Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Al. I.

Cuza, Iasi Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Portofoliu Educatie Plastica

Studenta: Tagarcea Irina Specializarea: PIPP Anul III Grupa 1

Iasi

Punctul plastic

Punctul plastic este o forma plana sau spatiala, ale carei dimensiuni sunt reduse in raport cu suprafata sau spatiul in care se afla. Aceste dimensiuni trebuie sa fie aproximativ egale. Punctul plastic poate avea marimi diferite in raport cu marimea suprafetei pe care el se afla. Punctul plastic are diferite forme: - pete obtinute prin atingerea suprafetei cu un instrument de lucru; - forme geometrice diverse; - forme abstracte; - forme inspirate din natura. Compunerea unei suprafete cu ajutorul punctului se realizeaza linear (vertical, orizontal, oblic) sau intr-o suprafata in ordine - dezordine. Ordinea sau dezordinea se refera la marimea, culoarea, pozitia si forma punctelor. Punctul poate avea rol in sine sugerand florile pe camp, stele pe cer, spectatori in tribuna, flori, fructe sau frunze in pomi etc. Punctul are si un rol secundar, subordonat unei forme. In acest caz punctul structureaza forma - tehnica folosita de pictorii impresionismului. Punctul are si rol decorativ de infrumusetare a unor suprafete conform principiilor artei decorative (repetitia, altemanta, simetria, asimetria, inversiunea etc.). Intr-o compozitie plastica cu ajutorul punctului se obtin si unele efecte cu caracter expresiv determinate de marimea, culoarea si pozitia acestora: - punctele de marimi diferite pot da impresia de spatiu (mare - aproape, mic - departe); - punctele realizate in culori calde au tendinta de apropiere, pe cand cele reci se departeaza; - caracterul greu - usor este obtinut prin inchiderea sau deschiderea culorii (punctele deschise par usoare, iar cele inchise devin mai grele); Intr-o compozitie plastica, punctul poate fi centru de interes fie prin contrast de culoare, de marime, de directie, fie prin locul pe care-1 ocupa in cadrul compozitiei. Punctul expresiv, cu rol in sine, poate reprezenta elemente plastice legate de efectul de distanta, cum ar fi: casute indepartate, explozii de artificii, stoluri de pasari, cer instelat.

LINIA "Dreapta sau curba, plana sau spatiala, linia dispune de un arsenal extins de elemente de expresivitate plastica, stand la baza unei gramatici fundamentale a imaginii plastice." Linia, in artele plastice, este o suprafata care are una din dimensiuni (lungimea) mult mai mare fata de cealalta dimensiune (latimea). Teroretic, linia ia nastere prin deplasarea pe o suprafata a unui punct intr-o anumita directie linia este creata deplasand un varf de pix, penita, creion, pensula, carbune, bat etc. dupa o anumita directie. In acest caz instrumentul de lucru determina grosimea liniilor (subtiri, medii, groase).Structura si aspectul liniei sunt determinate de natura instrumentului care o creeaza. Linia mai poate fi creata din insiruirea unor elemente de limbaj plastic (puncte, linii, suprafete) pe o anumita directie. Linia are un rol de sine statator, poate fi subordonata suprafetei ca structurare interioara a acesteia sau poate contura o forma . In functie de directia pe care se deplaseaza punctul, linia poate fi: dreapta, franta etc. Traseul continuu sau intrerupt determina caracterul intrerupt sau continuu al ductului liniei. Pozitia liniei pe suprafata de lucru poate fi: verticala, orizontala, oblica. Expresivitatea liniei se obtine in functie de traiectorie, structure, lungime, grosime pozitie, culoare, valoare, amplasare in spatiul plastic si de natura instrumentului de lucru. Linia verticala ca element dominant intr-o compozitie plastica da sentimentul de inaltare, monumentalitate, fermitate. Linia oblica in compozitia plastica creeaza miscare, instabilitate si agitatie. Linia curba sugereaza armonie, miscare, dinamism. Linia franta reda neliniste, duritate, tensiune.
Dupa forma lor liniile pot fi:
-

subtiri - groase;

