Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de AUTOMATICA,CALCULATOARE SI INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA Specializarea ELECTROMECANICA

PROIECT PTFI INTRERUPATOARE CU ULEI PUTIN

Indrumator: Drd.ing. Ion Dobrota

Student:

-2006-

CUPRINS 1. Generalitati
1.1Clasificare: 1.2ntreruptoarele cu ulei mult 1.3ntreruptoarele cu ulei puin 2.Constructia intrerupatoarelor IUP.Caracteristici.Functionare. 2.1Caracteristici constructive i funcionale. Parametri nominali 2.2Constructia si functionarea intrerupatoarelor de tip IUP 3.Fabricarea intrerupatoarelor cu ulei putin 3.1Procesul tehnologic de fabricatie a contactelor electrice. 3.2Procesul tehnologic de fabricatie a izolatoarelor electrice 3.3Procesul tehnologic de fabricatie a camerelor de stingere 4.Tehnologia de asamblare a intrerupatoarelor cu ulei de tip IUP 4.1Procesul tehnologic de asamblare a principalelor pri constructive 4.2 Asamblarea general a ntreruptorului I0-220 4.3Mecanismul de acionare oleopneumatic MOP-1 5.ncercrile i verificrile intreruptoarelor 6.Tehnologia de reparare a intreruptoarelor de tip IUP 7.Concluzii 8.Bibliografie Anexe

ntreruptoare de medie i nalt tensiune de tip IUP


1. Generalitati ntreruptorul este un aparat electric de comutatie destinat nchiderii i deschiderii circuitelor electrice cnd acestea sunt parcurse, fie de cureni normali de lucru, fie de cureni anormali cum sunt cei de suprasarcin sau de scurtcircuit. Funcia cea mai important a unui ntreruptor este deschiderea automata a circuitelor electrice In momentul apariiei scurtcircuitelor. Importana acestei funciuni const n faptul c, n acest mod, se asigur ntreruperea portiunii de reea defect ntr-un timp ct mai scurt, prevenindu- se astfel avarierea i distrugerea echipamentelor electrice datorit curenilor de scurtcircuit. 1.1 Clasificare: Dupa numarul de poli: - monopolare - bipolare - tripolare. Dupa felul instalatiei: - de interior - de exterior . Dupa nivelul de izolatie - cu izolatie normala - cu izolatie marita. Dupa tensiunea nominala: 1. de joasa tensiune 2. de medie tensiune 3. de inalta tensiune. Dup mediul de stingere : ntreruptoare cu mediu de stingere gazos: cu aer comprimat, cu hexafluorur de sulf; ntreruptoare cu mediu de stingere lichid; * ntreruptoare cu mediu de stingere solid: cu material solid gazogenerator; * ntreruptoare cu vid. Intrerupatoarele cu lichid sunt: 1. intrerupatoare cu ulei mult 2. intrerupatoare cu ulei puin 3. intrerupatoare cu apa. 1.2ntreruptoarele cu ulei mult au fost primele pe scara evolutiei(1920). Utilizarea uleiului pentru stingerea arcului electric cat si pentru izolarea cailor de curent necesia cantitati mari de ulei. Datorita cantitatii mari de ulei se opereza greu cu acest tip de aparat, uleiul fiind un combustibil, e suspus probabilitatii de a exploda. Uleiul din cuva metalica se descompune sub influenta energiei din arc formnd gaze si vapori de ulei in amestec la presiune ridicata favorizand stingrerea deoarece are conductibilitatea termica de 17 ori mai mare ca a aerului si prezint o cdere de tensiune pe unitatea de lungime a arcului electric de cca. 13 ori mai mare dect a arcului electric produs in aer. Daca nu se stinge arcul electric volumul gazelor se tot mrete si intreruptorul e supus pericolului de explozie datorita presiunii din camera de stingere.

