radiO_pachet

de atna\OY; lM
fi\tf\l dinatniC de 1.9
0tnot
I.OI\Nfl
t.IIf
depanarea
Videocasetotoane\or l'I\\\)
'MatU"etrU de
Nutn
llrltor
cU 4
Genera\oru\ de


ERA ELECTRONICII " SOLID STATE"
a dispozitivelor serriconductoare se
ntinde pe durata unei de secol poate fi
pe drept cuvnt era electronicii moderne.
Probabil ar trebui fie ales un unic simbol
pentru intreg acest univers pe care n
e lectro nica, acesta ar fi tranzistorul.
Nu pot fi imaginate electronica sau
infonnatica acest minuscul dispozitiv eedraic care,
multiplicat in milioane de exemplare pe..., SII'l9lIr crup.
dnd microprocesorului, este reprezentat de
tranzi stor.
este cunoscut. primele pagini din is1Cfla
tranzistorului sunt scrise mai nti de tranzistorul aJ efect
de cmp abia mai apoi de cel bipolar.
n anul 1930 american
Julius Edgar Lilienfeld faptul se poate
comanda intr-un cristal aplicndu+se acestuia
un cmp electric perpendicular. Acesta a depus mai nUle
brevete referitoare la ceea ce putem considera astzi
primul tranzist or cu efect de respectiv in 1926
(US Patent no. 1900.018) n 1930 (US Patent
no.1745.175).
Un alt cu n domeniul
efectului de a fost britanicul Oscar Heil care, n
1935, a el \.In brevet pentru sale (British
Patent no.1745.175).
Finna BeII Telephone laboratories a nceput studiul
electronilor n solide nainte de primul
mondial. Grupul de avea ca pri ncipal
teoretician pe W. Shockley (din anul 1936), iar n 1945
s-a grupului J, Bardeen.
La anilor ' 30 fizician din
laboratoarele BeII, William B, Shockley,
comutatoarel e electromecanice utilizate n
telefonie pentru stabilirea conexiunilor,
cu de o teorie de Wafter Schottky
referitoare la efectul de redresare a osentului alternatiV
observat metal-serrUcondudor".
Schockley a posibilitatea amphfic:no
semnalului prin intermediul unei zone situate sub stratul
de metal. Primele sale pentru realizarea unui
asemenea dispozitiv (efectuate cu cupru oxid de cupru)
n anul 1939, au fost infructuoase. EI a reluat aceste
studii cel de-al doi lea mondial , in cu
John Bardeen Walter H. Brattain, uliliznd ca material
semiconductor germaniul.
n anul 1947 primul
tranzistor cu al PI ...... a
fost n aprilie 1949 de Bardee8_S
in anul 1948 Shockley pune primul
tranzistor bipol ar cu in ac:.s.Ir 9""octley
Gerald L. Pearson de la Belll.atJo.,u:s
efectul unui cmp asupra unei jondJ..lli FIN :le SIlICiu.
Anul 1948 poate fi considerat anul n care dea [)I nea a
fost cu conseoree acestei
revolu!ii le
Primul tranzistor cu a fostdesals -n iulie
1951 de Shockley, Sparks Teal.
Apoi, n 1952 Shockley teoria banzistorului
cu efect de cmp unipolar. n timp ce George G. Dacey
si lan M. Ross primul element (in 1953) cu
apIoruJ gennaniului.
Unul dintre primele tranzistoare cu efect de
I n 1955, francez Stanislas
Teszner Acesta la relativ ridicate
30Mrlz SI era realizat tot cu ajutorul germaniul {fiind
denumn "tecnelron "1
Dar. cuiuld s Idul incepe se ca
material selTlic:ondoc::Uw pe de o parte prin gama sa de
mai laIg dat si mai
simple de lucru cu acesta Astfel. n 1960. Dawon Kahng
John Atalia de la Bel Labofatories propun o
de siliciu n care un electrod de izolat
crearea unui canal conductor ntre
PN.
J. Torkel Wallmark de la RCA intrevede
posibilitatea logice cu ajutorul MOS-
urilor. Un alt de la firma RCA, doctorul Paul
K. Weiner idee cu ajutorul MOS-urilor
cu straturi subtiri de si de cadmiu.
in timp, firma :rexas Instruments depune
un brevet asupra circuitului integrat. autor Jack Kilby
(1959), iarfirrna Fairchild pune la punct procedeul "planar"
(1960).
Primul circuit integrat MOS (1962) este datorat
Il! Hofstein SI Hesman de la laboratoarele de
eWJroruce arfe t'Irme ReA. Este vorba despre o
de opt. perechi de uarm:saoa..e a.J canal COl ledate
sub forma UIleI duble cu patru
Au urmat, n unor 001 matena6e
(arseniura de galiu), noi structuri, tuturor
(de de putere etc.) care
intangibile. Iar lucrurile nu se vor opri cu aici!
Naicu
Redactor ing. NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile din prin filialele
RODIPET SA, revista figurnd la 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate:
abonament: 6000 de
Materialele n vederea se trimit recomandat pe adresa: Bucuresti. OP 42, CP 88. le
cu deosebit interes. Eventual , un de telefon Ja ca.--e puteti fi
Articolele nepublicate nu se restituie.
ELECTRONICA LA ZI ===========
COMUNICATII RADIO-PACHET DE AMATORI (IV) -

dr.ing. Radu lonescu/Y03AVO
lonescu/Y03GDK
- urmare din trecut-
Figura 6 schema
unui modulator AFSK ce poate fj
programat genereze orice
din gama OHz .. . 2491.5Hz cu un pas
de 2,5Hz. Divizorul are trei
celule cu ci rcuitul integrat HEF4527,
deci M poate lua orice valoare
ntre O 999 inclusiv (C1
1
este
programat cu M
o
' Clz cu M
1
CI
3
cu
M
2
). 1n vederea satisfacerii
mai inainte s-a dovedit
o valoare pentru factorul de
divizare fix K=512. Semnalul sinusoidal
de est e aproximat din 32
de filtru trece-
jos de netezire.
2. Demodulatoare AFSK
Sarcina demodulatorului
AFSK in recuperarea
digitale n practice
ale unei transmisi; printr-un canal de
imperfect din punctul de
vedere al caracteristicii echivalente de
transfer prin
i n cadru l problematicii
abordate, diversele aspecte ale teoriei
semnalelor, pri ntre care prelucrarea
lor, o
Tntruct receptia un proces
f[HzI
elK Registru deplosore
Intrare paralela
T ' celUe
.L
D
m
4
480
508
880
170
1200
1270
2200
T ....n..fL IlfO ... HI.
RI _RI6-= 1MJ2J1%
R' .!o=R1S_3oO(,r1%
ro_RI4_21OQI %
IU_R1J_I5S</I %
03
"",2>
R5 .. RI2_1X!ql%
R6_Rl1_lI .)q1%
R7-R10 .. 1WQ1%
R6=R9=llD<Il%
o
Rl R2""'
'IN
uuuuuuuuuuuuuu
optim semnalul i
este adaptat. Modelul cel mai simplu
cel mai important pentru
elucidarea aspectelor de ale
problemei presupune
parazite in semnal ul r(l )
sunt aditive:
r (l) = 11(1)+ Z(I) (2-1)
unde u(ll este semnalul emis la sursa
de ( de modulatoru! AFSK
in cazul nostru), iarz(t) este un zgomot.
Sarcina receptorului , in ansamblu,
n extragerea din r(t) a
componentei u(t), in modul cel mai bun
cu Receptorul t rebuie
in mod optim, sensul
fiind precizat n de datele
apriorice despre semnal , despre
zgomot efectul deciziei (costul erorii ,
de exemplu) .
10<
uniform repart izate pe o aleator, teor ia ,--,----c---,---,
valoarea unui fiind semnalelor ca
l a instrument matematic de
(interpolare de ordinul zero), calculul in
principiul din figura 7. La o particular teoria a
de de mare deciziei. Ideea care se f--- --t'-- -+----"+ ---1
(practic, pentru radio-pachet de peste din studiile teoretice
32kHz), n cele mai multe experimentale. in
de cuplaj polari zare a faptului pentru
diodelor varicap din modulatoarele n un semnal dat un singur '-_ _ -.1. __ "";':;,,., __ -'-__ ---'
ale receptor in Fg.Ja 7
TEHNIUM Nr. 6/1998 1
LA ZI
o bloc a
unui receptor optim pentru un anumit
tip de semnal u(t) este aceea din figura
8, in care s-a notat u'(t) estimarea
semnalului emis.
Asigu rarea (cel putin prezent1) indicele de
Filtrul adaptat la semnalul
u(t) este un filtru liniar a
pondere filtrului la un impul s
de infinit de nivel infinit
mare) este:
(2-2)
potrivirii intervalelorde are valoarea 213 n cazul
integrare cu cele de semnalizare cade emisiunilor din unde scurte 5/6 n
n sarcina unui bloc de si ncronizare, cazul emisiunilor n unde ultrascurte,
care in lipsa unui canal de nu este
dedicat ntre Ori de cte ori indicele de
receptor (deci , cum este cazul este de forma m/q
radio-pachet), trebuie (m q numere naturale factori
semnalele necesare din comuni), componentelor
semnalul Blocul de spectrale discrete poate fi
aplic nd semnalului o
1: fiind o ntrziere n
general la asigurarea
fizice a filtrului. Din (2-2)
caracteri stica de a filtrului
adaptat este (Ia o
cu a
semnal ului la care filtrul este adaptat,
cu un fazor ce pune n
parametrul T. Filtrul adaptat
are proprietatea de a defaza
componentel e spectrale ale
semnalului, astfel nct acestea ajung
n se aritmetic
11
1
14 H
f9J08
demodulatorului AFSK optim, din
figura 10, de fapt
sale acestuia din
apropierea de limitele
teoretice.
Constrngerea de a
semnalele de sincronizare numai din
cel conduce la
tehnice deosebit de mari, mult
valoarea maxima a semnalului de influentale detstandardUI adoptat
. prog decizle_ l
'o 111"
- ->1:1 x I :1 'lJ I S f--< >07---;;-"
VlCQs[Ill,I+'I'<l T,
"=(0;2) T T
COS(wlT+'!" ) I------J
Figura 9 ! I II !
{i; fi .11
pentru semnalul AFSK de
" raportul dintre valorile de
(2-3) semnalizare pe de o parte, dintre
{
a) acestea si tactul de bit pe de alta).
ru{(w( - &.0)1 }Pr(t -k1) Aceasta faptului procesul
a de sincronizare se pe
faptului in unor componente spectrale
timp a semnalului FSK poate fi discrete in spectrul sermalului AFSK,
sub forma (2-3), n care s-a amintit deja astfel de
Ijfk este o pe intervalul de componente apar numai inIDceIe
semnalizare [kT, (k+1)T], depinznd de de modulatie '1 are valoare
structura {ak} la Cum in prac::tica racfioamarcnor
momentul kT, se poate
de ce demod ulatorul optim AFSK
coerent din
anume una
pentru semnale elementare de fonna
cos[( (J.}c+l1w)t+ljfk]pT(t-kT) , iar
pentru semnale de forma cos[(roc-
C!.w)t +'Vk]pT(t-kT). Fiecare din cele
are schema bloc din uit)
figura 9, n care procesul de integrare
se reia periodic la nceputul
interval de semnalizare, iarfrltrul trece-
jos componentele cu
2(wc+l1w) 2(Wc-l1w) rezultate in unna

2
Bloc de sincronizare
FIltru odoplOllo
Figura 10
prelucrare procedeul cel mai
uzual n ridicarea sa la
puterea q (deci, i n cazul nostru la
puterea 3 respectiv 6) .
Componentele spectrale discrete pot
fi izolate prin de
pot fi mixate apoi intre ele, iar prin
di vizarea produselor
rezultate se n final componentele
sincrone de (wc+6w), (Wc-C!.w)
2n:fT. Pe seama datelor estimate
la nceputul intervalului de
semnalizare k se poate estima 'l'k,
cu acest defazaj se faza
locale apl icate
mu1tiplicatoarelor.
Nu se cunosc, in
prezent, practice de
demodulatoare optime coerente care
fi utilizate in practica
amatori lor, mai ales lor li s-ar
pretinde viteze de intrare n
sincronism mari, seama cele
mai multe pachete dureaza sub o

