1

1.Despre AutoCAD
1.1.Ce este AutoCAD?
AutoCAD este cel mai răspândit mediu de grafică şi proiectare
asistată de calculator.
În anul 1982, rula prima versiune a acestuia, denumită ″MicroCAD“,
utilizată pe calculatoare cu procesor Intel 8080. Cel mai popular produs
soft al firmei americane Autodesk a ajuns acum la versiunea denumită
AutoCAD 2000. A cucerit America, apoi Europa şi Australia. Este
tradus în 18 limbi ale globului. Are milioane de utilizatori licenţiaţi pe
toate continentele, în mari companii industriale sau de construcţii, în
universităţi şi firme de proiectare. Are milioane de fani, înscrişi în
cluburi. Are reviste dedicate, şcoli speciale de instruire, congrese
specializate. Are un format soft recunoscut pe mapamond, *.dwg,
compatibil cu aproape orice mediu de proiectare asistată de calculator.
AutoCAD este o poartă spre lumea virtuală şi în acelaşi timp un
instrument esenţial de modelare a acestei lumi.

1.2.Pentru cine este AutoCAD?

AutoCAD este un produs soft profesional, destinat proiectanţilor
profesionişti din toate domeniile tehnice, arhitecţilor şi cercetătorilor
ştiinţifici din diverse specialităţi. Mediul AutoCAD crează condiţii optime
de dezvoltare a proiectelor tehnice din cele mai variate domenii. De
aceea, AutoCAD este folosit de cea mai diversă familie de proiectanţi,
din cele mai diverse domenii tehnice de activitate.
Datorită extinderii sale mondiale, mediul AutoCAD este aprofundat
în universităţile tehnice, în cele de arhitectură, în medicină, geografie
şi astronomie. Pregătirea pentru viitor în domeniul tehnic include
aproape evident şi componenta AutoCAD.

1.Despre AutoCAD
2

1.3.Cum este AutoCAD?

Simplu, comod şi prietenos. Extrem de eficient pentru cei ce ştiu
să-l exploateze corect. Cu o interfaţă estetică şi comunicativă. Iată
câteva detalii ale acesteia!
Meni de

“Standard”
instrumente
ul
Bara

bară

Zona
properties”
Bara de

“Object
instrumente

grafică

cursorulec
ran
Comutatorii
spaţiului de
lucru

Zona de Bara de Bare de

dialog (de stare derulare
Figura 1.1 Configuraţia ferestrei de lucru sub editorul de
desenare din AutoCAD 2000 (de

Regiunea cea mai importantă este zona grafică, alocată creării

desenului. Pe suprafaţa zonei grafice se deplasează două fire reticulare
ce formează cursorul-ecran. Mărimea acestuia poate fi reglată
printr-una din opţiunile comenzii OPTIONS. La trecerea în alte zone ale
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 3
ecranului, cursorul îşi schimbă aspectul, devenind săgeată sau casetă
de video invers. Cursorul-ecran este deplasabil cu ajutorul mouse-ului,
al săgeţilor de pe tastatură sau al altui dispozitiv periferic de intrare
(tabletă grafică, track-ball, etc.).
La partea superioară a ferestrei de lucru este dispus meniul-bară,
din care pot fi accesate meniurile pull-down, organizate în cascadă.
În dreapta ecranului, poate fi vizualizat opţional meniul-ecran
(fig. 1.2), organizat arborescent, pe mai multe file de meniuri şi
submeniuri. Revenirea la fila principală a meniului-ecran este posibilă
oricând prin selectarea liniei, AutoCAD, care rămâne vizibilă pe orice
filă. Prin comanda OPTIONS, utilizatorul poate să decidă prezenţa sau
absenţa meniului-ecran.
AutoCAD 2000 dispune de mai
multe bare de instrumente
(“toolbars” în limba engleză). Acestea
conţin pseudo-butoane pentru
accesarea prin controale vizuale a
unor comenzi, macrocomenzi,
secvenţe de comenzi sau opţiuni.
Barele de instrumente pot fi flotante
sau fixate pe oricare din cele patru
laturi ale zonei grafice.
Două dintre barele de instrumente
sunt extrem de importante, având
funcţii esenţiale: este vorba despre
“Standard toolbar” şi “Object
properties” (fig. 1.3 şi fig. 1.1), adică
bara de instrumente standard şi bara
de instrumente pentru proprietăţile
obiectelor; se recomandă ca acestea
să fie permanent prezente pe ecran.
La instalarea AutoCAD, cele două bare
de instrumente sunt poziţionate la
partea superioară a ferestrei de lucru,
deasupra zonei grafice.
Unele butoane barelor de
instrumente “Standard” şi “Object
properties” prezintă un triunghi