- continue - intrerupte;
LINII CONTINUE LINII INTRERUPTE

Ca sens,ca directie, liniile pot fi: - curbe - frante

- drepte

- oblice

CULOAREA
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost atrasi de culori si de tainele acestora, deoarece existenta noastra nu poate fi conceputa fara ambianta colorata a lucrurilor care ne inconjoara. Culoarea dezvolta primele forme ale personalitatii si emotivitatii omului, ii stimuleaza spiritul creator si exercita o deosebita influenta asupra sa, provocandu-i diferite stari psihice, impresii si sentimente. Culoarea este o insusire a luminii determinata de compozitia sa spectrala, care face ca ochiul sa perceapa diferit radiatiile de pe retina, avand aceeasi intensitate, dar lungimi de unda diferite. Culoarea are influenta asupra omului, provocandu-i impresii, sentimente sau stari psihice diferite. Culorile pot fi clasificate in: - culori primare (de baza) : rosu (R ), galben (G), albastru (A). - culori binare de gradul I (rezultate din amestecul culorilor primare, doua cate doua):

culori binare de gradul II: amestecul unei culori primare cu una din culorile vecine binare de gradul I (ex R+O=rosu aprins) culori tertiare: se obtin prin amestecul culorilor binare de gradul I, doua cate doua (ex. V+O=ocru , O+Vi=maro-roscat;

culori complementare: sunt culori asezate pe cercul cromatic pe acelasi diametru. Galben este complementar cu violet. Rosu este complementar cu verde. Albastru este complementar cu oranj. culori calde: rosu, oranj, galben; "PASARI IN CUIB"- culori calde

culori reci: verde, albastru, violet; GHEORGHE PETRASCU "PODUL SAN MARTIN" (culori reci)

culoarea cea mai deschisa: galben; culoarea cea mai inchisa: violet;

NONCULORILE Nonculorile nu apar in spectrul solar si sunt repreyentate prin alb si negru. THEO VAN DOESBURG "COMPOZITIE"ULEI (NONCULORI)

CULORI LUMINA SECUNDARE

Amestecul fizic al culorilor si nonculorilor

Prin amestecul fizic a doua sau trei culori din cercul cromatic se pot obtine un numar foarte mare de tente distinctive pentru retina. Amestecul fizic poate fi realizat prin tehnica fuzionarii culorilor transparente pe suport umed, prin tehnica indoirii si presarii hartiei, dupa ce, in prealabil, au fost asezate pete de culori pe suprafata interioara prin tehnica amestecului pe paleta ori direct pe suportul de lucru.
Posibilitati de amestec al culorilor si nonculorilor

Amestecul fizic de alb si negru. Prin amestec de alb si negru se poate obtine o scara a valorilor constand in numeroase trepte de griuri neutre (valorice). Amestecul culorilor cu alb sau negru. Prin amestecul fizic cu alb culorile se deschid, isi pierd stralucirea, intensitatea si se lumineaza. Prin amestecul fizic cu negru culorile isi pierd stralucirea, luminozitatea, intunecandu-se. Cand o culoare se amesteca cu negru tonul ei se stinge (se rupe); prin amestec cu alb tonurile se lumineaza. In amestec treptat cu alb sau negru se obtin tonuri deschise si respectiv inchise ( scara tonala ). De remarcat este faptul ca unele culori in amestec cu negru isi schimba caracterul, de exemplu galben plus negru da un verde kaky. Amestecul fizic dintre culorile vecine. Prin amestecul a cate doua culori vecine, semne pe cercul cromatic, una fiind luata in cantitate mai mare, se vor obtine diferite nuante ale acelei culori. Acestea juxtapuse (succesiv dupa stralucirea lor) formeaza game complexe ale culorii respective. Amestecul fizic dintre culorile opuse pe cercul cromatic. Din amestecul fizic a doua culori complementare, luate in cantitati diferite, plus alb sau negru se obtin griuri colorate (grizare). Ruperea unei culori pure se realizeaza prin: a) - amestec cu complementara sa (R + Ve; Ve + R) in cantitati neegale; b) - amestec cu alta culoare rupta R + (A + 0); c) - amestec cu alb sau negru; d) - amestec cu gri neutru.

