Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul

22
PLAN{EE

22.1. GENERALIT|}I Pardoseala este alc\tuit\ dintr-un


strat de uzur\, strat suport, un strat
Plan[eele sunt elemente de
izolator termic [i/sau fonic.
construc]ii plane, orizontale ( `nclinate la
Stratul de uzur\ poate fi alc\tuit,
amfiteatre, rampe de acces), ce
func]ie de destina]ia `nc\perii, din
compartimenteaz\ cl\direa pe vertical\
parchet, mozaic sau pl\ci ceramice.
[i fac parte din structura de rezisten]\
Stratul suport poate fi executat,
`mpreun\ cu elementele portante
func]ie de stratul de uzur\, din du[umea
verticale (st^lpi, pere]i).
oarb\ sau/si [ap\ de mortar.
Plan[eele `ndeplinesc rolul de
Stratul de izolare termic\ se
diafragm\ orizontal\ (contrav^ntuire),
prevede la plan[eele din anvelop\, cele
prin preluarea for]elor orizontale [i
peste subsol, peste ultimul etaj-teras\.
transmiterea acestora la elementele
Grosimea stratului de termoizola]ie
verticale din structura de rezisten]\.
(vat\ mineral\, b.c.a., polistiren
~n anumite cazuri, plan[eele intr\ `n
expandat) se determin\ din condi]ia de
componen]a anvelopei (suprafa]a
transfer minim a fluxului de c\ldur\ [i a
cl\dirii ce desparte medii cu gradient
unei economii de combustibil pentru
termic), prin plan[eul peste subsol [i
`nc\lzire `n exploatare.
plan[eul teras\.
Stratul de izolare acustic\ este
Alc\tuirea general\ a plan[eului necesar pentru atenuarea zgomotului
Plan[eul este alc\tuit din trei p\r]i de impact, prin realizarea unei dale
principale: pardoseala, structura de flotante (o plac\ rigid\ pozat\ pe un
rezisten]\ [i tavanul. strat elastic) si a zgomotului aerian,

341
prin prevederea unei mase minime a • elemente principale de rezisten]\
placii de beton armat (grosime 14 cm). (grinzi) [i elemente de umplutur\
Tavanul reprezint\ partea inferioar\ (ceramice, din beton armat);
a plan[eului [i poate fi: simplu, acustic, • elemente prefabricate sub form\ de
antifoc, luminos, ventilat sau estetic. f^[ii;
Tavanul realizat dintr-un strat de • panouri mari (sau semipanouri);
tencuial\ [i/sau zugr\veal\ (numai • beton armat monolit alc\tuit dintr-o
zugr\veal\ la pl\ci prefabricate din plac\ continu\ ce reazem\ direct pe
beton) este simplu, u[or [i ieftin. elementele portante verticale sau prin
Tavanul cu func]ie de izolare intermediul unor grinzi ori capiteluri
acustic\ este alc\tuit din pl\ci perforate executate odat\ cu placa.
din ipsos armat pe care reazem\ un Structura portant\ trebuie s\ reziste
strat fonoabsorbant, de exemplu din la `nc\rc\rile verticale din greutate
vat\ mineral\. Pl\cile perforate se prind proprie a `ntregului plan[eu
de structura de rezisten]\ a plan[eului (pardoseal\, structur\ de rezisten]\,
prin elemente de ag\]are. tavan), la `nc\rc\ri utile (oameni,
Tavanul antifoc este conceput din mobilier, materiale depozitate) [i la
pl\ci incombustibile (de exemplu din `nc\rc\ri provenite din greutatea
ipsos armat), iar spa]iul spre partea de pere]ilor de compartimentare
rezisten]\ a plan[eului se va autoportan]i.
compartimenta cu elemente greu
Exigen]ele plan[eelor
inflamabile.
Tavanul ce realizeaz\ lumin\ difuz\
Exigen]a de fiabilitate la plan[ee
este alc\tuit dintr-un gr\tar din bare
semnific\ asigurarea la evitarea
care are rolul de a masca corpurile de
pr\bu[irii cl\dirii, la distrugerea
iluminat.
plan[eului sau a leg\turilor acestuia cu
Tavanul, care mascheaz\
elementele de rezisten]\ verticale, dar
elementele necesare ventil\rii
[i asigurarea rigidit\]ii `n plan orizontal
mecanice, este alc\tuit din pl\ci
(modul de lucru ca [aib\ rigid\).
perforate, suspendate de structura de
Efectul de [aib\ (contrav^ntuire
rezisten]\ a plan[eului. ~n acest spa]iu
orizontal\) este `n cre[tere de la
se amplaseaz\ gurile de absorb]ie
structura de rezisten]\ a plan[eului,
pentru aerul viciat [i de difuzie, pentru
alc\tuit\ din elemente principale [i de
aerul condi]ionat [i canalele aferente.
umplutur\, la f^[ii, la panouri mari,
Tavanul estetic este alc\tuit din
av^nd valoarea maxim\ la cea din
pl\ci decorative ce mascheaz\
beton armat monolit.
structura de rezisten]\ a plan[eului.
~n stadiul limit\ de exploatare se vor
Structura de rezisten]\ a plan[eului
evita deforma]iile verticale excesive. De
poate fi realizat\ din :

342
exemplu, la plan[eele din lemn cu prezint\ u[urin]\ la finsaj [i la fasonare,
deschidere mare, dimensionarea au greutate redus\, folosesc eficient
grinzilor este influen]at\ de limitarea calit\]ile naturale ale lemnului. Aceste
s\ge]ii reale, astfel încât s\ nu se plan[ee au o rezisten]\ redus\ la foc, la
produc\ fisurarea tavanului prins de ac]iunea agen]ilor biologici [i la influen]a
grinzile de lemn. d\un\toare a umidit\]ii.
Exigen]a de siguran]\ la foc se Plan[eele din lemn au fost utilizate
refer\ la asigurarea de c\tre plan[eu a din cele mai vechi timpuri. ~n prezent se
duratei necesare siguran]ei ocupan]ilor folosesc la cl\diri cu parter sau parter si
cl\dirii, corespunz\toare unei anumite etaj, `n mediul rural [i urban, dar [i `n
rezisten]e la foc. Aceast\ siguran]\ este zone montane, turistice.
dat\ de timpul minim de evacuare a Alc\tuire constructiv\
oamenilor la incendiu [i de interven]ie `n Plan[eele din lemn se compun din
vederea stingerii focului. Plan[eul (fig.22.1): grinzi portante din lemn,
trebuie s\ asigure `mpiedicarea elemente secundare de rezisten]\,
propag\rii focului la etajele adiacente. umplutur\ [i elemente de finisaj-
Exigen]a de durabilitate se refer\ la pardoseal\, tavan.
durata de via]\ a plan[eelor din lemn
sau metal, prin men]inerea `n timp a Grinzile din lemn portante sunt
caracteristicilor la valorile prescrise. dispuse ,`n cadrul plan[eelor, pe direc]ia
Aceasta se realizeaz\ prin m\suri de scurt\ a `nc\perilor. Grinzile pot fi
protec]ie la umezeal\ a elementelor de pozate dup\ o singur\ direc]ie sau dup\
lemn sau metal sau la agen]i biologici la dou\ direc]ii. Grinzile sunt distribuite
elementele de lemn. dup\ o singur\ direc]ie, la o distan]\ de
Exigen]a de etan[eitate se refer\ la 70...90 cm, func]ie de deschidere,
evitarea infiltra]iilor la `nc\perile cu `nc\rcare [i tipul elementului de
umiditate ridicat\ (b\i, sp\l\torii, unele umplutur\.
laboratoare), prin prevederea de Dimensionarea grinzilor din lemn se
hidroizola]ii generale [i asigurarea unor realizeaz\ din condi]ia ca s\geata real\
pante minime de scurgere la s\ nu dep\[easc\ cea admisibil\
pardoseal\. Exigen]ele economice la (lungimea grinzii/250...350).
plan[ee se refer\ la consumuri minime Planseul cu grinzile distribuite dup\
de materiale [i manoper\, grad m\rit dou\ direc]ii are grinzile principale,
de prefabricare, durat\ minim\ de a[ezate la distan]\ de 3,0...5,0 m [i
execu]ie [i productivitate maxim\. grinzi secundare. Grinzile se
confec]ioneaz\ din lemn de r\[inoase.
22.2. PLAN{EE DIN LEMN Din ra]iuni economice apare
Plan[eele din lemn se necesitatea utiliz\rii grinzilor `nalte [i de
confec]ioneaz\ [i se monteaz\ simplu, la]ime redus\ (25 x 5 cm). Pentru

343
Plan[ee cu grinzi din lemn

Alc\tuire constructiv\
Pardoseal\ intermediar\ Pardoseal\ din sc^nduri
Izola]ie fonic\ Parchet din lemn
`mbinate `n lamb\ [i uluc (vat\ de sticl\ sau
Izola]ie
plut\)
fonic\ )

Pardoseal\ Grinzi[oare
intermediar\
Grind\
portant\
din lemn Contrav^ntuiri
Grind\ portant\ din lemn
Tavan din pl\ci din ipsos armat
Tavan din pl\ci din ipsos armat

Rezemarea [i ancorarea grinzilor de lemn pe zid\rie


Spa]ii de aerare
`n jurul grinzii
Strat de protec]ie
contra umezelii

Fixarea ancorei Ancor\ vertical\


Ancor\ metalic\ de grind\ `nzidit\
vertical\
Canal de
leg\tur\ cu
exteriorul

Cuzinet din lemn

Rezemarea grinzilor de lemn

pe consolele zidurilor secundare pe cele principale pe st^lp


St^lp

Grind\ de
lemn

Consola Grinzile
Grind\ principal\ Grind\ secundar\
peretelui plan[eului
Moaze

Fig.22. 1 Plan[eu cu grinzi din lemn. Alc\tuire constructiv\.