Datorita formarii carburii de cupru din acetilena rezultata in urma acului electric format in ulei si al cuprului se evita folosirea acestor tipuri de intrerupatoare fiind instabile exploziv si foarte poluante.Actualmente nu se mai folosesc. 1.3ntreruptoarele cu ulei puin au luat locul celor de mai sus.Volumul mic de ulei este folosit numai la stingerea arcului electric iar , izolaia pieselor aflate sub tensiune fiind asigurata de aer si al materialelor dielectrice, ceramice sau organice. La noi in tara uzinele Electroputere Craiova au fabricat ntreruptoare cu ulei puin intro gama larga de tensiuni si capacitate de rupere, in doua serii: a) ntreruptoare cu ulei puin de medie tensiune: intrerupatoare tip IUP-M10-20/630,1000 intrerupatoare tip IO 10-20kV/630,1250,2500,4000 b) Intrerupatoare cu ulei de nalta tensiune intrerupatoare IUP - 35 intrerupatoare IUP -110 intrerupatoare IO 110, 220,400 In cele ce urmeaza se vor prezenta numai intrerupatoarele de tip IUP. 2.Constructia intrerupatoarelor IUP.Caracteristici.Functionare. Mai jos se va descrie constructia intrerupatoarelor de tip IUP,se vor da caraceristicile functionale precum si definirea parametrilor caracteristici. 2.1Caracteristici constructive i funcionale. Parametri nominali Principalii parametri nominali ai ntreruptoarelor de nalt tensiune sunt: 1. Tensiunea nominal, [kV]. Reprezint tensiunea de funcionare n regim nominal a echipamentului i core spunde valorii maxime de serviciu a tensiunii reelei. Tensiunea nominal a ntreruptoarelor de nalt tensiune fabricate i utilizate n Romnia, are una din valorile: 123,245,420 kV (valoare efectiv, msurat ntre faze); 2.Nivelul izolaiei nominal . Se exprim prin valoarea tensiunii de inere la und normal de impuls de 1,2/5 s, la care se adaug fie tensiunea de inere la supratensiuni de frecven industrial (pentru 1 kV < Un < 300 kV), fie tensiunea de inere la und normal de impuls 250/2500 s (pentru Un> 300 kV); 3.Curentul nominal n serviciu continuu. Are valorile limitate de temperaturile admisibile ale cilor de curent, stabilite pentru solicitarea termic de lung durat. Intensitatea curentului nominal poate lua una din valorile: 400-630-800-1250-1600- 2000-2500-3150-4000-5000-6000A. Valorile nominale ale tensiunii i intensitii curentului sunt date pentru frecvena nominal, care poate fi de 50 Hz sau de 60 Hz. 4.Capacitatea nominal de rupere la scurtcircuit. Este definit ca valoarea maxim a intensitii curentului de scurtcircuit pe care ntreruptorul l poate ntrerupe funcionnd la tensiunea nominal i n condiii prescrise privind tensiunea tranzitorie de restabilire .Capacitatea nominal de rupere la scurtcircuit se exprim prin dou valori ale curentului de rupere, msurate n momentul separrii contactelor; valoarea efectiv a componentei periodice, Ipr, respectiv valoarea componentei aperiodice, considerat procentual, prin raportare la valoarea de vrf Ipr Aprecierea capacitii de rupere la scurtcircuit se poate face i n funcie de puterea de rupere, SPr, definit prin relaia: unde Un este tensiunea nominala.

Drept parametri ai unui ntreruptor se consider de asemenea capacitile nominale de rupere privind ntreruperea liniilor electrice aeriene i n cablu funcionnd n gol, ntreruperea n cazul discordanei de faz i ntreruperea bateriilor de condensatoare. 5.Capacitatea nominal de nchidere la scurtcircuit, IL . Reprezint valoarea de vrf maxim a curentului de scurtcircuit (curent de oc) pe care ntreruptorul l poate stabili far sudarea contactelor, sau alte degradri mecanice. ntre capacitile de nchidere, respectiv rupere la scurtcircuit exist relaia: IL=2,5Ipr Verificarea condiiei privind capacitatea de nchidere nominal la scurtcircuit coincide cu ndeplinirea condiiilor referitoare la stabilitatea electrodinamic a ntreruptorului . 6.Durata admisibil nominal de meninere a curentului de scurtcircuit . Precizeaz valoarea admisibil a solicitrii termice la scurtcircuit a ntreruptorului i reprezint intervalul de timp n care cile de curent pot suporta un curent de scurtcircuit avnd intensitatea Ipr; valorile standardizate ale acestei durate limitate de momentul atingerii temperaturii admisibile la scurtcircuit sunt de 1 s i 3 s. 7.Secvena nominal de manevre. Reprezint posibilitile admise pentru acionarea ntreruptorului n caz de defect (scurtcircuit). ntreruptoarele fabricate n Romnia trebuie s execute, n general, urmtoarele secvene de manevre: a) D- 180 s - ID- 180 s - ID, pentru ntreruptoarele ce nu funcioneaz n regim de reanclanare automat rapid (RAR); b) D 03 s ID 180 s ID (ID-15 s-lD), pentru ntreruptoarele ce urmeaz s funcioneze n ciclu RAR. D reprezint operaia de deschidere, iar ID o operaie de nchidere, urmat imediat de deschiderea ntreruptorului. 8.Durata nominal de nchidere. Este intervalul de timp dintre momentul n care mrimea ce lucreaz asupra dispozitivului de acionare al ntreruptorului atinge valoarea de lucru i momentul n care contactele de lucru ale ntreruptorului se nchid, stabilind circuitele pe toi polii. 9.Durata nominal de deschidere. Este intervalul de timp dintre momentul n care mrimea ce lucreaz asupra dispozitivului de acionare al ntreruptorului atinge valoarea de lucru i momentul n care contactele ntreruptorului se separ, ntrerupnd circuitele la toi polii. 10.Durata nominal de ntrerupere. Este intervalul de timp n care mrimea ce lucreaz asupra dispozitivului de acionare atinge valoarea de lucru i sfritul circulaiei de curent la toi polii. Durata nominal de ntrerupere reprezint suma dintre durata nominal de deschidere i durata arderii arcului electric de deconectare. Problemele e fundamentale in constructia, functionarea si exploatarea intreruptoarelor sunt: - problema contactelor; - problema comutaiei; - problema izolaiei; - problema siguranei n funcionare. 2.2 Constructia si functionarea intrerupatoarelor de tip IUP In figura 1 se arata schita simplificata a unui intreruptor cu ulei putin de tip IUP-110kV . Schema cuprinde principalele parti componente ale unui astfel de intrerupator : Sasiu de sustinere cu dispozitiv de actionare Modul carter si izolator inferior Tija izolanta de actionare

