Sunteți pe pagina 1din 247

I PLPINTE CIJ BULB!

GRUPA 8

Lafea pes triti

Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari

L

 

P Mu cuwrafi bulbi moi,

I

wcaf i sau hpkh& cu patyo htunecata

GRUPA 8

CARTEA

1

.

Gra'dinZritiscusit

.&.E*~W

prefer2 locurile insorite, jate&

.

P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza plantei, chiar daca ii apleaci tulpina. Mai tdrziu laleaua pestrip se va indrepta de la sine.

a laentru vd Uititijo fldlor

numai pdnh La frunra. Mu

'Indeplrtrti frunrekl

VARA

Plantare

Plantali bulbii In august. Ameliorafi solul cu compost ~italq de coarne.

lngrijire

Udati plantele pe vreme de seceti indelungati. Tiiati florile ofilite deasupra primei perechi de frunze (dreapta). LSsafi neatinse frunzele. Planta are nevoie de frunzir pentru a acumula o cantitate suficienti de substanfe nutri- tive pentru anul urmitor.

TOAMMA

FertiIizare

Toamna fertilizati cu com- post maturizat. Dad fertili- zafi doar prirnavara, folosi$i numai Ongriiyimi3nt organic. Laleaua pestrig nu necesita proteqie de iarna, fiind

rezistenti la ger.

el mai aprig dugman a1 lalelei I pestrife este apa stagnanta. C*lbefectul ei planta nu se dez- ,It& corespunzator sau tncepe si putrezeasci, pot chiar sur- veni ~icontaminiri bacteriene. Neexistdndremediucontra :estor bacterii, distrugeli ime- diat plantele bolnave.

JOAO~ap~JOU.IOM

qnsIJOQJE

'I-!

Towapun&-E=-I.

m=!qvasda

*

T:a~exueld'euweo~qn~!leu~yaujqlnlasn3mJn$ap

Z

-&mi&#!na&~Iclbertlu&!Fudnl

~~q-lunIW~QA

alala~o!~~od41a~etueldqns-ells

ala~ueldn3eu!dln$eseouual

~n$apuoze61edn)ap!G~eln~

a~!up@p~q;r)u@ld'~nfardw!p

'JeJodUIa$

p-'=-'=-'~/,,1-

--

~~!$an$3apunJ~Awyde

aple!rapw:,!pqd%puo!;Sd!~%u!

n1-!ie3:,na~eoSf$aqnesaqld

I

7

Gra'dina'ritiscusit

'spar

piaii bulbi

,'. t'. ' /'p inflorescdeopotriva Pn locurile I

rolumino$i, cirnosi, tari, i. netezi la palpat.

Nu cumpirafi bulbi mob

insorite, precum $iIn cele umbroase. Sol permeabil. Se dezvolta bine R mai toate solurile. hflorege cel mai frumos in sol mai reavin. Nu tolereazi

lngrijire trot and

C

TOAMNA TIMWRIU

Plantare

Plantafi bulbii de Ondata ce-i putefi procura. Daci ajung 'In sol la tirnp, se inriidici- neazi lnca inainte de venirea FngheJurilor.

PRIMAVARATARZIU

Curqire gi divizare

C

I

,

i

Taiafi frunzele moarte (itan- ga, jos). 4ternefi pe sol un strat de 2,5-5 cm de compost

pentru a-i ameliora calitatea 1 si capacitatea de refinere a

apei. Dupi cafiva ani,

plantele inmulfite se pot diviza $ibulbii se pot planta $ih alte locuri. Dupi ofilirea frunzelor dezgropati bulbii, divizafi-i ~iplantafi-i unul

dte unul in modul descris mai sus.

1

@IMPAWMP SRL

fndepartafi sisternaticflorile trecute dad nu dorifi ca planta si se reprodud din seminfe raspindite spontan. Plantqi viorele printre plante cu bulbi periditate de ~oareci,deoarece mirosul bulbilor sai alunga diunitorii.

liorelele pot fi atacate de ciuperci apaqinand genului Fusarium. Pe bulbi se formeazii Pete putrede negru-maroniu. Formarea noilor bulbi aproape ci inceteazi. Extragefi plantele si distrugefi-le. Nu plantafi crifiva ani in locul contaminat.

I

Gratiofi clop0tei albi

I

1

La'crinubareIepfantate des formeazawcovor floral parftmat.

Trikitura principal5 a 11rhioarelor o constituie inflorescen5eletip ciorchine format5 din clopo~eimhngi, ce par acoperifi cu ceari si care Pnfloresc primivara pe tulpini lung de 10-15 cm. Din florile albe sau roz cu parfum dulceag in iunie ~iiulie se davolti fiuctificajii

mkunte porrodiudeschis sau rofii, care, asem5nkor hcregii plante, sunt foarte toxice. Frunzle verzi ce rind Pn sus formed covor Pndesat din primivad phi fn vari. Cel mai cunoscut soi este ,,Granditlora" cu flori mari, albe. Soiul cu flori roz ,,Rose2 este o raritate PndrZgi~de colecpionari. ,Plenamate un soi de asemenea rar, cu flori albe, Pnvoalte.

UNDE SE PLANT^?

Ucrhioarele pot fi plantate tn orice loc umbros. Crqte repede pi se rgpindqte fn scurt timp. fn d~ivaani umple golurile dintre celelalte plante. In gddini cu caracter piduros sau la marginea tuhi~ului,in sol umed, cu humus form- un covor vegetal des ce acoper5 solul. Plantate la macginea gr5- War dpine umbroase

Iicrhioarele scunde reprezin- t5 o tranzitie spre florile alpine de culori, de obicei, fipiitoare. Ucrimioarele plantate ?n jurul tulpinilor arborilor sunt vii acoperitoare de sol, ce impiedid Aphdirea buruie- nilor Si uscarea solului. Nu plantaji l%crhioaresub arbori

a dror ddscini crqte aproape

de sup&p

le vor sustrage apa fi

substanrele nutritive.

solului, deoarece

CE SE PL~~Wtoamn~cu fmnze albastre sau alb-pestrip Alegefi crinul de

Florile albe, grajioase ale toamni scund, d nu I rizomii cu pamant ~i u&ti abun- uxat sau

licrhioarelor se asort& cu alte plante ce prefed umbra. ~cr~ioareleplantate fn fa~apece$i lui Solomon

Plantali rizornii orizontal, la distanfe de 20 crn. Acoperiti

4

Odata cu apari$ia frundg , acoperiti solul cu frunzig

mulci. La Tnmugufi

inibufeasd ~krhioarele.

dent. Pgstrati solul umed.

fertilizati cu substanti nutritivg

(Polygonarum) sunt decora-

tive. Arbustul de pzdure Pnalt de 1 m are flori aseminitoare, dar mai mari dedt cele ale licrhioarei ~ifnfloresc in aceeqi perioadi. Plantaji 15c~ioarepe o suprafa@mai fntins5 (soiul ,Plenam)Si dituri plantagi mini de toamnii. Frunzele ce tind Pn sl~sale licrhioarelor fi

rozetele rorunde ale crinului de

interesante. Efectul este pi mai interesant dad alege~icrini de

p%

Habitat: fiuuziful usat

La'crhioare

GRUPA 8

3

Gridingrit iscusit

\

1

@rirnivara rizorni proaspetl. himavara dsaduri lai pedabil.

ll'WDt

~~Bpafi,usca$isau muceg&f@.

'plantatetn orice loc urnbros.

Sor permealif, bogat in um$e nutritive, eventual optirn 'in locuri urnM9ureMmmB ~iseceta.

Plantafi ~n-~radinaplantele cultivate prealabil iarna.

Acestea vor inflori doar In KMMbJA

anul urrnitor, ins2 planta tre-

buie sg

timp cu noul lot. Pregatiti

solul pfltru plantele

cumpiirate,In aceastg perioada se planteazg~i rizomii. Dupl plantare, rnul- I

citi solul cu compost. Primavara xoateji plantele mai mari (dreapta), apoi divizati rizornii ~idezinfectati cu praf de carbune de lemn suprafefele tiiate.

Taiati fructificatiile plantei.

Pfantare9lfnmulm

Plantarea $iinrnultirea se efectuead la fel ca primivara. Nu taiati frunzele uxate.

obignuiasca din

~iicrarnibare~enu inf~oresctl"r prirnul an, deoarece Tn anul urmator veti avea o adevarata bogitie de flori.

Nu necesita plantare in straturi separate, se raspandegte usor $iliba.

I Acarianul cornun stabilit p partea dorsala a frunzelor suge seva plantelor. Frunzelese ingiilbenex, apoi se u~5.DSunatorii rnici, ro$i pot fi Tndepiirtati cu un jet puternic de api. ?ncazul contaminirilor rnai grave folosifi insecticide.

ISBN 978-963-86092-8-1

Micriful ti.agilpipahmat, deseori se dovedqte a fio

I

VARIETQI

-

TotodatH exist5 gi specii vul- nerabile la ger, dar care pot fi

Mgcrigul gi-a primit denumirea cultivate in ciubsr. Este astfel de la frunzele sale asem5nPtoare binecunoscutii specia Oxalis

trifoiului, care contin acid oxa-

lic gi sunt ugor acrigoare.

MScrigul autohton pe meleaeurile noastre este Oxalis acetosella gi Pnfloregte in a~rilie-mai.Florile sale sunt , fine, albe, noaptea gi pe vrerne innorat5 se inchid, ca si micile sale frunze. Oxalis enneaphylla are

flori miirunte, dbe; roz-pal plantate in diferite ale (,,Rosean)sau roz-inchis gradinii.