Rezemarea [i ancorarea grinzilor de lemn

344
rigidizarea acestora se va utiliza o La plan[eele din grinzi principale [i
pardoseal\ din sc^nduri de grosime secundare rezemarea grinzilor
m\rit\. M\rirea rigidit\]ii se poate secundare pe cele principale se face
realiza [i prin dispunerea de contra- prin intermediul unor elemente de lemn
v^ntuire `ntre aceste grinzi zvelte. solidarizate de grinzile principale cu
Rezemarea grinzilor de lemn pe piese metalice.
zid\rie se face pe retrageri ale peretelui Folosirea pardoselii din parchet la
sau `n ni[e de 15...20 cm, prin plan[eele din lemn nu prezint\
intermediul unui dulap de lemn. ~ntre dificult\]i; pardoseal\ cu pl\ci din
grinda de lemn [i pere]ii ni[ei se las\ un mozaic sau gresie, care necesit\
spa]iu de aerisire . Aceasta conduce la turnarea unei [ape de egalizare,
o mic[orare a sec]iunii peretelui, fiind reclam\ `ns\ izolarea hidrofug\ a
necesar\, la pere]ii exteriori, lemnului din cauza umidit\]ii de la
introducerea unei termoizola]ii turnarea [apei.
suplimentare pentru mic[orarea pun]ii
22.3. PLAN{EE METALICE
termice.
~n vederea prevenirii putrezirii `n timp Motiva]ia utiliz\rii. Plan[eele
a capetelor grinzii rezemate pe zid\rie metalice utilizeaz\ un material -o]elul –
(solicitate de reac]iunea grinzii), se iau cu rezisten]\ mare, sensibil egal\, la
m\suri de antiseptizare [i protec]ie solicit\ri de `ntindere [i de compresiune
`mpotriva umezirii (protejarea grinzii cu av^nd [i un modul de elasticitate ridicat,
carton asfaltat). ceea ce conduce la realizarea unor
La pere]ii interiori, rezemarea grinzi cu deschideri mari, cu `n\l]ime [i
grinzilor se realizeaz\ prin petrecere greutate redus\.
sau cap la cap, leg\tura realizându-se Omogenitatea [i rezisten]a la
prin intermediul unei piese metalice. solicit\ri dinamice a acestui material vor
~n dreptul co[urilor de fum, m\ri aria de utilizare a acestor plan[ee.
rezemarea grinzilor se realizeaz\ cu Elementele plan[eelor metalice au un
ajutorul unei grinzi-jug. ~n aceast\ zon\, grad ridicat de prefabricare, elementele
elementele de lemn sunt protejate de [i dispozitivele de `mbinare se
efectul temperaturilor ridicate, prin preg\tesc `n ateliere specializate, ceea
distan]area de canalele de fum sau ce conduce la rapiditate [i precizie `n
umplerea spa]iului, `ntre co[ [i execu]ie. Precizia se datore[te folosirii
elementele de lemn cu material profilelor standardizate [i calibr\rii
termoizolant necombustibil. perfecte a semifabricatelor metalice.
Men]ion\m c\ o]elul este un material
Grinzile din lemn se ancoreaz\ `n
scump, ob]inut cu un consum mare de
pere]ii exteriori, prin intermediul pieselor
energie, la care se adaug\ rezisten]a
metalice.
redus\ la temperaturi ridicate (la

345
incendiu 500...6000C) [i sensibilitatea la grinzilor metalice se realizeaz\ prin
coroziune, ce apare `n contact cu intermediul unor pl\ci metalice de
oxigenul din aer [i umezeal\. reparti]ie. ~n cazul sarcinilor mari,
Plan[eele metalice se utilizeaz\ la rezemarea pe zid\rie se face prin
construc]ii industriale (platforme, intermediul cuzine]ilor sau a centurilor
pasarele), cu `nc\rc\ri mari, utilaje care din beton armat.
dau sarcini dinamice, construc]ii civile, La plan[eele cu grinzi principale [i
multietajate (peste 25 nivele) sau cu secundare, rezemarea `ntre grinzi se
deschideri foarte mari . realizeaz\ direct sau prin intermediul
~n anumite situa]ii, c^nd este impus\ unor scaune.
o `n\l]ime construit\ [i greutate redus\ Protec]ia grinzilor metalice `mpotriva
(comparativ cu betonul armat), se vor focului se poate realiza cu ajutorul
utiliza aceste plan[ee la consolidarea pl\cilor de ipsos armat.
cl\dirilor existente. Elementele de umplutur\ se pot
Alc\tuirea plan[eelor metalice realiza din pl\ci prefabricate din beton,
Plan[eele metalice se realizeaz\ din pl\ci din ceramic\ armat\ sau pl\ci din
grinzi metalice [i elemente de umplutur\ beton armat monolit.
(fig. 22.2). Pl\cile prefabricate din beton se pot
poza numai pe talpa inferioar\ a
Grinzile metalice portante pot fi grinzilor metalice sau pot fi pl\ci diferite,
dispuse dup\ o singur\ direc]ie, rezemate separat pe talpa superioar\ [i
paralel\ cu deschiderea mic\ a inferioar\.
plan[eului sau dou\ direc]ii [i anume, Pl\cile din beton armat monolit au
grinzile principale dup\ deschiderea avantajul cre\rii unei diafragme rigide `n
mic\, iar grinzile secundare planul orizontal al plan[eului , la care se
perpendicular pe acestea. adaug\ protec]ia realizat\ de beton a
Dispunerea grinzilor se realizeaz\ `n profilelor metalice contra focului. Aceste
func]ie de `nc\rc\ri, de tipul [i materialul pl\ci pot fi amplasate la nivelul superior
din care se execut\ elementele de sau inferior al grinzilor metalice, func]ie
umplutur\. de condi]iile specifice ale plan[eului.
Grinzile se pot executa din profile I, Placa din beton armat monolit se poate
U , grinzi cu z\brele sudate din profile turna pe un cofraj pierdut, alc\tuit din
laminate [i o]el beton, grinzi expandate tabl\ de o]el cutat\ ce reazem\ pe
ob]inute prin t\ierea inimii dup\ un grinzile plan[eului.
anumit profil [i `ntinderea ulterioar\ a Tabla cutat\ va contribui, `n final,
acestuia, grinzi din tabl\ `ndoit\ la rece . dup\ `nt\rirea betonului, ca arm\tur\
Rezemarea [i ancorarea grinzilor. suplimentar\ la preluarea sarcinilor din
Pentru a preveni strivirea local\, exploatarea cl\dirii.
rezemarea pe pere]ii de zid\rie a

346
Plan[ee cu grinzi metalice
Grinzi din profile laminate Grinzi cu z\brele mixte

Beton bituminos Pardoseal\ din p.v.c. pe [ap\ de ciment


Umplutur\ din beton Grind\ portant\ din profil laminat
Beton
Element slab armat
prefabricat
din beton Tabl\
ondulat\

Grinzi cu z\brele
T\lpi pentru fixarea tavanului Tavan din pl\ciii
mixte (profile laminate
de ipsos armat Tavan metalic c\ptu[it [i o]el beton)
cu pl\ci de ipsos armat

Elemente de umplutur\ prefabricate Elemente de umplutur\ din beton monolit

Grinzi metalice Grinzi metalice portante

Plac\ din beton armat monolit la partea superioar\


Dale prefabricate din beton armat

Elemente prefabricate pe `n\l]imea plan[eului Beton armat monolit la partea inferioar\

Plan[ee din profile cu pere]i sub]iri

Pardoseal\ din p.v.c. pe [ap\ de mortar


Element portant, unitar realizat din tabl\ `ndoit\

Strat de
beton

Strat izolator
termic [i fonic

Elemente din Tij\ de suspen-


tabl\ de o]el dare a tavanului C^rlig de
suspendare Tavan din ele-
Tavan din pl\ci de a tavanului mente metalice
ipsos armat c\ptu[it cu pl\ci
din ipsos armat

Fig.22.2 Plan[ee cu grinzi metalice din profile laminate [i cu grinzi cu z\brele


mixte. Elemente de umplutur\ din beton armat prefabricat [i monolit.
Plan[ee din profile cu pere]i sub]iri.