FORMA PLASTICA
Forma este conturul unui corp, silueta, chipul unei fapturi; in general, ea reprezinta aspectul exterior, infatisarea sub care se prezinta orice lucru din natura. Formele create de natura sunt de numite forme naturalesau forme materiale. Majoritatea au o structura interna care influenteaza forma exterioara.
CONSTANTIN BRANCUSI "DOMNISOARA POGANNY" ANDY WARHOL " MARYLIN MONROE"

Forma plastica prezinta mai multe unghiuri de vedere: al istoriei, teorie si analizei operei de arta, ea reprezinta ansamblul elementelor si mijloacelor gramaticale si tehnice care, intr-o colaborare voita de creator, se constituie in invelisul, in "coaja", in exteriorul perceptibil al unei opere de arta, cu intentia nemarturisita de a transmite un mesaj; al procesului de creatie, forma reprezinta rezultatul final al elaborarii, inclusiv al desavarsirii ideii de forma gandita, imaginata, interioara, in confruntare cu diferitele forme naturale; in scop analitic reprezinta element de limbaj in doua variante. forma = semn, forma = culoare forma totala = compozitie

sens general: imagine concretizata grafic, pictural, etc.prin elemente si mijloace specifice pentru a deveni functionala

Clasificari si criterii: dupa cele doua proprietati, calitate si caracter: 1. dupa calitate: - proprietate a materiei dea a fi lemn, marmura, etc, rezulta forme naturale, spontane, accidentale; (bicontinue) - aceeasi proprietate, prelucrata rezulta forma artistica, elaborata, inventata; (tridimensionale) 2. dupa caracterul: - structurii: - forme deschise (statice, dinamice) - forme inchise (statice, dinamice) - vectorului ultim, al relatiei semnelor intre ele si ale acestora cu suprafata suport (topologice si tensionale) - conturului: forme rotunde, colturoase, dantelate, lanceolate. - tratarii suprafetei suport: - forme picturale - forme decorative, plate. dupa origine: - forma spontana = forma naturala (intamplatoare) sau produsa accidental, in al carui proces de aparitie si selectare este implicata, fie vointa dea cauta si descoperi, fie de a provoca cu o anumita intentie dea prelucra, elabora ceea ce se obtine prin procedee precum: monotipie, suprapunere prin indoirea suportului, dirijarea culorii printr-un jet de aer - prin suflare libera sau printr-un tub, picurare sau stropire cu pensula a suportului umezit sau uscat, prin "imprimare" cu diferite structuri naturale , textile, etc., prin scurgere aderenta s. a. - forma elaborata = forma creata, fie pe baza a numeroase sugestii naturale, abstrasa prin observarea atenta a naturii si confruntata cu alte forme: fie prin prelucrarea unei forme spontane, in ambele variante transfigurarea facandu-se pentru un anumit context spatial, compozitional. Dialogul cu natura este sine qua non a fiecarui creator. Prin investigarea specifica omului, orice forma este inteleasa mai mult decat permite exteriorul, aparente ei, intervenind intuitia, sinteza, viziunea, ia nastere o forma noua, forma creata. dupa diferitele ei ipostaze functionale - forma - culoare(=cromorfema) : perceptie vizuala concomitenta a formei si culorii unui obiect sau a unei suprafete rezultata din suprapunerea lor simultana(perceptiv). - forma deschisa = forma care rezulta din ductul (trasatura) care nu se mai intoarce la punctul initial, sensul ei general fiind centrifugal; excentrica; - forma inchisa = forma alcatuita din detalii liniare a caror dispunere spatiala tinde spre centru, spre interiorul ei; centrica, - forma semnificativa = forma care se poate lipsi de semnificatia ce i-o poate oferi elementul reprezentativ sau abstract in sine, devenind ea singura intruparea unui alt sens decat cel initial, local, propriu - forma simbolica, forma in care poate fi cuprinsa o idee picturala, sculpturala, etc. Generalizatoare sau evocatoare, prin transfer de semnificatie de la mai multe forme similare la una mai potrivita, si de regula, similara structural. - forma totala, forma rezultata din parti organice, unitar si echilibrat articulate, care au cedat ceva din autonomia lor de semne potentiale pentru a se putea asocia, accepta reciproc, sau din contra, pentru ase respinge expresiv, in ambele variante: ca detalii ale aceleiasi configuratii; sinonima compozitiei. "PORTRET"- FUZIONARE