Din punct de vedere al
tehnice problema nu se
sufioent de mult nici se
la cood.ua de in
favoarea demodulatorului optim
necoerent, a bloc este

kI.. ,---_-"-_,
I
(1 -0K"0)'
TEHNIUM 6/1998
,
!
ELECTRONICA LA ZI ===============
i n figura 11. EI se pe
aprior ie a valori l or
nominale pe care le au cele
de semnalizare generarea
lor de o de timp
in continuare de extras
din semnalul AFSK
sincronizarea de bit. S-ar putea folosi
n acest scop alternarea a
celor de semnalizare
pe o la inceputul
emisiei , nainte de pri mul cadru din
pachet. urmnd ca aceea, pe
durata restului pachetului ,
sincronizarea tactului de bit fie
tot pe seama bazei de timp.
Cele sumar expuse
acum conduc la concl uzia n
de amator, pentru
standardel e de semnalizare
adoptate larg n
prezent) , nu sunt accesibile
demodulatoare optime din punctul
de vedere al de eroare
la un anumit raport semnal/zgomot
dat.
datei curente pe seama
reglajului foarte critic al pragului
comparatorului de nivel din blocul de
decizie.
var iante
constructive care
pe calea
semnalului AFSK de intrare, nainte de
a fi aplicat discriminatorului ,
care complet acest
neaj uns ntr- o
n sus, de tip

Fi gurile 12 13 redau un
mod de aplicare a acestei idei n cazul
unui demodulator pentru viteza de
1200 biti/s, n ca re rolul
Sin[(ro +6ro)IJ
Cu acceptarea
inerente a in de u(l)
semnal e sl abe, dar cu
impus n practica
semnalelor modulate n
digital variante ale schemelor
cu discriminator
avnd la
principiul de
defazare are patru poli (Ia
trecute n paranteze) o
atenuare a benzii laterale nedorite cu
aproximativ40dB. Valoarea
de a osci latorului buclei
se cu potentiometrul P la
21 ,7kHz. componentelor
de din semnalul de
eroare al buclei este de faptul
la comparatorului de de
tip "sau excl usiv (din ci rcuitul PLL
HEF4046), la sincronism, apare un
semnal rectangularcu
(43,4kHz) factor de umplere nominal
50%.
+
>07
(1 +Ok!O)'
>
7 c '
<
k
(
>07
1 1
pentru transmisiuni de
foarte (ci rca 75 baud) au
putut fi adaptate mari
schemele clasice de discriminatoare
pentru semnale analogice (cum ar fi,
de exemplu, chiar cea pe
ci rcuite selective de
acordate pe de
semnalizare, urmate de detectoare de
pentru
radio-pachet acestea nu
dau Avnd la intr-
. k.T .. (k + l)T
un interval de semnalizare maximum
4,23 perioade pentru viteza de 300
s respectiv 1,83 pentru aceea de
1200 nu se poate asigura la
discriminatorului o atenuare
a de intrare, lucru
care conduce la
a de estimare a
Bloc slncronizOie
Boza de timp
discriminalorului de este
preluat de o PLL de ordin doi .
Spectrul semnalului de intrare este
translatat njurul cu valoarea
de 21 , 7kHz, nt r-un bloc modulator de
amplitudine cu
uit)
12QOb/s
Trans!aTor
spec'ru
Demodulator
MF PLL
,

IV\/\
80KHZ
JUl
Figura 12
TEHNIUM. Nr. 6/1998
mIt)
BlOC oxo re

os (roc + Aro q
sln(
cos (roc A.ro Il
Formarea datelor este
prin la
componenta medie a tensiunii de
eroare, m(t)' fiind estimarea semnalului
modulator. ntruct valoarea acestei
compon ente medii depinde de
vatoarea libere a
oscilator ului buclei, modificarea
acesteia din sub
ambiante n mod
speci al, poate provoca pierderea
datelor din prima parte a pachetului.
Pentru a prentmpina
schema prevede aplicarea la intrarea
3
=============== ELECTRONICA LA ZI
translatorului de spectru a unei osci la,ii de modulare pe
locale cu cea a semiperioadeloreste unei erori
semnalului AFSK sistematice de cuantizare
(1700Hz). pe intreaga de timp Exemplificarea mecanismului de
ct acesta Comutarea producere a erorii, in cazul unei
translatorului ntre cele semnale de la de 1270Hz la cea de
este de detectarea 1070Hz, este n figura 14, unde
unei n de pentru claritatea desenului s-a nlocuit
a receptorului. forma de cu una
Varianta de demodulator Astfel, schimbarea
mai sus se poate aplica de se produce ntr-un
transmisiunilor cu viteza de 300 moment suficient de apropiat de
dar pentru acestea a fost o nceputul semiperioadei, ca n figura
de altfel pe 14(a) , timpul scurs ntre cele
de de modemuri treceri zero bine

'"
""
""--i.-r""'i"Q;;!!,..;

curente . schi mbarea
are oc mai trziu, este
posibil ca cea de-a doua trecere prin
zero inaintea momentului de
prag, ca n f igura 14(b). Se va trage
astfel concluzia nu
s-a modificat, 1270Hz
Noua valoare a va fi
abia la
se mi perioade a semnalului AFSK,
anume a celei negative. Analiza cazului
cel mai nefavorabi l pune n
eroarea care se poate face
cu pri vi re la determinarea momentului
producerii unei de
Figura 13 sUTh _--'
integrate. Este vorba despre un
discr i minator digital bazat pe
timpului scurs ntre
treceri prin zero succesive ale
semnalului AFSK, ntruct pentru a
ct mai repede valoarea
unui semnal sinusoidal este
suficient i se durata unei
de
Pent ru de
semnalizare de 1070Hz o
se mi 467,3J.ls, iar
pentru aceea de 1270Hz ea
393,7ps Comparnd durata unei
se mi perioade a semnalului AFSK cu
pragul optim dat de media celor
valori , cu 430,5ps, se poate
care este frecventa de semnalizare
faptului tactul
de bit la emisie nu este coerent cu faza
semnalului AFSK, tehnica de
4
semiperioada noii n semnalul AFSK este de
valoarea de prag. n aproximativ 7% din
noua este durata unui bit.
imediat, la incheierea semiperoadei - continuare n viitor-
momentul schimbarii liecven:ei
,
1 27():H>: t

I prag comparalie -130, 5)lS
momentUl schimbarii frecventei

o
b) :
prag compor<r.e 43Q,5..,.s
FgJa 14
TEH:\l:UM. Nr. 6/1998
FILTRU DINAMIC DE ZGOMOT (D.A.N.F.)
ing. Emil Marian
Filt ru l dinamic de zgomot semnal ului audio de intrare, din punct
prezentat n acest artico l de vedere al amplitudinii, al
(DAN.F.=DynamicAudio Noise Fi lter) spectrale de al duratei
un montaj electronic cu semnalelor de
rezultate practice deosebit de eficiente. trei factori
EI o serie de foarte instantaneu banda de
bune, ca re l impun in trecere a FTJ U.
HI-FI Structura montaj ului a fost
Cu aj utorul acestui montaj se astfel el prezinte
poate elimina zgomotul unei benzi constante de timp diferite n ceea ce
magnetice imprimate (TAPE HISS). benzi i de
acel auditiv. sesi zabil trecere sau ei).
Constanta de timp care
muzicale. benzii de trecere a FT JU este
l l O
-, ______________
____________
R R
Figura 1
Concomi tent . montajul este
deosebit de util la utilizarea HI-FI a
radioreceptoarelor. mai ales n cazul
stereofonice a unor posturi din
benzile undelor ultrascurte.
a
se n momentul DANF
cu un pick-up. eliminndu-
se zgomotul datorat uzurii n timp a
discurilor.
de cea ei .
n acest fel se
privind
montajului:
- semnalele tranzitorii (de foarte
de medie-
"trec" nedistorsionate (efectul
PUMP);
- se zgomotul de
(efectul BREATHING) determinat de
amplitudinea mare a unor semnale de
medie. care n lipsa unei
constante de timp adecvate. referitor
la "nchiderea" FT JU. poate
genereze (WHEZEE) .
A(dB)
o
o
G
Un ansamblu de blocuri
el ectronice suplimentare
ale montajului, care n mod
practic un efect vizual deosebit de
este grupajul indicator cu LED-
uri referitor la banda de trecere
instantanee a FT JU. n de
spectrul semnalelor audio de
ea a fost in trei
domenii anume:
- sub 1.5kHz (LOW) - se
un LED
- ntre 1 .SkHz+1 OkHz
(MID) - se un LED galben;
- peste 1 OkHz (HIGH) - se
un LED verde.
Se filtrul FT JU
n domeniul 1.SkHz+20kHz.
cu o de atenuare
de fc de circa
Montajul

- de intrare: Zi=47kO;
- de oon;
- banda audio: M=20Hz+20kHz;
- atenuarea la capetele benzii audio
A=O,SdB;
- banda de de lucru
t..fL=1.SkHz .... 20kHz;
- reducere zgomotAN=1SdB/1 OkHz:
- dinamica de lucru D;:::1 OOdB;
raport semnal/zgomot S/N;:::8SdB;
- semnal de UE=2VRMS/10kn.
UEMAX=10VRMS/10kO.;
- distorsiuni armonice lata le

- distorsiuni
TID$O.01 %.
de
Montajul face parte di n
categoria filtrelor dinamice de zgomot.
n el un filtru trece-
jos comandat n tensiune FT JU. a
de se n mod
continuu. n de structura
semnalului audio ce programul
muzical sonor. Prin sa.
DANF zgomotele din banda
lor
(1.SkHz+20kHz) . de tipul celui HISS.
din momentele n care semnalul audio
n acest domeniu de
un nivel mic. sau cnd acesta
(pauze) . Banda de trecere a FT JU se
n n de
nivelul
instantanee a semnalului audio,
rezultatul fiind eliminarea a
zgomotu!ui HISS. ConsiderentuJ de
ce
montajului l constituie analiza
-+_+-________
2QHz 1.SKHz 20KHz
a l .Banda de tr ecere minima;
A(dB)

,
,
-+_+-________ ___ --l>f (HZ)
2QHz 1,SKHz 20KHz
Figura 2
b).Banda de hecere moximo.
TEHNIUM Nr. 6/1998 5
Schema bloc a de
zgomot DANF este n
figura 1. Se pe ambele
canale L R este
amplasat cte un filtru trece-jos
comandat n tensiune FT JU.
Concomitent. cele semnale audio
din L R sunt nsumate de un filtru
trece-sus FTS a se afecta
separarea a celor
canale L R). Filtrul
FTS o a spectrul ui
de medii-nalte L+R,
concomitent cu prelucrarea
care amplitudinea instantanee
a acestuia. Blocul corelator de
(Sep) cont de durata
semnalelor de
un bloc detector de
amplitudine (BDA), care o
tensiune ce
instantaneu banda de trecere a ce!or
filtre FT JU1 FT JU2.
Modul lor de este
prezentat n figura 2. n lipsa
semnalelor de
sau o cazul n care acestea
a fi prelucrat se de la intrarea
montajului, pri n intermediul grupului
R 1 C 1, la intrarea neinversoare a
amplificatorului CI-1A. EI
cu ci rcuitul integrat
o amplitudine foarte
cu cea a zgomotului), --
banda de trecere a celor filtre
FT JU1 FT JU2 se reduce (vezi figura
,
,- -
-

AUDIO
CI-1 B componentele electri ce pasiye
aferente, filtrul trece-jos comandat in
tensiune FT JU. Ampli fi carea
amplifi catorul ui CI1A este
de raportul rezistoarelor R3/RS.