(,,Rubran).fnflorqte in aceeagi Oxalis acerosella prefer5

perioads. ~runzelesale sunt de culoare verde-cenugiu gi multi- plu lobate. Oxalis adenophyUa este o plant5 foarte rlpindid. Florile roz-violet, cu centrul alb apar in mai-iulie. Frunzele sunt adhnc lobate gi formeazg un covor vegetal inalt de 10-15 cm. Oxalis inops are frunze verde-deschis, trilobate gi Pnflo- regte in iunie-septembrie. Florile sunt de culoare roz-pal, cu centrul galben.

frecvent h grgdinile alpine. Avegi ins5 in vedere faptul c5

deppei, oferit5 deseori cadou de Anul Nou, pentru a aduce noroc.

UNDE SE PLANT^?

Deoarece diferitele specii au necesitiigi diferite in privinja solului gi luminii, ele pot fi

U

I
I

I

locurile aflate la umbra gi In

Oxalis deppei este o floare simpadcZ, dar sensibili la ger

penumbrii, plantate cu arbori pi avhnd sol reav5n gi cu Multe specii sunt predispuse

humus. la crqtere buie Mai ales Celelalte specii prefer5 mai Oxalis inops se rkphndegte degrab5 soarele. Sunt cultivate rapid, prin dispersarea

semintelor devenind o ade- v5ratii buruians. Din acest

nu suports calcarul, prefednd motiv indepirtagi sistematic solul afinat, nisipos. Un loc de florile ofilite i'nainte de matu- plantare ideal pentru ele sunt rarea seminyelor.

straturile cu pietris plantate cu

.

-.

ericacee sau spafiile libere din- tre pliicile de caldarrim.

CE SE-P

AIATURI! ----"-.--

r-

m Oxalis acerosella este o ideals acoperitoare de sol sub poala arbbrilor. hat5 ferrneitor gi sub ferigile inalte. Se asociaz5 bine cu coridalis (Co~ydalis cava), cu hepatica (Hepatica nobilis) gi pulmonaria (specii de Pulmonaria).

-

Oxalis adenophylla

Perenele scunde sau plantele ce formd covor

vegetal gi prefer5 de asemenea solul lipsit de calcar gi nisipos

pot fi vecinele optime ale celor-

lalte specii.

Din aceastii categorie fac pane antenaria (Anrennaria dioica), limba-pegtelui (Armeria maririma), brum~relele,cinci-degete (Porenrilla nirida), siipun5riga (specii de Saponaria) gi iarba- grass (specii de Sedum). Oxalis inops se potrivegte bine cu garoafa de &p (Dianthus delroides), cim- bri9orul 9i speciile de iarbs.

Ws enneaphylla

PLANTARE $1 INGRIJIRE

rrrrrrrn~~.n -:---:

-I-

5 Vara pe vreme de secetl indelungataudafi din bel~ug

m5cri~ulnu inflorege bogat,, declt dad are ap5 suficienta.

-

nz

r

_I-

-x--~-

-::_

.-

Reprodrrcera:cW4 hff0r-h-e

dezgrapafi tufele, diviz4i rizomii sau plantafi din nou tuberculii mici desp5rJiTi de pe planta-mama.

Gridingit iscusit 1

e Toatmn&

bri, wet. GWIk %c&aseNa

I rimmi

se g-e

gi la c~ntalwr.

e Mu cumph$ rizomi mi,

zbgrcifi seru rbduri ofilke.

e Seam, pmmb&L Omti5

amtcmlJo

Uxglis ennea-

ptryla prefer4 gi umbra, restul speciilor de hri( prefera

rnai Wrabfi soarele.

Oxalisaceto-

e %I

91.

SL necmita sol

cu humus,

reavIn $ acM, celelalte specii

necefzli sol niipos, afhnat.

Specia Ox&

deppef paate

fi plantau gi primSvara, dar nu toleread Ongheul.

Florile reac$hma&

la

schimUrile condkilw de luminozitate. Florile umr specii se hchid fn zilele no- roase gi noaptea, florile altor specii in soarele de amiazti.

-:

mj

I

#]ingrijire

tot an ul 7

-

@-)

-

TOAMNA

Toarnna, plantafi speciile de

rnacri~rezistente la inghe3 la

adincirnea de aproxirnativ 5 cm ~ila distante de 5-10 crn. in acest anotimp scoateji din sol ~i divizatitufele rnai volurninoase

ale plantelor rnai h virsta.

Mulcitisolul din jurul plantelor cu compost, pentru a le asigura substante nutritive ~ia le pistra

FOAMNA URMATOARE

Proteqie contra inghefului

Pe terenurile urnede rizornii ~i organele de depozitare tuber- culiforrne ale speciilor de macri?pot putrezi repede. Acoperirea cu folie asigura mentinerea urniditatii.in regiu- nile cu clima aspri acoperiti

Oxalis inopscu frunze uscate sau crengi de brad fjos)

Pe vreme fierbinte ~iuscata macri$ulpoate fi atacat de acarieni. Daunatorii rninus- culi sug seva frunzelor pbnZ cdnd acestea se ingtilbenesc $ise usuca. In cazul unei infeqii puternice pe plante se pot vedea festituri fine. Preventiv udafi ~istropifi

O IMPABnMP SRL

ROP-O2-1[Hn7

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

CARTEA

5

Flori fermecitoare in culori fnchtitoare

Sirbitoarea culorilor

Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi pin.' la aparipa hghepzlui.

VARIET~~TI

Daliile au o rnul$ne coplegitoare de variets~ide forrne gi culori, pi apar necontenit noi soiuri. Cu excep~iaalbastrului, daliile sunt de toate nuanJele ~osi- bile.

este

de asemenea diferits. Cele

rnai szunde au l5 crn7

fniiljimea plantelor

inalte ins5 ajung la

Ddia pompon

I

Daliile involte au flori uriw de culori intense

NDE SE PLANTEAZ~~?

Daliile, dad sunt fertilizate, infloresc continuu, de la

A

lnceputul verii phnP la

primele ingheluri.

infloresceng slab5 doar pe teren siirac sau foarte urned. La fertilizare se vor avea in vedere urmstoarele aspecte.

incorporat in p5rnPnt. Este indicat5 fertilizarea cu solu~ieavand con~inutridi-

cat de potasiu la

imbobocire

pi,in func5iede

necesitate,

cu guler, dalia cu flori

nu stagneze in vas. Fertiliza~i

mai

impresionanta ind~irnede 160 crn. Daliile, dupP forrna flo-

rilor, se impart in 3

flori simple, serniinvolte pi

involte.

Anemone sau Paeonia. Daliile cu flori involte

sunt cele mai fastuoase gi de cea mai mare varietate.

Prezintn CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI!1

--

--

Lwfoarte bin,

gladiolele. Dad aceasti5 combina~iepare prea rigid2& IhgZ dalii margarete3; cosmos, salvie, crsile, $ pofran, veronica. Cei csrorai. nu le plac aranjarnentele prea pestrije, pot aranja straturi din doar dous-treiI ' ; soiuri pi culo

.

grupe:

Printre acestea se aflg

dalia

cactus, dalia pompon

cu

flori globuloase gi dalia

orhidee cu flori exotice,

SaU Dalifie sun1 foxte fru-

rnoase $i ca flo~-itsiate,

amhand

ProasPete

G~~~~ddilor cu flori

t 3 Tuberculiise vor sadiin pimint ln a~afel, inclt

simple se constirue din

daliile-mignon. Acestea se numi's li dalia de ~~~~~~~~l rnatur trebuie

recunosc dup5 mijlocul gal-

ben a1 florii, lnconjurat

petale viu colorate, forrnhnd

de

partea superioari a tuberculului sli fie acoperita cu un strat de 5 an de pimlnt.

$i la inflorire. Este con-

traindicats fertilizarea cu azot, deoarece acesta stimuleazP crepterea excesivz a liistarilor, epuidnd astfel planta. Daliile aratP cel mai bine plantate in grup, in straturi

de flori sau borduri.

Aten~ieind la arrnonia

culorilor, evita~iefectele

crornatice stridente. Multe soiuri de daliirn

pot cultiva 8i in jardiniere

sau lki. Este important d

fie udate regulat, pi apa s5

I

5 Dupa primul inghef, xoatefi tuberculii din pimlnt. Inde-

partali frunzele ~iflorile, dar lesati pefiecare bulb lujeri.

1

-

Dalia cactus N flori mari, soidasic

Dalie cu flognsimpl&

4 Apiirafi daliile lnmugurite de

meki prin prelrarea Yn jurul

plantei a unui strat parasolar de

tala$ sau scoarfa lemnoasri.

a Din aprilie cump&ra$ tuberculi puternici. Nu are importanp ca se vad lastarii.

a Nu alegei tuberculi moi sau zbarciti. Nu cumparati tuberculi ambalati tn pungi de plastic, sau dacl au deja lastari lungi.

Nu le sadifi Inainte de juma- tatea lunii mai, pentru d daliile sunt sensibile la inghet. Pregatifitemeinic

PRIM~VARA31VARA

constants. La imbobocire,

Luminl natural&. Daliile se dezvolta cel rnai bine in locuri Insorite, aerisite ~iferite de vant.

.

a Sol permeabil. Necesitasob 1 bine fertilizat. Daliile nu infloresc frumos pe teren slrac, tasat sau umed.

Toamna, o data cu primul inghet, se vor colecta tuber- culii, de pe care se vor tiia frunzele. Tuberculii se vor aseza In Iizi, pe strat de turba sau nisip, lada se va tine Intr- un loc uscat, ferit de Inghet.