Bloc contacte fix (tulipa) si mobil Camera de stingere cu ulei putin Modul izolator superior Cilindru izolant Borne de conectare superioara si inferioara.

Fig.1Schita simplificata a unui intrerupator IUP- 110kV In anexa A2 este prezentata o sectiune detaliata a unui astfel de intrerupator. Constructia acestor intrerupatoare se caracterizeaza printr-un grad inalt de modularizare si tipizare. ntreruptoarele IUP de tip IO de nalt tensiune se caracterizeaz printr-un nalt grad de tipizare, ntreaga serie (Un = 110, 220, 400 kV) avnd la baz o singur camer de stingere modul, cu parametrii U=85 kV, ln= 1600 A, Ipr = 31,5 kA. Sunt echipamente cu comand

unipolar, fiind realizate cu poli independeni, fiecare pol avnd mecanism de acionare propriu.Pentru tensiunea nominal de 110 kV exist variante att bipolare ct i tripolare, cu un singur mecanism de acionare fiind posibil comutarea a doi, respectiv trei poli. Mecanismul de acionare este cu comand oleopneumatic, de tip MOP. Stingerea arcului electric n camera modul se obine pe seama expandrii uleiului, deionizarea coloanei arcului fiind activat sub aciunea suflajului combinat, longitudinal i transversal, produs de cureni turbuleni de ulei i vapori de ulei.Acest proces se face in camera de stingere pe seama suflajului. La deconectare, prin deplasarea tijei 1 a contactului mobil, figura 3, extremitile arcului electric sunt preluate de inelul 3, respectiv de vrful tijei 1, ambele confecionate din aliaj Cu-W, rezistent la uzur electric. Alungirea arcului electric n camera de stingere conduce la expandarea uleiului, proces care iniiaz un autosuflaj longitudinal intens de gaze i vapori de ulei, dirijat n sens contrar deplasrii tijei contactului mobil; aceti compui prsesc volumul uleiului, trecnd prin jiclorul de eapare 5 n camera de detent 6, incint n care gazele se rcesc, parial fiind eapate n atmosfer, iar vaporii condenseaz; uleiul rezultat este recirculat prin valva cu sens unic 7 n camera de stingere. Dup ce contactul mobil 1 elibereaz orificiile transversale 13, prin acestea se produce detenta gazelor ce nsoesc arcul electric, presiunea scznd brusc; drept urmare are loc expandarea uleiului reinut n niele circulare 14, arcul electric fiind supus astfel unui suflaj transversal de cureni turbuleni coninnd ulei t vapori, sub aciunea cruia se obine stingerea definitiv. Durata de ardere a arcului electric este de 10-K30 ms. ntreruptoarele de nalt tensiune tip IO sunt prevzute cu piston diferenial anticavitaie (fenomenul de cavitaie const n formarea unei pungi vidate n urma tijei contactului mobil, care mpiedic accesul uleiului la extremitatea arcului). Dispozitivul anticavitaional, figura 3 este constituit din pistonul 12 care, sub aciunea resortului 11, urmrete pe o curs limitat deplasarea tijei 1 a contactului mobil, injectnd ulei la extremitatea arcului electric.