- - ---,

00
2a), rezultatul fiind eliminarea
zgomotului. n cazul n care semnalele ;E
de o
amplitudine medie sau mare e,
din acest motiv zgomotul), n mod
instantaneu banda de trecere a celor \
FTJU2se o
(figura 2b), nemodificat !:i",
semnalul audio de pe cele canale _
L R. -n...... ",-.o
,
,
,
Se de oB F '"
a,fitrelo'r FTJU1 FTJU2 ____ ----1 l... - <n 10-
continuu de g Q ;:.... +
a blocurilor FTS, BCP F- 2 <o---..... ::::: _ t Q
BDA. n acest mod, nivelul tensiunii ;:
continue de a blocurilor
.
FTJU1 FTJU2 este stabilit automat ?>-A;J ,1>.:::)
n de nivelul .... ....
a semnalelor L +R
de Un alt bloc
electronic este ampl ificatorul
antilogaritmic (AAL), urmat de blocul
de (BA) care, prin iluminarea
LED-urilor, instantaneu banda
de trecere a filtrelor FTJU.
Schema a
de zgomot DANF este
n figura 3 (unul din cele
canale Se
semnalul audio ce
6 TEHNIUM. Nr. 6/1998
AUDIO

, , ,

0-1 f-o
in domeniul joase'
ale semnalului audio
capacitive ale condensatoarelor C4
CS valori foarte mari. Acest
lucru l a
amplificatorului CI1 B
unei surse de
1n acest caz,
amplificarea amplificatorului
CI1A este' de ci rca 20dB.
TEHNIUM Nr. 6/1998
100G
"P
. .,

, ,
, ,
",,.'"
00000000
JS O p O b O n a O
00000000
Igura
-n cazul semnalelor de

condensatoarelor C4 CS vor
cu
in acest caz, la
amplificatorului CI1 B apare
un efect de bootstrap, care
in final a valorii
R5. acestui fapt,
amplificarea lui CI1A pentru-spectrul
inalte devine mai
deci filtrul trece-jos
banda de trecere semnalele
de Pentru a modifica
de te a fillrului Irece-
jos FT JU, tranzistorul T1 (de tip FET)
a fost astfel amplasat nct
la semnalul aplicat la
intrarea neinversoare a amplificatorului
CI1 B.
7
n fi gura 2a este
alura benzii de trecere tensiune-
a FT JU, in cazul n care
tranzistorul T1 o
mare, iar
semnalele de
sunt atenuate.
n figura 2b este
in care filtrul FT JU "este
deci
a tranzistorului T1 este
"scurtcircuitnd" la
intrarea neinversoare a amplificatorului
CI1 B.
Se de
a FT JU devine 20kHz, iar n
acest caz semnalul audio trece
nemodificat spre montajului.
Semnalul de aplicat in grila
tranzistorului T1 permite ca banda de
trecere a fillrului FT JU fie
pentru orice spectru de
medii-inalte. Acest lucru permite ca
semnalele de
spre DANF nemodificate, iar
zgomotul care nu este mascat de
nivelul de la care zgomotul este
eliminat sau atenuat.
rn mod practic,
R27 nivelul tensiunii continue
aplicate la intrarea neinversoare a
amplificatorului C12, deci
implicit nivelul tensiunii continue
la acestuia.
Rezultatul este determinarea
punctului static de .asupra
valorii echivalente
a tranzistorului T1.
a tranzistorul ui T1 este
de semnalul "alternativ" de
care apare n de
spectrul de medii-nalte
proprii programului muzical sonor.
Componenta de
de la
amplificatorului CI2A, este
prin sesizarea amplitudinii
semnal ului audio de medii-
nalte preluat de la
amplificatorului CII B.
Blocul corelator de
(BCP) este format din grupul
AUDIO
D4C21 R39 apoi folosit la comanda
blocului comparator de niveluri, realizat
cu ajutorul amplificatoare lor
IC2C IC2D. Ele
din
diodele 05, 06, 07 care, la ei,
permite intrarea n stare de
deci iluminarea LEo-urilor.
semireglabil R37
a fost n vederea reglajului ce
instantanee de
a FT JU cu iluminarea
celor trei LED-uri anume:
- f $ 1 ,5kHz - ilurninare LED (R);
-f E 1,5kHz+10kHz- il uminareLED
galben (Y);
- f> 10kHz - iluminare LED verde (G).
Realizare reglaje
Montajul se practic
folosind o din sticlostratitex
placat cu folie de cupru.
O de cablaj imprimat,
care a dat rezultate practice foarte
bune, este in fi gura 4.
Dispunerea componentelor electrice
pe placa de cablaj este n
NOTA:D8 .D 11 = 1 N4002
'48

1 5 011 08
, ,
C22 1/2W

C23
01
33V
1W
:;1 TI
L : I 4
3
.
6



IOOOuF
35V
Figura 6
R47

1/2W
semnalele de R32R33D2C20. EI
fie atenuat chiar eliminat din coeficientul de al semnalului
banda audio. de aplicat n grila
Din schema-bloc a DANF tranzistoruluin T1 ,
modul n care se constantele de timp (timpul de
semnalul de al filtrelor FT JU, deschidere si timpul de revenire) care
destinat controlul ui dinamic al privesc filtrului trece-jos
acestora. Filtrul trece-sus FTS FT JU, n vederea
componentele de medie- de a de
ale semnalului de intrare L+R. zgomot (efectele BREATHING,
trece-sus este din WHEZEE etc.). Constantele de timp de
grupul R8R29R30R31C6C17 valori diferite au fost alese pentru
amplificatorul n orice
Grupul RC anterior a zgomotului de fond HISS.
este pi lotat de semnalul la O a doua cale de
amplificatorului proprie montajului. este din
IC1 B, care actualmente amplificatorul anti logaritmic (AAL)
punctul operant de realizat de amplificatorul
fc) a filtrului trece-jos FT JU. IC2B grupul D3R35R36, care preia
Amplit udinea nivel ului de un semnal de de la
este de ampl ificatorului IC2A.
R27, care in Semnalul la AAL este
urma unui reglaj manual ulterior redresat filtrat de grupul
8
figura 5. Se la
de cablaj s-a
sursa de alimentarea c'u energie
a montajului, a
este in figura 6.
n vederea unui montaj
ct mai complet, pe placa de cablaj
sunt conexiuni pentru
mufele de intrare de tip RCA.
Printr-o modificare
constructorul poate adapta la fel de
bine mufele de tip DIN. bune
ale circuitului integrat IlA4136 (in ceea
ce raportul semnal/zgomot,
de lucru etc.) l-au impus ca
o de a montajului ct
mai compactizat, deoarece el
patru amplificatoare
Se se poate
utiliza circuitul integrat TL084, dar
este necesar se efectueze
n cablaj in pni lor
de definesc cele patru amplificatoare
TEHNIUM . Nr. 6/1998
AUDIO
alimentare). r------------------------------,
realizarea a
montajului, acesta se n
interiorul unei cutii cu design Pe
panoul frontal se
R27. LED-urile
evident comutatoarele ce definesc
comenzile principale.
n vederea montajului ,
se sursa de zgomot pe care
vrem (o
care ulterior a
fost sau semnalul de la
radioreceptorul stereo, cu reglajul de
acord ''ntre posturi").
Utiliznd un amplificator de
de putere, se pune n
(auditiv, n boxe) zgomotul de
t ip HISS ..
R27. Ulterior se reglajul
acestuia , cnd zgomotul
"aproape dispare" (Ia limita de
a acestuia). aceasta se
R37, astfel
nct se iluminarea LED-ului
ca LED-ul galben (Y)
fie iluminat. Acest reglaj
definitiv, iar n de sursa de
zgomot pe care vrem se
mai pot face mici "de a
cursorului R26.
PROGRAMAREA N WEB
Autori:Kris Jamsa, Suleiman Lalani Steve Wawley
SOFTWARE / HARDWARE
data octombrie 1997
ALL Educational
o lucrare de mare utilitate oricui
mai bine arhitectura terminologia Web apoi la scrierea de
programe. programarea in Web poate extrem de
prin programului n mai multe rutine de si codificarea
, ,
rutine in parte, poate fi
Sunt prezentate pe larg protocoalele Web, reguli care permit
standardizarea modului de comunicare al calculatoarelor, lucrarea
accentund cu Protocolul de Transport Hiper -Text (HTTP) .
Lucrarea aspectele nceperii lucurului cu HTML, scrierea
unui server WEB simplu, a unui browser simplu, dezvoltarea browserului,
nceperea lucrului cu VRML, limbajul Peri, crearea de scenarii CGI n
PerI. Sunt tratate aspectele privind programarea n WEB utiliznd
Java Java Script, programarea n WEB utiJiznd VBScript Active X.
O carte pentru utilizatorii sistemului WEB, cel mai
mare rezervor de din lume.
WEB-ul , acest subiect fierbinte al de mil eniu, sistem de
global care permite calculatoarelor transfere date
hipermedia n Internet, nu poate indiferent nici un ci titor dornic
se informeze.
Realizat .montat, f------- - - ---------------- - --- --j
de zgomot DANF va fi de un real folos
amator de HI-FI,
posesor al unui montaj eficient ce
o a
program muzical sonor.
Bibiiografie
- Popular Electronics - aprilie, 1989;
Grupul Editorial ALL - Serviciul "Cartea prin

sau la
TcI. :01/413.16.12. 0 1/4 13. 11.58
01/41 3. 07. 15:
Fax:O 1/413.05.40
O P 12, c.p 107, AucurCSli
- Tehnium - 1980-1998; NOI ADUCEM
- de zgomot, Emil Marian, L _____ ___ _________ ' ___________ -'
1995, Ed. Teora.

A absolvi t Facultatea de
specialitatea
Aparate Electrice", din
cadrul Institutului Politehnic

A fost repartizat la Intreprinderea
Electromagnetica;
n anul 1981 s-a transferat la
Institutul de
pentru (LC.P.E.)
unde a ocupat succesiv de
(1983) , inginer
principal I! I (1986) inginer prin-
cipalI! (1993);
A ndeplinit de
de contract pentru de
TEHNIUM. Nr. 6/1998




ing. Emil Marian
cercetare di n domeniile:
transformatoare, prin
servomotoare de c. c.,
tahogeneratoare
compl exe de reglaj al puterii
transmise;
A obtinut 5 brevete de inventie;
n este profesor la
de specialitate din unde

desen tehnic;
A publicat cu subiect de

A debutat n TEHNJUM n anul
1982 a publi cat n prezent
n peste 100 de
articole;
Este are doi copii .
9
CQ-YO
M.F.
,
ing. Dinu Costin ZamfirescuIY03EM
a
este n figura 1, poate
produce semnale FM n banda de BOm
de radioamatori (3,S+3,BMHz).
Alimentat dintr-un singur element de
1 ,SV, el poate genera o RF
cU o putere de ci rca 10mW, cu un
consum de 10+12mA. de
lucru poate fi cu ajutorul unui
condensator variabil de 2x300pF cu
dielectric solid, folosit in receptoarele
portabile
dispozitiv de simelrizare i ntre
fider (sus), de simetrizorul1:1
cu tor de Se poate folosi o
long wire cu lungime
la Cv din figura 2) de 39m sau
chiar mai utilizand un mic
transmatch, ca n Pentru teste
se poate folosi antena transmatchul
"mare
n
(conform
ce n prealabil s-a
acordul reflectometru
pentru Zo=7Sn).
4K7 T1.T2, T3",eCI 078
.I
47nF
impare, dar care "rezonabile
n
,
a afecta grav inteligibilitatea.
Transceiverul este
industri al nu prea vechi , poate
FM n banda de 80m. Prin
urmare avem la un excelent
"receptor de test".
modul de lucru FM nu este
disponibil, dar posibi litatea de a
AM, nu se poate
ncerca semnalelor FM
improviznd un discriminator cu
Circo 10mA
""l
SRf -=- 1.SV
l2
Rl'
300K
88139
.
12K
124sp)