,

Soiurile scunde de dalie cresc bine Injardiniere sau Iki.

florile moi sau rinite, lasbnd numai bobocii. Ved preveni astfel Imboln5virea plantei.

daliile sunt deseor I ewrclre de paduchii de frunzg. Controlati plantele regulat ~istropiti-le cu solutie de sapun lichid. Diluafi 30 g de sHpun lichid fntr-un litru de ap5 calda, la care adaugati utin sairt denaturat.

I

1

n.,.

i~sy11~03(iprp~03uydspipiimoio3rr:ir~~~aurird

Gra'dinirit iscusit

i

1

ilaToamna, mmpgrsrfibuw JnZitopi, tari. Plan_@$-i hediat sau pastre1

a? S&r& sab lrmbrl moderas in regiunile cu clirna calda :plantafi lalelele Tn penurnbrg.

.trwo-

@rgllos.Aflnafi adanc 5i jncorporafi pietrir fin sau nisip 'in solul tn care apa stagneaza

Dup3 infforire puteti dezgropa vasul de plantare, special construit In acest scop, ~ipune intr-un loc fntunecos. Lasati lalelelesi se retragi. Plantafi noi plante In strat.

e DuplhMmrkrtfilbv

abundmt lakl&a

strat

&i

'mmfngr;iilI

c tot anul 1

Hantare

Dupa cumparare, plantafi bulbii irnediat.

PRIMAVARA

Fertilzare 9 cvriipre

Dupa aparifia frunzelor diluati ingrg~irnhntlichid in apa de udare ~iudafi plantele.Dulkj Tnflorire, indepartali parfile ofilite. Lasafi intactefrunzele, pans c8nd se ingalbenex.

VARA DEVREME

Dezgropare sau fertilizarc

Dup2 ce frunzele s-au ve~te

curafafi-i de pdmant ,si par- trafi-i Cntr-un Ioc intunecat, rece $iuscat. Dulkj uscarea frunzelor, fertilizafi Inca o data lalelele ramase in sol.

I

1

I

ReducereacapaclWfii de inflorire poate fi cauzati de proliferarea excesivaIn cur- sul anilor a bulbikrr mici (bulbililorf,algturi de bulbul mami. Primgvara tbrziu sau vara devrerne, dupZi uscarea frunzelor, dezgropati bul- bii. DespGr$ifi bulbilii de bulbul-mami $i plantafi-i separat.

ISBN 978-9€346092-8-1

IJOI~aBunuurwuiEUIPEJ~iiruuEZEA

Vnn,V.n

Gfadiofefe, flori majestuoase, pot fi principafuf pmct de

atracp'e al gra'dinii.

Exist2 o adevirats renqtere a popularitarii gladiolelor, flori denurnite ,si siibiuye. Gladiolele pot fi irnpgr~itein patru grupe.

Gladiolele de edinii, cu

flori uriage, pot dep%i inalgimea de 1 m.

SoiurileButterfly sunt rnai

scunde gi rnai grafioase, florile

I lor sunt multicolore, cu rnar-

ginile *or

ondulate.

Gladiolele-papagal au o

indfirne de 60-80 cm n~talele lor superioare a&ni :

unui capigon.

Gladiolele pitice, de

50 cm, sunt &le rnai delicate. Florile lor au un aspect judug gi sunt dispuse pe tulpini rnai

Soiul Butterfly

'171

.,\ \< .I'

L

i

;rP;il:

.I/

Gladiole, dalii, mqcate qi' -,

UNDE SE PLANTEAZK?

rupuri rnai mari.

flori ei ingrijigi-v~de plante corespunzittoare de acoperire a

Planta~iPntotdeauna gladiolele solului. Frunzele gladiolelor in

in

bn atrat, ~lantapi-lein fundal sau in rniilocul forrnatiunii de

formi de sabie orneazs stratul ~idupZ ce florile s-au trecut dernult. La pu& gladiolele sun[ plan- tate de preferinpa llngii gar- duri, de care, la nevoie, se pot sprijini. Dad le cultivagi pentru flori Gate, este rnai simplu dad le plantagi intr-un rind.

Gladiolepitice

Sub gladiole aratii bine criiilele, brurnarelele anuale gi pufulerii albastru-violer.

In grzdinile de la pii ali-

m di2

HI.'

-L

7

Varietatebicolo~G

frecvent dalii scunde i~ ce se armonizeazi cu acestea. ." Elecan~alor

.I

7 PLANTARES1INGRIJIRE

I

ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic Ci compost P plantator, furca 9 tutori

1 Plantaji gladiolele la inceputul lui mai. Sapati o

groapa rotunda (0 60-80 cm) cu addncimea de 20 cm. Afdnaji fundul gropii cu furca de sipat.

3 Planmiin groapticel pufin 8-10 bulbi apzati cuvArful In

sus, la distante de 20 cm

2 Amestecati pamdntul extras cu trei lopeli de compost ~i o

ceagcz de fain3 de oase. A~terneji amestecul intr-un strat de 5 cm pe fundul gropii.

4 Depuncji cu lopee rartul

pHmantuluipeste bulliS"$i

presafi-l cu mlna. Udafi binegi mukifi solul cu pie.

I

Gladiola

3 ,l1 APROVIZIONARE

a Primhara, rumm bulbi tari, volumim-Qi.AWE-i pe cei mai mari.

a Nu cuw@ra$1$uBi moi, muceglifi sau emtarninagi ru Mlnare, rewir hlbi hcolf ifi.

I Brocurati bulbii din tirnp. Plantqi gladidele la tnceputul lui mai, odata cu trecerea tnghefului. Varfurile Ustarilor sunt deosebit de msibile la ger, de aceea, dacl este necesar, pun~eti-i sub sticll.

I

I reaviin. Sprijinifi cu tutori soiurile tnalte. fnaintea Fnfloririi amestecati In sol

1ingr%lminteminerale.

O IMPABllMP SRL

FnBI$mi e

stobilitate mai mare Tn locuri hsorite. Sd parmeabil, bagatR smm rime. Bulbii nu tolereazr apa stagnata, cerinple lor de nutreie sunt mari.

mai uniform gi au o

Dezgropafi plantele, frunzele la lungimea de 5 cm.

Curlmi bulbii

plantarea din primlvarilHs- trati-i in turb, tntr-un loc ferit de tnghq.

)i @nl la

W-M-10910

I

I

GRUPA 8

CARTEl

7

Puteti prelungi perioada de

inflorke dacl la 10-14 zile plantafi cAte un nou grup de bulbi de gladiole.

a Tliafi gladiolele pentru vad doar dupti ce primele doua flori ale inflorescentei s-au deschis.

Tripgiigladiolelor sunt insectede 1 mm, care sug seva frunzelor, aflorilor ~ia bulbilor, IBs6nd in urma pete argintii. inainte de plantare, imersafi bulbii timp de dou ore intr-osolufie dezinfec- tanta. Stropifi plantele con- taminate cu pesticide.

ISBN97&Q6%8MW-E1

PLANTE CU BULB1

Narcise

--

GRUPAa

7

CARTEA

8

v

'9

h,

-

S-

ClopoIteii lor aurii vestescprimivara

& se preteaz5 ca

 

flori t5iate

J

ingrijire simp15

florile unor soiur Id sunt padurnate I

'4

I.

Gridinsit iscusit

puternici. A se planta &t mai repede, deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuci.

Nu cumparafi niciodati plante uscate, moi, mucegaite sau patate.

O IMPABhMP SRC

dezvolta bine in locuri luminoase sau in penumbra. .I,S ,,permeabilitate buns. In solurile cu api stagnanti bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se aseazi pietris de drenaj pe fundul gropii de

PRIM~ARATlMPURlU

VARA TlMPURlU

tulpinile se vor tiia dimineata, astfel tin mai mult.

e Narcisele ramin proaspete timp indelungat, dad se culeg inainte de a inflori ~ise

(1

Tnfisoari in cdrpa urnedi.

Tripsii sunt insecte mici, cu aripi. Daunele produse se reflects in faptul ca florile

incep sa sc1ipeasca in culori argintii, apoi se -filesc, se brunifics. Parfile ifectate ale plantelor se Si se distrug. Protejati

,,ntele

impotriva dZun5-

~rilorcu insecticide.

-

Narcise

.-.-I-

g'%+-.--t

' \I< -,

Gridinririt iscusit

I

+ Cumptirafi plante cu bulbi puternici. A se planta cat mai repede, deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuca.

Nu cumptirafi niciodati plante uscate, rnoi, rnucegaite sau patate.

Fiecare soi de narcis2 se dezvolta bine in locuri luminoasesau in penumbra.

So1 cu permeabilitate bunti. In solurile cu ap2 stagnant4 bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se a~eazapietri~de drenaj pe fundul gropii de plantare.

a Pngr4ire tot anof

VARA TARZIU

Plantare si cotnpletare cu

Prelucrafi bine in pimdnt substanfele de

substanfe nutritive imbunitifire a solului. Bulbii se planteazi i? PRIM~ARATlMPURlU august-septembrie. In Culesul

stratul superior al solului se amesteca comPost sau fiini de oase la o

addncime de 10 cm.

Frunzele se

pe tulpini,

pans ce se usuca singure.

Tiiafi florile ofilite, apoi $i

tulpinile in apropierea solului.