a) b) Fig.2 Schita pentru descrierea functionarii unui IUP a)Sectiune prin camera de stingere IUP ; b)Mecanism de actionare de tip MOP. Camerele de stingere modul sunt susinute de ctre ansamblul mecanism,aflat n construcia ntreruptorului. Acest ansamblu bloc conine un mecanism biel-manivel 9, care transmite micarea de la dispozitivul cu dublu efect 2, la tija 1 a contactului mobil i un mecanism de zvorre, prevzut cu resortul tumbler 4. La sfritul cursei de deschidere, micarea tijei 1 este frnat de amortizorul 7. Celelalte notaii au urmtoarele semnificaii: 3, 5- buoane de umplere, respectiv golire, 6- carter, 8- vizor striat, 10- tij de ghidare. Gama ntreruptoarelor tip IO(intreruptor ortojector) de nalt tensiune se obine prin conectarea n serie a unui numr convenabil de camere de stingere modul, izolaia fa de pmnt asigurndu-se prin coloanele electroizolante, de asemenea tip modul. Astfel, pentru ntreruptorul de 123 kV, figura3 a, sunt utilizate camerele de stingere 1, 2, avnd contactele n senate i prevzute cu bornele de racord 3; izolaia fa de pmnt este asigurat prin coloana electroizolant 4, cu 5 fiind notat mecanismul de acionare cu comand oleopneumatic. n figurile 3 b i 3 c sunt reprezentate grafic construciile corespunztoare unui pol pentru ntreruptoarele I0-245 kV/1600 A (cu patru camere de stingere i tot attea locuri de

ntrerupere pe pol), respectiv I0-400 kV/1600A, avnd ase camere modul nseriate; notaiile au specificaiile de la figura 3 a. n paralel cu camerele modul se conecteaz condensatoare, cu rol de uniformizare a 3.2 Procesul tehnologic de fabricatie a izolatoarelor electrice Intreruptorul cu ulei puin are in componenta module izolatoare precum si modulul camera de stingere. Pentru fabricarea componentelor electroizolante care intr n constructia echipamentelor electrice de nalt tensiune, cum ar fi distantierele, tijele, prghiile, suporturile etc. pentru care nu se cere o precizie dimensional deosebit, se utilizeaz cel mai frecvent procedeul turnrii la rece a rsinilor epoxidice, utilizndu-se forme din PVC, simple sau profilate, fr a fi necesar utilizarea demulantilor. Temperatura de lucru la turnare la rece a rsinii epoxidice este cuprins ntre 20-80 C. Procesul de turnare are loc la presiune normal, piesele rmnnd n cochil circa 6 ore. Dup decofrare, piesele electroizolante se las timp de 20-25 ore la temperatura mediului ambiant pentru polimerizare. Piesele electroizolante avnd ca suport pnza de sticl si realizate sub turnare sub vid prezint propriettile mecanice si dielectrice foarte bune. Ele se confectioneaz sub diverse forme, cele mai uzuale fiind barele, tevile, tuburile si plcile si se utilizeaz n principal n constructia ntreruptoarelor de medie si nalt tensiune, ca tije electroizolante, cilindrii electroizolanti, camere de stingere. Piesele obtinute prin acest procedeu pot fi strunjite, gurite, filetate, lustruite, lcuite si vopsite. Materialul de baz este testura de sticl, cu o mpletitur avnd un numr de ochiuri determinat pe unitatea de suprafat, cu fir simplu sau dublu rsucit. Pnza de sticl trebuie s aib o transparent adecvat care s asigure impregnarea corect, uniform, cu rezultate favorabile n ceea ce priveste etansarea la uleiul mineral sau aerul comprimat si rezistenta mecanic la presiunile ridicate ce apar la stingerea arcului electric. n tar a fost asimilat, pnza de sticl tip ROVING, firele folosite la tesere avnd diametrul de (10-13,7 m), adaosul de compusi siliconici fiind sub 1%. Pentru confectionarea cilindrilor simpli, pentru camerele de stingere se folosesc: dornuri metalice; masini de nfsurat cu presor drept; cochil metalic, n care se introduce dornul metalic nfsurat n testur de sticl; masin de mandrinat, ce permite extragerea dornului din interiorul cilindrului impregnat. Se nfsoar un strat de testur de sticl, dup care las presorul cu o fort de 2 kgf/cm2, reglat prin reductorul de presiune al masinii. Se nfsoar pnza pe dorn. Se introduce dornul nfsurat prin rotire n cochil, dup care se centreaz prin bride Ultima operatie o constituie lcuirea cilindrilor, prin care se asigur acoperirea superficial cu un strat electroizolant stabil si etans la umezeal. Impregnarea insuficient cu rsin a ochiurilor pnzei de sticl cu implicatii asupra etansrilor. Acesta se poate datora fie: a) insuficientei fluiditti a rsinii (din cauza temperaturii prea sczute sau a duratei prea lungi de amestecare); b) calitatea necorespunztoare a pnzei de sticl (ochiuri prea mici sau prezenta unor enzime n testur); c) vidului si presiunii de lucru cu valori sau durat necorespunztoare, etc.

