Sunteți pe pagina 1din 17

GEOGRAFIE FIZIC GENERAL Zona Mediteranean

Universitatea din Bucureti


Facultatea de Geografie

Zona mediteranean

Pozitie geografica

Ocupa suprafete la latitudini de 30-40 grade, precumpanitor in insulele si in statele riverane Marii Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (SanFrancisco, Los Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa deSud, Australia sudica. Prin pozitie, ea face trecerea intre regiunile naturale ale zonei calde si cele ale zonei temperate.

Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si sudestica a Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare parte;vestul Marii Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele din Marea Mediterana(europeana); Crimeea de sud. -America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico,Texasul de Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida -America de Sud : Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrala).

-Africa: regiunea Atlas si Sudul Africii. -Australia de Est(jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei siAustralia de sud-vest

Relieful
Cateva elemente mostenite din cuaternar in configuratia reliefului merita a fi mentionate si anume:-prezenta urmelor glaciare in munti; -depuneri de galeti, uneori de mari dimensiuni inunele sisteme hidrografice; -apele isi creeaza o retea subterana bogata; -se nasc deltele printr-un transport bogat; -se formeaza glacisurile.

De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor: munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni: Muntii Sierra Nevada,Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole,depresiunea Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, CampiaThessaliei, Podisul Iran s.a. ; altitudini:cuprinse intre 200 si 3000 metri; grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie inconditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma; modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia nivelurilor crescute ale apelor curgatoare. Cordiliera Betica

- munti situati in sudul, sud-estul Spaniei, ca o largadeschidere catre Mediterana; - apartin sistemului muntos alpin; -altitudini 3480mVf.Mulhacen din culmea Sierra Nevada;- alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare;- contin importante resurse de subsol

Apeninii Sudici(Sicilia, Apeninii Cantabrici, Apeninii Napolitani etc.) - alcatuiti din cristalin (masiv), eruptiv (Vezuviu 1277m) Regiunea Campania), gresii, argile; - altitudinea maxima : 2267m Culmea Pollino.

Muntii Pindului, Sar Planina, Grammos - altitudini cuprinse intre 1000 si 2900 de metri; - relief carstic dezvoltat predominant pe calcare cretatice;- depresiuni tectonoerozive - culoarul Vardar-Axios-Morava; -lacuri tectono-carstice (ex: Prespa, Ohrid s.a.).

Muntii Pontici si Taurus, Elburz, Zagros - cutari alpine; - culmi paralele, vai longitudinale; - altitudini de peste 3900 m; - relief glaciar, ghetari actuali; - relief carstic; - strabaturi prin sectoare de vai transversale de catre fluviileSakarya, Kyzyl Yrmak. Sierra Nevada - cutari mezozoice si neozoice; - altitudini : 4418 m Vf. Whitney;- culme cu osatura granitica;

- in pliocen-cuaternar o parte s-a scufundat (Valea Mortii situatasub nivelul Oceanului Planetar la -86 m).

Meseta Spaniola (Extremitatea Orientala) - podis usor accidentat datorita prezentei Sierrelor (sierre ceDesprind din Muntii Iberici si Cordiliera Betica spre est) - altitudini de 500 600m- soclu cristalin acoperit partial de cuvertura tertiara sicuaternara.

Depresiunea Californiei - situata intre Muntii Coastelor si Muntii Coastelor(Sierra Nevada); - depresiune tectonica, situata intr-o regiune foarteactiva din punct de vedere seismic; - constituie un mare bazin interior lung de circa 800km; - fost golf, colamnat prin aportul celor 2 rauri:Sacramento si San Joaquin; - este prezent procesul de subsidenta din vatradepresiunii, marcat si de grosimea mare adepozitelor