1.Despre AutoCAD

Figura 1.2 Prima filă a
meniuluiecran
(“Screen menu”) în
AutoCAD 2000
4
înnegrit la partea inferioară dreaptă. Apăsarea acestor butoane
conduce la derularea pe verticală a barei de instrumente pentru grupul
respectiv de funcţii (fig. 1.4).
Utilizatorul poate să opteze prin comanda TOOLBARS, pentru
vizualizarea sau dezactivarea vizuală a oricăreia din barele de
instrumente, fără a altera aspectul şi funcţiile lor. Comanda deschide
caseta de dialog “Toolbars” (fig. 1.5); aceeaşi casetă de dialog
poate fi activată şi din meniul pull-down “View”, linia “Toolbars”.
Conţinutul tuturor zonelor de meniuri şi al barelor de instrumente
este adaptabil la necesităţile utilizatorului; utilizatorul are chiar
posibilitatea să definească noi bare de instrumente şi noi meniuri.
Poziţia flotantă a barelor de instrumente şi posibilitatea de a aloca
fiecărui “buton” secvenţa de comenzi dorită măresc viteza şi eficienţa
desenării.

Figura 1.3 Barele de instrumente “Standard” şi “Object

properties”

Figura 1.4 Derularea unei bare de instrumente la “apăsarea”

unui buton cu triunghi înnegrit de pe bara “Standard”.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 5

Figura 1.5 Caseta de dialog “Toolbars”, apelabilă prin comanda

TOOLBARS
Comutatorii “Model / Layout 1/Layout 2” (fig. 1.1) servesc la
stabilirea spaţiului curent de lucru: cel al modelului sau cel al hârtiei
(“Model space”, respectiv “Paper space”). Modelul (desenul) plan
sau spaţial este creat în spaţiul modelului, după care, în spaţiul hârtiei,
sunt definite diferite imagini pentru plotare. Mai multe detalii despre
aceste spaţii virtuale vor fi oferite într-un capitol viitor.
Bara de stare, dispusă la partea inferioară a ferestrei AutoCAD
(fig. 1.1), afişează coordonatele punctului curent al cursorului-ecran.
Această bară conţine butoane care permit activarea/dezactivarea
ajutoarelor grafice (“SNAP”, “GRID”, “ORTHO”,
“POLAR TRACKING”), a modurilor Osnap (“OSNAP” şi “Osnap
Tracking”), a afişării lăţimii de linie pe ecran (“Show/Hide Line
Weight”), precum şi comutarea spaţiului curent de lucru
(“MODEL”/”PAPER”).
La partea inferioară a ecranului este dispusă zona de dialog,
numită şi zona de comenzi (fig. 1.1). De fapt, AutoCAD 2000 alocă
zonei de dialog o fereastră separată (“Text window”). Ultimele 3
rânduri ale acestei ferestre sunt vizibile în permanenţă pe ecran,
pentru ca utilizatorul să poată urmări dialogul său cu editorul de
desenare. Funcţia “Flip screen” activează fereastra de text, cu
scopul de a vizualiza mai multe rânduri din dialogul menţionat. Funcţia

1.Despre AutoCAD
6
este instalată pe tasta funcţională <F2>. Este posibilă baleierea înapoi
a dialogului, cu ajutorul barei de navigare laterale.
Setul de culori alocat fiecărei zone precum şi fonturile de text pot fi
alese de utilizator după preferinţele proprii (comanda OPTIONS). Zona
grafică are iniţial culoarea neagră pentru background (fond), deoarece
culoarea implicită de desenare în AutoCAD este culoarea albă (“white”
în limba engleză). Culoarea de “Grafics window background” poate fi
modificată.

1.4.Cum se lansează în lucru AutoCAD?

AutoCAD 2000 se lansează fie din grupul de opţiuni subordonat
meniului “Programs”, fie prin dublu clic pe iconiţa de lansare rapidă,
direct de pe desktop (fig. 1.6).

Figura 1.6 Iconiţa de lansare rapidă

pentru AutoCAD 2000

La lansare, este afişată caseta de dialog “Start Up” din fig. 1.7, ale
cărei opţiuni stabilesc modul de lucru:

• “Open a drawing” : deschide un desen existent, ales de

utilizator.

• “Start from Scratch” : este cel mai rapid mod de a demara

un desen, similar începerii lucrului pe un format de desen alb, gol.
AutoCAD consideră condiţiile iniţiale de lucru ca fiind cele implicite,
stabilite de firmă în fişierul-şablon “acad.dwt” pentru lucrul în inch,
respectiv în şablonul “acadiso.dwt” pentru lucrul în sistem metric
(mm).