Metoda pentru determinarea aplicrii unei tehnologii corecte de impregnare este cntrirea. O alt defectiune poate aprea cnd cilindrul contine prea mult rsin si putin pnz, ceea ce reduce considerabil rezistenta mecanic a cilindrului. Se recomand cntrirea nainte de impregnare cu refacerea corespunztoare a nfsurrii. Ultima operatie o constituie lcuirea cilindrilor, prin care se asigur acoperirea superficial cu un strat electroizolant stabil si etans la umezeal. Fabricatia modulelor izolatoare se poate face din mase ceramice,rasini epoxidice e.t.c. Procesul de fabricaie a izolatoarelor ceramice (portelan) cuprinde urmatoarele operatii thnologice: prepararea pastei; modelarea; uscarea; aplicarea glazurii; arderea; prelucrrile dup ardere; armarea; ncercrile de control final. 3.4Procesul tehnologic de fabricatie a camerelor de stingere Pentru executarea camerelor de stingere pentru ntreruptoare de medie si nalt Tensiune se folosesc materialele de umplutur cum sunt talcul si praful de cuart (Un 30 kV), respectiv fibrele de sticl pentru tensiuni de serviciu peste 30 kV. Plcile sub form de discuri se prelucreaz cu atentie astfel nct s nu prezinte exfolieri si bavuri la margini. Se sorteaz discurile si se nltur cele necorespunztoare; verificarea dup stantare se face vizual, stanta fiind astfel proiectat nct s asigure configuratia discului conform desenului de executie. Se rebuteaz discurile la care apar defecte de material, exfoliere. Montarea discurilor n ansamblu camer de stingere, utiliznd o plac de baz n care se nsurubeaz prezoanele de strngere ale camerei de stingere. Se verific perpendicularitatea acestora pe placa de baz. Se introduce camera n dispozitivul de presat si se verific cota de nlTime H, dup care se strng piuliTele pe prezoane. Prezoanele se execut din poliamid electrotehnic prin injectie. Se evit folosirea materialelor izolante stratificate la care exist pericolul exfolierii filetului la aparitia presiunii gazelor datorat arcului electric. Un astfel de defect poate duce la umflarea camerei de stingere n zona pe lungimea prezonului exfoliat producnd blocajul tijei de contact mobil n timpul cursei de deschidere si posibila explozie a ntreruptorului. Strunjirea ansamblului camer de stingere diametrul exterior este adus la cotele finale, cu tolerante strnse iar n placa de baz din sticlostratitex se prelucreaz orificiul pentru montarea tulipei de contact fix. Existenta unui joc larg ntre tulip si lcasul strunjit, pe ltime, are efect nefavorabil asupra functionrii camerei de stingere la comutatie, datorit depresurizrii acesteia. Se ajusteaz bavurile de la prelucrare, dup care camera se curt cu aer comprimat pentru nlturarea aschiilor de la prelucrare. Uscarea sub vid (0,3...0,1 torr) n cuve special amenajate, timp de 8 ore la 100...105 C. Dup uscare se scot camerele de stingere din cuve si se strng prezoanele pentru a evita jocurile create ntre discuri.