347
cadrul acestor plan[ee, va `mprumuta
Plan[ee din profile cu pere]i sub]iri. acestora o parte din avantajele
Pentru reducerea substan]ial\ a materialelor ceramice. Sub raportul
greut\]ii proprii se utilizeaz\ profile cu rezervelor, materialul ceramic brut
pere]i sub]iri confec]ionate la rece. (argila), exist\ `n cantit\]i aproape
Folosirea acestor profile conduce la un inepuizabile.
consum redus de metal. Plan[eele ceramice au greutate
Spa]iul de deasupra profilelor se proprie redus\ [i calit\]i higrotermice
poate completa cu beton sau beton superioare comparativ cu cele din beton
armat, care are [i rol de suport al armat, [i realizeaz\ economii de
pardoselii [i cu o serie de straturi cu material lemnos, deoarece nu necesit\
func]ie termoizolant\ [i fonoizolant\. cofraje continui, ci doar sus]ineri
Aceste plan[ee au `n\l]imi mari `n intermitente.
vederea asigur\rii capacit\]ii portante [i Corpurile ceramice sunt folosite drept
a rigidit\]ii. In acest spa]iu se pozeaz\ cofraj pierdut.
echiparea tehnic\, conductele Prin monolitizarea cu beton armat,
sistemelor de `nc\lzire, ventila]ie [i aceste plan[ee vor prezenta par]ial
circuitele electrice. avantajele plan[eelor turnate monolit.
Se va asigura, astfel, o conlucrare `ntre
22.4. PLAN{EE CERAMICE elementele plan[eului, `n vederea
Denumirea a fost `mprumutat\ de la prelu\rii for]elor verticale [i realizarea
elementele de umplutur\, care sunt unei [aibe orizontale.
corpurile ceramice, ce ocup\ un volum Stratul de beton monolit contribuie [i
important `n alc\tuirea acestor plan[ee. la sporirea capacit\]ii de izolare fonic\ a
Aceste plan[ee sunt elemente plan[eului.
semifabricate sau prefabricate-monolit, Plan[eele ceramice permit realizarea
alc\tuite din grinzi-elemente de foarte simpl\ a golurilor pentru
rezisten]\ principale [i corpuri ceramice. str\pungeri, prin suprimarea unor
Dup\ montarea corpurilor ceramice, corpuri ceramice [i bordarea golului cu
care reazem\ pe rebordurile grinzilor, centuri de beton armat.
aceste elemente vor fi legate prin Corpurile ceramice. Elementele de
monolitizare cu beton. umplutur\ din corpuri ceramice au rolul
Plan[eul va atinge capacitatea de a completa spa]iul dintre grinzile
portant\ maxim\ abia dup\ `nt\rirea portante, servind drept cofraj pierdut
betonului de monolitizare. pentru stratul de beton monolit.
Caracteristicile plan[eelor ceramice Industria ceramic\ modern\ a reu[it
s\ realizeze corpuri ceramice cu
Ponderea mare, sub raportul caracteristici superioare : volum de
volumului, a corpurilor ceramice din

348
goluri 65..70% iar greutatea este cu • plan[ee cu sc^nduri ceramice
15...20% mai mic\ dec^t la elementele pretensionate [i corpuri ceramice.
similare din beton armat. A[adar Plan[eele cu corpuri ceramice
corpurile ceramice pot fi u[or montate, a[ezate al\turat [i nervuri dese betonate
manual, pe [antier. Volumul mare al se monteaza pe o sprijinire f\r\ cofraj,
corpurilor ceramice moderne determin\ iar dupa a[ezarea arm\turilor (cca.50%
o reducere a cantit\]ii de beton armat din armatura de rezistent\ din rosturile
monolit. verticale se ridica spre reazeme), ce se
Elementele ceramice cu volum mare, ancoreaza în centurile care înconjoara
cu goluri mari, sunt preten]ioase la planseul si apoi se betoneaza.
manipulare, `n stare plastic\, imediat Nervurile dese, create, preiau
dup\ formarea lor. Acest neajuns poate `nc\rc\rile ce ac]ioneaz\ asupra
fi solu]ionat prin descompunerea plan[eului (fig.22.3). Corpurile ceramice
corpurilor mari `n dou\ sau mai multe servesc drept cofraj pierdut pentru
corpuri ceramice suprapuse. turnarea acestor nervuri.
~n cadrul acestor corpuri de ~n\l]imea nervurilor trebuie limitat\,
umplutur\, materialul este concentrat av^nd `n vedere dificult\]ile tehnologice
spre zona superioar\ comprimat\, c^t [i create de turnarea nervurilor `nguste, cu
`n lateral, unde corpul ceramic prin `n\l]ime mare.
aderen]\, conlucreaz\ str^ns cu betonul Pentru m\rirea capacit\]ii portante a
[i poate participa la preluarea eforturilor. plan[eului, se va turna un strat de
~n cazul `n care se asigur\ o umezire suprabetonare armat, care preia efortul
prealabil\, corpurile ceramice au o normal de compresiune din `nconvoire.
aderen]\ foart\ bun\ la betonul monolit, Acest tip de plan[eu este favorabil
datorit\ absorb]iei laptelui de ciment `n introducerii `nc\lzirii prin radia]ii.
suprafa]a materialului ceramic. Plan[eul ceramic termoradiant (fig.22.3)
este alc\tuit din corpurile ceramice
Tipuri de plan[ee ceramice
inferioare, pe care se pozeaz\
Dup\ modul de alc\tuire , plan[eele arm\tura de rezisten]\ [i serpentinele
ceramice pot fi (fig.22.3): termoradiante si se monteaz\ corpurile
• plan[ee cu corpuri ceramice ceramice superioare. Dup\ montarea
a[ezate al\turat [i cu nervuri dese corpurilor ceramice superioare, se
betonate; betoneaz\ nervurile dese.
• plan[ee cu grinzi ceramice [i corpuri Plan[eele cu grinzi ceramice [i
ceramice ; corpuri de umplutur\ ceramice au grinzi
• plan[ee cu grinzi din beton armat ceramice, care servesc drept reazem
sau profile de o]el [i corpuri ceramice pentru corpurile de umplutur\, alc\tuite
a[ezate intermediar; din elemente ceramice cu sec]iunea `n
form\ de U, T `ntors sau papuc

349
Plan[ee ceramice
1 5
Beton de monolitizare Etrieri de leg\tur\ cu
betonul de monolitizare Corp ceramic superior
Nervur\ din beton armat monolit

Arm\tur\ de rezisten]\
B L H
Spa]iu realizat prin al\turarea
corpurilor ceramice `n care se Corp ceramic inferior Grind\ de beton armat prefabricat
betoneaz\ nervura de rezisten]\

6 Beton de monolitizare
2 Corp ceramic superior
Arm\tur\ de reparti]ie

Corp ceramic

Am\tur\ de rezisten]\

Papuc ceramic red^nd tavanului o suprafa]\ omogen\


Arm\tur\ de rezisten]\
Corp ceramic iinferior
7 Beton de monolitizare
Corpuri prefabricate cu golurii
3 Corp ceramic Beton de monolitizare de
completare a nervurii
25

12 - 25 cm

Arm\tur\
de reparti]ie
50
10
Arm\tur\ de rezisten]\ Grind\ prefabricat\
Grind\ ceramic\ 12
Arm\tur\ de rezisten]\

4 8 Arm\tur\
Corp ceramic superior de reparti]ie Beton de monolitizare
Corp ceramic Beton de monolitizare
Etrieri de leg\tur\

25

9 - 25 Grinzi prefa-
bricate din
Gol pentru beton
instala]ii precomprimat
12
50 Elemente ceramice
Arm\tur\ de rezisten]\
Corp ceramic inferior

Fig.22.3 Plan[ee cu corpuri ceramice a[ezate al\turat, cu nervuri dese betonate


termoradiante. Plan[ee cu grinzi ceramice sau din beton armat prefabricat [i
corpuri ceramice. Plan[ee cu grinzi prefabricate cu spa]iu tehnic, grinzi turnate
`ntr-o talp\ din papuci ceramici, grinzi de beton [i arm\tur\ din tabl\ [i o]el
flexibil. Plan[eu cu sc^nduri ceramice pretensionate [i corpuri ceramice.