VARA TlMPURlU

Curafirea

Daci avefi nevoie de loc de plantare, dupi ce frun- rele s-au uscat, scoatefi cu griji bulbii din straturi. Depozitafi bulbii pan3 toamna timpuriu - dnd are loc plantarea -in locuri uscate ~i reci.

Q IMP ABIIMP SRL

GRUPA~

CARTEA

8

in cazul florilor pentru vero tulpinile se vor taia dimineata, astfel tin mai mult.

Narcisele rtimln proaspete

timp indelungat, dac2 se culeg

inainte de a inflori ~i se

infa~oariin carpa umeda.

Tdpsli wrrt insecte rnici, cu

ari I, Daunele produse se

re?W

h faptwl cci florile

Imp d sclipeasd In arlosi argintii, apoi se Ofllesc, 5e bruniflci. Pirfile infaate ale plantelor se taie~ise distrug. Protejati piantele 'impotriva diuna- torilor cu insecticide.

ISBN 978-963-86092-8-1

Bhdqele scliphd 2a culorile violet, galben gi db sat

primde flori aleprimiverii.

Brindqele, denumite gi crocus sau pb,sunt flori in culori intense: exist5 flori in nuanje de alb, galben ~iviolet. Petalele unor soiuri sunt ornate cu dungi pale. Florile in formi de pfilnie sunt dispuse pe codije scurte. Fmnzele de reg& ve~i sunt lungi si ascugite. Brindugele pot fi divizate in

dad categorii: bdndqe de

griidini gi bhduge sabatice, ambelor fiindu-le caracteriscice multicudinea de soiuri si culo- rile sclipitoare.

-

Florile bhdqelor silbatice

sunt mai suple ~imai mici dedt cele ale soiurilor de gridinz. Sofranul iliric albastru-ldntid (C. rommasinianus) ~i~ofranul timpuriu galben-auriu (C. ch'ysanrhus) sunt ihd%ite datoritii infloririi lor Pndelun- gate.

Florile hibrizilor de ~~

sunt surprindtor de mari. Bogjia cromatid a soiurilor este impresionand. CumpiXhd

pachete cu exemplare numeroase, In care brhdqele sunt selectate potrivit culorii, conua unor sume minore putegi achizijiona mulre plance fru- moase.

UNDE SE PLANT-?

Plantele de prirnzvarii nepre- tengioase se pot planta oriunde In $dink Plantaji bdndugele in iarba transformand astfel gazonul in pajigte cu flori. Conferiji o noti de vioiciune gkhii alpine cultivhd aici brhdqe in culori pregnante, plantate in grupuri aspectuoase dispuse printre pietre decorative sau tncaddnd bud~imai mjci de s&d. Plantati-le in straturile de plante perene pentru a colora suaturile in6 de la inceputul primiverii. Brindqele timpurii, rnai thziu, pot fi inlocuite cu flori perene. ~&na, plantagi brhdu~in vase gi ghivece. Astfel aqti vestitori ai primaverii pot Infru- musep balconul sau terasa.

Pdgygyh&n

Welepi bhdup ,

1

CE SE PLANTEA~ALATURI?

Ektul bdndqelor este cel mai impresionant, dad sunt asociate cu flori de culoare asemhiitoare

sau fi mai intensi. Se potrivesc excelent cu alte flori de prim& vd, de exemplu cu sthjeneii (Irs reticdata) sau cu ghioceii. Primzvara dwreme, plantati brsndqele sub tufehfloritoare. Culoarea violed a soiului ,,Ruby

Giant" contrast&

pucernic cu

culoarea galbenz, de exemplu a mahoniei. Cultivaji bhdupde in com- pozirii multicolore sub arb+

cu tiunze&dimare. Mulgimea

de flori disuage atenfia de la ramurile hd goale.

C

Srdrd-

I

1 'In septembrie, 4pa# o groapB adnca de 12 cm;

rrJirimea ei depinde de nurnarul bulbilor. Depunep in ea corn- post maturizat.

Acwri$ bulbii cu restul p2irnantului. Presati upr pamintul cu palma.

2 strat de p&m&ntde 4cm gi amestecati-1cu acesta. Planwi bulbii cu varful in sw.

U&$i

gi muk@imlul cg 4 -

4stratde5crndesma@

m&runtitii, pentru a-l me&irii reaAn. Alte Tngrijirinusy@ necesare.

A

'

-1

Canferiti wloare gazonu- lui cukivdnd pe el bran- duge. T3iaJi un segment de gazon, plantali bulbii ~iagezati la loc segmentul be bazdn. NU tundeli iarba pana cdnd frunzele nu s-au retras, altfel bran- dugele nu vor mai Fnflori anul urmator.

Gridinirit iscusit

.

I

.

.

, -

- 7

liIn perioada de plantare, iarmpgrafi bulbi tari, rotunzi.

8

CU

pirfi mucegiite sau putrezite, eventual pitate, sau cu listari wrzi.

Soare deplin sau umbrll moderati. Se dezvolta optim $1 sub coroana tufelor sau a arborilor.

Sol permeabil. fn locurile de plantare cu api stagnant3 (sol compact) amenajafi un strat

- -

de drenaj din nisip sau pietri~.

(nIfngrijire- tor an ul

Nu taiafi frunzele brdndugelor. Lasati-led creaxi nestingherite, deoarece numai astfel din bulbi se vor dezvolta flori din nou. fnmulfire: scoatefi din pimdnt bulbii, separafi bulbii mici (bulbilii) ~ireplantafi-i.

yg.Jt

Proiectare

PRIM AVARA

Protecfiep udare

In aceasti perioadi apare Mierla poate deteriora

catalogul de toamna al servi- ciului de expediere prin pas-

ti, deci, putefi proiecta pe de vdnt. Udafi plantele pe

indelete.

brlndu~elegalbene. Amplasafi intre flori morigti

timp de seceta persistenti.

I TOAMNA DWREME

Planfat?

Plantafi florile de primivari inainte de primul ger. Perioada ideali este inceputul lui septembrie. Depunefi in groapa de plantare pufin compost sau faini de oase (dreapta). Plantati brlnduscletotdeau- na in grupuri.

Zoarecii de camp Si soarecii de casii maninca bulbii. 0 protecfieeficienti este asigurata de coprile de

plantare disponibilein maga- zinele de specialitate. Res- pectali adincimea (5-7 cm) ~i distanlele (5 cm) de plantare

$iin cazul in care plantali

r

bulbii in co~uri.

al!JoIdap'!lmsnur-rulseqp

'lol!3npJIsalalo!Anes'aqp

'!eur-a!~pden!alas!!uyui alas!!mdur!~ssaro~uyyu asJsaqasoapFUIaqnur:pn!os

lunsa11eojn~dur!sap'1![!~8u$

$mmlj!msnureuneaploluj

ujcd~%muadeasafiuap!~

ns-efmn%!s

qnsuoqre!H#nqmas

a~eodpqdqraueojaapadal

daunapeu!urnl.eresaDau !!Tll.yui'loT!roqnEA-sp

a3a.1eoaaa~b~owleam!euy

up~n!ro1pSnq~e"3UOI.!-p3

nuna-uaqapouap!msnw

3sa3npls,:n.uxpape

~1am+Ile1~1d

~~msnwyu!~ndn~SFUIw!3!<

pup~~doamareot$ums!p

arlu~ea1sa3eS!alalueld-paq

wmqpap~opadsap-mu

apcIxupap~paj~paluenuap

JUqwmnoapwm!Jd

@uap lol!msnwesem!au!qyu-pa

'aleurnp4!zunyAnarwapp

pq!msnurnsaqe!.TOPap

ammu!ruapempm!~d-nose

!lalnje[euaun!!j!zoduiw

333syzvmmdmw

.em~wpd

E!UoULlV30laJ!JOp

pya!rnIa@'!msnurappl

qpeqasawdm~pl-uqd

mS!!Q!as~sreu.auaq$I

a@podmqamqoqq~od

!$elmldujapleds!nln!osn3

rjS!aIaamoja~ue%alapep

!JOUaq@"""9W*!=nu-9@

nporrodalapl!9aJ!asad-rod

.!!Pol!S!mnN-!lOJ.uEl

nsapplmpo~rod

ns!.togaJo1m!qsaaeodapm

'(Eq01!-" ale1qnsurudwuob!snunrcl;) a~a~ueldrulo^anseqp-mid

ErajOoau@qps&a~m?d

S!lexue,d!!qlnqu~lyndn~l9!$ladow1uW!!qlnqm

nsInpgnj!tnxeu~sns'el-s!pulaugwedefe%1ejeiswe

ap01-5,:111'ednaiepn!Iplnwlnlosn3azuny

aiue)ap01-S'L'~3eleaw!xlepeysnusaa#!wZ!gsas'psswni

.ajnq>

Muscari

GRUPA 8

I(

~,.W~:Y*I

I

.

'

m Cumpirati toamna bulbi

~~ cumparati bulbi rnb (putrezifi), patafi sat

TOAMNA TlMPURlU

-yt

Soare. In locuri insorite tnfloregte abundent, insa poate fi plantat gi in penumbra. So1 cu humu5, ffi%~@abil,

.

.

Pentruinmulfire divizafi bul-

Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR lac intunecos~irece, apoi in loc lurninos ~iracoros.

Uscarea frunzelor

Dup5 inflorire nu tHiafi frun-

1

Muscari nu agreaz3 Tngr' gamintele minerale. Prim& fertilizafi solul cu compost.

Dau rezukte bune la folfs-

acoperit, lurninos~irkoros.