Cl
47nF
47K
loF
2x3DOpF
_l3
10nF IESIRE
T2

, .. 17nF
TI
88139
ln'
(lOsp)
IonFlnF

la condensatorul
variabil, se poate regla la
valoare (din
cu ajutorul miezului reglabil al bobinei
L 1. n pentru
alimentare o de baterie sau
acumulator de 1,SV, tot
montajul poale fi redus aproape la
dimensiunile unei cutii de chibrituri (mai
microfonul). Trebuie precizat de
la inceput deoarece nu
este suficient de o
"full size" raza de acoper ire a
este foarte montajul
dovedindu-se inutilizabil.S-a
precizare pentru a din
start apetitul de a-I utiliza ca
de supraveghere" Deoarece
de este
de 750., se poate utiliza o dipol
,J2 de 2x19,6m, cu cablu
coaxial cu de
750.. Este bine se utilizeze un
Anlno LW
C. C.
li
(IOsp)
,
+,2nF
lK
L __
.
Figura 1
antena LW
de utiliza
de calorifer a blocul ui,
cu 1 OmW nu produce TVI (hi!).
pentru o putere att de
modui'ile de lucru cele mai
eficiente ar fi fost CW sau SSB, s-a
preferat FM, deoarece este simplu de
realizat de SSB sau chiar de
AM), consum de piese energie
suplimentar, doar un simplu
amplificator de microfon care
mai de O,2mA. de
este de 5kHz, ca n
benzile de radioamatori VHF UHF.
Regulamentul de
pentru serviciul de
amatori din (iunie 1992)
permite modul de lucru F3E (telefonie
FM) n benzile de HF (unde scurte)
cu precizarea ca M:::;;3kHz. n alte
regulamente. mai vechi , se chiar
tt.f:::;;2,SkHz (sistemul NBFM pe banda
de 10m). Cei care doresc nu
de de
2,S+3kHz pot utiliza limitatorul AF cu
.... diode din figura 3. n acest mod se
distorsiunile pe care le poate
introduce tranzistorul T1 (AF) la
10
c.
- 350pF
l
-25uH
Figura 2 semnale mari. n real itate diodele
introduc ceva distorsiuni de armonice
I'n,
I'n,

ajutorul filtrul ui AFI (pentru AM!) al
detectorului AM. Este suficient se
asculte dezacordnd
receptorul AM cu kHz, la o
mai mare sau mai
de de lucru (cu 3+6kHz).
constata se pot puncte
de in jurul de lucru
la care demodularea se face aproape
corecl. Dar se face acordul exact,
distorsiunile cresc mult , la
a n
plus semnalul AF scade, $-metrul
maximum. in
aceea circuitele AFI convertesc
FM-+FM+AM este
pe liniare ale
flancurilor caracteristic ii de
a filtru lui AFI.
Detectorul AM cu este insensibil
la FM doar AM.
acordul se face pe
conversia FM- >AM este
de amplitudine este
avnd armonice pare n
D2
FIgura 3 . .
TEHNTUM Nr. 6/1998
-
CQ-YO
-'1- -_A,
- - - -
- - - I
, ,
, , , f

i I I

, ,
,
, '

, ,
, ,
r T
Figura 4
b). a).
special) . 1n figura 4 sunt prezentate
cele In figura 4a, plasnd
pe unul din fl ancurile
filtru lui, asupra butonului de
acord (punctele A sau B), conversia
FM---+AM este aproape
deoarece se folosesc liniare
ale caracteristicii
n figura 4b (acord conversia
FM---+AM este (se
o a
caracteristicii). n kHz ntre
punctele A B este ceva mai mare
dect banda de trecere AFI (n partea
AM receptorul are circa 6kHz)
Procedeul acesta, de
demodulare a semnalelor FM cu M
este un paleativ nu poate
suplini un descriminator
Autorul la nceputul
anilor 60, cnd lucra de zor AM in
banda de 20m a fost chemat de
o F care se auzea extrem de
distorsionat foarte sl ab,
era de ar
fi fost submodulat. Dezacordnd
receptorul la o ceva mai
mare sau mai
la corespondentului,
emisiunea s-a auzit dar n puncte
de a fost prima de FM
prin ... radio.
transceiverul poate
doar SSB, ncercarea de a
FM nu va doar in
pauzele de se poate '"auzi"
sub forma unei
Din acord se poate aranja avem
I l .5V
"zero dar semnalul audio este
total neinteligibil. Doar M<2,5kHz
sunt se cte
ceva .
Prin urmare, n modul SSB de
face doar acordul exact
(n lipsa Comutnd peAM
trebuie dezacordat receptorul (cu ci rca
5kHz). Pe modul FM nu mai trebuie
nici o Dac apar acum
distorsiuni, M este prea
mare, sau transceiverul este
proiectat pentru M=2,5kHz.
Folosind la emisie antena de la
transceiver, a putut fi
pe o de 1 km cu un
receptor AM portabil cu de
pentru radi odifuzi une, avnd
o la emisie f=3737,5kHz
fie pe 3735kHz, fie pe
3740kHz. S-a utilizat antena baston a
receptorului, deoarece
este foarte de lungimea de
in timpul serii, banda fiind
raza de s-a
redus. Folosind la un veritabil
receptor FM (t r ansceiveruJ
multimod) o
de este posibil ca
raza de lucru
Montajul poate fi utilizat de
radioamatori pentru QSO
locale, n cartier, emisiunea nefiind
de cei ce au receptoare doar
SSBICW
acum schema de
principiu. T1 este amplificatorul de
microfon, T2 este tranzistorul oscilator,
iar T3 este tranzistorul amplificator RF
"de
se modul de lucru
CW, etajul cu T1 se poate suprima
De la
emitorul
lui T2,
220
Figuro 6
T3 (inclusiv diodel e varicap BB139) se
poate manipula afimentarea, dar tonul
emisiunii nu va fi de prea calitate
(are "chirp"), deoarece etajul
separator (buffer) ntre osci lator (VFO)
etajul de putere (PA).
TEHNIUM. Nr. 6/1998
Cei care vor lucreze CW
(modul FM nu mai este posibil) vor
utiliza un cristal de n schema
oscilatorului, care va fi

1n schema din figura 1, VFO-ul
este de tip Clapp. se o
acoperire mai se poate folosi
doar o a condensatorului
variabil. Pentru a se verifica
oscilatorul a dispune
de un osci loscop) se va proceda astfel:
a) - se bobina
L 1. Tensiunea a
tranzistorului T2 trebuie fie de 0,6V
(O,7V n emitor 1,3V n
la curentul de
emitor nu este 0,7mA, se
eventual de 12kO din
b) se scurtcircuituJ
bobinei L 1. Tensiunea a
tranzistorului T2 se reduce la ci rca O,4V
(in emitor avem acum 0,9V de
Acesta este un indiciu
osci latorul si are la iesire
ci rca 150+200mVef'RF. n
tensiunea baza-emitor a
tranzistorului T3 scade tot cu 0,2V (de
la 0,7V la O,SV). Aceste cifre sunt
orientative, dar cu ajutorul unui
EF010e
1001(
470pF
Figura 5
instrument de coc. de cet 20kQN
pe scala de 5 sau 6V se poate verifica
att RF, ct a ampl itudinii
acesteia. Cele tranzistoare
primesc ntre emitor
tensiune RF la bornele celor
condensatoare de 2,2nF.
Etajul de are o de
filtru n, care armonica cu
aproape 30dB. Experimental,
armonica a doua "se aude" doar
plasnd receptorul portabil la mai
de 5m de antena de emisie. Cum
de este prea mare
este
Acordul filtOJlu n (al bobinei L3)
se face cu ajutorul circuitului din figura
5, care o
un detector,
La se 0,8+0,9Vef.
Randamentul este de circa
0,7+0,75.(pentru cu germaniu),
tensiunea RF ar fi de 1Vef
instrumentul va indica:
Il
1= (URFo1,41o(O,7 .. O,75)/O,1MCl =
(9,9 ... 1O,6)"A
Cei care vor exact
puterea vor verifica etalonarea cu
un alt voltmetru electronic RF. O
mai dar
este de a utiliza un semnal c.a. cu
50Hz. folosind un instrument
c.a. ca etalon nlocuind
temporar condensatorul de 4?OpF cU
47)lF (figura 5)
P = (URFe<'[V]/75Cl)o1000 (mV)
Bobina L3 se n
mijlocul benzii pentru
la !lA.
Bobina L2 este ca
de ei nu
este (miezul se introduce
complet). Bobina L2 are 24 de spire,
iar bobinele L1 L3 cte 10 spire,
bobinate cu ([10,1 mm CuEm, pe
carcase cu de utilizate n
modulul de sunet al televizoarelor
Electronica alb-negru cu circuite
integrate (bobinele sunt ecranate au
dimensiunile 1 Ox1 Ox15mm).
Tranzistorul T3 n
regim neliniar are nevoie de o
de de 75n. Filtrul
n este simetric nu face adaptare,
doar eliminarea armonicelor.
Ampli ficatorul de microfon este
gndit pentru un microfon dinamic de
Condensatorul de
47nF (ceramic) conectat la intrarea de
microfon (in paralel)
RF. Altfel , cablul de microfon poate
ca n anumite
este ecranat!) culege semnale
RF de la de radiodifuziune US,
care, detectate de dioda
a trazistorului T1, pot modula n

R1 se va regla ca
de al
tranzistorului T1 fie 0,7+0, 8V.
Aceasta tensiunea de
polarizare a diodelor varicap
88139.
L3 sau al transmatch-ului
Pentru modul de lucru FM, o alunecare
de 1+2kHz nu este
ntre T2 T3 se poate ncerca,
se intercalarea unui
repetor pe emitor cu un curent de 1mA,
cuplat din c.c. cu T2 (figura 6)
de 220n se alege
experimental (n tensiunii de
RF). n schema acest
etaj nu este figurat, economia de piese
fiind
de se
realizeaza cu ajutorul celor diode
varicap, care n RF sunt conectate n
paralel pe L 1.
Condensator ul de 1 nF se
scurt ci rcui t n RF
ntrerupere n AF. de 4,7
47 kn, precum condensatoare!e
de 1 OnF 1 nF consti tuie un filtru Irece-
jos RC cu celule, care ncepe
atenueze de [a 3kHz n sus. Astfel, o
parte din armonicele introduse de
diode le 01 02 (din figura 3) sunt
elimir1ate sau cel atenuate. Se
astfel un Kcl ipper destul
de rudimentar cu diodele)
se distorsiunile masive, care
apar la de
maxime. Amplificarea etajului AF este
de circa 25 ... 30 ori, iar tensiunea de
pe diode nu
O,4Vvv (circa 140mVef), in principiu
Dar diodele nu sunt ideale limitarea
nu este Diodele nu s-au
figurat n schema din figura 1,
deoarece microfonul nu
semnal mai mare de SmVef, pericolul
de nu
apare.
n final , cteva cuvinte despre
condensatorul C1 de cuplaj cu baza
tranzistorului T1 Este bine ca valoarea
CQ-YO
fie de
microfonul folosit de vocea
operatorului, astfel ca fie
favorizeze
nalte. Unele microfoane
aproape de
joase n mod evident Microfoanele de
(nu cele provenite de la
magnetofoane casetofoane) au o
de
(cam cu sub 1kHz. De
aceea, este cazul)
valoarea lui C1 sub 47nF se poate
realiza o de cea
pentru microfoanele de