Hidrografia

Regimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii de nivel in functiede caracterele zonei climatice de care fac parte. Astfel sunt inregistrate cresteri de toamna-iarna, uneori cu prelungiri pana inmartie ale nivelurilor raurilor din Europa Meridionala, Italia sudica si niveluri ridicatein sistemele hidrografice ale Chinei de Sud datorate musonilor, ciclonilor etc. Variatii sunt inregistrate si in functie de caracterul petrografic al regiunilorstrabatute (ex: regiunile cu forme si fenomene carstice din Grecia, Anatolia de Vest,China de Sud-Vest etc.) sezoniere mari, prin ape mici de vara , secare pe raurile autohtone, viituri de. Este specific raurilor din Peninsula Italica (Arno, Tibru),Sardinia, Sicilia, Corsica. Comparativ cu cresterile, scaderile nivelurilor si debitelor pana la secarea apei inalbie se realizeaza vara.In general, regimul scurgerii este impus de contrastele dintre toamna-iarna si vara. Principalele ape curgatoare care strabat regiunile subtropicale apartin fieOceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang Jiang, Xi Jiang), fieOceanului Atlantic prin Marea Mediterana (Ebru, Menderes). Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shkder - Peninsula Balcanica,China de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.

Climatul
Climatul, care are rol determinant in specificitatea peisajului, se caracterizeazaprin doua sezoane distincte cu scurte intervale tranzitorii.Dominanta maselor de aer tropicale, calde si uscate determina temperature ridicate vara (medii lunare de 20-25C), uscaciune datorata cantitatilor reduse deprecipitatii, numeroase zile senine.In sezonul rece, activitatea ciclonala din zona latitudinilor mari ajunge pana inaceste locuri impunand temperaturi mai coborate (medii lunare de 510C),nebulozitate accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub forma deaversa.

Temperaturile medii anuale oscileaza intre 15-20, iar maximile absolute pot ajunge la peste 35C. Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral (in sectoarele vecine curentilorreci) si mult mai fierbinti in interiorul continentului, intre ele diferentele ajungand la aproape 10C. In schimb, amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai mari ininterior. Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. Inmedie, ea este de 500-1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori multmai mari (peste 1500 mm) sau foarte mici (sub 350 mm). Repartitia acestora in timpulanului este extrem de neuniforma: preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant de zile cu averse, adevarate ruperi de nori ce dau chiar pana la peste 1000 mm in 24 ore. Sezonul secetos dureaza intre 4 si 6 luni. Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea unorpeisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate. Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscatce au viteze mari si anumite caracteristici termice (vanturi reci ca Mistralul, in sudulFrantei si Bora pe tarmul dalmatic si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul vesticamerican si Berg pe cel sud-african).

Solurile
Invelisul de soluri este mult mai variat in comparatie cu regiunile aride sisemiaride, dar datorita agresivitatii pluviale se afla pe alocuri si intr-un grad avansatde degradare. In sezonul cald sunt aduse la suprafata saruri , in special bicarbonati , care seacumuleaza la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a tipului de sol. Suntsoluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si bazeschimbabile. Se includ diferite tipuri din clasele de cambisoluri, luvisoluri.

In regiunile de campie se adauga local soluri halomorfe (estul Spaniei ), kastanoziomuri si vertisoluri( Andaluzia, California ). In regiunile cu uscaciune mai mare exista soluri maronii-cenusii, subtiri si cucontinut mai sarac in humus, de unde fertilitatea mai redusa, folosite adesea lapasunat. Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

Vegetatia
Cresc, in general, plante odorifiante(care emana uleiuri aromatice) : frunzelesunt adaptate celor mai variate conditii de umiditate. Sunt adesea mici, lanceolate panala forma de spin (tepi), acoperite cu un strat subtire de ceara pentru a evita

evapotranspiratia excesiva. Toate acestea protejeaza plantele de uscaciunea verilor cusecete prelungite si temperature coborate ale iernilor.

In general, plantele sunt sempervirescente (intotdeauna verzi), dar cu cicluri vegetative foarte diferite; apar insa specii de plante arbustive si subarbustive cu frunzecazatoare, alaturi de plantele ierboase. Sunt frecvente si tufisurile, care s-ar instalat in urma inlaturarii si distrugerii padurilor initiale.

