarea dintre cabluri cu band izolatoare: 1. Dac defeciunea nu se datoreaz unei solicitri mecanice, ea fiind de natur coroziv, defecte de fabricaie, etc.) se procedeaz astfel: Se secioneaz la jumtate cablul bifilar, i se verific cu ohmmetrul cele dou seciuni; Seciunea ntrerupt se va nlocui, dac este posibil; Dac nu este posibil, se va seciona i aceasta la jumtate i se va proceda la fel ca mai nainte. FI DE OBSERVA IE 8 Supunei ateniei un TERMINAL TELEFONIC. Identificai care sunt
deranjamentele care pot aprea n cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice.Gsiti metodele adecvate de localizare a acestora i remediai defeciunile. Completai fia de mai jos: Care deranjamente au fost identificate? Care sunt metodele de localizare ? Ce operaii ai executat pentru a remedia deranjamentele? Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic
56
FI DE DOCUMENTARE 3 SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de televiziune care opereaz n bucl nchis. Fa de televiziunea public care este disponibil oricrui individ care are un receptor TV, imaginile obinute de sistemul de supraveghere video sunt disponibile numai acelora conectai n bucl ce au drepturi de acces. Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost utilizat n 1950 i de atunci a devenit un element esenial n orice sistem de securitate profesional. n cele mai multe instalaii bucla este o legtura fizic, un cablu purttor de imagini produse de camera i nregistrate / vizualizate pe un monitor de supraveghere. Cu foarte puine excepii, imaginile sunt transmise sub forma de semnal video numit compozit (deoarece este compus) pe o impedanta de 75 de ohm i avnd o valoare de 1 Vvv (vrf la vrf). Acolo unde este nevoie de o rezoluie nalt (> 400 linii TV), unele echipamente ofer posibilitatea transmiterii unui semnal tip Y/C, unde informaia de strlucire (luminana Y) se transmite separat de informaia de culoare (semnalul cromatic C). Pe distane lungi transmisia pe fibre optice a devenit destul de popular. Totui, acolo unde aceasta opiune este prea scump, liniile ISDN, internetul, reelele private virtuale de tip VPN ofer o alternativ eficient, n special pentru sistemele ce reacioneaz la eveniment. n afara sistemelor de protecia proprietii i a celor de control al aplicaiilor, sistemele de supraveghere video mai ofer avantaje i n alte zone cum ar fi: - Asistarea autoritilor poliieneti n monitorizarea traficului i implementarea unor reacii prompte n caz de urgente. - Asistarea managerilor din industrie n monitorizarea fluxurilor tehnologice, identificarea strangulrilor n producie i luarea rapid a msurilor corective. - Monitorizarea mediilor ostile care nu sunt accesibile oamenilor, de exemplu reactoare nucelare, furnale, etc.
57
EVALUARE SUMATIV: PROIECT DEPISTAREA I NLTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE SUPRAVEGHERE
Aceast lucrare se va desfura pe teren Vei lucra n grupe de 4 elevi 1. Pregtirea
Se vor respecta normele de protecia i securitatea muncii, corespunztoare reelelor de telecomunicaii ; 2. Obiectivele lucrrii: Elevul trebuie s-i formeze priceperile i deprinderile de a stabili care sunt deranjamentele care pot aprea n cazul SISTEMELOR DE SUPRAVEGHERE s gseasc metodele adecvate de localizare a acestora i s poat s nltura aceste defeciuni. 3. Cunotine teoretice necesare: Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de televiziune care opereaz n bucl nchis. Fa de televiziunea public care este disponibil oricrui individ care are un receptor TV, imaginile obinute de sistemul de supraveghere video sunt disponibile numai acelora conectai n bucl ce au drepturi de acces. Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost utilizat n 1950 i de atunci a devenit un element esenial n orice sistem de securitate profesional. Utilitatea sistemelor de supraveghere Componentele de baz ale unui sistem de supraveghere video CCTV: - Camere de supraveghere video: Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse, Domuri - Obiective: 1/3" 1/4" - Lentile: Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris - Posibiliti de alimentare: Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc Monitoare, Sisteme de nregistrare (Servere cu placi de captura, DVR-uri stand alone) = 240VAC, 12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc. - Monitoare: ( 9"-60");Monocrom, Color, nalt rezoluie (peste 400 TVL la color), medie rezoluie - Multiplexoare = Intrri a mai multe camere TV, ieire 1-2 monitoare i 1 ieire video nregistrator - Comutatoare video = Comut de la o camer la alta. - Transmisie video = Tip de cablu folosit, distana ce trebuie parcurs, etc. - Detecie video de micare = detecteaz micarea n cadru pe baza unui impriri a ecranului n puncte de detecie. - Carcase pentru camere de supraveghere = Protecia la umezeal, nghe, cldur excesiv, praf, vnt,