Diodele varicap nu i ntroduc
distorsiuni importante, chiar la
de 5kHz, deoarece excursia de
capacitate este de circa
1pF. microfonul nu este suficient
de sensibil , pentru a nu se introduce
un alt etaj AF suplimentar, se pot
conecta 3 sau chiar 4 diode BB139 n
paralel. Tensiunea AF
dorite este mai
iar di storsi unile scad, deoarece
excursia pe caracteristica a
varicapului se reduce.
n figura 7 se o
de ci rcuit imprimat executat pe o
cu dimensiunile 9Sx55mm.
Componentele se pot monta "culcat"
sau picioare" de
dimensiunile pieselor de care se
dispune. Se va da
"masei" pe
a circuitului Este figurat circuitul
auxiliar din figura 3, precum circuitul
de din figura 5, care se poate
conecta la nevoie cu o conexiune
punctat).
n timpul acestui
circuit , antena se

t> .
El
r----
baleriei). Experimenta!, s-a constatat <)- - - - ill
alunecarea de a fost de :1'
negative n c.c.
(R1 nu este la +1,5V, ci la
colector), tensiunea de polarizare a
diodelor cnd tensiunea
de alimentare se n limite
rezonabile cu
cteva sute de Hz timp de mai multe .o lA
o- --<>
zile din cauza lipsei unui
separator, cu
conectarea antenei, cu acordul bobinei
12
Figura 7
TEHNIUM. Nr. 6/'998
'.
VIDEO-T_V_
o
. . ;.
DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (VIII)
ing. Naicu
ing. Florin Gruia
-urmare din trecut -
Din cu
ajutorul R101 '(10KQ) se
cul ege tensiunea de SOHz
cu ajutorul condensatorului C 111.
o redresare cu efectul
de SE a tranzistorului
Q101 , de tip 2SC945 aldiodei 0103,
de lip 1 N4148, se impulsuri
dreptunghiulare de 50Hz in colectorul
lui 0101. Acestea vor servi drept
impulsuri de tact pentru clock-ul
videocasetofonului
Ul tima a
transformatorului la
tensiunii de 5,1 V a.c. pentru
filamentului elementului
display. Se conectarea
punctului median virtual creat cu
ajutorul R111_ R112 la
catodul diodei Zener 102. In acest fel,
acest punct va avea un
negativ de de -6,SV. Acest
bl oc de alimentare este urmat de alte
cteva stabilizatoare prezenti te in
figura 3.
Pentru modelele notate
cu * lipsesc elemente:
C111, C112, 0103, R110 si 0101
(etajul formator al impulsurilor de 50Hz,
pentru ceas) .
Pentru modelul notat cu ** esle
observatia de mai sus, ct
si modificarea de la retea
care, se poate face n variante,
cu ajutorul comutatorului SX2-6D,
pentru tensiunea de 110V sau
pentru 220V (conform figurii 4).
PRST.VTG
PRESET VOLTAGE.
Din tensi unea de +15V, cu
ajutorul tranzistorului regulator serie
0105, de tip KSB772, se obtine
tensiunea de +12V (PC
12V). Tranzistorul 0105 este montat
n conexiune Darl ington cu 0106, de
tip KSC945, care are montate n
dioda de ZD 1 04 de tip
RD12E82 (Uz=12V), n serie cu dioda
de compensare 0109 de tip
1N414S.
Cu ajutorul tranzistorului
regulator serie 0109, de tip
KSC232SY, se obtine tensiunea de
+9V (PC9V) din tensiunea de +12V
(AL 12V). Tranzistorul 0109 are
montate n dioda de
Z0105, de tip R09, 1EB2 (Uz=9,1V)
n serie cu dioda de compensare
0110, de tip 1N414S.
Polarizarea bazei lui 0 109 a diodelor
0110 si Z0105 se face din tensiunea
de +12V (PC12V) cu 0105)
prin intermediul R125 de
270fl.
tensiune de de
9V este de tranzistorul
regulator 0107, de lip KSC2328Y, n
emitorul se obtine tensiunea
de 9V. Cu aj utorul
electronic realizat cu
tranzistorul 0110, de tip KSA928 ,
tensiune de +9V se n
cazul (REC9V) . Comanda
bazei lui 011 O se face cu ajutorul portii
logice 0111 (un tranzistor logic) ' -
KSR1004, la comanda nregistrare cu
ntrziere (OLYO.REC).
-
Qm
PC "(lAM ..
0110
,W
Tranzistoru l 0112, de tip
KSA928, un rol de
dar pentru tensiunea de
5V care se de data aceasta n
cazul la comanda OLYOPB.
se
logice 0113, de tip KSR1004.
JVC HRD171 ElEG
JVC HR-D180 E/EG/EK
JVC HR-D230 EG
Schema de principiu este
n figura 5. Blocul de alimentare este
din n prima parte
se transformatorul de retea,
redresoarele , sigurantele fuzibile si
condensatoarele electrolitice de fillraJ.
n partea a doua se
stabilizatoarele propriu-zise, realizate
cu ajutorul unui integrat stabilizator
specializat.
Blocul de alimentare
tensiuni.+12V (UNSW
12V), +12V (SWD 12V), +SV (SWD
SV), +12V (MOTOR), +4SV, +17V
(UNREG 17V), 30V, 4,SV c.a.
Blocul se de la
posibilitatea de
a se adapta cu ajutorul unui comutator
(S1 01) la tensiuni: 11 OV,
127V, 220V si 240V. Pe circuitul
o de
F1 (315 mA) o
de filtraj antiparaziti LF1, LF2 si C101.
n interiorul transformatorului de retea
mai o (T:F.)
ntre pinii 4 5, care se arde
la temperaturii periculoase.
rea a
lransfonnalorului de T101 are trei

n -,
CIJ'

=-
,W
'".
QIOb 11)'

O'> , _o
W <SC2J;>!V <SC9',
"
=
.

PC W DAM I'C INe ..

,
" '
,
.
."
r= " :..
,
'00 .
&
0>.
L
'"

m
c'".
: 23

-





O"
i '11> I z>(U' =

}

"'" ". 1/101
.,,,
c',,- ,.oI , ..: OY
IIW
il'f
-
<"
, PC\>I
g >,Iv
.' P,-'"
,
D"'_
< r. '"
,
1
>
0,'
""2
]
... " x"'
"""02! OS>.02e
"

0'"

,
]
," W .

.
T
""
,.;9 .,
"
"

C -<:l.iOMC C.-::IIOO.
Qll'
.p
1.:111

Ql'l _JI'OOn IA
<S/llOO< aI 'tI)<
SAMSUNG
Rg.ro3
TEHNIUM. Nr. 6/1998 13
o
;, . ",
CIOl

AC INPUT
H1GH VERSION 22OV/SOHZ
lOWVERSION IIOV/60HZ
Figura .:1
,
' 6
prize, adaptarea la
tensiunea retelei.
Secundarul are trei
dintre care una cu
Prima
ntre pinii 10 12, cu priza
la pinul 11 , puntea
redresoare DS1 , de tip S4VB10, prin
intermediul fuzibile F2 (2A).
La bornele condensatorului electrolitic
de filtraj C3 (3300)JF) se
tensiunea de 18,2V care se
circuitului integrat specializat
le1, detip STK5481, la pinul B. La pinul
6 se obtine tensiunea de
12V care ajunge la conectorul CN1 prin
intermediul unei fuzibile
notate CP1 (ICP - F10), de 100mA.
tensiune este
(UNSW 12V). lntern, n IC1, tensiunea
de 12V este de un comutator
electronic actionat de comanda
PQWER ION/OFF la pinul 5. La pinul
4 este de tensiunea de 12V
(SWO 12V), a
se poate constata in punctul
de TP2. Si tensiune
este cu 'o
CP2 (ICP - F15) de 150mA.
Tot din prima
(pinii 10 12 ai
t ransformatorulu de se
un redresor
realizat cu diodele 01 si 02,
de tip 10E2. La bornele
condensatorului electrolitic de filtraj C2
(2200!lF) se tensiunea
de 18,SV care se la pinul11 al
lui IC1. La pinul9 se tensiunea
de +12V la
motoarelor(MOTOR 12V).
impotriva supracurentului se
cu CP4
(ICP - F20) , de 200mA. Acest
stabili zator are un curent de
prepolarizare adus la pinul1 O de
rezistoarele R6 si R3, de la tensiunea
de 5.1,2V. Filtrajul este asigurat cu
condensatorul C6 (1
Tol di n punctul comun al
rezistentelor R6 si R3 se ia un curent
de prepolarizare prin intermediul
14
rezistentei R7 pentru sursa de
stabilizare de 12V, Acest
curent se introduce n IC1 prin pinul 7.
De la priza prin
F3 (1A), curentul
filtrat de condensatorul electrolitic C4
ajunge la pinul 2 al lui IC1
(8,8V), la pinul 3 fiind
tensiunea de +SV (SWO
SV). aici ntlnim o
de CP3 (ICP - F1S), de
150mA. Tensiunea de SV se poate
constata n punctul de TP1 .
A doua
este la bornele 8 9 ale lui
T101. Acesta printr-un
rezistor de R2 de 10.0 (F.R.)
redresoare de
opuse. Primul redresor de
tensiune este real izat cu dioda
04, de tip ERA15-02 la
bornele lui C5 (47J.1F) o tensiune de
VIDEO-T.V.
+51 ,2V. Ea este ca atare la
conectorul CN1 +45V) .
AI doilea redresor este reali zat
cu dioda 05, de tip ERA 15-02, la
bornele lui C7 tensiune
de -48,9V. Aceasta serveste
drept tensiune de intrare pentru
stabilizalorul de -30V realizat cu
ajutorul tranzistorului regulator serie
01, de tip 2SA720 (Q, R, S).ln circuitul
de colector se o de
R4, de 220Q (FR). Baza are
ca de pe 06, de tip
HZ30-2 (Uz=30V), n serie cu dioda de
compensare 013, de tip
MA161 .
Ultima
intre pinii 6 7 ai lui T1 01,
l a filamentului
elementului display.
- continuare n viitor-
u,
" -
SIOl ''''' ...,
I

:ru<;D! _ _ I I
I _ __________ J_ _ __ ___ :
, - -.... ,

,
,
!!iI!.l, , 1 t:
u 7 K: fi
--- .,
, , ,
""
j(-
::'o
N,
V
"
"



=

"
,

, , , , ,
J,:

, , , ,

"
,


I<mo
-=
'3

j;"
'"
'M m
'.

.M fii 0111E1lC.M Ha tR-m3Cf'G . ..oI>IJftU
Figura 5
TEHNIUM .Nr. 6/1998
LABORATOR
MILIVOLTMETRU ELECTRONIC
ing. Florin Gruia
Printre domeniului
audio al electronicii a ex i stat >
ntotdeauna pasiunea de a construi cu
mij loace propri i cele mai diferite
montaje sau chiar aparate din acest
domeniu. Dar mereu conslnJclorii s-au
cO[lfruntat cu lipsa de de
de laborator, care ajute la
construire atesteze rezultatele ei.
,

-
I

I
I
Un generator audio, un milivoltmetru,

1"
>
E
o o
-

-

NN
V0
000
N
o";

' o


0-
"-

o
Q
VI10
"
-6
- - - ------- -------

0

-
"

rr
- ,'"
,.., ......
N _ NO
QN o-
l'
"'-.
NOO

1'
,----
o de tensiune un
wattmetru au fost ntotdeauna un vis
greu de atins pentru
electronicii audio_ Dar am putea
realiza cu mijloace propri i un mic
laborator audio, folosind scheme
reproductibile componente
electronice la oricui?
r - - - - ----- ------ - --------- - --
i n prezentul articol voi prezenta (
realizarea relativ a unui astfel I
de aparat, un milivoltmetru electronic:
cu profesionale. EI a fosll
realizat de autorul articolului in anul .. . :
1978, si de atunci I
' :
Ca schelet de am folosit I
structura milivoltmetrului IEMI E0402, :
la care au fost modificate diverse 1
subansamble s-au introdus etaje noi.
Ca date tehnice putem enumera:
- domeniul de al tensiunilor:
1mV+300V;
- eroarea de (f= 1kHz) . I
1 %(cap de
- de intrare: 10Mnl1 3spF :
(mV) 10MQ 11 18pF (V); I
- de 1 mV, :
intrarea Min vntB:
- tensiunea
I
I
I
I
I
I

,

,
I
-"
.- ,
I
I
I


o",
I

I
I
I
I
I
I
O"
I
'"
I
I
I
I
I
I
I
w

,
o>
' o

:

,
,
II"
u

,
85
."

<""l


,
Q-
-o8i;
u u -;;-
>

,
'"
.,;
+ :.s --
o

" -
-"
- v


o '"
" -
l'

>

,
-. 00
1'
v 'o
>7
-
0-
+

" -
-,
+
'" 1"
"


"
",0
o.
Il> u -
'" z

-


" o
"N
ON
I
YI'
I
I


I
ci
I
I
1"
I
00'"
-"
I
"- I
I
(;
I
1"
I

I
I
1"
I
l '
I
I
I
I
I
I

,

I
I
m
-,-
-o-
,
"'-, I
,>-
u.u
---
i!
'"
I
I


--- I
I
I
U
:S: SOOV;
L ___ __ ______________
------1 I
- domeniul de (-3dB) = I
SHz+2MHz:
- puterea SVA;
- nominale de
+soC++40C;
I
-instrument folosit: microampermetru I
cu ac de 100jJA

- iesire de monitorizare a semnalului I
. .