Docrorul planrelor
/

Asemenea unuf camp de macf

Anemonele fkrmeca'toare, cu corofe florale In cufori intense se mla'diaza"fin In vh tul de prima'&

-

-

Anernonele infloresc in culori vii. Coloritul lor variazi de la alb, roz ~i rogu phs la violet ,si albastru. Florile cu cenrrul negru gi tulpinile viguroase arnintesc de florile de mac, dar corolele lor in form5 de ceasd sunt rnai durabile. Printre soiurile cu flori simple, serniin- voalte gi invoalte exists dteva arnestecuri deosebit de popu- lare:

Anemonele

De Caen" cu

C

flori simple, in form5 de ceascii Soi db dispun de toate nuangele culo- rilor speciei.

Florile anemonelor ,,St.

alb, dar gi ,,Don Juan" ro,su- aprins, ,,Lord Derby" albastru- violet, precurn gi albul ,,Purity".

Brigid" sunt serniinvoalte. Totodats exists gi soiuri speciale, cu flori de asernenea foarte diverse, atat ca forms,

dt gi la in acest

stacojiu, iar dintre soiurile cu igi deschid bobocii ~iin Frurnusegea fragils a plantei flori tnvoalte ,Rosetten roz sau Dgi frurnusejea lor le asea- sezonul estival. este reliefat5 de pansele gi

culoare. Merit5 atenfie sens ,,Hollandian rogu-

contagi pe o inflorire mai

sempervirens) sau ghdrifele

UNDE SE pLANTEa? tarzie. Fkte drept, aceste flori (Arabis caucasica).

Soid ,,Hollaadia"

I

msns cu florile de drnp, anernonele trebuie plantate in straturi, unde se pot dezvolta cu adevsrat. Alege~i-leun loc protejat In

straturile de flori sau de bor- planta, in funcgie de perioada

durii. Dad le cultivafi pentru flori Gate, anernonele pot fi

plantate ,si in straturi de de va6 tirnpurie.

legume. fn perioada lor principals de inflorire anernonele forme&

AlPturi de anemone se pot

de inflorire, flori cu bulbi inflorind primgvara sau perene

Dintre plantele cu bulbi

putegi alege narcisele albe, lug- ca de culoare crem (Omirho-

flori de nu-m5-uita.

I

in gddini alpine o

pat5 cro-

galurn urnbellarum)sau hia-

rnatid de efect pregnant.

cintoides (Hyacinrhoides

 

prealabil

hispanica).

Plancele crescute in sunt excelente pentru

plantare

Produc o irnpresie ferrned-

rapids in ciubere ~i Ihi

de

toare anernonele indilyhdu-se

flori. Dad ins5 plancagi tuber-

culii in ghivece mai tiirziu, de exernplu lilicelele (Iberis Varieratesemiilnvdra'

deasupra perenelor scunde, ca

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131compo:

131ingra$amAntchimic complex

I

1

5 Uda* cu jeturi upare de

In regiuni cu clima asprz, iar-

na pastrafi tuberculii in locuinja.

aph.

I

Anemonele sunt flori tlia* aspectuoase. Tgiaji-le #I ingrijifi-le cu rnanugi, deoarece confin subPtan9

ce iria pielea.

Anemone

braarnarlr ~scuslr

J

I

Toamna devreme cumpirajl Wberculi mark Wi pi glan@&d &it mai curand.

LUMINA Sl SOL

11

TRUCURI

e Plantati anemone in fata umei borduri de dmi~iri,u& avhd un loc protejat orneaza stratul pan5 la plantarea altor flori sau legume.

I?rprtmim.

-@-

Anemonele nu rezista la inghef. Toamna scoatefi tuberculii din sol.

J ingr~j~retot anul 1

)octorulplanrelc

I

1

TOAMNA

parts de

gridiM =Id&, pro-

Plantare $./ prom con-

tejat8. Si

tn =st

caz mlul

tra gerului

trebuie mulcii cu frumi~@)

Cea mai adecvata perioadi . wu ramuri ~ifrunze wate.

de plantare ate toamna Tuberculii pot fi scqi din sol

daci asigurafi anemonelor o

gi p&strati iama in loruin@, Tntr-un loc uscat $iferit de inghe$.

I

I

PRIMAVARA

lelcii consurni cu nesaf

Pkntp*

gi f~tjlizare

frunzele fragede, lobate 3

palmate. Adunafi diuni- torii pe vreme ploioasa sau

seara. Diunitorii pot fi eliminaji prin capcane de

Anemanele plantate toamna Tnfloresc mai tdniu: C' n mai-

iunie. Flwlle pot impodobi straturile de vari timpurie.

and risar administrafi bere sau garduri contra

plantelor compost ~i ingri$irnAntcomplex.

melcilor.

I

i

I

Pornpoane

culor.vesele

Dalia-pomponesteo ~lanta'popdari de vad,

cu floridmdente.

Dalia-pompon cu flori globu- loase aparfine daliilor invoalte. In grupa daliilor este conside- rat2 o varietate cu flori mhnte, diametrul floriior sale nedepQind 4-6 cm. Cu exGpfia albastrului,

ilnfloregte bogat in toate culo-

rile. Petdele se rbucesc in mkurP diferitg ins~reinteri- orul florii, fiind dispuse aseme- nea piglelor pe acoperig. Ele au tonuri mai intunecate sDre vAr- furi sau margini, ceea ce evi- den~idgi mai pregnant forma sferid a florii.

Dalia-pompon cregte ?n for-

mi3 de &. Frunzele msrunte,

ovale 8i lucioase, dispuse pe tulpini puternice, goale pe din%untruincadred frumos florile. Dalia-pompon este rezulta- tul unei amelior2ri artistice, nenurniiratelesale soiuri avind in comun cu strZimosul provenind din Mexic doar sen-

sibilitatea la hghep Frunzele

gi florile sale cad victim5 primului inghej. Din aceasta cauz5, dagropa~ituberculii ind inaintea primului Pnghe~ gi plstraji-i in locuinp.

Dalia cu floarea ca mingea

este ruda daliei-pompon,avkd flori mari gi de asemenea sfkri- ce. Pedele sale sunt la fel simetrice, dar dispuse mai lax.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Plantaji daliile-pompon pestrife ?n straturi expuse intens la soare, cu sol af3nat Si bogat in substan~enutritive.

Daliile-pompon, inflorind indelungat, merit5 un loc foarte vizibil in grsdina, ca de exemplu alsturi de intrare, in gddina de fafa& in apropierea balconului, terasei, sau ling locul unde obignuiji s5 v5 relaxagi. Reinviorafi cu dalii-pompon

stratul de plante anuale.

Chd celelalte flori paesc ~ise ofilesc, daliile-pompon colo- red din nou stratul!

Florile in form5 de minge gi tulpinile drepte ale daliei-pom- pon atrag irnediat privirile. Dalia-pompon se pouivegte de minune prinue florile anuale plantate in covor vegetal, fie

acestea cr5iie, p&le5i bene. Pute~irealiza un ansamblu aspectuos ~iasociind-o cu

gladiole gi pofian.

sau ver-

Steluple cu ?&$me

mijlocie, ca de exemplu Aster amellus sau piticul Aster dumosus le sunt daliilor-pom- pon excelente plante de com- panie.

I

Dalii N Bod ca mingea

Plantarc:in rnai. Cu dtwa 1 &pt&dni inaihte, pregatifi

5trrYtul: &nafi-l

rimw de 3Qan, feitlilifizafi-l cu

pan& la addn-

3

Ac&i

tuberculii ol un sm*

de aproximativ 4.7 cm de

ps

ndnt ~iudali-i abundent. Wlulcijj

solul cu scowfa &mn$ita de arbwe.Pratejqimugurii de meld.

5 hainte de primul inghe

tiiiati daliile la 10 cm de sol $i

dezgropati tuberculii. Pastrati-i intr-un loc ferit de ger.

2

em,la

PZanW .-->rculii cu mug^

in

us,la addncimea de 10 diirqe de &te

40 cm.

4 Chd daliile aw creecut,

infigeitila o distant3 mi

mare & riromi patru pri $

le@$i-i ur bn wur.

-

,

.:+-c-

GRUPA 8

CARTEA

12

,- Gridinarit iscusit :.- ,

F i Cumparafi rizomi volumino~i,cu rnai mulfi

LUMINA $1 SOL

a Soare. Daliile-pompon

necesita cel putin pse ore de

tuberculi carnqi, netezi ~i soare pe zi.

tari. a Nu cumpiirafi tuberculi~

a 501 aftinat, permeabil. Incorporati in sol mult

sn. Evitati tuberculii rau uscati.

I Piantare

and se poatedeja lucra in

grading, pregetifi straturile intr-un loc?ncare nu stag-

, neazl aerul fierbinte. Plantafi tuberculii dupi mijlocul lui mai.

1i"

 

:

Pe vreme secetoasilmenfinefi

1

reavan solul daliilor. Dupli ce risar, udafi-le cu solufie cu ingra#rndnt lichid. Indepirtafi regulat florile trecute, pentru a

 

.

'

asigura o tnflorire abundenta

(dreapta).

Scoatere din p&m&ntJi pds- trere

Inainte de primul ger scoateti tuberculii din sol. Pastra1i-iin

turba sau nisip, cu verful lasta- rilor h sus, intr-un loc intunecai ~irece (dar nu sub 7 "0.

I

-

L

11

TRUCURI

a Taiafi primii boboci de pe tulpina principals, astfel plan- ta va avea mai tirziu mai multe flori.

a Daliile infloresc mai devm-

me dace in martie sau aprilie sunt plantate in ghivece. Pot fi transplantate in gradina la

finele lui mai.