Impregnarea cu ulei sub vid la 40...60 C, 0,3...0,5 torr. Se scot camerele de stingere din cuva de impregnat si se introduc ntr-o cuv cu ulei deschis, unde rmn pn cnd sunt preluate de atelierul de montaj. Pn la montarea n ansamblu pol si carter al ntreruptorului, camerele de stingere se pstreaz n pungi de polietilen cu silicogel pentru absorbtia umidittii. Camera de stingere de forma cilindrica(in care sunt amplasate contactele) este constituita deci din tesatura de sticla impregnata cu rasina epoxidica(sticlotextolit rulat) pentru a oferi o rigiditate dielectrica ridicata si o rezistenta mecanica mare.In camera de stingere sunt amplasate intre contactele fixe si mobile placi electroizolante imbinate cu buloane astfel incat in interior sa se obtina nise circulare,avind un orificiu central strbtut de tija contactului mobil confectionata la rindul ei din bara cilindrica din Cu(tras la rece).Pe partea frontala a cilindrului se afla situat indicatorul de nivel al uleiului sub forma unui vizor confecionat din geam striat.Cilindri au amplasai la capete materiale electroizolante de fixare confecionate din ceramica.Barele de legtur sunt confecionate din Cu(bara trasa, laminata la rece) marimea lor avand o strinsa legtur cu cureni suportai de ntreruptor Mecanismul de acionare de tip MOP este de tipul BIELA- MANIVELA are in componenta roti dintate prelucrate mecanic pe maini aschietoare,lanuri de trasmisie , arcuri elicoidale de diferite forme si mrimi. Pentru comada automata a acestuia se foloseste un montaj electric secundar in care un motor actionat la 110V c.c. anclanseaza sistemul. 4.Tehnologia de asamblare a intrerupatoarelor cu ulei de tip IUP
Aceste aparate, datorita ,in general,caracterului de serie al fabricaiei cat si al dimensiunilor acceptabile se monteaza dupa procedeul de ansamblare mobila cu ritm liber sau impus ( in special , ansamblarea polilor si dispozitivelor de acionare). Din varietatea de tipuri constructive ,in cele ce urmeaza se va avea in vedere intrerupatoarele cu ulei puin tip IO fabricate in ntreprinderea Electroputere -Craiova,ca fiind cele mai frecvent utilizate. Procesul tehnologic de asamblare care cuprinde numai principalele operaii se va referi mai intai la montarea subansamblelor de baza ,apoi ,in continuare,la asamblarea generala a intrerupatorului si este urmtorul.

4.1Procesul tehnologic de asamblare a principalelor pri constructive (fr ansamblul mecanism cu rol pur mecanic de acionare) i de montaj general, de exemplu, pentru varianta de 220 kV, este urmtorul : Asamblarea ansamblului camer de stingere (fig. 4 ) :

Fig.4 Ansamblul camer de stingere pentru ntreruptorul de nalt tensiune tip IO. Operaii pregtitoare : se monteaz contactul superior 3 pe portcontactul fix 4 ; se monteaz camera de stingere cu discuri 5 pe portcontactul fix 4 cu ajutorul uruburilor 6 (s-a obinut astfel ansamblul portcontact fix) ; se asambleaz colierul superior 8 i inelul inferior 14 pe cilindrul izolant 7 ; se monteaz garnitura 10 pe carterul superior 9; se introduce cilindrul izolant cu colierul superior i prin mpingere n interiorul garniturii 10 se asambleaz cu carterul superior 9. Se fixeaz apoi cu uruburile 11. S-a obinut, astfel, ansamblul cilindrului izolant cu carter. Asamblarea propriu-zis a ansamblului camer de stingere (fig. ): - se monteaz contactul inferior 2 pe portcontactul glisant 1; - se aaz izolatorul 12 pe portcontactul glisant 1, prin intermediul garniturii 13 (inferioar) ; - se pune garnitura 13 (superioar), apoi se introduce ansamblul cilindru izolant n interiorul izolatorului, se centreaz bine i se fixeaz prin nurubarea inelului inferior 14 pe portcontactul glisant 1; - se introduce ansamblul portcontact fix n cilindru, se centreaz pe tija de contact mobil 21, apoi se fixeaz de carterul superior 9, prin intermediul garniturii 15, cu uruburile 1 6 ; - se monteaz vizorul 1 7 ; - se umple camera cu ulei ; - se monteaz capacul 19 (prin intermediul garniturii 18) i borna 20 a ntreruptorului.

a)

b)

Fig.5 Intreruptor cu ulei puin de nalt tensiune IO-220 kV a) Ansamblul coloan izolant al ntreruptorului IO-220 kV; b)Ansamblu intrerupator IUP de tip IO-220 kV cu: 1 - camer de stingere (un bra al V-ului) ;2 -ansamblul mecanism propriu de acionare ; 3 - ansamblull coloan izolant ; 4 - soclu; 5 - mecanism de acionare MOP ; 6 i 7 - born de intrare respectiv de ieire ; 8 - legtur de nseriere a celor dou camere (Vuri). Asamblarea ansamblului coloan izolant (fig.5 a) : armarea flanelor metalice pe izolatoarele suport; asamblarea tubului de nalt presiune 3, apoi montarea lui pe soclu prin intermediul garniturilor 6; montarea izolatorului inferior 2 pe soclul 1, a platoului cu inele gard 4 i a inelului de gard interior 5 ; montarea izolatorului superior 7 cu cel inferior 2 prin intermediul garniturilor 8, cu ajutorul uruburilor 9 ; montarea carterului superior 10 prin intermediul garniturii 11; asamblarea evilor de racord 12 ale subansamblului tub 3, cu ajutorul piulielor cu inel ermeto" 1 3 ; montarea vizorului 1 4 ; montarea capacului 15 prin intermediul garniturii 1 6 ; executarea probei de etaneitate i, apoi, umplerea sub vid a ansamblului coloan cu ulei ; montarea buonului de umplere 17 i a inelului de gard exterior 18.
Observaie:

Din procesul tehnologie prezentat se reine faptul c asamblarea ansamblului coloana izolant 3 (fig. 6.6) se face direct pe soclul 4, aa nct la montajul general se va ine seama de acest lucru.