- calibrarea la cap de cu : _____ ____ ___ _
semnal etalon; 1 - -
- trecerea semnalului printr-un filtru I 't: I
" taie jos" ( LF.CUT) , care I
zona de joase. t- -t.
I
,.
n special zona de brum rezidual. in
TEHNTUM Nr. 6/1998
o
o
-o
"'"
1"
ON
,
" 1"

"
-
o
I
u
MI
,
o g g g
... ______ J
",.
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
-
e
o
.Q>

B
I
I

I
I
I
I
I
I
''0
I
- ,
I
I
I
,. J,
3
15
acest fe l se pot face
referitoare la diverselor circuite
a la ponderea
semnalului perturbator de

- raportului semnall
zgomot cu ajutorul unui fil tru
psopfometri c, care ne o imagine
mai asupra zgomotul ui de
audio;
- fol osirea unui f ilt ru "trece
acordat pe 1000Hz. uti l la
de la
magnetofoane sau casetofoane.
Voi descri e schema pe blocuri
ci titorului
dect le cap la cap. La fi ecare
bloc
individuale, ele fiind utile la al te
apli catii ale montajelor respective.
, C2
CI 3 .. 10pF

R1
,
Jfp
lQnF -r-
Figura 2
BLOCUL DE INTRARE (figura 1)
Bl ocul atenuatorului , blocul
de intrare
Datele tehnice sunt, n principal,
cele de intrare generale. Atenuatorul
de intrare are trepte: mV V a
cte 6 fiecare. CondensatOnJl C1
(O, 1)..lF/1 OOOV) trebuie fie de foarte
calitate se Toate
fi rele, de la mufa BNC la condensator





S-a la 20 noiembrie 1947,
la
A terminat liceul MSrSava",
n anul 1966;
A te rminat Facul tat ea de
n
1972,
A lucrat in la de
tel evizi une rad iodifuziune
de Radio Televizi une
DRTV) Topolog, jud. Tulcea intre
anii 1972-1975;
intre 19751977, a lucrat tot la
DRTV, unde a amplasat de
televiziune si translatoare TV;
(care e bine fie lipit chiar pe
si comutator trebuie ecranate.
Int regul bloc se ntr-o cut ie
ca o (linia
montajul delimitat de linia
fiind executat pe un circuit
imprimat circular existent ntre cele
ale comutatorului K.
Punerea l a l a a
nt regului montaj se face prin masa
LABORATOR
mufei BNC. Nu se puneri Fg.Ja 3
multiple la din cauza
"vagabonzi
H
prin masa c'O Cl"'
si a aparitiei "rezistentei" ntre w..s.o.. - -o 0<6.,
" "- , _ WJI.)
diverse puncte de intre prima M O c5 o: -
de atenuare (primele 6 C400
1

ale comutatorului atenuator) '\,I'S!
cuprinznd zona -+ +., O -$-
1 mV+300mV, si a C9, TI
1V+300V, ( ....... ' J O 0.
"
R1 =10Mn cu tip .H, R'4 - '- , 12';
MLT, care cu R2 lMSA.- -o .Q Q p,':o
R3 (10k.Q) semnalul de 1000 ori.
Semi reglabilul R3, care la
divizarea 111000 este
recomandabil fie ceramic, pentru o
stabi l it ate n ti mp.
Condensatoarele C2 C3 la
compensarea n a
conform figurii 2.
parazite
Cp ale montajului, la nalte
raportul de divizare nu se va mai
constant , nalte f iind
defavorizate. De aceea, s-a montat n
par al el cu Cp condensatorul de
mascare C3(10nF) a capacitate
este mult mai mare a lui Cp, n
Figura 4
acest fel, valoarea l ui Cp nu mai
Pentr u compensa rea
s-a montat condensatorul
trimer C2 (3+10pF) din a reglare
se raport de divizare,
att la joase c la
inalte (MHz).
Pentru etaj ului de
int rare mpotriva supratens iunii
accidentale diode 01 02
care nu permit tensiuni i de
O,7V pentru ambele Pentru
tensiunea de O,7V
e prin a




Pasionat de domenii le electronicii
clasice: radio, audio,
magentice,
design,
A proiectat realizat scheme
de proprie numeroase
aparate electronice utile n practica
constructorilor

ntre 1977- 1988 -
la ICE, laboratorul de radio
UUS, unde a proiectat diverse
subansamble de radio cu
cu
ing, Florin Gruia
Din 1988 n prezent este
inginer principal la ISPE (Institutul
de Studii Energetice),
unde se de teh nica de
A publi cat numeroase articole n
revistele Radio TEHNIUM;
o biblio-
grafie de Manuale
standarde, specializate ,
cataloage , in domeni ul
vi deocasetofoanelor, televi-
zoarelor, radiourilor bunuri lor
el ect ron i ce de l arg consum
(magnetofoane, casetofoane) ,
conform principiului "un defect
este pe rezolvat
posezi
A participat la
la sesiunea I. C,E.
16
calcul; Este are un copil.
TEHNIUM Nr. 6/1998 "
'.

LABORATOR ===============================
diodei 02 care se deschide nu mai
permi te acestei tensiuni.
Pentru un
montaj realizat cu tranzistorul T1 a
este de
R10. Prin reglare
n emitorul lui T1 se
tensiunea de 4V. Catodul diodei
de 01 fiind legat la emitorul
lui T1 va face ca dioda se
la tensiunii de 4V, limitnd
n acest fel semnalul. Deoarece la
deschiderea diodelor curentul poate
lua valori distruct ive, introdus
serie de limitare a saltului
de curent, respectiv R4 R5. Pentru
compensarea efectului lor
parazite s-a introdus n paralel pe R4
condensatorul C4. Tranzistorul de
intrare este de tip cu efect de
MOS FET, fiind de tipul BFW10, sau
preferabil BFW11, deoarece are
zgomotul propriu mai mic. Acesta este
n montaj repetor pe
I
R7 grila. R16
R 17 tensiunea de lucru
(polarizarea), respectiv
curentul prin FET. de
R12 R13 sunt decuplate sever
cu C7 (220).lF) impotriva
zgomot provenit din propria alimentare,
sau mpotriva de
cu celelalte etaje de
amplificare prin circuitul de alimentare.
Deoarece de intrare
in FET este de zeci de megaohmi,
practic de intrare n aparat
este de de intrare R1 ,
R2 R3.
Circuitul de intrare spre grila
FET-ului este ntrerupt r;le cOmutarea
NORMAUCALIBRARE. n momentul
etajului de intrare i se
aduce un semnal etalonat ca
amplitudine, acul instrumentului ,
trebuind devieze la cap de n
zona cU "CAL."
- continuare n viilor-
Your Internet Business Solution
"
IExplorer
E-mail
ni'''"' rn e t
(t
,.
I
.-.J
WebTalk
-
Numai prin noi acces la
t
nternet din cu vite:J
4 si costuri minime! LJ
... '
InterComp
L
Te1: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
http://www.starnets.ro
TEHNIUM. Nr. 6/1998
Netscape

RcalAudio
TeinetlFTP

,
EDITORIALE
Editura ALL
EDUCATIONAL SA
pe GHIDUL
UTILIZATORULUI DE p.e., de
Lawrence J. Magid, o foarte
lucrare de
acopere toate aspectele
ale unui
calculator personal compatibil
IBM.
intr-un stil relaxat,
lucrarea
toate
necesare pentru un utilizator de
PC, pornind de la
calculatorului , la diferitele
categorii de soft, la
sau
recuperarea unui
deteriorat.
Lucrarea este
pe mai multe Capitolul de
Orientare I introduce pe cititor
n lumea PC-uri lor.
Asamblarea unui sistem care
descrie princ i palel e
subansamble ale unui PC,
de utilitatea acestora
modul de alegere. Capitolul trei,
referitor la Regulile drumului
modul de lucru cu
calculatorul, cum se
se etc.
Aprovizionarea cu
programe n
continuare cum
programele de care
nevoi e.
pentru DOS
pentru Windows , aflate la

detaliate pentru
uzuale pe un PC (rularea unui
program, consultarea
de pe hard disc
etc.).
Cartea o
lucrare de tip ghid, de nivel
fiind foarte
celor care vor se
in domeniul fascinant al
calculatoarelor.
17
Unul dintre aparatele necesare
laboratorului eleclronistului amator
constructor de echipamente de
este, pe
osciloscop, distorsiometru voltmetru
electronic, wattmetrul de
Acesta este necesar
att n etapa de reglare a
ampl ificatoarelor de putere, ct la
puterii reale a
ampli ficatoru lui construit. De
asemenea, esle util n de
depanare a amplificatoare lor de
sau la
puterii pentru corecta adapatare a
audio.
IN Rl

82 Klo
R2
hK3
.
3.
R3
210
IW
lOhm
. .
Un astfel de aparat trebuie
puteri ntr-un domeniu
suficient de larg, propria
cu valori standardizate, banda
de a semnalului
benzii audio
de un control auditiv al semnalului
n jud. Alba,
la data de 22.03.1951;
Absolvent de liceu i n anul 1970,
in
Absolvent al Postliceale de
specialitatea
dozimetrie
n anul 1972;
la Institutul de
Inginerie Departamentul
de Securitate
din 1972;
profesionale in
domeniul
18
LABORATOR
WATTMETRU DE

Schema unui astfel de aparat
este n figura 1.
Principalele caracteristici sunt:
- dome"niul de 0+ 150W, n
trei subdomenii SW, SOW 1S0W;
- sau cu
valorile standardizate de 40, SO
16<1;
- domeniul de SHz+70kHz
1dB;
- difuzor incorporat cu posibilitate de
decuplare.
Principiul de este
foarte simplu. Puterea de a unui
amplificator de este
,
Alexandru Zanca
tensiunii pe este o
expresie a puterii de
Din de mai sus deducem
scala aparatului nu va fi
Cu ajutorul comutatorului K2 se
tipul sarcinii, cum

1 - 4 Q intern;
2 - 6 il intern;
3 - 16 n intern;
4 - 4 .o extern;
5 - 6 il extern:
6 - 16 n extern.
Parte din tensiunea de pe
de sau
este cu voltmetrul
o. NorA: Dl , D2=AAl l l ;AAl18;AAl19.
420 K2c
R1
350
K20
O.
250
O.
600
K2b
Figura 1
de
P=U'/Rs (1)
unde:
P - e ste puterea de a
amplificatorului, U - este tensiunea de
la bornele sarcinii, iar Rs este
de Valoarea
Alexandru Zanca
efectelor biologice ale
uA
+
l OOuJV1in
de curent alternativ realizat cu diodele
01 02 pe instrumentul de
1, calibrat n watts.
Scata de se
cu comutatorul K1 cum
1 - 5 watts;
,



2 - 50 watts;
n TEHNIUM n anul
1961, n care are publicate
peste 50 de articole din domeniul
audio, laborator, foto;
A parte din colectivul de
redactie al revistei RAD IO
(actualmente RADIO-ROMN) ;
Pasiuni : muzica. fptografia,
aeromodelism;
actuale pr ivind
nregistrarea redarea sunetului,
el ectronica de
laborator etc;
nucleare; Este
TEHNIUM. Nr. 6/1998
"

LABORATOR
3 - 150 waUs
cele trei scale fiind trasate separat.
Cal ibrarea se face un
aparat industrial pe fiecare in
" ,

. O"
4. .1.