58
Lucruri de care trebuie inut cont Videonregistratoarele ca i automobilele au nevoie de ntreinere permanent. Acest lucru nseamn costuri suplimentare. A nu face ntreinerea la timp i n mod corespunzator are ca efecte urmtoarele: Reducerea calitii imaginii nregistrate - impactul asupra credibilitii probei poate fi important Invalidarea garaniei aparatului Chiar defectarea mai grav a acestuia cu consecine mai mari asupra bugetului i a securitatii nsei. Recomandarea este ca la 8000 de ore de funcionare - aproximativ 1 an de zile - s fie solicitat schimbarea capetelor i a prilor asociate acestora. De asemenea, este recomandat ca benzile s fie utilizate i pstrate n strict concordan cu recomandarile fabricailor. - 4. Materiale necesare - 4 camere de supraveghere CCD, situate n interior, pe holuri, cu funcionare continu - modul de telealimentare
-
sistem de supraveghere cu un monitor dde 15 fr personal de observare
- cabluri torsadate i/sau coaxiale i conectic 5. Aparate de msur: ohmmetre, megohmmetru , puni de msur, osciloscop, voltmetru, ampermermetru. 6. SDV: cleti, sertizor, urubelnie, pistol de lipit, cuite de cablu, , scri, main de gurit, platform suspendat. 6.1 Echipamente de lucru: salopet, casc de protecie, centur de siguran. 6.2 Documentaie tehnic: standarde tehnice i de calitate pentru reele, norme tehnice de consum , norme interne, instruciuni de lucru i de serviciu. 7. INDICATII DE LUCRU Putem realiza urmtoarul algoritm de depistare a defectelor instalaiei cum ar fi: -defectarea unei camere video -lipsa alimentrii -ntreruperea conexiunilor -lipsa imaginii pe monitor -defectarea monitorului -defectarea plcii de captur -defectarea PC-ului -degradarea soft-urilor
59
Lips imagine pe momitor pentru camera X Celelalte camere funcione az DA Se verific camera X Exist alimentarepe ntru camer, nu este obturat lentila DA Verific conexiunea camer plac de captur Conexiune a este bun (cablul i mufele sunt bune) NU NU
Se verific monitorul Monitorul funcione az DA NU
Remedie rea defectulu i
Remedie rea defectulu i
DA
NU
Se verific placa de captur Placa de captur funcioneaz
Remedierea defectului (nlocuire cablu)
DA
NU
Se verific computerul
Computerul funcioneaz i stochez informaie DA NU
Se nlocuie te placa de captur
Se reinstaleaz soft-urile
Se nlocuiete computerul sau unitatea de stocare a informaiei
60
FIS TEHNOLOGIC 9 Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile din tabelul de mai jos 3. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene? Nume i prenume elev: Produs ntreruptoare automate DEFECT 1 defectarea unei camere video DEFECT 2 lipsa alimentrii DEFECT 3 ntreruperea conexiunilor DEFECT 4 lipsa imaginii pe monitor DEFECT 5 defectarea monitorului DEFECT 6 defectarea plcii de captur DEFECT 7 defectarea PC-ului DEFECT 8 degradarea soft-urilor DATA: NOTA Semntura miastrului Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru
61
NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR N LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securitii muncii contribuie Ia asigurarea condiiilor de munc nonnale i Ia nlturarea cauzelor care pot provoca accidente de munc sau mbolnviri profesionale. In aceast direcie responsabilitatea pe linie tehnic a securitii muncii i prevenirea i stingerea incendiilor, revine att celor care organizeaz, controleaz i conduc procesul de munc, ct i celor care lucreaz direct n producie. Conductorul laboratorului trebuie s ia msuri pentru realizarea urmtoarelor obiective: S se asigure iluminatul, nclzirea i ventilaia n laborator; S se asigure expunerea vizual prin afie sugestive, privitoare att la protecia muncii, ct i la prevenirea i stingerea incendiilor; Mainile i instalaiile din laborator s fie echipate cu instruciuni