350
ceramic (fig.22.3). Grinzile sunt armate elemente liniare prefabricate, care se
cu bare simple sau cu carcase spa]iale a[eaz\ la interax de 40-60 cm, av^nd
din o]el beton. aceea[i `n\l]ime cu a corpurilor
Betonarea acestor grinzi se ceramice sau mai redus\, pentru a
realizeaz\ din beton cu agregat m\runt, facilita montajul.
pe cofraje special amenajate, pe mese Sec]iunea transversal\ a acestor
vibrante, `n cadrul atelierelor de grinzi simplu rezemate are form\ de T
prefabricate. `ntors (fig.22.3), astfel `nc^t pe
Grinzile cu papuci ceramici vor avea rebordurile create s\ reazeme `n
partea superioar\ a grinzilor cu z\brele condi]ii bune corpurile de umplutur\.
din o]el beton – descoperit\, pentru a Grinzile sunt a[ezate pe zidurile
face leg\tura cu betonul de portante, pe un strat de mortar de poz\,
monolitizare, iar talpa inferioar\ în care `n scopul nivel\rii suprafetei de
este pozat\ arm\tura de rezisten]\ a rezemare .
plan[eului [i va fi monolitizat\ `n papuci La `nc\rc\rile locale mari (pere]i
ceramici. desp\]itori), se pozeaz\ grinzi “gemene”
Grinzile ceramice necesit\ mijloace al\turate.
de ridicare de capacitate mic\; pot fi Corpurile ceramice care reazem\
montate chiar de un num\r redus de pe grinzile prefabricate din beton armat
muncitori (3-4), ca `n cazul grinzilor cu nu vor p\trunde deasupra pere]ilor,
papuci ceramici. pentru a nu provoca sl\birea lor. ~n
Dup\ montarea grinzi[oarelor, pe dreptul pere]ilor se toarn\ o centur\ de
care se a[eaz\ corpurile ceramice, se rigidizare din beton armat.
monteaz\ arm\tura de reparti]ie din La deschideri mari ale plan[eului,
zona comprimat\ [i se toarn\ betonul se recomand\ s\ se toarne dou\
de monolitizare `n nervuri [i `n stratul de nervuri de rigidizare transversale (fig.
suprabetonare. 22.3).
Plan[eul va ob]ine `ntreaga sa Stratul de beton monolit. Grinzile
capacitate portant\ abia dup\ ce prefabricate au, la partea superioar\,
betonul de monolitizare ajunge la marca must\]i [i prin intermediul unor etrieri se
proiectat\. ancoreaz\ `n stratul de suprabetonare,
Alt tip de grinzi care se folose[te la prelu^nd eforturile tangen]iale `n
plan[ee ceramice sunt grinzile sec]iunea de contact `ntre betonul
prefabricate, alc\tuite din arm\tur\ de prefabricat [i cel monolit.
o]el flexibil, cu talpa inferioar\ betonat\ Stratul de beton monolit determin\
(fig.22. 3). sporirea efectului de [aib\ orizontal\.
Plan[ee cu grinzi din beton armat [i Atunci c^nd apare necesitatea
corpuri ceramice a[ezate intermediar. proiect\rii, `n cazul plan[eului, a unui
Grinzile din beton armat prefabricat sunt spa]iu tehnic (pentru pozarea

351
conductelor de instala]ii), se folosesc 22.5. PLAN{EE DIN BETON ARMAT
grinzi de beton prefabricate (I) `nalte, [i PREFABRICAT
dou\ r^nduri de corpuri ceramice ce
Plan[ee tip f^[ie.
reazem\ pe talpa inferioar\ [i cea
superioar\ a grinzilor (fig.22. 3). Plan[eele din f^[ii prefabricate sunt
Plan[ee cu sc^nduri ceramice alc\tuite din elemente prefabricate de
pretensionate [i corpuri ceramice. acela[i fel, `n form\ de pl\ci `nguste
Pentru realizarea sc^ndurilor ceramice (sau grinzi), a[ezate al\turat.
pretensionate, se folosesc elemente Elemente prefabricate, unite `ntre ele
ceramice dreptunghiulare cu caneluri [i cu elementele verticale pe care se
(sau papuci ceramici) prin care se reazem\, formeaz\, `n final, o dal\
pozeaz\ arm\tura pretensionat\ continu\.
(fig.22.3). Concepute pentru a reduce opera]iile
M\rimea canelurilor prev\zute `n de construc]ie necesare pe [antier,
elementele ceramice, pentru s^rmele aceste elemente prefabricate sosesc la
tensionate, trebuie s\ permit\ o]elului locul de execu]ie gata preg\tite pentru
s\ fie `nvelit cu un strat de mortar de montaj. Montarea, rapid\ [i mecanizat\,
ciment. Sc^ndurile ceramice se asigur\ o productivitate sporit\,
monteaz\ pe sprijiniri. comparativ cu montarea plan[eelor
Prin monolitizarea cu beton [i prin semifabricate ceramice.
intermediul fe]elor din material ceramic, Avantajul acestor plan[ee const\ [i
ca [i a etrierilor din sc^nduri ceramice `n reducerea aportului umidit\]ii,
tensionate, se realizeaz\ o aderen]\ provenit din monolitiz\ri.
foarte bun\ [i o conlucrare `ntre Avantajele enumerate, al\turi de
sec]iunea pretensionat\ [i nervurile din acela al consumului de material [i al
beton monolit. pre]ului de cost redus, au dus la
Aceste plan[ee ceramice utilizarea ra]ional\ a acestui tip de
pretensionate prezint\ avantajul c\ au o plan[eu.
greutate redus\, realizeaz\ economii de Tipuri de plan[ee f^[ie. ~n func]ie de
o]el [i pot fi montate manual integral. structura elementelor prefabricate din
Plan[eele ceramice descrise mai care sunt alc\tuite, se deosebesc
sus au dezavantajul introducerii urm\toarele tipuri de plan[ee-f^[ie:
procedeului umed `n construc]ii, ca `n • plan[ee tip cheson;
cazul plan[eelor monolite. • plan[ee tip f^[ii cu goluri;
Tot ca un dazavantaj putem • plan[ee din elemente de beton
men]iona limitarea deschiderii la 5...6 m. precomprimat;
Sunt contraindicate pentru construc]iile • plan[ee din f^[ii de ceramic\
supuse trepida]iilor. armat\.

352
Plan[eele din f^[ii prefabricate pot s\ Plan[ee prefabricate din chesoane
suporte sarcinile permanente [i utile, din beton armat
uniform distribuite sau cu un anumit B
grad de localizare.
~n afar\ de aceast\ cerin]\, A A
plan[eele realizate din elemente
prefabricate separate pot alc\tui, `n
A-A
ansamblu, [aibe orizontale rigide, B
capabile s\ uniformizeze caracteristicile
dinamice [i de deforma]ie ale Nervuri de rezisten]\ longitudinale
structurilor portante verticale. ~n acest
fel, plan[eele prefabricate vor prelua `n
B- B
condi]ii optime solicit\rile orizontale din Nervuri de rigidizare transversale
v^nt sau cutremur. Timpan de reazem

Plan[ee tip cheson


Chesoanele (fig.22.4) sunt pl\ci ~mbinare de cap\t a chesoanelor
sub]iri, bordate de dou\ nervuri de
rezisten]\ longitudinale. Aceste nervuri Arm\tur\ din
chesoane (bucle)
se rigidizeaz\ cu nervuri transversale,
Arm\tur\ din
Beton de marc\
iar la capete sunt terminate cu timpane elementul de superioar\ cu
de rezemare. rezisten]\ agregat m\runt
orizontal
Caracteristici. Greutatea, consumul Mortar de poz\
(de marc\
redus de o]el [i aspectul nervurat au superioar\)
f\cut ca aceste elemente s\ fie frecvent
folosite la acoperirea cl\dirilor ~mbinare lateral\ a chesoanelor
Beton de marc\ superioar\
industriale. cu agregat m\runt
Dimensiunile chesoanelor sunt
tipizate: l\]imile variaz\ `ntre 0,75 m [i
1,5 m ajung^nd p^n\ la 3 m, iar
lungimile de la 3 la 18 m. Nervur\ de
Chesoanele sunt proiectate, ca rezisten]\
longitudinal\
elemente simplu rezemate, pentru
`nc\rc\ri permanente [i variabile. Fig.22.4 Plan[eu prefabricat din
Aceste elemente sunt prev\zute pe chesoane de beton armat. Vederea
reazeme (fig.22.4), numai cu leg\turi chesonului. Sec]iune transversal\ [i
constructive , care, dup\ caz, pot prelua longitudinal\. Detalii rosturi de
o parte din momentul elastic de `mbinare pe cele dou\ laturi ale
continuitate. Deci aceste leg\turi vor chesonului.

353
limita deforma]iile sec]iunior p^n\ la verticale portante, se face turn^ndu-se o
cap\t. centur\ `n care se `nglobeaz\ arm\tura
sub form\ de urechi a f^[iilor. Leg\turile
Efectul de [aib\ se asigur\, la
constructive pe reazeme au valori mai
chesoane, prin matarea rosturilor
reduse, limitate de capacitatea de
longitudinale dintre elemente. Aceast\
preluare a tensiunilor la fibra superioar\
condi]ie este necesar\ pentru preluarea
a prefabricatelor. Solidarizarea
lunec\rilor dintre elementele adiacente,
transversal\ a f^[iilor se realizeaz\ prin
c^t [i uniformizarea deforma]iilor, `n
turnarea `n rosturile longitudinale a
cazul `nc\rc\rilor diferite pe chesoane
betonului de completare, cu agregat
al\turate.
m\runt.
Plan[ee tip f^[ii cu goluri Principii de calcul. F^[iile cu goluri
Aceste plan[ee sunt alc\tuite se calculeaz\ la `nc\rcarea de
din f^[ii late (fig.22.5) cu sec]iunea exploatare, fiind considerate ca
dreptunghiular\ din beton armat, cu fe]e elemente simplu rezemate. Deschiderea
plane [i goluri rotunde `n lungul f^[iilor, de calcul se consider\ lungimea
`n vederea reducerii consumului de nominal\.
beton. F^[iile se verific\ [i la eforturile ce
F^[iile de plan[eu permit realizarea apar `n timpul decofr\rii, datorit\
unor tavane [i pardoseli plane, ceea ce smulgerii, montajului [i transportului.
a condus la folosirea lor pe scar\ larg\ S\geata se verific\ , consider^ndu-
la cl\dirile civile. se f^[ia o grind\ simplu rezemat\, astfel
F^[iile cu goluri sunt elemente `nc^t s\ nu dep\[easc\ valoarea
incombustibile, av^nd limita de admisibil\ de l/200.
rezisten]\ la foc ridicat\.
Efectul de [aib\ se asigur\ prin
Dimensiunile fâsiilor sunt în functie matarea rosturilor longitudinale, profilate
de deschiderea [i de sarcinile ce `n mod adecvat, [i prin crearea unor
actioneaz\ pe planseu. pane `ntre elemente adiacente,
Rezemare [i solidarizare. F^[iile cu lunec\rile diferen]iale fiind preluate prin
goluri se armeaz\ cu plase sudate. forfec\ri [i presiuni locale pe fe]ele de
Rezemarea se face pe un strat de contact ale acestor pane din beton
mortar de poz\, de marc\ superioar\, armat (fig.22.5).
pentru a evita denivel\rile dintre f^[ii.
Deci efortul normal de `ntindere din
Solidizarea f^[iilor ,`n scopul diafragm\ este preluat de arm\tura
asigur\rii continuit\]ii [i conlucr\rii longitudinal\ a centurilor, iar eforturile
elementelor la ac]iunea for]elor tangen]iale – de c\tre panele din rosturi.
orizontale [i verticale, pe elementele