4.2 Asamblarea general a ntreruptorului I0-220 kV (fig. 5b) : Montarea ansamblului camera de stingere 1 (dou buci) pe ansamblul mecanism 2 (se obine astfel forma n V); montarea ansamblului n V (camera de stingere + mecanism) pe coloana izolant 3; executarea racordurilor de nalt presiune ntre ansamblul mecanism 2 i ansamblul coloan 3 ; amplasarea i racordarea mecanismului de acionare 5 tip MOP (mecanism oleopneumatic); nserierea celor dou ansambluri n V (camere de stingere) prin legtura 8. 4.3Mecanismul de acionare oleopneumatic MOP-1
La ntreruptoarele de nalt tensiune tip IO, contactul mobil trebuie s efectueze curse mari pe durate scurte; mecanismele oleopneumatice sunt capabile s satisfac aceste cerine, dispunnd de o energie acumulat mare (9,8 kJ), ce poate fi eliberat rapid. Mecanismul MOP-1 este un dispozitiv de acionare cu acumulare de energie n azot comprimat care, odat eliberata, se transmite pe cale hidraulic mecanismului cu piston cu dublu efect, montat pe polul ntreruptorului. Dup funcia ndeplinit, prile componente ale mecanismului MOP-1 se mpart n dispozitive hidraulice, respectiv electrice (de comand). Acumulatorul de energie, figura 6 6 este constituit din cilindrul 10 n care se deplaseaz pistonul liber 12, avnd rolul de a separa uleiul din partea inferioar de azotul sub presiune, aflat n partea superioar.

Fig. 6 Sistemul oleopenumatie de acionare a ntreruptoarelor de .t

5.ncercrile i verificrile intreruptoarelor Aceste ncercri au drept scop verificarea calitii execuiei, atat a ntreruptoarelor cat i a mecanismului de acionare. ncercrile intermediare ale ntreruptoarelor sant urmtoarele :

determinarea cursei contactelor mobile ; se face vizual sau cu msurtori ale distanei dintre cele dou poziii extreme ocupate de tija contactului mobil ; verificarea rezistenei de izolaie, dup asamblarea principalelor elemente componente ; ncercarea de etaneitate a ansamblurilor cu garnituri; verificri vizuale ale fiecrui element asamblat. ncercrile finale ale ntreruptoarelor, acionate direct de mecanismele proprii, sunt urmtoarele : determinarea caracteristicilor cinematice att statice ct i dinamice care constau n determinarea curselor ntreruptorului : cursa total a contactului mobil; cursa n contact. O dat cu caracteristicile cinematice, dinamice, dup curbele de nchidere i de deschidere a ntreruptorului, se determin, grafic, vitezele de acionare la nchidere i deschidere ; determinarea timpilor de acionare ai ntreruptorului care se face prin msurarea cu secundometrul electronic sau cu ajutorul unui oscilograf; verificarea simultaneitii nchiderii contactelor pe fiecare pol (faz); determinarea rezistenei de contact pe calea de curent, care urmrete verificarea calitii i a presiunii contactelor ; determinarea rezistenei de izolaie pe fiecare faz (cu ajutorul inductorului) ; ncercarea rigiditii dielectriee la 50 Hz. ncercrile i verificrile mecanismelor de acionare urmresc buna funcionare a acestora i depind de tipul i caracteristicile constructive. n general, aceste verificri au n vedere urmtoarele aspecte : verificarea diferitelor blocaje mecanice sau electrice a cror nefuncionare provoac neajunsuri mari; verificarea funcionrii sigure la nchidere i deschidere a ntregului mecanism ; funcionarea silenioas a ntregului ansamblu mecanism-ntreruptor. La mecanismul MOP (pentru acionarea ntreruptoarelor IO de nalt tensiune) se mai fac n plus i urmtoarele ncercri : determinarea timpului maxim de cretere a presiunii la valoarea nominal (dup efectuarea unei manevre); determinarea presiunii reziduale (rmase dup efectuarea a trei manevre de nchideredeschidere, pe care trebuie s le asigure mecanismul n exploatare) ; msurarea timpului de revenire a presiunii (dup executarea unei manevre); verificarea funcionrii mecanismului la tensiuni minime de acionare.