de folosire; S se asigure legarea la pmnt i la nul a tuturor mainilor acionate electric; In laborator s se gseasc la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor; S se efectueze instructaje periodice pe linie de protecie a muncii, de prevenire i stingere a incendiilor; nainte de nceperea orei se va verifica dac atmosfera nu este ncrcat cu vapori de benzin sau cu gaze inflamabile provenite de la substanele din laborator; Dac s-a utilizat benzin sau alte produse uor inflamabile pentru splarea minilor, acestea trebuie din nou splate cu ap i spun i terse cu un prosop; Machetele sau exponatele trebuie s fie bine fixate n suport, iar utilizarea lor se va face numai n prezena inginerului sau laborantului; Materialele utilizate se vor manevra cu grij, pentru a nu se produce accidente precum: > Rniri ale minilor; > Rniri ale ochilor; > Insuficiene respiratorii, etc. Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va face cu atenie pentru a evita riscul de lovire. Elevii: Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar n timpul pauzelor vor aerisi sala de clas pentru a pstra un microclimat corespunztor de lucru; Nu vor folosi n joac instrumentele puse la dispoziie; Nu vor introduce obiecte n prizele electrice; Vor avea grij de mobilierul i mijloacele didactice din dotarea laboratorului; Vor efectua lucrrile de laborator n prezena profesorului sau laborantului; Vor pstra o atmosfer de lucru n timpul orelor, n linite i cu seriozitate. Nerespectarea regulilor mai sus menionate poate conduce a accidente nedorite, care vor fi sancionate conform prevederilor legala i ale regulamentului de ordine interioar.
62
PROCES-VERBAL, ncheiat astzi .cu elevii claseicu ocazia efecturii proteciei muncii Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. NUMELE I PRENUMELE SEMNTURA
Responsabil,
63
Lucrul n echip (n pereche sau n grup) Care este sarcina voastr comun? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus c trebuie s le ndeplinii) Cu cine vei lucra? Ce anume trebuie fcut? Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente, instrumente i sprijin va fi nevoie din partea celorlali?
Ce anume vei face tu? Organizarea activitii: Data/Ora nceperii: Data/Ora finalizrii: Ct de mult va dura ndeplinirea sarcinii? Confirm faptul c elevii au avut discuii privind sarcina de mai sus i: s-au asigurat c au neles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie fcut au sugerat modaliti prin care pot ajuta la ndeplinirea sarcinii s-au asigurat c au neles cu claritate responsabilitile care le revin i modul de organizare a activitii Martor/evaluator (semntura): (ex.: profesor, ef catedr) Nume elev: Aceast fi stabilete sarcinile membrilor grupului de lucru, precum i modul de organizare a activitii. Data: Unde vei lucra?
64
FOLIE 1 Controler de proces
65
FOLIA 2
66
Schema electronic a aparatului EM 72
FOLIA 3
67
REFERINE BIBLIOGRAFICE Urmtoarea list de cri, din cadrul modulului VIII, DETECTAREA DEFECTELOR se dorete a fi un ghid n rezolvarea exerciiilor. Este necesar accesul la sala de studiu i la bibliotec, care s v pun la dispoziie informaii necesare pentru a absolvi aceast unitate de competen. BIBLIOGRAFIE 1. WANDEL u. GOLTERMANN. 1994 2. WARDALLA MIRCEA, PASCU AUREL, Msuri electrice n telecomunicaii 3.***, Curs C.I.D., SIEMENS
4. ***,
Livre bleu, C.C.I.T.T. Linii i sisteme de transmisiuni telefonice.
5. PAUL POSTELNICU, 6. ***,
Documentaii aparate de msur n telefonie, R.D.G. i R.F.G. Iniiere n telefonia digital.
7. VASILESCU, A.,
8.SINNRE1CH, H., VASILESCU, A ..Transmisiuni cu modulaia impulsurilor n cod. 9. ***,SIEMENS, Digitale Nachrichtenubertraung,Teil lundTeil 2, 10.***, Transmisiuni P.C.M.. ROMTELECONA, 11.***,Telecommunication Handbook, BUDAVOX, 12.ZAHAN SORINA, Telefonia digital n reele de telecomunicaii. 13.MIHAI RADU, .a., Telefonie numeric. 14.WANDEL u. GOLTERMANN, Reviste BITS" i brouri prezentri aparate. 15.BRANA, CODRU i VALERIA, Transmisia Informaiei numerice. 16. ***, Serviciul de date SD -1 MI.Tc., D.G.P.Tc. 17.LAZAROVICI CRISTIAN, Msurri electronice i numerice.
18. MILEA,
A., Msurri electronice.
19. POP EUGEN, STOICA VASILE, Principii i metode de msurare numeric. 20. GEORGE LOVEDAY, 21. www.google ro
Defectele electronice-manual de diagnosticare, editura TEORA
68