Figura 2
urmare din pagina 23 -
Prin intennediul
P2 se semnalului
modulatar int re 0,1 SHz .
P3 frecventa
semnalul ui bi fazic. Tensiunea de
control P3
poate proveni de la sursa de
al imentare a montajului sau de la
generatorul de semnal sinusoidal
realizat cu XR2206. n primul caz,
reglaj ul se face manual, iar
in cel de al doilea caz se
baleiaj ul automat.
Pent ru punerea la punct a
generatorului bifazic prezentat mai sus,
sunt necesare un osci loscop un
digital.
Se cursoarele
semireglabilelor la cursei,
cursorul P1 se
la Se osciloscopul
la terminalul 2 al ci rcuitului integrat
XR2206. P2
de la un la
semnalului vizualizat pe ecran trebuie
varieze ntre aproximativ 0,1 SHz.
Pentru
de SHz, se SR1
TEHNIUM Nr. 6/1998
parte, de fiind reglat din
semireglabi lii R 13+R15.
de R4 R5 se vor bobina
neinductiv pe de ce
la unui semnal
sinusoidal cu ct mai
Se comutatorul S 1
in M rursorul
P3 in extremitatea de sus (n
Se SRS cnd
sau oscloscopul
conectat l a una dintre
generatorului bifazic frecventa
de 48O+5OOkHz. Se cursorul
P3 in extremitatea de
jos se SR4 l a
de 1S+20kHz.
limite de au
fost fixate
considerente:
de SOOkHz
valoarea a
de tact pentru cele mai multe
cirruite integrate folosite in liniile de
ntrziere;
- de tact de 15+20kHz
procesarea semnalelor audio
cu de 7,S+10kHz
(conform teoremei
valoare pentru din
domeniul efectelor sonore.
Se trece comutatorul S 1 in
A, iar cursorul
F
vor fi rigid de cutiei. Nu se
dau detalii constructive pentru aceste
deoarece acestea depind de
tipul srmei folosite la bobinaj. Acestea
se vor monta separat de celelalte
componente, intr-un loc cu o
Comutatorul K2 trebuie
suporte de cel SA, la
tensiuni de cel 100V.
Montajul se va realiza n
maniera Conductoarele ce
bornele de intrare cu comutatorul
K2 vor avea diametrul de cel
3mm. R6+R9 vor fi
montate direct pe comutatoarele K1
K2, iar R10+R17 se vor
monta pe o rigid de
cu acces la semireglabiJii
R13+R1S. Diodele 01 02 vor fi
montate direct pe instrumentul de
Acesta va fi de 100JlAcu scala
de dimensiuni suficient de mari
pentru ca citi rea celor trei scale se
comod. Eventual scalele se vor
calibra in decibel i. n figuril e 2 3
este posibi la asamblare
a aparatul ui. Dimensiunile
la alegerea constructorului
amator, de gabaritul pieselor de
care dispune.
P2 se la extremitatea de jos,
unei viteze
de baleiaj, care permite
de a semnalului
generat de VCO-ul din CMOS 4046.
Se cursorul P3
la extremitatea de sus se
SR2 cnd
maxime atinge valoarea de circa
SOOkHz. cursorul
potentiometrului P3 in extremitatea de
jos, se SR3 cnd
minime atinge
valoarea de circa 20kHZ. reglajul
se face cu
P3 de la un la
face ca domeniul de baleiaj
varieze ntre 2,5:1 25:1. Trebuie
precizat cu
profunzimii de baleiaj, are loc o
deplasare a domeniului de
baleiat.
n final, se modificarea
profunzimii de (de
deplasarea domeniului de
intre O 100%, prin
P1 .
- continuare n viitor-
19
4--
cu patru cifre
prezentat n acest material este capabil
la valoarea de 9999.
EI are o extrem de
un gabarit redus, putnd fi plasat n
spatele panou lui frontal al diverselor
aparate electronice Astfel, el poate fi
incorporat n
periodmetre, contoare de timp etc.
+ 5V
R

18D
CI
MMC22926

1 , DD
:::;:;66nF
I ENABLE
t ISPLAY SElECT

e l Rl
l K5
25V "3"
R2
WK
INo-__ 4 __ '''I
2
CLOCK

Figura 1
Montajul prezentat n figura 1
n principal circuitul integrat
realizat n tehnologie CMOS, de tip
MMC22.926_ Acesta este un
de patru cu
multiplexate, destinat comenzii
cu 7 segmente (cu calod
comun). Capsula circuitului integrat
MMC22.926 (MM74C926 - National
Semiconductor) este n
LATCH ENABLE
Dl S?LAY SHECT
AQllI
Vs.s[GNOI
20
MMC22Q?6
MMC22927
MMC22928
Figura 2
LABORATOR
CU PATRU DIG ITI
figura 2 DIL cu 18 pini).
Modulul (contor)
prezentat poate avea trei variante
constructive:
- modul echipat cu MMC22.926,
la care C.O. (Carry Out)
pentru montarea n a
trece n starea sus
(HIGH) cnd se atinge nivelul de
O.P.1 D.P.2
,
ing. Naicu
observa timpul "mort" de 1/3 din
valoarea perioadei (T) care o
mai vizibilitate a cifrelor n
momentul
Tensiunea de alimentare a
circuitului integrat este recomandabil
fie nt re 3V 6V (nominal
SV), iar consumul maxim este de
40mA.
O.P.3 O.P.4
jOIGlTl (A) jOIGIT2(BJ jOIGIT3(C)
R3 ,.R9
L' L' L'
(yn
'1>
L'
14
Aoutr7 ___ t.(.)Tl Rll Iv 12
Boul ' 11(5 '!J I 1115 '!J
R12
TK5
RI3
lK5
C '"
- -
-:- -:--
11 .14=8C547B
6000,
la 9999;
- modul echipat cu MMC22.927,
la fel ca primul, cu
faptului prima MSD (Mos!
Significant Digi!) se mparte la 6, in
acest caz, nu la 10. la pinul 12
de intrare (CLOCK)
este de 10Hz, display-ul
minutele, secundele respect iv
zecimile de secunde, n forma: 9:56.9. ;
- modul echipat cu MMC22.928,
el la fel ca primul (cel cu
MMC22.926) , doar MSD se divide
cu 2, n acest caz, nu cu 10 (ca n
primul caz). Carry Out se
la nivelul de 2.000,
trecnd n starea sus (HIGH) revine
n starea jos (LOW) doar cnd
este resetat. Cu acest
circuit integrat se poate, deci, realiza
clasic, cu
n figura 3 este
cronograma multiplexajului acestor
circuite integrate din care se poate
Schema bloc a circuitului
integrat MMC22.926 este n
figura 4. n structura acesteia
patru zecimale montate
n patru circuite "Iatch", un
multiplexor circuite de putere
capabile comande di rect
segmentele
Schema se
de la tensiunea de SV
(plusul sursei la pinul 18, iar masa la
pinul 9 al CI-MMC22.926). Consumul

, ,
Aj 01:1.;32
T/32 +f+
B :h :
,
I

, ,
,
O T/
32
=+L
Figura3
TEHNIUM. Nr. 611998
LABORATOR
mont ajul ui in de
de LED-ur (segmente) aprins,
ajungnd la max. 1S0mA.
Semnalul de intrare (impul surile
negative de se la
pinul12 al circuitului integrat (CLOCK).
cu cate o
unitate pentru fiecare front descendent
al semnalul ui de intrare.
Pi nul 5 al circuitului integrat
(LATCH ENABLE) este intrarea de
a ci rcuitelor interne,
astfel: intrare este la
nivelul "SUS" (+5V)
iar
intrarea este la nivelul "JOS"
la
valoarea pe care o aveau n momentul
nivelului pe intrare
de memorare).
Pinul 13 al ci rcuitului integrat
(RESET) este intrarea de punere la
zero (de resetare). sunt
aduse la zero cnd intrare este
n starea "SUS" (+5V). Cu
ajutorul pinului 14 se
conectarea i n cu un alt

folosite sunt de tipul
de 0,5 inch cu catod comun.
Se montarea
circuitelor integrate a pe
socluri.
Punctele zecimale (DP) ale
sunt neconectate,
dar, in de
acestea se pot conecta in mod
permanent sau printr-un comutator la
pl usul sursei de alimentare (printr-un
rezistor de circa 1800, notat pe
cu R* nefigurat pe cablaj).
TI
o
Tranzistoarele sunt de t ip
BC547, BC548 sau 2N2222A.
Cablajul montajului este dat in
figura 5. la cele patru
duse de la colectoarele tranzistoarelor
la pinii
Facem precizarea deoarece
circuitul integrat nu este cu
tensi unea pe intrare
(pinul 12-CLOCK) nu trebuie
valoarea de 15V.
Bibliografie
1. Le Haut-Parleur, nr.1853 (15
octombrie 1996);
2. Elektor nr.7-8/1992;
3. Electronique Practique,
nr.198 (decembrie 1995), nr.203 (mai
1996);
4. Data Book - Mos Integrated
Circuits - Third Edition, 1991-1992,
Microelectronica SA
RESE l
CARIlY
OUT
Y
"
"
,
il
I I "0
/
/ .
il il
10 :10
/ V
/ .
"
NOTA: Seria pe care
o cu acest material va
continua n viitor al revistei cu
un flexibil , care poate face
parte dintr-un aparat mai complex sau
se poate utiliza ca atare. Vom prezenta
n numere ale revistei
cteva performante,
extrem de necesare in laboratorul
electronist. Schemele
vor fi unele
simple (cu mai putini digiti) la
constructorilor la
variante complexe, cu de
la zeci de GHz.
de sursa de tensiune.
aparatul de generatorul de
semnal osciloscop, unul dintre
aparatel e indispensabile n practica
electronistul ui nici o

il
MMC22926

10 I
"
CL<
V
"
BCO la 7SEGMrNT
O!'COOER ANO ORMI"IS
"
"''''''
SElEe l 4-51T ..,11 ..,11 HI1

o
b
c
d
e
I
9
H LAIC
ENABl E
"""
"'"'
Cou
,
DD'
,
,
,
GN
li
., D
lAiCH
r.
lATCH lATCH lATCH

r. le rD
.
.;;
-
..... ll'lfXE.
r0-
ase
-
FIgura 4
'12
Figura 5
TEHNIUM. Nr. 6/1998 21
_-
DJ
- urmare din trecut -
Pentru regl area etajului de
(MARKER), se
digital la terminalul 11
al CI3 XR2206, voltmetrul digital in
PM2 osciloscopul la OdB.
Comutatorul S1 se trece n M.
Se cursorul
P1 n de
jos (spre SR7). Se SR7, care
limita a domeniului
vob ul at, se pe
valoarea de 20Hz. Se
cursorul
P1 n de sus. Se
SR5, care limita a
domeniului vobulat, cnd se
pe valoarea de
20.000Hz Se P1 'I a
cursei se SR6
cnd va indica
630Hz. valoare corespunde
mediei geometrice a domeniului 20-
20.000Hz sau altfel spus,
la mijlocul celor zece octave
acoper ite de vobu l ator. Din
considerente practice, SR6 poate fi
reglat la citi rea pe
a de 1 kHz, deoarece
aceasta este de des
Celor trei ale cursorului
P1 (sus, mijloc, jos), (e corespund pe
voltmetrul digital valori:
2,1V; O,65V; O,5V.
+2.1V
+O.SV
+ O.6SV
OV