6.Tehnologia de reparare a intreruptoarelor de tip IUP Tehnologia de reparare i recondiionare este tehnologia aplicat pentru restabilirea caracteristicilor constructive i funcionale ale fondurilor fixe prin nlocuirea sau refacerea (renovare sau restaurare) unor piese sau pri defecte sau uzate din componenta acestora. Mai jos se prezinta pe scurt defectele ce pot aparea la intrerupator ,cauzele acestora si remedierile necesare. Cele mai importante defecte care pot aparea in exploatarea acestor aparate sunt: Defecte comune tuturor intreruptoarelor. 1.Strapungerea izolatiei pieselor electroizolante. Cauze: - incalzirea pieselor electroizolante peste temperatura admisa; - umiditate marita;

- imbatrinirea materialului electroizolant; - fisurarea pieselor izolante. Remedieri: - inlocuirea piesei defecte daca este posibila sau inlocuirea aparatului. 2.Conturnarea izolatiei pe suprafata exterioara. Cauze: - depunerea de praf pe izolatie; - umiditate marita; - incalzirea pieselor izolante in functionare peste limita admisa; Remedieri: - curatirea izolatiei. 3.Lipirea contactelor: Cauze: - scaderea fortei de apasare pe contact, datorita oboselii sau ruperii arcurilor care asigura presiunea de contact; - formarea de cratere sau picaturi de metal topit pe contacte in urma intreruperii unui curent foarte mare. Remedieri; - inlocuirea arcurilor si contactelor; 4.Incalzirea excesiva a contactelor: Cauze: - scaderea fortei de apasare pe contact datorita oboselii sau ruperii arcurilor care asigura presiunea de contact; Remedieri: - inlocuire elementelor defecte. 5.Arderea sau intreruperea bobinelor: Cauze: - defecte ale izolatiei conductorului; - vibratii ale spirelor bobinei (bobina nu este corect impregnata sau strinsa); - supratensiuni care duc la incalzirea bobinei. Remedieri: - inlocuire elementelor defecte. 6.Ruperi de piese: Cauze: - eforturi mecanice mari; - defecte de fabricatie. 7.Defecte specifice : - spargerea izolatoarelor suport; - deteriorarea camerei de stingere; - defectarea de actionare; Remedieri: - Inlocuirea sau repararea elementelor defecte 7.Concluzii Intrerupatoarele de tip IUP tind sa fie scoase din productie di n cauza proprietatilor lor si inlocuite cu intrerupatoare cu stingere a arcului cu SF6 sau vid . Mai jos se arata urmatoarele concluzii asupra constructiei si functionarii acestora: Siguranta: Riscul de explozie si foc daca presiunea creste (operatii multiple). Marime:

Volumul aparatului este destul de mare. ntretinere: nlocuirea regulata a uleiului (descompunerea ireversibila a uleiului la fiecare rupere). Influenta mediului: Mediul de rupere poate fi schimbat de mediul nconjurator (umiditate, praf, etc.). Ciclu rapid de rupere: Timpul lung de reducere a presiunii necesita o subevaluare a capacitatii de rupere daca exista riscul unor ruperi succesive. Rezistenta: Mediocra. 8.Bibliografie: [1] G. Iacobescu, M. Tudose, E. Balaurescu Utilajul i tehnologia instalaiilor din centrale i reelele electrice - Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978; [2] Cioc, N. Catrina, N. Cristea Tehnologia fabricrii, ntreinerii i reparrii mainilor i aparatelor electrice Ed. Didactic i Pedagogic, 1977. [3] *** www.electroputere.ro [4] I. Dobrota Notite de curs,Galati,2006 [5]M. Iordache s.a. Elemente moderne in realizarea statiilor electrice. [6] Standardul de Performanta pentru Serviciul de Distributie a Energiei Electrice ANRE. [7] Codul Tehnic al Retelor Electrice de Distributie - ANRE [8] Regulamentul de Conducere si Organizare a Activitatii de Mentenanta ANRE [9] Instructiune tehnica interna de exploatare intrerupatoare i.o 110-400kv si dispozitive de actionare m.o.p din statia 400/110/20 kv Smardan.

Anexe
Anexa A1 Calculul simplificat de proiectare a camerei de stingere pentru intreruptor IUP Anexa A2

Fig.A2 1 Ansamblu general sectiune pol intrerupator de tip IUP