354
Plan[ee prefabricate din f^[ii cu goluri din beton armat
Pozare `n plan
Sec]iune 1-1 2 1

Vedere 2-2 2 A

Alveol\ pentru
pana din beton
Asigurarea efectului de [aib\ 1
Vedere `n plan a f^[iei
Detaliu A Pane de beton care
4 prin rezisten]a lor la
forfecare `mpiedic\
3 3 lunecarea f^[iilor `ntre
ele

4 Sec]iune 4-4
Sec]iune 3-3
Must\]i de
ancorare
Arm\tur\ transversal\
Arm\tur\ longitudinal\

Rezemarea f^[iilor la margine Rezemarea curent\

Beton de monolitizare Arm\tur\ longitudinal\


Bucla de ancorare Arm\tur\ longitudinal\
Ureche de ag\]are
Capac din beton Bucl\ de ancorare
Mortar de poz\ din f^[ie
Arm\tur\ din elementul
de rezisten]\ orizontal\
Ureche de ag\]are

Rezemarea longitudinal\ Rostul longitudinal Rezemarea longitudinal\


(zid interior) `ntre f^[ii (zid exterior)

Fig. 22.5 Plan[ee prefabricate din f^[ii cu goluri din beton armat.
Vedere `n plan. Sec]iuni. Detalii `mbin\ri

355
Plan[ee din elemente de beton cl\dirii, prin asigurarea elementelor
precomprimat portante orizontale.
Acest tip de plan[eu se utilizeaz\ la Plan[ee din f^[ii din corpuri ceramice
cl\dirile industriale etajate, cu structur\ al\turate
din beton armat. F^[iile alc\tuite din corpuri ceramice,
Folosirea acestui tip de plan[eu a[ezate unul l^ng\ altul, sunt
corespunde necesit\]ilor de amplasare, preasamblate pe [antier.
`n grosimea lui, a canalelor de ventila]ie.
Elementele componente ale structurii Solidarizarea corpurilor ceramice se
cl\dirii etajate sunt: elementele de realizeaz\ cu ajutorul barelor din o]el
plan[eu tip T de 12, 9, 6 m; grinzile beton, pozate `n caneluri special
principale prefabricate de 6 m lungime; prev\zute `n corpurile ceramice [i
grinzile de rigidizare preturnate de 12, betonate.
9, 6 m lungime; st^lpi turna]i monolit, Corpurile ceramice astfel asamblate
st^lpi prefabrica]i cu console [i rigle de pot fi manevrate [i montate ca [i f^[iile
completare a cadrelor din beton armat prefabricate.
prefabricat (fig. 22.4).
Cl\dirile industriale etajate realizate Rosturile, dintre f^[iile montate, se
cu aceste elemente sunt concepute, din completeaz\ cu beton cu agregat
punct de vedere al structurii, ca ni[te m\runt . Aceste nervuri din beton armat
cadre elastice cu noduri rigide `n preiau eforturile unitare de
ambele sensuri. ~n aceste noduri se compresiune. Arm\tura, din canelurile
asigur\ continuitatea de efort [i inferioare, preia eforturile normale de
deforma]ie. `ntindere din `nconvoiere.
Plan[eele din elemente prefabricate La realizarea zonelor de cap\t ale
din beton armat precomprimat se f^[iilor din corpurile ceramice , se
folosesc la cl\dirile industriale etajate, `n prevede un masiv frontal din beton
urm\toarele solu]ii de structur\: armat, `n care se las\ c^rligele de
• solu]ia mixt\, `n care st^lpii se ag\]are.
toarn\ monolit pe fiecare nivel, iar
Plan[ee prefabricate din panouri mari
plan[eele se realizeaz\ prefabricat, din
grinzi pe ambele direc]ii [i elemente T; Plan[eele din panouri mari sunt
• solu]ia integral prefabricata, `n alc\tuite din pl\ci prefabricate din beton
care se prefabric\ [i st^lpii. armat de dimensiunea unei camere,
Peste elementele prefabricate de care se monteaz\ `n cadrul structurilor
plan[eu T are loc o suprabetonare, din panouri mari (fig.22.6) sau pe
realiz^ndu-se astfel o [aib\ rigid\
diafragme de beton monolit.
servind la protec]ia antiseismic\ a

356
Plan[ee prefabricate din panouri mari

Montarea panourilor Detaliu 1

Izola]ie termic\ Conturul


panoului
de plan[eu

Arm\tura
vertical\ din
monolitizare

Sudarea arm\turii
Elemente prefabricate din plan[eu [i
de perete exterior panoul de perete

Detaliu 2

Asamblarea panourilor pentru realizarea Imbinarea prin sudur\ a


must\]ilor din panoul de
unei diafragme orizontale plan[eu
Gol pentru conducte

1 2

Arm\tur\ vertical\ din `mbinarea


Izola]ie termic\ pentru
elementelor prefabricate
ameliorarea pun]ii termice
3 3
Detaliu 3

Arm\tur\ vertical\

Imbinarea prin sudur\ a


1 2 must\]ilor din panoul de
plan[eu prin intermediul
uneei eclise

Panouri prefabricate de plan[eu

Fig.22.6 Plan[ee prefabricate din panouri mari din beton armat. Montare.
Diafragm\ orizontal\ din panouri mari. Detalii de `mbinare.

357
Panourile de plan[eu se rigidizeaz\ Panoul de plan[eu se reazem\ pe
`ntre ele [i cu elementele portante pere]i portan]i, prin intermediul din]ilor
verticale, pentru asigurarea conlucr\rii prev\zuti pe contur (fig.22.6) .
spa]iale a cl\dirii. Din]ii sunt situa]i fa]\ `n fa]\,
Plan[eele din panouri mari permi]^nd trecerea arm\turii de
prefabricate au urm\toarele avantaje: continuitate (fig.22.6).
• consumul redus de manoper\ pe Avantajul acestei `mbin\ri pe contur
[antier, datorit\ volumului mic de lucr\ri permite preluarea abaterilor
de monolitizare [i finisare a tavanelor; dimensionale [i de pozi]ie.
• durata de execu]ie este redus\; Panoul curent se reazem\ pe patru
• realizarea unei bune leg\turi `ntre laturi, prin intermediul unui mortar de
elementele structurale ale cl\dirii; poz\, din mortar de ciment de marc\
• rigiditatea sporit\ a plan[eului `n superioar\.
planul s\u; Principii de calcul.
• pozarea instala]iilor electrice `nc\ de
Asamblarea pe contur, prin armare [i
la confec]ionare.
betonarea golurilor prismatice a
Aceste plan[ee prezint\, insa, si
panourilor de plan[eu, conduce la
dezavantajul ca necesit\ utilaje de
realizarea unei diafragme orizontale
montaj [i mijloace de transport de mare
rigide.
capacitate.
Diafragmele orizontale se verific\ la
Alc\tuire constructiv\.
solicit\ri de `nconvoiere [i de lunecare,
Panourile mari prefabricate se ce rezult\ din ac]iunea `nc\rc\rii
execut\ `n fabrici de prefabricate sau v^ntului sau a cutremurului, aferent
poligoane specializate, din beton armat nivelului respectiv.
turnat `n tipare metalice. Armarea se
Determinarea solicit\rilor M [i T `ntr-o
realizeaz\ cu plase sudate la partea
sec]iune la o distan]\ de cap\tul
superioar\ [i inferioar\ (fig.22.6).
plan[eului se face consider^ndu-se c\
Greutatea panourilor variaz\ `ntre
3...5 t, iar grosimea `ntre 8...11 cm. por]iunea din st^nga sec]iunii lucreaz\
`n consol\.
Panoul este prev\zut cu 4...6 urechi
din o]el-beton montate de la turnare, Verific\rile pentru diafragma
pentru manevrare la montaj. orizontal\ cuprind:
Pe conturul panourilor se prev\d • determinarea st\rii de eforturi de
must\]i, care se sudeaz\ prin compresiune [i `ntindere din
intermediul ecliselor – ce asigur\ `nconvoiere;
continuitatea arm\turii – [i se
• verificarea arm\turii pentru preluarea
`nglobeaz\ `n centuri.
eforturilor de `ntindere;