Paduchii de frunzi sunt insede marunte ce sug seva frunzelor ~itulpinilor. Prin aceasta sllbesc planta ~ipot rtispandi$iboli. Dad obser- vafi d plata e contaminata,

' stropifi planta cu o solqie de sipun ~ialcool.

1

: Begonia tuberhibridi

I ' Culori intense in bcuri urnbroase

F Culori superbe tot anul

Din tuberdii rnaronii pi paqi ai begoniei tuberhibrida apar l%mi moi pi c$rnoyi, cu frunze ashetrice pi flori hflorind toad vara. Piode sale amintesc de flo- rile trandafirilor, cameliilor sau garoafelor. Culoarea lor poate fi alb&galben5sau portocalie, dar gi in toate nuangele de ropu. C2teva soiuri se remarc5 ~rin prezenp unor flori bicolore. Begonia tuberhibridii se clasific3potrivit constitufiei sale. Exist5 soiuri cu tulpin5 erect5 pi soiuri cu tulpid pendentil @end&). In cate- goria celor cu tulpini erect5 se manifest3 dikrente puternice, inclusiv referitor la mikimea florilor. De categoria begoniiior tuberhibride cu flori urhp apagin soiurilecu flori avhd

diametrul de 14-15 an.Cele mai importante sunt:

,,Giganteam,,Marginatamcu flori dantelate, ,,FimbriamWcu petale franjurate $i ,Marmorata" cu flori bicolore. Idjhea begoniiior cu flori uriqe variaz3Pntre 25-50 cm. Begoniile cu flori mari

(Grandiflornwmpacta x) au

diametrul florilor de aproxima- tiv 10 cm.Diferengele Pn cadrul categoriei sunt Inmare identice cu cele caracteristice begoniilor cu flori uriqe. Din aceasd categorie fac parte begoniile cu flori asemhitoare cameliilor, precurn pi grupul ,Cripsa marginata" cu flori simple, dar dantelate. Hibrizii cu flori mari au o tnafime de aprox. 25-50 cm. Begoniile tuberhibride cu

flori de mirime medie

(grupul Muldorn) au diietrul florilor cuprins Oltre 5 gi 9 cm. Soiuri recomandate cu deosebire sunt: ,Nonstopn, ,Happy Endn pi ,,Memory". fniileea lor ate de aproxima- riv 20-30 cm. Diameuul florilor begoniilor tuberhibride cu flori mici este

1 PLANTARE 51 TNGRIJIRE

I

ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI yur

C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (0 10 cm) 1

de 2-4 un, iar tdpmea plantelor de 15-20 cm. Begoniilephte (grupul

Flore pleizo pendula) au flori

de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Ik- tari lungi, a&nf tori.

CE SE P-~TURI?

Asociqi begoniile niberhibrida

cu $lame ce p& nea penumbra.

de aseme-

F+e

gi idera le asigurZ

un hdal verde linistit. Sub ~rboribegoniile pot avm efd unor pete mma-

.

.-

-

UNDE SE''''''a'

0 caracteristid a begoniilor tuberhibridaeste d sunt foarte sensibile la inghej pi prefer5 penumbra. Toate soiurile cu tulpins ere& se dmld excelent ca

plante de barduri, in locuri

umbroase.

Pute~iplanta ?n de bal- con situate la umbd soiuri de begonii erFte ~ipendente deovotrivL fotodatg, pentru amphe $ copuri se preteazii mai bine soiurilependenre. &PAWw

I

L I -

d---

I

I

5 Dezgropalituberculii dupa primul inghef. Dupa uscare indepartafi frunzele $i pirnintul. PSstrafi-le intr-un loc intunecat, rece $iuscat.

bad frunrele sau tulpinile

raman umede, begoniila

pot fi atacate usor de boll

micotice. Din acest motiv,

udatl numai solul, nu si plantele.

I Gridinirit iscusit

-

"'

L

-

r- hgrijire tot anul

IARNATARZIU

Foflare

In februarie sau rnartie, forfafi in locuinfi tuberculii de begonia.

PRIMAVARA

Plantare

Plantafi begonia tuberhibridi in strat, in lazi de balcon sau ciubere. Plantelevor Tnflori dupi cdteva siptimdni.

VARA

lngrijire

Udafi ~ifertilizafi sisternatic. indepirta~iflorile ~ifrunzele

TOAMNA

Pastrare

Tiiafi tulpinile rnoi pdni la inilfirnea de 5 crn. Dezgro- pafi tuberculii irnpreuna cu pimantul lipit de acestia 00s). Lisa$ parndntul si se usuce, apoi curifafi tuber- culii. Punefi-i la iernat in locuinfa intr-un loc rece, intunecat ~iferit de inghef.

I

I:,

,,*

&-A,

1';

2.

,.

.

'I-

.,

.

Begoniile pot fi atacate de fainare. Pe fa@$idosul frun- zelor, precurn ~ipe tulpini apare o peliculi albicioas2, aseminitoare pudrei. hde- pirtafi imediat perfile infes- tate. StropiJi planta, inclusiv dosul frunzelor, cu o soluJie contra ciupercilor. Repetafi I stropirea de rnai multe ori.

, -,

-

LaleleIe Triumf; de o fiumuse~ecfasici, sunt plante

qor de hgrqit.

Lalelele Triumf, avhd o forrni de pocal, sunt flori semitirn- purii, cu tulpini viguroase, raistente la v2nt si vicisitu- dinile vremii. Au luat nqtere prin Pncruciparea de soiuri sim- ple, timpurii pi tkii. Florile lor sunt mai mari pi tulpinile mai lungi dedt cele ale soiurilor timpurii. Dup5 inflorire frunzigul lor se vepte- jegte repede. Exist5 in tot felul de nuanye, mai puyin albastru.

fn cele ce urmeaG prezen-

&-Idteva soiuri fndrwte.

,,New Design" are flori de nuan55 roz-pal 8i frunze cu margini albe. ,,Garden Party" este un soi cu flori roz pi galben-pal fn proporfii egale. ,,Negrita9'fnflorqte fn nuanfe

neobisnuite (violet-negicios) pi &tarten (petale purpurii cu margini albe, subfiri). Sunt soiuri biwlore, intre altele,

,,Burning Heart" (galben pi

rogu) sau ,Union Jack" (alb gi rosu). Lalelele Triurnf se carac- terireazi prin petale cu mar- ginile de culoare diferitri, spre exemplu soiurile ,,Broadway" gi ,&en van der Mark" au petale rogii cu rnargini albe, iar ,,Abu Hassan" gi ,,Djakarta" au petale rogu-inchis pi rnargini galbene.

UNDE SE PLANT^?

Lalelele Triumf se pot planta deopotrivi in straturi cu forme regulate pi neregulate, sau in ciubere. Lalelele evidentid precizia

*

,

geometrid a straturilor regu-

late. Alege~iunul sau dou5 soiuri gi plantaji-le fn num% mare, pentru a obfine un wvor de flori elegant. Aceste lalele se pot planta pi in grupuri neregulate'n stra-

turi de perene gi la poalele

arbqtilor, unde creeazi o pat5 cromatid de efect. Lalelele Triumf arati bine gi

in IZzi de bacon pi ghivece.

Dup5 ce infloresc, bulbii pot fi

scosi sau pot rhhe in sol. Pute~imasca frunziguI lalelelor Pn ofilire prin plantarea de flori vcatice.

Lalelele Triumf existi Pn diferite culori, de aceea diversele soiuri se ~otasocia bine intre ele sau cu alte flori.

Obyinefi o compozi9e de tonalitate rZcoroasH asociind

soiul violet-alb ,,Dreaming Maid cu florile de nu-mi-uita albastre. V5 putegi delecta cu tonali- t?idcromatice dde asociind, spre exemplu, soiurile ropii pi galbene "Djakarta" sau ,Kees Nelis" cu panselele.

Un efect vesel se poate reali- za prin plantarea amestecat5 a soiului de lalele ,,Burning Heart" cu viorelele.

Soi cu duroe qii

Pe rnasurh ca intensitatea infloririi scade, extrageti bul- bii din sol, despsrjiti-ide bulbii mici ~iapoi replantali-i.

bdepirtafi frunzele numai dupa ce s-au uscat camplet.

INu le taiafi verzi deoarece cfrunzele alimenteaza bulbii

bu

energie pentru Tnfloririle

I

Lalea Triumf

GRUPA 8

CARTEA

14

Grgdinirit iscusit

%,-A

~~mnacumpara$ buW &

lrPde tari la palpat, drnqL hibride ,,Tdumf" suporta

te Soare, mumbri. Lalelele

Cu cat bulbii sunt mai mad, QJ penumbra temporars, dar se

atilt planta v&%&

dezvolta optim in locurile insorite. te So1 perrneabil, bogat in substanfe nutritive. Umiditatea excesiva poate pravoca putrezirea bulbilor.

,'

ra~ibulbi fncolfiti

PRIMAVARA TARZIU

Scoatere din sol $1

Plantafi lalelele Triumf In dlvizare septembrie sau octombrie, Taiafi florile trecute 00s).

intr-un loc insorit si ferit de

Scoateti din sol bulbii plantelor care au dezvoltat mai multe frunze dec%tflori, separati-i de bulbili ~iplan- tali-i din nou.

te Pentru inrnuljire, xoatefi bulbii din sol si plantafi-i in ak loc. Dad riman prea mult timp in acelasi loc, vor consuma toate substantelenutritiveale solului.

a Lalelele se pot forfa iarna. Interesafi-va referitor la

soiurile cele mai adecvate Tn acest map.

