Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-Teledetecție și fotointerpretare-
2023
1. Introducere
Topirea zăpezii și cantitatea record de precipitații din ultimele zile au provocat inundații
în mai multe state din zona centrală a Statelor Unite, provocând decesul a trei persoane, iar mii
de persoane au fost evacuate, conform site-ului postului BBC News la data de 19.03.2019.
Cu ajutorul teledetecției, folosindu-ne de informații și evenimente deja desfășurate într-
un timp trecut, putem afla date concrete cum ar fi aria până la care au crescut apele în timpul
inundației de pe fluviul Missouri, pe porțiuni anume alese, sau chiar pe întreg fluviul. Prin
ajutorul aplicațiilor pentru sistemele informaționale geografice precum Qgis, respectând
anumiți pași, în final vom obține aria inundată printr-un click, având la bază simple benzi benzi
„gri”.
2. Evaluarea fenomenului
2.1. Metodologie
Pentru a obține date satelitare s-a creat un cont pe site-ul Sentinel Hub App EO Browser,
iar după ce s-a stabilit subiectul de studiu s-a introdus în bara de căutare zona, s-a ales satelitul:
Sentinel-2 L2A, căutându-se imagini clare. Pentru a descărca, în meniul lateral intitulat
„Download imagine” s-a ales opțiunea de Analytical, TIFF pe 32bit, cu rezoluție mare, bifând
toate benzile pentru descărcare.
După descărcarea benzilor și a compozitului true color, acestea s-au dezarhivat, și s-a
deschis un proiect nou în aplicația Qgis pentru a începe lucrul. În cazul Americii de Nord,
proiecția mi-a creat probleme, astfel că am ales una potrivită zonei de studiu: NAD83
EPSG:4269. Pentru a crea un raster virtual s-a ales opțiunea Miscellaneous din bara orizontală
Raster bifând toate benzile, și specificând ca fiecare bandă să fie separată și de o rezoluție mare.
După crearea stratului din meniul symbology s-au așezat benzile RGB-12,11,4 pentru a
diferenția mai ușor suprafața apei de uscat, dar ulterior fiind modificată ordinea pentru a crea
compozitul True color prin combinația RGB-4,3,2. Histrograma a fost creată folosind meniul
Histogram după selectarea rasterului compozit, apoi s-a apăsat butonul compute histogram;
pentru a îmbunătăți contrastul s-au redistribuit pixelii de pe histogramă astfel încât să fie pe tot
graficul. Pentru a începe vectorizarea, din meniul orizontal s-a ales opțiunea Layer-Create
Layer-New Shapefile Layer, alegându-se o denumire, precum și forma de poligon. Pentru a
începe trasarea poligoanelor pe zona de interes s-a activat funcția de editare activând creionașul
denumit Toggle Editing, iar prin Add Polygon Features s-a putut vectoriza zona de studiu. S-
au salvat modificările, precum și aspectul a fost schimbat din meniul Symbology. S-a procedat
în același fel pentru fiecare stadiu al inundației.
Pentru fiecare caz în parte, pentru a obține produsul final: harta inundației pentru zona
aleasă, s-a deschis meniul de New Print Layout, unde din bara verticală s-a adăugat fontul hărții
finalizat anterior. Tot acum, prin introducerea unor valori la Scale, zona studiată s-a potrivit în
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/
chenarul creat. Sistemul de griduri a fost adăugat din opțiunea Grids prin adăugarea sistemului
de coordonate, setarea ca milimetri unității de măsură, dar și setarea intervalelor de 50.00
pentru axele X și Y, dar la unele hărți s-a încercat schimbarea stilului liniei, rama hărți fiind
mereu de tip Zebra,și de asemenea coordonatele au fost scrise prin bifarea opțiunii de Draw
Coordinates. Scara hărții, săgeata nordului, legenda, și casetele de text utilizate pentru a
denumi titlul hărții și semnarea autorului au fost toate adăugate din meniul vertical stânga. În
cazul scării s-a avut în vedere ca unitatea să fie km, segmentele scării să fie de 2 în partea
stângă de 0, și 3 în partea dreaptă, iar pentru că am dorit să se potrivească mai bine cu fontul
hărții, i-am adăugat background și frame prin bifarea acestora, și selectarea culorilor dorite.
Săgeata nordului a fost stilizată din folderul arrows. Iar în final legenda a fost modificată și
notată corespunzător prin debifarea opțiunii de auto update, și eliminarea elementelor
nesemnificative, și s-au căutat font, frame și background potrivite.
În cazul poligoanelor vectorizate, suprafața din teren a fost aflată ușor folosind funcția
Identify Features din bara orizontală; cu ajutorul acestei suprafețe pot fi aduse argumente
pentru fiecare caz.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/
2.2. Rezultate
2.3. Fotointerpretare
Hamburg, Iowa, iar în Cairo apele au rămas deasupra nivelului de inundație timp de un record
de 156 de zile la rând.