358
• determinarea eforturilor de lunecare La planseele cu suprafete mari, predala
din rosturile transversale [i longitudinale se poate concepe din doua sau trei
dintre panourile de plan[eu; elemente, iar imbinarea va lua in
• verificarea panelor de beton armat, considerare modul de lucru, in
create prin [icanarea fe]elor laterale, ansamblu, a predalei.
datorit\ eforturilor de lunecare din
Se vor indica detalii in cazul
rosturile transversale [i longitudinale
intreruperii barelor de repartitie si a
dintre panourile de plan[eu.
celor de rezistenta, in vederea
Plan[ee cu predal\ prefabricat\ din restabilirii continuitatii acestora.
beton armat
Grosimea plan[eului, alc\tuit din
Plan[eele cu pradal\ au o alc\tuire
predal\ [i suprabetonare, se stabile[te
mixt\, monolit\ [i prefabricat\.
din calcul.
Partea inferioar\ - predala - are o
dubl\ utilizare, cofraj pentru ~nc\rc\rile permanente, utile [i cele
suprabetonare [i `nglobeaz\ arm\tura din faza de execu]ie, `mpreun\ cu
de rezisten]\ de la partea inferioar\ a m\rimea deschiderii, vor influen]a
plan[eului. grosimea plan[eului mixt (predala [i
Conlucrarea `ntre betonul armat suprabetonare).
monolit [i predala prefabricat\ se La conceptia predalei, armatura se
realizeaz\ prin conectori (fig. 22.7). va dispune astfel incat sa asigure
Ace[tia pot fi sub form\ de bucle rigiditatea la incovoiere, in timpul punerii
(rezemare discontinu\) ferme plane , in opera.
spa]iale din o]el beton (rezemare
La montajul predalei se va utiliza un
continu\) sau chiar prin aderen]a `ntre
element auxiliar (cadru metalic cu cablu
cele dou\ straturi de beton.
compensator), in scopul evitarii fisurarii
Num\rul conectorilor, sub form\ de si cedarii.
bucle, se fixeaz\ func]ie de suprafa]a
plan[eului, iar planul vertical al buclelor Sprijinirea provizorie a predalei, in
este paralel cu latura mic\ a predalei. vederea suprabetonarii, se va
Conectorii sub form\ de ferme se concepe constructiv adecvat si se va
pozeaz\ pe direc]ia scurt\ a predalei. verifica prin calcul.

359
Plan[ee cu predal\ prefabricat\ din beton armat.
Tipuri de predal\
max. 6,0m

max. 4,0m
Conector Conectori - ferm\ Conectori - ferm\
iizola]i (c) cu z\brele plan\ cu z\brele spa]ial\
4-5 cm

Predal\ din beton armat (p) p p

Rezemare plan[eu
zid marginal zid intermediar
Beton armat monolit Beton armat monolit
Centur\ din 10-15 cm
beton armat 4-5 cm p
monolit p Rigl\ de lemn
Centur\ din
Sprijinire provizorie beton armat
Mortar de Mortar de
poz\ monolit
poz\
~mbinare predale
Plan Sec]iuni
Continuitatea barelor
la `ntreruperea barelor de reparti]ie de reparti]ie
rezisten]\

1 1 Bare de
bare de

reparti]ie

Arm\tur\ de reparti]ie
la `ntreruperea barelor de rezisten]\
Arm\tur\ de continuitate
pentru barele de rezisten]\

2 2
rezisten]\
bare de

Bare de
reparti]ie

Beton armat monolit de


continuitate a barelor de
rezisten]\
Fig.22.7 Plan[ee cu predal\ din beton armat. Tipuri de
predale. Rezemare plan[eu. Pozare predale.
Plan. Sec]iuni.

360
Tipuri de plan[ee din beton armat
22.6. PLAN{EE DIN BETON 1. Plan[eu cu grinzi principale [i secundare
ARMAT MONOLIT
Plan[eele din beton armat monolit se
caracterizeaz\ prin aceea c\ placa,
grinzile sau capitelul se toarn\ `n cofraje
chiar pe locul pe care `l vor ocupa `n
2. Plan[eu cu re]ele de grinzi
cadrul cl\dirii.
Folosirea pe scar\ larg\ a acestor
plan[ee este justificat\ de urm\toarele
avantaje:
• sunt rezistente la `nc\rc\ri mari;
• realizeaz\ o bun\ leg\tur\ cu 3. Plan[eu tip ciuperci
elementele portante verticale (st^lpi,
ziduri portante) asigur^nd cl\dirii o
rigiditate spa]ial\ la sarcini orizontale
din cutremur;
• sunt durabile `n timp; 4. Plan[eu dal\

• au o rezisten]\ mare la foc;


• se pot executa la orice fel de
cl\diri.
Plan[eele din beton armat monolit Transmiterea `nc\rc\rilor
prezint\ o serie de dezavantaje,: au (1) de la pl\ci (P) la nervuri (Gs), la grinzi principale (Gp),
greutate mare, consum mare de la st^lpi (S) sau ziduri portante (Zp)
Zp Zp Zp
material lemnos pentru realizarea Gs P
Gp Gp
cofrajului, decofrarea se face dup\ 2-3
s\pt\m^ni, iar pe timp friguros necesit\
P S
P Gp
S
Gp
condi]ii speciale. (2) de la pl\ci (P)
la grinzi (G), (3) de la pl\ci (P) la capitel (C), la st^lpi (S)
Func]ie de modul de transmitere a la ziduri (Zp) (4) de la pl\ci (P) direct la st^lpi (S)
sarcinii de la plan[ee la elementele Zp
verticale portante, plan[eele din beton G
C S

armat monolit sunt de urm\toarele tipuri


C
P P

(fig.22.8):
S P S
Zp
C
C

• plan[ee cu grinzi principale [i


secundare , la care sarcinile se transmit Fig.22.8 Plan[ee din beton armat monolit.
de la plac\ la nervur\ (grinda Tipuri. Transmiterea `nc\rc\rilor de la
plan[ee la elementele verticale ale
structurii

361
secundar\), iar `n continuare la grinda cilindric\ sau o deforma]ie sferic\
principal\, ca `n final s\ ajung\ la (fig.22.9)
funda]ii prin intermediul st^lpului sau al ~n cazul apari]iei deforma]iei
zidului portant; cilindrice, placa (lucr^nd pe o singur\
• plan[ee cu re]ele de grinzi, la care direc]ie) se poate considera ca fiind
sarcinile se transmit numai la plac\ [i alc\tuit\ din f^[ii paralele, de l\]ime b,
grinzi (care au aceea[i `n\]ime); lucr^nd individual [i identic.
acestea sunt a[ezate paralel sau La pl\cile unde apare deforma]ia
diagonal fa]\ de laturile principale; sferic\, lucr^nd pe dou\ direc]ii,
• plan[ee – tip ciuperci ce transmit `mp\r]irea pe f^[ii trebuie f\cut\ pe
sarcina de la pl\ci la st^lpi prin ambele direc]ii. Aceste f^[ii vor conlucra
intermediul capitelului; mai mult sau mai pu]in, `n func]ie de
• plan[ee – dal\ care transmit direct raporturile laturilor, la transmiterea
sarcinile de la pl\cile groase la st^lpi. `nc\rc\rilor pe reazeme.
Plan[ee cu grinzi principale [i secundare
Placa armat\ pe o direc]ie (l1/l2)
Aceste plan[ee (fig.22.9) sunt transmite sarcina vertical\ la nervuri
alc\tuite din pl\ci drepte, care reazem\ (grinzi secundare), pentru ca acestea, `n
pe grinzi secundare (nervuri) [i final, s-o transmit\ la grinzile principale.
principale. Aceast\ structur\ imit\ rezolv\rile
Pl\cile. Aceste elemente de structurale de la lemn sau metal, l\s^nd
construc]ie au dou\ dimensiuni (l\]ime, nefolosit\ posibilitatea betonului armat
lungime), mult mai mari fa]\ de a treia, de a lucra spa]ial.
care este grosimea pl\cii. Aceste pl\ci se calculeaz\ pe f^[ii de
Placa plan\ (definit\ de suprafa]a 1,0 m l\]ime paralel cu latura scurt\;
median\ [i de grosime), rezemat\ pe dup\ aceast\ latur\ se dispune [i
contur, `nc\rcat\ cu sarcini verticale, arm\tura de rezisten]\.
cap\t\ deforma]ii elastice [i plastice, Pe reazeme se ridic\ p^n\ la 2/3 din
func]ie de eforturile unitare produse `n arm\tura zonei de c^mp ( pre;uand
beton. momentele pozitive), [i anume la 1/5
Modul de lucru al pl\cilor este din deschidere (fig.22.9).
influen]at de: Arm\turile de reparti]ie vor acoperi
• dispunerea pe reazeme, pe 1,2,3 momentele `ncovoietoare de pe direc]ia
sau 4 laturi (fig.22.9); lung\, care apar datorit\ sarcinilor
• raportul dimensiunilor laturilor repartizate uniform, a rigidit\]ii grinzilor
(fig.22.9). paralele cu direc]ia de armare a pl\cii [i
Placa de beton armat va c\p\ta, a deforma]iei pl\cii pe deschiderea
func]ie de aceste condi]ii, o deforma]ie mare.