O 112 1
CATALOG
GENERJ!\TORUL DE XR2206 (III)
Aurelian
Pentru reglarea de baleiaj osciloscopuilu i. Prin
se trece comutatorul S 1 n W P1 de la un
se oscilos,,:::opulla care se la altul, trebuie se observe marker-
vobulatoful, n punctul PM1. ul deplasndu-se pe anvel opa
Semnalul cu de semnalului de de la o
provenit de la baza de timp a extremi tate la alta a ecranului. La
osci loscop se n punctul A cursei Pl,
(intrarea n vobulator). n acest fel , se marker-ul va fi vizibil la
vizual izarea fensiunii care ecranului. marker-ului se
logaritmic, pe ecranul prin in termediul
osciloscopuJui . Deoarece semnalul de semireglabi lului SR8.
baleiaj provine de la osciloscop Schema vobuloscopul ui poate fi
pe care se face vizualizarea tensiunii cu un detector de vrf care
din PM1 , comutatorul bazei de timp nu se intre circuitul ui
imaginea Vor fi analizat intrarea osciloscopului . n
preferate valori ale bazei de timp realizarea nu am inclus acest
care asigure tensi unii detector pentru a face
logaritmice sub forma unei curbe efectuarea unor utile asupra
continue nu a unui punct care unor eventuale distorsiuni de
descrie sau de ce pot
Reglarea in in circuitul analizat. Trebuie
asigurarea tensiunilor precizat n la
de control in punctele PM1 PM2. foarte joase, marker-ul
Acest reglaj este foarte important apare ca o pe traseul
pentru functionarea a sinusoidei . La medii
vobuloscopului. Se trece comutatorul inalte, marker-ul apare normal,
ACIDC al osciloscopului pe DC, situat pe anvelopa semnal ului .
iar comutatorul atenuatorului de la Vobulatorul poate fi folosit ca
intrarea Y se pe de O,5VI generator de semnal sinusoidal cu
diviziune. Din reglajul succesiv al control continuu in domeniul de
semireglabilelor SR1, SR2, SR3 SR4 audio prin intermediul
trebuie se pe ecranul P1 (cu comutatorul
osciloscopului curba de S1 n M) .
valorile indicate in figura 7. s-a n domeniul efectelor
modul de a sonore
vobulatorului , succesi unea n finalul materialului dedicat
de reglaj va fi dedus generatorul ui de XR2206,
pentru fiecare caz i n parte. n final se din domeniul
trece la verificarea efectelor sonore.
tensiunilor n punctele PM1 PM2, Prima
prin legarea a OdB a bi necunoscutului efect
atenuatorului la intrarea Y a tremolo. acest efect
+-ISV(Slobl l R
_____ ,-_______ ----r_-+--'1470n'. 1
I 470nF
Figura 7
150
180K
13
3
12
180K
-
22
4.7uF
XR2206
lQDuF
2
6<8
FI
250K
P2
50<
log
10uF
ISQK
P3 lOuF
50'
09
lOOK
Figura B
47K
12
22K 13
8 9
CI2
lCA730
15 14 11 270K
loonT
, l
TEHNIUM. Nr. 6/1998

CATALOG
n
a sonore a

muzicale
instrumentale sau vocale.
Concret, efectul se
prin tehnica modulati ei de
amplitudine, 'in care
semnalul modulatar are o
relativ
ntre 10 20Hz.
Am precizare
pentru a deosebi tremolo de
vibrato. Acesta din se
10K
lOuF
prin de cu
periodicitate circa 3+6Hz.
1n general, montajele tipice
folosite pentru producerea efectului
tremolo cteva dezavantaje:
distorsiunile armonice introduse sunt
relativ mari, iar profunzimea
de se
intr-un domeniu redus.
Prin intermediul montajului a
este n figura
8, profunzimea se
ntre O 100%, iar de
ntre 1 30Hz,
introducerea unor distorsiuni armonice
semnificative,
Montajul pe
canale (stereo) se poate produce
suplimentar un efect ce de
efectul LESLIE (care n mod normal se
prin rotirea difuzoarelor sau prin
intermediul liniilor de

Semnalul modulator de
foarte provine de la IC1
de tip XR2206 sau R088125, folosit
ca generator de semnal sinusoidal.
Acest semnal permite unei
de amplitudine lent
P1
semnalului sinusoidal implicit viteza
de Semnalul sinusoidal de
foarte este aplicat
separat celor de control ale
CI2 de tip TCA730 sau echivalentul
K174UN12 (CSI). Acest integrat este
un amplificatordual (stereo), cu control
electronic al volumului (compensat n
si al balansului. n mod
normal , controlul volumul ui al
balansului se face prin intermediul unui
poten,iometru care tensiunea
de control n c.c.
de c.c. se cu o de
c.a. de foarte se
o a amplitudinii
semnalelor de aplicate
la stnga/dreapta. n de
TEHNIUM. Nr. 6/1998
?7K
3
P1
10K
amplitudinea semnalului modulator,
prin intermediul
P3, se
gradul de implicit,
profunzimea efectului tremolo.
Prin intermediul potenyometrului
P2 se gradul de
dezechilibrare a semnalului
ntre cele canale, prin care se
efectul lESLlE. 1n acest
caz, semnalului sinusoidal
produs de CI1 XR2206 trebuie fie
de circa 1 .... 2Hz.
Divizoarele de c.c. de la
de control ale modulator ului
(terminalele 12 13 ale CI2 TCA730),
balansul la mijloc
amplificarea cu 1 (transfer
unitar), cnd tensiunea semnalului
modulator este zero (cursoarele
P2 P3 la mas).
A1imentarea montajului se face
de la o surs stabilizat cu tensiunea
de 15V curentul de circa 100mA.
Cel de-al doilea montaj
oonstituie un generator bifazic complet,
pentru controlul liniilor de ntrziere
folosite n tehnica producerii
efectelor sonore. Schema
in figura 9 a fosl la punct de
autorul acestui material este
pentru controlul circuitelor integrate
specializate pentru ntrziere
de tip TDA 1022
TCA350.
Generatorul bifazic propriu-zis
este constituit din CI2 de tip PLL CMOS
4046, din care se numai
VCO-ul (oscilatorul controlat in
tensiune). Prin conectarea a
terminalelor 3 4, se obyn n
care semnale
n absolut necesare
circuitelor integrate
specializat e pentru ntrziere

semnalelor dreptunghiulare n
contra poate fi in
tensiune, pe terminalul 9.
de
taci a liniilor de ntrziere incluse n
specifice se face cu semnal
sinusoidal de foarte se
pot efecte sonore apreciate:
vibrato, flanger, chorus sau ale
efectelor l ESLlE DOPPLER. Pentru
acestor efecte,
semnal ului sinusoidal modulator
trebuie varieze intre 0,1 5Hz. Cei
cu generatoarele de
semnal cunosc faptul
foarte joase este
cu att ma mult se
a
pe un domeniu de peste cinci octave.
Cu generatoare este practic
imposibil se un semnal
sinusoidal stabil, cu
ntr-un domeniu 'Iarg Singura
competitiv o constituie
folosirea generatoarelor de care
indeplinesc aceste
n
am exploatat posibilitatea
de amplitudine la acest
generator de n scopul
reglajului de profunzime a
de a semnalului bifazic de
tact. Pentru aceasta, terminalul 1 ,care
de obicei se conectat direct la
minusul sursei de alimentare, se
l a cursoru l unui
(P1), care face parte din
divizorul2:1 prin care se 1/2 din
tensiunea de alimentare pe terminalul
3.
Prin potenyometrului
P1 de la o la alta tensiunea
pe terminalul 1 intre O 1/2
din tensiunea de alimentare, ceea ce
are drept rezultat nivelului
semnalului sinusoidal ntre valoarea
(circa 2Vvv) zero. Astfel, se
poate regla profunzimea efectului
sonor ntre O 100%.
- continuare n pagina 19 -
23
DI. ing. [strate Mircea, str.
Calea Craiova
pentru indelungata dvs.
colaborare cu revista TEHNIUM
de la nceputurile ei
fiul dvs., n prezent student pasionat
de Dan [strate, se pe
drumul cel bun n
timp unul dintre colaboratorii de
peste decenii membru de
n clubul 100", al autori lor
care au publi cat peste 1 00 de articole
in revista
OI. Tefan Vasile, 8-dul Muncii,
pentru faptul
a revistei
TEHNIUM de la (in anul 1970)
n prezent.
dvs pe care "nu cum
se la faptul
un televizor echipat cu circuit
integrat de tip TDA8303A nu
date despre acesta.
Acest circuit integrat a fost
prezentat pe larg ntr-un articol al
subsemnatul ui n revista RADIO nr.81
1995 (editura Teora) cu regret, nu
mai putem reveni asupra lui.
mai complete despre acest circuit
integrat, care practic toate
de semnal mic dintr-un
receptor TV alb-negru, n
DATA BOOK IC02b - Semiconduclors
for Television and Video System -
Philips, 1995 (pag.2992 - 3009),
catalog care n ultimii ani se
pe CD-ROM.
DI. Frusina Dumitru, sat
jud Ne
un lucru ciudat , anume
faptul "unii " dintre vecinii dvs.
unele programe de
radio n banda undelor ultrascurte (MF)
4f,,.
,
pe care dvs. nu le auzi nu vor
cum Aici nu
incape nici un mister: vecinii dvs.
acele posturi radio
dvs. un radioreceptor
antena acestuia are
o bun "vizibil itate
H
este imposibil
nu succes. Radioreceptoarele pot
f i n UUS (MF) fie cu
posibilitatea benzii
65+73MHz (fosta OIRT), fie a
benzi i 88+108MHz (CCIR), fie a
ambelor (ultima fiind, evident.
Vom veni n sprijinul dvs.
ntr-unul dintre numerele viitoare ale
revistei publicnd practice
de conversie a celor norme
revista'
DI. Eleodor, st r. Ion
Antonescu, Ne
un pasionat de iar
majoritatea n domeniu
dobndit prin intermediul revistei
TEHNIUM. s v fim de folos
de acum nainte, un prim exemplu
fiind cel de mai jos.
circuite integrate
de tip TDA1514A, dar nu o
care un amplificator.
Circuitul integrat TDA 1514A
o realizare destul de
a firmei Philips Components,
constituind o mult
a lui TDA1514 (model abandonat).
Amplifi catorul (a o
mai jos) poate dezvolta o
putere de 50W pe o de 4f.!, cu
distorsiuni mai mici de 0,1 %.
Tensiunea de alimentare este de
27,SV pentru o de 8n de
24V pentru 4Q.
Dispunnd de circuite
integrate TDA1514A realiza
.. 220uF
5
TDA1514A
22K


,
"
,
lOc'

"
DI.
220pF
,O<
4.7uf
47QK I470nF
08' 3.3
.
24
POSTA REDACTIEI
, ,
astfel de ampl ificatoare pe
de cablaj impri mat,
astfel un amplificator Hi-Fi
stereofonic de 2x50W.
De altfel , o de
amplificator de realizat
cu inclu siv
cablajul imprimat). foarte
cu aceasta a fost
n precedent al
revistei noastre.
DI. Ioan, str. Fagului,
Cluj Napoca Chiar cu ntrziere,
pentru pe care ni
le de bine pe care
ne permitem vi le ntoarcem.
n continuare cu alte articole
la fel de interesante.
DI. Pungan Pavel, loc.
jud. Gorj Ne pare nu
expediem prin la
cititorilor (nici contra
cost), iar prin intermediul POSTEI
doar
problemelor care ni se par de interes
mai general nu individual) .
n problema dvs.
pe plan local. apelnd la
care n cadrul
radioclubului din Tg. Jiu, nu numai buni
dar foarte
de asemenea,
la revista TEHNIUM la
catalog 4385) astfel
de problemele legate de
unor numere de care

DI. Bogdan, cartier
Micro 16, str. Rozmarin, Satu Mare
Doriti de amplificare
cu control digital total n nr.
1/ 1997 al revistei noastre) nu
cele circuite
integrate de tip NMOS (MMN806
MMN807) produse (cndva) de
Microelectronica S.A .
cum poate observat,
n ultimii ani de
componente electronice este n mare
De aceea,
la firmele specializate
VITACOM
Electroni cs) circuitele integrate
echivalente aduse din i mport. De
de nu este mare
unei sporite .
Naicu)
TEHNIUM Nr. 6/1998
..
TEHNIUM 6/1998
CUPRINS:
ELECTRONICA LA ZI
radio-pachet de amatori (IV)
dr.ing.Serban Radu Ionescu, Ionescu .................... Pag. 1
AUDIO
Filtru dinamic de zgomot - ing. Emil Marian ..................................................... Pag. 5
CQ-YO

M.F. - ing. Dinu Costin Zamfirescu .............. . . ..... ............... Pag. 10
VI DEO-T.V.
FlJf'lClIOI'larea depanarea videocasetofoanelor (VIII)




- ing. Naicu, ing. Florin Gruia ............. Pag.13
LABORATOR
Milivo.: .. eedronic - ing Florin Gruia ...................... o . ... Pag.15
Watlme z.e a ... -Alexandru Zanca ... .
or CI.. oan:;J - Ing. Naicu ........ ........ .
CATALOG
Generatond ce "
Posta redactiei
,
- Aurelian ..
. ....... .. Pag.18
. ............ .... .. ..... Pag20
.................... .. . Pag.22
........................ Pag.24
,

1>
~ ~ , , " J 1