Detectarea Defectelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Detectarea Defectelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.

AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XII -a DETECTAREA DEFECTELOR

MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR

23.1 Selecteaz metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice

23.2 Depisteaz defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

23.3 Efectueaz controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

Igiena i securitatea muncii

Dup parcurgerea unitii de competen, vei fi capabili s:

Nume i prenume elev

Selecteaza metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice

Depisteaza defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor

Efectueaza controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor teh nice.

Descrierea locaiei unde i desfoar activitatea agentul economic

Departamentele n care se poate efectua practica:

Informaii privind plata i obligaiile sociale conform conveniei cadru semnate:

Facilitile pe care le ofer agentul economic elevilor aflai n practic:

Obligaiile elevului practicant fa de agentul economic

Denumirea agentului economic

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea din partea partenerului de practic)

- traductor de temperatur, comparatoare , oscillator, surs de alimentare, comutatoare de putere

- lucru grupe sub supraveghere

e. Tr1 scurtcircuit colector-emitor f. R22-ntrerupt

Pentru aceste fel, doar la pasul 3 la aveti grija ca suportul locasul su

taste se procedeaza la repunere trebuie sa metalic sa intre in

Ce operaii ai executat pentru a remedia defectele?

Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic .

DEFECT 2 ruperea butonului de acionare a contactelor mobile

DEFECT 3 perlarea sau deformarea contactelor mobile

FIS TEHNOLOGIC 6 Nume i prenume elev:

Produs Prize/Fie DEFECT 1

FI DOCUMENTAR 1 Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq

Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq

FIA TEHNOLOGIC A MONITOARELOR TFT Dell / Benq 7

3. Aparatul nu are ton

1. Rezistena de bucl a aparatului mai mare de 1500 ; 2. Defeciune n C.T.A.

4. Ton continuu 5. Pocnituri n receptor la formarea numrului de appel.

1. Discul defect (nu face ntreruperea) ;

defectele? Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic

D Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Dinamic cu semnal: - nainte: - semnalul urmeaz calea semnului pn la elementul de execuie.

Tema: LOCALIZAREA I NLTURAREA DERANJAMENTELOR APRUTE LA MONTAREA UNUI TERMINAL TELEFONIC

aparatelor telefonice.Gsiti metodele

adecvate de localizare a acestora i remediai defeciunile.

Care sunt metodele de localizare ?

Ce operaii ai executat pentru a remedia deranjamentele?

Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic

EVALUARE SUMATIV: PROIECT DEPISTAREA I NLTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE SUPRAVEGHERE

Aceast lucrare se va desfura pe teren Vei lucra n grupe de 4 elevi 1. Pregtirea

sistem de supraveghere cu un monitor dde 15 fr personal de observare

Se verific monitorul Monitorul funcione az DA NU

Remedie rea defectulu i

Remedie rea defectulu i

Se verific placa de captur Placa de captur funcioneaz

Remedierea defectului (nlocuire cablu)

Computerul funcioneaz i stochez informaie DA NU

Se nlocuie te placa de captur

Se nlocuiete computerul sau unitatea de stocare a informaiei

FOLIE 1 Controler de proces

Schema electronic a aparatului EM 72

Livre bleu, C.C.I.T.T. Linii i sisteme de transmisiuni telefonice.

5. PAUL POSTELNICU, 6. ***,

Documentaii aparate de msur n telefonie, R.D.G. i R.F.G. Iniiere n telefonia digital.