L)ocrorulplanrelor

I

Toamna,

plantafi bulbii intr-un

Botrytis) cauzeazi Inca de

vas plat,

udap-i abundent $i

la rasarirea plantei defor-

duceti vasul in pivnifi. Dupi trei luni mutafi-i intr-o camera ricoroaa, intr-un loc mai cald ~imai luminos. Cu cat locul in care infloresc este mai ricoros, cu atilt

mafii, Pete si aparitia unui strat fin brun-cenusiu. Prevenfie: indepsrtati res- turile vegetale si stropiti cu solutie de coada-calului. Ondepartati din gridini lalelelecontaminate.

Unelespecii sunt impozante, dtele grafioase, & toate

sunt d&it

de aspectuoase.

Ceapa ornamental5 este dis- tins5 cu un loc privilegiat chiar gi in cele mai frumoase grsdini, in pofida faptului d este ruda apropiatg a cepei pi usturoiului. In cele ce urmead v5 prezentgm dteva din speciile de gddin5 cele mai populare.

Allium giganreum este o specie Pnaltii, cu flori violete,

indesate, ca gi cele ale speciei

Allium aflarunense.Ambele

infloresc din mai ~Bnsin iunie ~iau tulpin5 viguroas5, inalti de 80-150 cm.

Speciile scunde se disting

prin culorile lor diferite.

Allium chrisrophii are flori

violete ce apar in iunie si iulie, in5lrimea plantei fiind de 30- 50 cm. Ahum roseum se dis- tinge prin flori -stelate Iaxe, roz-aprins 8i infloregte in aceeqi perioads. In~lgimeasa

Allium moly

este de 15-30 cm. Allium moly (2: 20-30 cm) are flori galbene ,si inflorqte intre rnai ~i iunie, in timp ce Allium kararaviense are flori albe, dar in5lgimea sa este de doar 15- 25 cm.

UNDE SE PLANTE~?

La soare, ceapa ornamental5 se dezvolt5 bine in mai toate solurile. Se potrive~te deopotriv5 in stratul de flori, ca gi in grsdina spontanii.

fn gr5dina alpin5 cultivagi

specii scunde, care cu timpul se inmulyesc gi formead un covor vegetal vast.

fn stratul de flori planta~i

specii inalte, de preferinfa in grupuri de mai multe plante amplasate in fundal. Florile mai rnirunte, plancate in fagada stratului pot apoi mas- ca frunzele cepei ornamentale. hat5 bine gi ca plant5

crescbd spontan, mai ales

pe camp sau in liziera pidurilor.

CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma

5

Primavara, de Indati ce apar

prirnii Ibtari, incorporafi in

solul dimprejurul plantelor ingrS$arnantcomplex.

Ceapa' ornamentala'

plantele cu flori puTine.

64 id14as& rolul proaspit.

Lisaji frunzelesi seing2lbe- neasd astfel vor furniza plantei energie.

Frumle cepei ornamentale

GRUPA 8

CARTEA

15

Ceapa ornamental2 se pate utiliza ~ica floare t2iat& Tiiaji florile dnd Tncep si se deschidi. Lisati pa planti frunzele cu miros de ceapi, pentru ci o fortifici RarnificaJiile florale arata

flori uscate.

) Uoctorulplan telor I

Larva rnu~teicepei ataci planta cauzhd rssucirea, degenerarea sau ingil- benirea frunzelor. Parazitul l~idepune ouile pe bulbi, iar lanrele penetreazain Wbi. Tndepirtati ~idis- ugeti bulbii contaminati.

Chionodoxa

GRUPA 8

CARTEk

16

I Gridinirit iscusit,-

Cum@@ bulbi man', tari, cw diarnetru de eel pufin 2,5 cm, care au In general mai rnulte tulpini florale.

Mu cumpara$ bulbi moi sau vatamafi, deoarece sunt -ensibili la bolile miwti-

Soare, penumbra. k dezvolta optirn in penumbra, sub coroana arborilor cu frunzi~bogat. 501permeabil, bogat in substanfe nutritive. Prirnivara, solul cu humus confine umiditatea necesara plantelor. -

7ii~ririretot anur

Plantali chionodoxa toarnna devrerne. Pe vremea calda de toarnni se 'inridacineaza bine. lnfigeti h sol sernintele brune, mature ale plantei sau puneti-le la ger- rninat Tntr-o tavi.

:,-.$dtiiati, deoarece se poate

hcorporati In solul din iurul

plantei hgra$rn&nt corn-

plex. Dupa inflorire nu o mai

inmuhi si prin serninfe.

Chionodoxa se autorepro- duce. Daca efectivul plantei crege rnai incet decdt dorifi, vara dewerne dezgropati bulbii. Desprindefi bulbii rnici 00s) si replantafi-i.

,

Pentruforfare, In octorn- brie, plantaTi bulbii in ghivece. Acoperifi vasele $ifinefi-le afari tirnp de zece saptSrn3ni. Dupa aceasta, arnplasafi-le in locuinfi, Intr-un loc racoros, iar dupi ce apar lastarii asezafi-le pe pervazul feres- trei, la lurnini ~icaldura.

PDocrorulplanrelor -I

<hionodoxa poate fi hw- cata de infeqii bacteriene, sernnalate de pete negre sau brune cu rnargini de alta culoare. Nu existi pro- tecfie chimici. Ondeplrtafi plantele contaminate Irnpreuna cu bulbii lor. Nu le cornpasta$.

1

Br;fndqa cu florile sale vesele, mhte este phi

toamna &iu

podoaba boasi agridhi.

In grkiini se plant& cu mult mai pufine brhdqe de toamnii ddt de prirnPvd. Acestea sunt $ mai pufin ameliorate, de aceea

exisd cu mult mai pufine soiuri.

Grocusspxiosus

este cea

mai cunoscud specie de @nP ce inflorqte toamna. Dispune de o floare mare, in form5 de piilnie, se auto pol en^ gi se @qte in culorile alb (de exem- plu, ,,AIbusv),albasuu (de exernplu, ,,Oxonian") gi violet. C~~C~LFsativus bese cultivat gi in antichitate, din sdul6u se obfine gofranul. Pentru

1 kg de $ofran sunt necesari

$franul

sibil la frig.

albasuu-violet este sen-

Alte specii fiwnoase:$0franul

violet de Banat (Crocus bana- ricus), pfranul violet-roz, par- bat ~igra60s (Crocus longi- florus), sofranul violet-roz-db cu coroan5 (Crocus kotschyanus), ~ofranulde Riviera, purpuriu- violet (Crocus medius), pfranul de Pirinei violet-purpuriu, inflorind uneori fnd de la s@i- tul lui august (Crocus nudi- florus) gi gofranul violet-albktriu grafios (Crocus pulchellus). Majoritatea speciilor se remare prihtr-un stillung, portocaliu $i

inflorescPn intervalul septem- brie-noiembrie. Frunzele lor nu apar ddt primzvara, dupa inflorire.

UNDE SE PLAN TEA^?

.

-

$ofrand de toamng se adapted qor. Arad la fel de aspectuos plantat in hp perenelor inflo- rind la finele verii, ca gi in fap arbqtilor cu frunziy autumnal, dat i in gfidina alp& gi pe EPzon. Plantafi~ofranulde toamns

1- alea gkhii, acolo unde v?i pute$ bucura de culoriie fer-

medtoare gi atunci, &d

lalte flori s-au uecut deja. & strat locul du optim este in spatele floriior cu Mire urn- purie, de exernplu, crii galbeni, s&njenei sau bujori, deoarece

kle acestora mas&& fiun- zele ingdbenite ale pfranului. Planta hflorind fhii frunzi~se fice remarcad cu deosebire tn

cele-

Se pate realiza o combinafie de culori bead planhd

sd cu phte acoperitoare

de sol v+c

brhdqe cu cevamai inalte brhduga violet-purpuriu de

ddt plantele acoperitoare de Riviera la poalele arbodor cu

sol. Da& frunzele sunt expuse

soarelui de primitvar:, brhdqa Brhdup grafioasiiproduce o

se dezvold viguros.

veni. Plantafi aici

frunzig auriu.

irnpresie pitoreasd asociad cu crizantemele galbene sicele de

Cu culorile sale vioaie brindup de toamnii constituie podoaba

Hurumnas) inflorind concomi- tent cu ea, pGq (Fesruca

cinerea) sau molinia (Molinia merulea). Bhdqelor li se potrivesc bine plantele acoperitoarede sol, de exemplu Iha-caprelor (Cerastium romenrosum var. columnae) sau 6punkip

(Saponaria ocymoides).

$ofhi de ltiviua gi egi

YLHIY I HKt 31 IIYUKIJIKt

ACCESORII: CI bulbi de ofr ran CI humus de frunze sau turba

2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator

I

Plantajibulbii. ma#

@&nt

pe bulbi $ presati-l

I Grzdinirit iscusit

Procurafi in iulie-august bulbi tari ~icarno$ de brindura de toamni.

Nu cumparafi bulbi infectafi cu putregai cenusiu, moi sau deja incolfifi.

LUMINA $1 SOL

-

-

1,

e Brindu~asau ~ofranul,cum se mai numqte, are nevoie de multfi lumini primsvara $i toamna. Vara ?nsA prefers penumbra. e Sol permeabil cu reacgie acidi Si fie afanat $icu confinut ridicat de materie organici.

(a]Pngrjire tot anul

PRIMAVARA

Plantare $i divizare Menfinere

Plantafi bulbii imediat dupa cumpirare. Pentru scurt timp se pot pistra In frigider.