Asociatiile vegetariene mediteraneene


A.tufisurile, asociatii secundare dezvoltate pe locul fostelor paduri (faciesurisau stadii neforestiere) : Denumiri regionale:

maquis (denumire corsicana): - acopera regiunile litoralului mediteranean al Italiei, Corsica etc.; - cresc pe substrat silicos; - are in alcatuire laur, maslin salbatic, mirt s.a.

gariga: - asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz, palmier pitic; - se dezvolta pe roci calcaroase; - inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m. tomilare (denumire spaniola): - are in componenta levantica, cimbru, rosmarin. chaparral (regiunea Californica din SUA).

mattoral (termen spaniol): - tufisuri si specii cu covor de graminee (America de Sud coasta Chiliana). tufisurile din regiunea Cap (Africa de Sud): - alcatuite din copaci de talie mica cu frunze tepoase, multe leguminoare sicompozee. tufisurile din Africa de Nord : - cu Erica si cele din Australia numite scrub (malee, mulga, brigalow)

B. Padurile mediteraneene = paduri sclerofile, durisylvae

a)Emisfera Nordica
Padurile mediteraneene : - nu sunt localizate exclusiv in jurul Marii Mediterane, ele se gasesc si pealte continente. - urca in altitudine pana la 1500 m. - sunt alcatuite din stejar, pin si brad, specii cu frunze persistente, dar sicaduce (arborii nu depasesc 20 m). - dintre genuri si specii mai frecvent intalnite sunt: Quercus suber, Quercuspubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in Maghreb, Olea s.a.

Exista plante sclerofile adaptate la uscaciune severa, cu frunze persistente cumsunt : Q.ilex, Q.suber (care prefera substrat silicios), Q.coccifera. Pe langa acestea pe fundul vailor, dar sip e versantii insoriti cresc maslinul,laurul, fisticul.Sub nivelul vegetatiei arborescente se afla cel al plantelor ierboase. La alcatuirea padurilor interioase sau a celor de pe litoral mai participa : pinulmaritim, pinul de Alep (cel mai raspandit), cedrul de Liban. Acesti arbori s-au dezvoltat pe un substrat, predominant calcaros-silicios careinfluenteaza stabilirea cu predilectie a lor; frecvent apare si pinul maritim (Pinus pinaster). In America de Nord, in regiunea Californiei, marcata de o accentuate uscaciunecresc specii de stejar, dar cu frunza persistenta.

In Peninsula Balcanica si in sudul Frantei se intalnesc si copaci cu frunzacazatoare, cum este castanul comestibil. In Asia de Sud-Vest, acolo unde uscaciunea a impus un peisaj de semidesert sidesert (Iran) pot fi intalnite Haloxylon persicum, Tamarix si Salsola.

b) Emisfera Nordica
In America de Sud, padurile se intend pe circa 500 km intre Valporaiso siConception : 33- 36latitudine sudica.Sunt formate dinpaduri de fag austral, lian etc, ian in Woddlands (Chile) seintalnesc speciile de Quillaia si Pneumus. Padurile mediteraneene din Australia de sud-est, adica regiunea Adelaide si dinAustralia de sud-vest, adica regiunea Perth, sunt alcatuite din eucalipti (Eucaliptus marginata) cu inaltimi de pana la 50-60 m in vest si 90 m in rest, iar in stratul ierbos :mimoze si ferigi. In paduri apar tufisuri nu prea inalte (malescrub), cu Banksia siTriodia. In Africa, astfel de paduri se gasesc in regiunea Capului, intre desertul Namib,regiunea Karro si coasta estica, iar in padurile montane de aici se gaseste Leucodendron.

Fauna
In zona mediteraneana,fauna este formata din: broasca testoasa,scorpionul, vipera cu corn, numeroase insecte, magotul care estesingura specie de maimuta care traieste in Europa, sacalul, si diferite pasari.

Zona mediteraneana este caracterizat prin temperaturi ridicate i numeroase animale sunt adaptate la activitatea nocturn (psri, viezuri, hiene, lilieci), adpostindu-se n timpul zilei. Altele rezist ns la cldur, cutndu-i hran ziua.