362
Plan[ee cu grinzi principale [i secundare din beton armat monolit
Moduri de rezemare [i de lucru a pl\cilor
Plac\ rezemat\
pe o singur\ latur\ pe dou\ laturi
b b

b L L1 L2
b

pe patru laturi (L1/ L2 < 1/2) pe patru laturi (1/2 ≤ L1/ L2 ≤ 2)


b2 b2
b1

L1
L1 L2
L2

Pl\ci armate
dup\ o direc]ie dup\ dou\ direc]ii (max. 5x5 m sau 4x6 m)

Distribu]ia grinzilor la structurile


pe ziduri portante Grinzi principale (Gp)
Ziduri portante (Zp) Zp

Gp Zp Zp
Zp

<2,5-3,5 m
Grinzi principale (Gp) grinzi secundare (Gs)
pe cadre
Gp (riglele cadrelor) Gp (riglele cadrelor)

Gs
Gs
Placa reazem\
direct pe grinzile
cadre principale

Gp (riglele cadrelor) Gp (riglele cadrelor)


pe cadre si ziduri portante
Zp Gs Zp Gp
Zp Gp (riglele cadrelor)
S
S
Zp Zp
Zp
Gs
Gp St^lp (S)

Fig.22.9 Plan[ee cu grinzi principale [i secundare. Rezemare pl\ci. Mod de armare.


Distribu]ia grinzilor

363
Plac\ armat\ (cruci[) dup\ dou\ de caroiajul st^lpilor sau de pozi]ia
direc]ii. La acest tip de plac\ dispare zidurilor de c\r\mid\ (fig.22.9).
no]iunea de grind\ secundar\ sau Grinzile principale reazem\ pe
principal\. Ea trebuie s\ `ndeplineasc\ direc]ia cu deschiderea mic\, iar grinzile
condi]ia l1/l2 <2. Grinzile, pe care se secundare sunt mai scurte dec^t cele
descarc\ placa, se `ncarc\ func]ie de principale.
raportul l1/l2. În cosecin]\, sarcina Distribu]ia grinzilor mai este
vertical\ ce ac]ioneaz\ pe plac\ ajunge condi]ionat\ [i de ra]iuni arhitectonice [i
la toate grinzile de pe contur, de comportarea, `n ansamblu, a clãdirii
`mp\r]indu-se conform deforma]iei la sarcini orizontale.
pl\cii. Pozarea grinzilor secundare se face
Dac\ la placa armat\ pe o direc]ie `n func]ie de `nc\rcarea plan[elui –
indicele de parcurs al sarcinii este patru distan]a economic\ este de 1,50...2,5 m
(plac\, nervur\, grind\ principal\, st^lp), ajung^ndu-se [i la 3,5m `n cazul unui
la placa armat\ dup\ dou\ direc]ii singur r^nd de grinzi ºi sarcini mici.
acelaºi indice are valoarea trei (plac\, Grinzile principale, care sunt
grind\, st^lp). reazeme fixe pentru grinzile secundare,
Teoretic, aceste pl\ci armate dup\ au între ele distanþa de 4,0...6,0m,
dou\ direc]ii, simplu rezemate pe ajungând (nu din considerente
contur, suport\, la aceea[i deschidere, economice) pânã la 7,50m.
o `nc\rcare de trei ori mai mare dec^t La planºeul cu grinzi principale [i
cele armate pe o singur\ direc]ie. secundare, grosimea pl\cilor armate
Pl\cile armate dup\ dou\ direc]ii sunt pe o direc]ie este a/40 (a – distan]a `ntre
mai economice dec^t cele armate pe o grinzile secundare), iar inaltimea
direc]ie, p^n\ la deschideri de maximum grinzilor secundare - l2/20 (l2 – latura
4,50 m. scurt\ a caroiajului) [i a grinzilor
Capacitatea portant\ a pl\cilor principale - l1/15 (l1 – latura lung\ a
armate dup\ dou\ direc]ii cre[te sim]itor caroiajului).
odat\ cu folosirea betoanelor de marc\ Pe por]iunile din plan[ee unde este
superioar\ [i cu utilizarea arm\turii cu necesar s\ se pozeze goluri pentru
diametru mic, distribuit\ la distan]e mici. instala]ii sau co[uri, se execut\ grinzi
Pentru a ob]ine un spor important al gemene sau s\ bordeaze golul cu grinzi
capacit\]ii de rezisten]\, la pl\cile care se descarc\ `n grinzile plan[eului.
simplu rezemate pe contur se va ~ncastrarea grinzilor plan[eului `n
concentra arm\tura spre partea central\ zid\rie produce eforturi ce se
a pl\cii. repartizeaz\ aproximativ triunghiular; M
reprezint\ momentul `ncovoitor din
Grinzile plan[eului sunt elemente
`ncastrare; acesta nu va fi mai mare
`ncovoiate a c\ror amplasare depinde
dec^t cel rezultat dintr-o `ncastrare

364
perfect\ a grinzii. Arm\tura de pe Plan[ee cu re]ele de grinzi
reazem este determinat\ de acest Grinzi paralele cu zidurile portante
moment M. ~n peretele de zid\rie,
eforturile de compresiune locala trebuie
s\ fie mai mici dec^t eforturile unitare
de compresiune pentru zid\rie cu
mortar de var [i ciment.In cazul depasirii Grinzi la 450 cu zidurile portante
acestor valori, grinda plan[eului se
l\]e[te pe reazem.
Din considerente estetice, `n cazul
plan[eelor cu grinzi principale [i
secundare se recomand\ realizarea
Sistem de grinzi mixte
tavanului drept (plan). Acest lucru se
poate ob]ine masc^nd plan[eul cu un
tavan fals, realizat din pl\ci de ipsos
carton suspendat prin intermediul unui
schelet metalic. Alt\ modalitate de Compara]ia plan[eului re]ele de grinzi cu
realizare a tavanului plan este plan[eul plan[eul din grinzi principale [i secundare
cu grinzi `ntoarse, `ntre care se toarn\ o A. Plan[eu `n re]ele de grinzi `n diagonal\
umplutur\ din beton u[or peste care se
pozeaz\ pardoseala. Mmax=0.05(q⋅a)L22

Plan[ee – re]ele de grinzi (casetate) L2=4a

Grinzile, `n general cu aceea[i Mmin=0.03(q⋅a)L22

sec]iune, dirijate dup\ dou\ sau mai L1


=1
L2 α
multe direc]ii, caracterizeaz\ plan[eele
L1=4a
din beton armat monolit de tip re]ele de
Plan[eele `n re]ele sunt `nc\rcate mai uniform, deci permit
grinzi. adaptarea unor sec]iuni mai mici. Grinzile de col], cele scurte,
sunt cele mai solicitate [i invers la grinzile lungi din c^mp.
Re]elele de grinzi folosite la acest tip
B. Plan[eu cu grinzi principale [i secundare
de plan[ee sunt (fig.22.10):
• grinzi paralele cu cele dou\ direc]ii Grinzi secundare

ale zidurilor `nc\perii; L1


Grinzi principale
=1
• grinzi pozate pe dou\ direc]ii 2
L2=4a
L2
Mmax=0.125(q⋅a)L2
aproape rectangulare f\c^nd cu zidurile
unghiuri de 450. a

~n cazul acestor plan[ee, sarcinile a


L1=4a
verticale vor `nc\rca integral conturul
Fig.22. 10 Plan[ee cu re]ele de grinzi.
portant. La plan[eele de form\
Tipuri. Compara]ie cu plan[eul cu
aproximativ p\trat\, momentele
grinzi principale [i secundare (A,B).