Curgerea libera se relizeza prin depunerea culorii bine fluidizate pe suportul umed sau uscat, prin curgere dintr-un recipientla clasele mici facandu-se tot sub forma de joc. HANS HOFFMANN "PRIMAVARA"- CURGERE LIBERA

Stropirea fortata se poate face pe suport umed sau uscat, cu orice fel de instrument: pensula, tocul, periuta de dinti etc. Scurgerea aderenta se realizeaza prin dirijarea culorii fluidizate, depuse pe suport, schimband pazitia acestuia,in diferite sensuri. Operatia se poate repeta de mai multe ori, cu diverse culori, urmarindu-se chiar suprapunerea urmelor de culoare. "PERSONAJ ROSU" - SCURGERE ADERENTA

Dirijarea jetului de aer consta in suflarea culorii fluidizate depusa pe suport in diferite sensuri, liber sau folosind unele obiecte aflate la indemana: un pai, un tub de plastic sau cauciuc etc. DIRIJAREA JETULUI DE AER "COMPOZITIE"

Sfoara colorata este un procedeu in care se foloseste o bucata de sfoara, imbibata in culoare care se aaseaza pe o hartie, ce se va plia, avand grija sa se lase afara un capat al sforii. In timp ce se preseaza hartia cu o mana, cu cealalta se trage de capatul sforii ramas liber, pana cand acesta va iesi dintre filele hartiei. Desfacand foaia se va observa forma obtinuta.

"DRESOR" - SFOARA COLORATA

Monotipia se relizeaza pe hartie alba sau colorata de preferinta lucioasa, pe care se aseaza una sau mai multe pete de culoare, cat mai grupate. Se pliaza hartia peste ele si se preseza. Dupa desfacerea foii va rezulta o imagine a carei forma si intindere depind de cantitatea de culoare folosita si de sensul de apasare. TIGRU CU OCHI ALBASTRI INGER PORTOCALIU (FORMA MONOTIP SIMETRICA) (FORMA MONOTIP)

Forma spatiala spre deosebire de cea plana, este forma care se incadreaza in spatiu pentru ca poseda volum si are trei dimensiuni: lungime , latime si inaltime. Ea este folosita mai ales in artele spatiale: sculptura, ceramica, sticlarie etc.formele spatiale se pot obtine si prin plierea hartiei sau cartonului rezultand diverse forme. Unul dintre cele mai vechi si des folosite sete tehnica"origami", cuvant de origine japoneza care

inseamna "arta plierii hartiei".acest procedeu evidentiaza forma spatiala si pune accentul pe volum.dintre cele mai simple forme de baza sunt:"cartea", "batista", "barca", "scara " etc. DAN BANCILA "CORPURI SPATIALE"- STICLA FORMA SPATIALA

ORIGAMI - FORME COMPLEXE

Semnificatii: - dupa caracterul liniar al conturului: in linii drepte = hotarare, vointa puternica, agresivitate, spirit inchis, marginit, "coltos", insensibil; in linii curbe = vointa, veselie, dinamism, spirit deschis, calmitate, sensibilitate; - dupa dispunerea, ponderea, pozitia in spatiul creat: progres, miscare avantata, cadere, dezechilibru, ordine, stabilitate, echilibru, etc. forma - culoare: se amplifica, se completeaza sau voit se diminueaza cu semnificatiile culorilor. Deoarece activitatea de creatie artistica se desfasoara pe baza observarii lumii inconjuratoare, trebuie sa ne obisnuim de timpuriu sa observam natura, sa studiem formele naturale. Imaginea creata de artist cu ajutorul liniei si culorii in pictura, este forma plastica.