Fără un sistem bine pus la punct care să poată ține sub control apele inundațiilor de
primăvară cauzate în principal încălzirii globale, asemenea catastrofe vor avea iar loc, și cu
pagube mult mai mari.
În cazul celei de a doua teme de studiu, pașii de lucru sunt aceeași ca și pentru zona
fluviului Missouri, dar cu arii diferite, astfel că voi enunța în rândurile ce urmează strict pașii
care diferă. Privind asupra sistemului de proiecții, acesta a fost setat înainte de a aduce benzile
în programul Qgis, și setat ca WGS 84 EPSG:4326. Am decis ca rasterul compozit să fie format
din benzile 1,2 și 3, deoarece din combinațiile benzilor anterior încercate aceasta era cea mai
potrivită pentru a deosebi zonele împădurite de terenurile agricole sau construcții.
În plus față de zona fluviului Missouri, în acest caz în privința vectorizării s-au ales
două zone de interes diferite pentru vectorizat: suprafața totală a pădurii din anul 2017, și pentru
fiecare an studiat (2017, 2018 și 2022) s-au vectorizat zonele în care copacii au fost tăiați. La
finalul acestei operațiuni, pentru fiecare categorie de vector, pentru fiecare an s-a aflat aria reală
din teren folosind funcția Identify Features.
Menționez acum pașii de lucru pentru a realiza harta localizării pentru pădurea din zona
Moldovei, cu mențiunea că aceeași pași au fost realizați și în cazul fluviului Missouri. Din
meniul New Print Layout se vor desena pentru început trei rame de hartă de dimensiuni
aproximativ egale. Pentru fiecare dintre acestea am adăugat sistemul de griduri, așa cum am
menționat pașii în capitolul anterior. Alegând opțiunea de overviews pentru hărțile 2 și mai
apoi pentru 3, prin apăsarea ”+” se va afișa ”overview 1”, ceea ce reprezintă rama hărții 1
colorată în roșu. Nu este suficient atât, ci trebuie bifată opțiunea de Draw ”overview 1”
overview și map frame-ul pe care dorim să îl afișeze. Când sunt doar 2 hărți, va exista doar o
opțiune în acest caz. Culoarea overview-ului poate fi modificată accesând frame style, eu însă
nu am dorit această variantă.
La final, fiecare hartă creată în modul New Print Layout s-a exportat ca imagine
accesând opțiunea Layout din stânga sus a ecranului, și prin click pe Export as imagine.. unde
a fost salvată în foldere specific denumite.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/
3.2. Rezultate
Figură 9 Harta localizării pădurii satului Furcenii-Noi, com Cosmești, județul Galați
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/
3.3. Fotointerpretare
Trecând zilnic prin pădurea studiată în acest capitol, fiecare tăiere pe care o vedeam în
drumul meu era motiv de întristare, și chiar mereu mă întrebam cât de mare o fi suprafața
tăiată. Legea - nr.46 din 19 martie 2008- Codul silvic, în capitolul 3 privind reconstrucția
ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor se menționează în Art. 29 că: ” Tăierile rase
sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop, salcie şi în zăvoaie, precum şi
în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor
tratamente.”, precum și faptul că mărimea suprafeței tăiate ras este de maximum 3 ha.
S-a confirmat, așadar că tăierile nu au fost rezultatul activităților ilegale, iar dacă privim
asupra figurii 17, observăm cu ușurință cât de nesemnificative sunt zonele tăiate în
comparație cu suprafața inițială a pădurii.
4. Concluzii
Am realizat acum cât de util este faptul că ni se pun la dispoziție în mod gratuit date
satelitare, și nu doar un satelit, precum și informație scrisă și video și explicată atât de variat
încât, cu puțin efort și câteva ore pe zi alocate practicii, job-urile de profil n-ar mai fi în
deficit când va veni vorba de angajați.
La început nu vedeam în ce scop practic mi-aș putea dori eu vreodată să prelucrez date
satelitare, și mai ales să vectorizez suprafețe întregi. Știu sigur că dacă n-am fi avut de ales,
tema ar fi fost făcută cu delăsare. Astfel că am decis ca cea de-a doua zonă să reprezinte un
subiect deja cunoscut de mine, observat în teren, și care a trecut prin întrebarea fără răspuns:
”Dar oare cât au mai tăiat de data asta?”, având acum posibilitatea de a afla cifre noi, sau a
confrunta știri care par exagerate în privința unor suprafețe sau distanțe.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/
5. Contents
1. Introducere _________________________________________________ 2
2. Evaluarea fenomenului ________________________________________ 2
2.1. Metodologie _____________________________________________ 2
2.2. Rezultate ________________________________________________ 4
2.3. Fotointerpretare __________________________________________ 8
3. Evaluarea unor imagini satelitare din zona Moldovei _________________ 9
3.1. Metodologie _____________________________________________ 9
3.2. Rezultate _______________________________________________ 10
3.3. Fotointerpretare _________________________________________ 15
4. Concluzii__________________________________________________ 15
5. Contents __________________________________________________ 16