365
`ncovoietoare ce solicit\ grinzile au Prin dispari]ia grinzilor, placa de
valori apropiate. beton, singurul element orizontal, este
Plan[eele casetate cu grinzi paralele destinat\ s\ primeasc\ [i s\ transmit\
prezint\ eficien]\ economic\ atunci sarcinile exterioare la structura de
c^nd raportul laturilor `nc\perii l1/l2 ≤ 1,5. rezisten]\ vertical\.
~n cazul c^nd raportul l1/l2 ≥ 1,5, apare Pe conturul plan[eului se pot dispune
eficient\ folosirea plan[eelor cu re]ele [i grinzi deasupra st^lpilor, renu]^ndu-
grinzi `nclinate cu un unghi α fa]\ de se la capitel; `n unele cazuri, placa se
margini. scoate `n consol\ peste [irul de st^lpi
La acest tip de plan[ee, grinzile cele marginali.
mai solicitate sunt cele de col], adic\ ~n pl\cile acestui tip de plan[eu se
cele scurte; grinzile din c^mp, mai lungi, pot poza goluri de orice dimensiuni, cu
sunt mai pu]in `nc\rcate. condi]ia ca sec]iunile r\mase s\ asigure
Avantajele acestui tip de plan[eu ies preluarea eforturilor.
`n eviden]\ dac\ le compar\m cu cele Plan[eele f\r\ grinzi prezint\
ale plan[eelor cu grinzi secundare [i avantaje din punct de vedere al
principale (fig.22.10). reducerii `n\]imii constructive (cu cca
• grinzile sunt `nc\rcate uniform, 8...10%), datorit\ suprim\rii spa]iului
datorit\ distribu]iei `nc\rc\rilor, `ntre plac\ [i fa]a inferioar\ a grinzilor.
permi]^nd adaptarea unor sec]iuni mai
mici; Ventila]ia, iluminarea (se elimin\
• se pot acoperi deschideri peste umbra grinzilor pe tavane) [i
limita admisibil\ (fig.22.10) a plan[eului `ntre]inerea este mai bun\ la `nc\perile
cu grinzi secundare [i principale; cu plan[ee tip ciuperci. Acestea aduc
• pentru anumite raporturi se poate economii de cofraje, `n special prin
face o economie de beton de 30%. refolosirea lor.
Re]elele de grinzi prezint\ avantaje
datorit\ conlucr\rii grinzilor diagonale [i Elemente constructive. ~n cazul
a celor de col], care sunt legate de plan[eelor – ciuperci, distribu]ia st^lpilor
centura general\ a plan[eului. se face , func]ie de cerin]ele func]ional-
estetice [i economice.
Lumina casetelor se considera
1,8...3,0 m din ra]iuni estetice, put^ndu- ~n plan, st^lpii pot forma un caroiaj de
se mic[ora la 1,0 m. p\trate sau dreptunghiuri. Distan]a `ntre
Plan[ee tip ciuperci st^lpi e recomdabil s\ nu dep\[easc\ 6
Aceste plan[ee din beton armat m. Grosimea minim\ a st^lpilor se ia
monolit (f\r\ grinzi) sunt alc\tuite din l1/20 (l1 – interaxul st^lpilor, considerat
pl\ci plane rezemate direct pe st^lpi, pe latura mare), dar nu mai pu]in de 30
prin intermediul capitelurilor (fig.22.11). cm.

366
Plan[ee tip ciuperci din beton armat monolit
Plan cofraj
Sec]iune transversal\ Plan

Plac\ Capitel
Capitel
St^lp
St^lp
intermediar
marginal
St^lp

Descompunerea `n cadre `nlocuitoare


F^[ii de calcul Schema static\. Diagrama de momente

Ly
F^[ie de reazem Ly/2 Ly

Ly/2

F^[ie de c^mp Ly
Ly

Lx Lx/2 Lx

Plan armare
Plan Sec]iune transversal\ 1-1
Armare f^[ie
reazem

Armare f^[ie 0,25L


0,25L
c^mp

L L
1 1
Capiteluri
pentru `nc\rc\ri mici pentru `nc\rc\ri mari
h h
h
Alc\tuire 45o
900

constructiv\ L L
h≥ h≥
32 32
≥0,35L ≥0,35L

Armare

Fig.22.11 Plan[eu tip ciuperci. Plan cofraj. F^[ii de calcul. Plan


armare. Tipuri de capiteluri, alc\tuire constructiv\ [i armare.

367
Placa plan[eului–ciuperc\ se Condi]iile constructive ce trebuie
dimensioneaz\ la momentele respectate: l\]imea bazei capitelului; la
`ncovoietoare pozitive [i negative, intersec]ia cu placa, trebuie s\ fie cel
pentru f^[iile de reazem [i pentru pu]in 0,35 din deschiderea cea mare ; la
f^[iile de c^mp (fig.22.11). capitelurile fr^nte, raportul optim h1/h2
Grosimea minim\ a pl\cii este egal\ este de 2/3.
cu l1/32 (minim 13 cm) – la plan[ee cu Armarea capitelului se face
capitel drept, iar l1/35 (minim12 cm ) – la constructiv (d = 8...10 mm).
plan[ee cu capitel fr^nt (l1 – latura mare Plan[ee – dal\
a interaxului st^lpilor).
Armarea economic\ a pl\cii se Plan[eele – dal\ sunt alc\tuite dintr-o
realizeaz\ pe cele dou\ direc]ii paralele plac\ dreapt\ ce reazem\ direct pe
cu laturile caroiajului st^lpilor (fig.22.11). st^lpi, f\r\ intermediul capitelurilor.
Capitelul. Rolul principal al capitelului, Lipsa unor elemente de rigidizare,
`n cadru plan[eelor–ciuperci, este de a sporit\ fa]\ de plac\ schimb\ modul de
mic[ora deschiderea de calcul a pl\cii [i transmitere a for]elor, aduc^nd lucrul “`n
de a asigura rezisten]a la str\pungere a suprafa]\” a `ntregii dale.
pl\cii. Avantajele arhitecturale fac ca acest
Capitelul va m\ri rigiditatea plan[eu s\ fie deosebit de apreciat [i
ansamblului st^lp – plac\. Deci capitelul solicitat de arhitec]i.
va facilita scurgerea eforturilor din plac\ Utilizate la cl\dirile civile, aceste
`n st^lpi [i va prelua `n bune condi]ii plan[ee prezint\ o serie de avantaje:
tensiunile ce apar datorit\ schimb\rii de mic[orarea `n\l]imii de construc]ie – prin
direc]ie `n traseul for]elor. eliminarea grinzilor, economie de cofraj
Aceast\ `ngro[are a st^lpului la – prin refolosirea lui, reducerea
contactul cu placa va mic[ora momentul finisajelor [i posibilitatea mont\rii
`ncovoitor cu 20...30%. conductelor pentru instala]ii, `n placa
Conturul capitelului se poate stabili groas\ a plan[eului.
prin calcule, func]ie de sarcina la care Leg\tura `ntre plac\ [i st^lp, `n cazul
este supus plan[eul [i de calitatea plan[eului – dal\, prezint\ tendin]e de
betonului pus `n oper\ (fig. 22.11). str\pungere; `n acest loc apar eforturi
Capitelul poate avea forme `n plan : importante de forfecare [i eforturi
p\trat\, dreptunghiular\ sau circular\. principale.
La alc\tuirea plan[eelor – ciuperci, ~mbun\t\]irea comport\rii plan[eului
se folosesc : capitelul simplu, f\r\ plac\, `n zona de leg\tur\ plac\-st^lp se
capitelul cu fr^ntur\ [i capitelul cu plac\ realizeaz\ prin limitarea grosimii minime
de reazem. Cel mai ra]ional, datorit\ a pl\cii [i a l\]imii minime a st^lpilor.
formei, este capitelul cu fr^ntur\ Grosimea minim\ a pl\cii se ia lmax/35
(fig.22.11). (minim – 13 cm).

368
Grosimea pl\cii se m\re[te, comparativ
Plan[eu - dal\
cu plan[eele tip ciuperci (la acela[i
Plac\ plin\ caroiaj al st^lpilor, 6,0x6,0 m, sec]iunea
Dal\ `n
consol\ st^lpului 40x40 cm [i 8000 N/m2 sarcin\
d
L util\), de la 17 cm la 21 cm, datorit\
h≥3d a<
L
Grinda pe contur 3 m\ririi momentelor `ncovoitoare `n c^mp
[i pe reazem.
Plac\ casetat\
Cofraj recuperabil Cofraj pierdut La plan[eele dal\ se recomand\
20-25cm folosirea betoanelor de marc\
tavan ad\ugat 50 cm superioar\, pentru mic[orarea grosimii
pl\cii, dictat\ de eforturile principale `n
Realizarea capitelului
deasupra st^lpilor se zonele de reazem. Acest lucru atrage
1,0-1,5m face prin suprimarea a
patru casete dup\ sine, la `nc\rc\ri mari, armarea
ob]in^ndu-se o zon\
masiv\ de beton armat constructiv\ a f^[iilor din c^mp.
necesar\ rezem\rii
pl\cii pe st^lp
Tipuri de plan[ee – dal\. Au ap\rut
Plan[eu - dal\ precomprimat tipuri noi de plan[ee – dal\ (fig.22.12),
menite s\ sporeasc\ economicitatea
plan[eului, prin mic[orarea consumului
de beton [i m\rirea `n\l]imii de lucru a
arm\turii.
Cabluri de precomprimare pe dou\
direc]ii ce preiau eforturile din c^mp
[i din zona st^lpilor
Plan[eul – dal\ casetat, poate fi
realizat fie printr-un cofraj pierdut, fie
printr-un cofraj recuperabil.

La acest tip de plan[eu, `n jurul


st^lpului se creeaz\ o zon\ masiv\ de
beton, necesar\ rezem\rii pl\cii.

Plan[eul – dal\ din beton


precomprimat urm\re[te mic[orarea
Re]ea suplimentar\ din o]el beton pozat\
deasupra st^lpilor ce preia eforturile din
grosimii dalei, prin posibilit\]ile pe care
zona reazemelor le are betonul precomprimat – de a
Fig.22.12 Plan[eu - dal\ din beton rezista `n bune condi]iuni la eforturile
armat monolit. Plac\ plin\. Plac\ principale (fig.22.12).
casetat\. Plan[eu-dal\ precomprimat

369