Acum, in perioada de slibirea bulbului ~isciderea

Lisafi frunzele ce apar primivara ss piarl de la sine Legarea frunzelor va duce la

I repaus, bulbii in vlrsti se pot inmulfi prin divizare.

randamentului de flori.

TRUCURI

Dupa inflorire bulbii se pot diviza. La trei-patru ani scoa- feti bulbii, divizafi-i ri replantafi-i.

Marcafi locul plantelor cu firuri pentru a nu planta $i altceva pe terenul respectiv.

TOAMNA

Sofranul este atacat uneori

Udare

de pufregaiul uscat.

Pe

in timp de seceti planta necesita udare. Florile se pot proteja de vlnt ~ide zipada timpurie prin acoperirea lor

cu cutii de carton sau co~uri de richiti (dreapta).

bulbi apar Pete rnici, con- fluente, fnchise la culoare, drept consecingi bulbii se

zblrcesc $ise usud. Inde- pirtafi plantele infectate.

J'liens~aja.moxa

Sthjenii creeaza"o atmosfera'vesela'521p"&isau h vaz&

Sthnjenelul (cu barbi) este cel mai elegant $ distins din- tre irigi. Se caracterized prin cele trei petale indrep- tate in jos, fn mijloc ornate cu fire pestrite, de unde i se pi trage numele. NumM soiurilor este practic infinit. Cultivatorii au selecgionat culori de neimaginat phni atunci in lumea plantelor. Soiurile pi hibrizii se grupeazi astfel:

Iris elatior, in aceasti grupi se g%esc soiuri mono- gi multicolore. Pe unele se vede dte un filon sau un desen pestrif. Soiurile hib- ride infloresc intre mai pi iulie, pi au o indjime cuprin- s5 intre 70 pi 120 cm. Iris barbata media, soiurile

Iris elatior

L

-

-

.

Lsthjenei ,si margarete

plantali rizomul pe

ri ,,-2nt.

AS

a

Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de Sdp byzantina

soiurile rnai sensibile cu un

strat gros de frunsi9 pi cu

crengi de brad.

CE SE PLANTEAZA AL~~TURI?

Plantaji intr-un grup de 15, sau rnai mare, sthnjeneii prezinti un spectacol splen- did. Ungii ei planta~iflori suficient de viu colorate pen- tru a concura cu sthjeneii. Ansamblul de flori tim- purii cornpus din acegtia, narcise pi lalele in nuante vesele de primivari ne pot

1

din grupl cresc phni la 40-70 movilira din amestec de

cm. fnflorescin luna mai. Iris barbata nana are soiuri pi de 10 cm inidtime, dar nici cele rnai inalte soiuri nu dep%escins5 40 cm. fnfloresc intre aprilie gi mai.

UNDE SE PLANTEA^?

Dugmanii cei rnai mari ai rizomului sthnjenelului sunt solul excesiv de umed pi apa stitutL Atenfie deci, ca solul si aib5 0 bun3 permeat&

tate. Dad suntefi nesiguri, foarte atent. Acoperi~i oferi un spectacol minunat. Iris barbata media

Printre soiurile nou- apLute pe pia~5,sunt frecvente cele din sudul Statelor Unite ale Americii; ele cer multi cilduri. Cu cat floarea este de o culoare rnai neobipnuiti, cu atht trebuie si fi~irnai precauti, pentru ~4multe soiuri nu rezistg iernii mai reci de la noi, chiar dad sunt Pngrijite

5

PrimhvaradevremeWW

sdul planrelorcu

?ngr&&inintenaturale, de pildr

Rird de aase sau eu compost

Wnef~mrrntat

Sthjenelul (cu barbif)

I CumHrafi rizorni tari, drnosi, cu ridicini subfiri qi uniforme.

e Nu cumpirafi niciodati I flzomi rnoi sau care se f2irlmiteazi la atingere, cu pte sau urme de mucegai.

e Lumins naturals. lrisul necesita lurninii solara cel putin o jumatate de zi, dar culoarea lui va fi si mai stralucitoare daca este expus toata ziua la soare.

Sol permeabil. Trnbunatititi solul cu compost.

fnprilire tot anU.I

I

I

TOAMMA

Phnfare

Rizomiistlnjenelului se planteazstoarnna.

PRIMAVARA

Fertiizare

I Se vor folosi pe cAt posibil Tngri5arninte naturale, de pilda compost. Fiina de oase Iajuti veg&tia.

I

VARA T~~IU

Inmu@m

Divizafi rizomii rnai vechi si plantqi irnediat plGile rezultate.

TOAMNA URMATOARE

fngryire #i planbre

Tiiiafi frunzele $iTndepartati parfile uscate @). Noii rizorni se vor ~lantain septembrie.

I

Nu punefi ingri$smintele direct pe rizom, pentru cZ il vor arde.

Dupl inflorire, tsiafi tulpina intreagi. LasatiFnsi frunzele pe plant&, pentru ca ele ajuti la inrnagazinareain rizorn a urbstan$elornutritiue.

I

I

Mucegaiul cenu9iu ataca in primul rlnd plantele negli- jate #islabite. Irnpiedicati rasplndirea bacteriozei:

distrugeti cat rnai repede parfile cuprinse de mucegai.

A

Aceste fimecitoare inflorecen~enu pot Lipsi din nici

o graWdinideprimivarZ

Florile zambilelor emanhd un parfum intens sunt situate Pn ciorchini indesari pe tulpini ridihdu-se dintre frunzele lungi si inguae. Florile stelare form9nd inflorescenie pot fi de culoare crem, rosu-somon, violerg, albastru-azur sau roz.

Cu &t bulbii sunt rnai

mari, cu atht rnai mari vor fi florile zambilei. Bulbii rnai mici (circumfering: 15-16 un) sunc folosiri mai des in stra- turile de flori, florile lor fiind mai raistente la vicisitudinile vremii. Bulbii mari, trataji in prealabil (circumferinjg 18-

22 crn) sunt excelenri pentru

forrare timpurie. Cu timpul inflorescenjele zambilelor devin mai laxe, dupa d~ivaani pe o tulpinP flora5 apar doar dteva flori.

I

Florile noei zvnbile &t&e

,

UNDE SE PLAN TEA^?

Zarnbilele se folosesc pe suprafere mari la culturile tip covor vegetal, dar dgiva bulbi plantari Pn ciubk pot crea un grup floral de efect. fn strat, primpvan, plantate la poalele unui arbore in floare ofer5 o imagine splendid& Plantate in vase de cera- mid?zambilele pot Empodobi frumos terasa si imprejurimea aleii la intrare. Zambilele de diferite culori se pun in valoare excelent plantare in faya gardurilor vii, de exemplu a cimiirilor.

Zambilele se pot asocia foarre bine cu alte plante cu bulbi inflorind primzvara, ca si cu arbori ~iarbqti. Plantari In golurile dintre zambilele produdnd Pntrudt- va o impresie de rigiditate,

. -

piiilule.

pansele (Viola x wirrrockima).

Lalelele (Tulipa) plantate alituri de zarnbile confe6 o not2 romantic5 stratului tip covor vegetal.

(Bellis.

perennis)

sau

C

I

1

d

in+ lalelele "PinkPearlw

Cirqulg prunul ornamen-

talinfloresc wncomitent cu

zambilele ale &ei

sau albastru-intens se asorteazii arrnonios cu florile albe sau roz ale arborilor. Magnolia inflore~tede

asemenea in acelqi timp cu zambilele: asociate f$i evidenjid reciproc frumuseyea. Plantari alituri de magnolia roz sau rogie zambile violete sau de culoare crern.

flori violete

PLANTARE SI ~NGRIJIRE

de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid

i I-

1 Taamna deweme, shpali o groapi 30 x 30 cm, addnci de

15 crn. Captqiti-i fundul ~i

IaturiC cu o plasa de sarmi

tra rcur~riinr

con-

3 Depunefi padnt pste bulbi. Presati solul. Mulcifi solul cu

scoaqa maruntiti de copac. Marcqi lmul bulhilor.

2

Depunqi in groa*

de compost ~ifaini de oase.

o lingura

Plantati bulbii in groapti la dis- tante de 15-20 cm.

4frunzelor, diluali in apade

udat ingragarnint lichid $i udati plantele.

De irwlati ce apar viirfurile

GRUPA 8

CARTEA

19

Grzdinirit iscusit

0 Pentru strafurlte de flori

curnpilra$ bulbi rnai mici. Dqi florile lor vor fi rnai mhrunte, vor rezista rnai bine la

vicisitudinile vremli.

Nu cumpara$ bulbi moi, mucegaiJi sau avbnd fn varful bulbllor IPstari Iugi, curbali.

I

r IUA

Plantare

Cumparali bulbii $1 plantali-i. in zonele cu ierni reci, efec- tuati plantarea la timp pen- tru ca plantele sii aibii timp $3 se hradkineze. Daca dupa cumparare nu plantafi imediat bulbi, pastrati-ifntr- un loc ricoros.

PRIMAVARA

hwtilizare

De Indata ce apar frunzele, dil~laliIngray%mantlichidin apa de udat $i udali plantele cu acest amestec.

O IMPABAMPSRL

Soare Wrect. Creyte uniform vertical in locurile insorite.

Sol permeabil. Zambila nu suportii apa stagnant3 $ise dezvolti cel rnai frumos in sol bogat In substante nutritive.

PRIMAVARATARZIU

Talere

Pndepartati inflorexenple imediat tnainte de a