• “Use a Template” : determină începerea desenului nou pe

baza unui fişier-şablon predefinit. Alegerea şablonului revine
utilizatorului. Şablonul poate fi unul oferit de program sau un model
propriu al utilizatorului, cu setările optime pentru desenul de
elaborat.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 7

• “Use a Wizard” : activează un scurt program cu rol de

“asistent” automat pentru definirea condiţiilor iniţiale de lucru.
Subopţiunea “Quick Setup” îndrumă utilizatorul în stabilirea
limitelor desenului şi a modului de scriere a unităţilor de măsură
liniare.
Subopţiunea “Advanced Setup” asistă utilizatorul în stabilirea
mai detaliată, în 5 paşi, a condiţiilor iniţiale de lucru: unităţi de
măsură liniare şi unghiulare, sensul şi referinţa de măsurare a
unghiurilor, limitele desenului, folosirea unui anumit indicator
predefinit şi opţiunea privind lucrul exclusiv în spaţiul modelului
sau atât în spaţiul modelului cât şi în spaţiul hârtiei.

Figura 1.7 Caseta “Start Up”, accesibilă la începerea sesiunii

de lucru
Pentru exprimarea opţiunilor precedente după deschiderea unei
sesiuni de lucru, AutoCAD dispune de comenzi adecvate.
Comanda NEW permite începerea unui desen nou, în timpul sesiunii
de lucru. Comanda activează o casetă de dialog asemănătoare celei
prezentate anterior, având însă opţiunea “Open a drawing”
dezactivată.

1.Despre AutoCAD
8
Pentru deschiderea unui desen existent în timpul unei sesiuni de
lucru, se utilizează comanda OPEN.
Comenzile NEW şi OPEN sunt accesibile prin tastare, sau din
meniul pull-down “File”, ori de pe bara de instrumente “Standard”.

1.5.Salvarea desenului curent. Comenzile SAVE

şi SAVEAS
Comanda clasică pentru salvarea desenului curent este SAVE. Dacă
desenul nu a fost încă denumit, AutoCAD solicită atribuirea unui nume.
Dacă desenul are deja un nume, este salvat sub acelaşi nume în starea
sa curentă. Extensia fişierului-desen în AutoCAD este “.dwg” şi este
ataşată automat la salvare. Nu ataşaţi o altă extensie unui fişier-desen
elaborat în AutoCAD, deoarece denumirea va fi construită eronat!
Comanda de salvare este accesibilă şi din meniul pull-down “File”, sau
de pe bara de instrumente “Standard”.
Pentru a salva desenul curent sub un nume diferit de cel momentan
atribuit, poate fi folosită comanda SAVEAS.
Numele atribuit unui desen AutoCAD trebuie să respecte convenţiile
de atribuire a numelor din sistemul de operare utilizat. În general, în
mediul Windows nu există restricţii deosebite privind aceste nume.

1.6.Lucrul simultan în mai multe desene

AutoCAD
AutoCAD 2000 permite deschiderea simultană a mai multor desene,
pentru a mări eficienţa lucrului. Mai multe desene deschise simultan
reclamă mai multă memorie RAM, dar permit operaţii de editare de tip
“Cut”, “Copy” şi “Paste” între desene diferite. În timp ce un desen
este imprimat la plotter sau imprimantă, utilizatorul poate lucra asupra
altuia, câştigând astfel timp. Opţiunea privind lucrul simultan cu mai
multe desene este exprimabilă prin comanda OPTIONS.

1.7.Funcţia “Help”. Comenzile HELP şi ?

Utilizatorul poate obţine explicaţii privind modul de lucru al
aplicaţiei cu ajutorul funcţiei “Help”. Aceasta este activată prin
comanda HELP sau forma ei prescurtată, ?.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 9
Comanda poate fi apelată şi transparent, chiar în timpul execuţiei
altei comenzi. În acest caz, oferă detalii strict despre comanda aflată în
execuţie.
Funcţia “Help” dispune de un meniu pull-down propriu, în
extremitatea dreaptă a barei de meniuri. O fereastră specifică oferă
într-o prezentare clară detalii privind conţinutul secţiunii de “Help” şi
sugestii privind diferitele moduri de accesare.
Organizarea funcţiei “Help” în mediul AutoCAD, bazată pe legături,
referiri încrucişate, indexări, asigură eficienţa necesară în lucru,
furnizând explicaţii precise, clare, simple şi la obiect.
Înţelegerea corectă a explicaţiilor oferite de AutoCAD prin funcţia
“Help” este condiţionată de cunoaşterea limbii în care este instalată
aplicaţia pe sistemul de calcul.

1.8.Obţinerea unei copii hard a desenului.

Comenzile PLOT şi PRINT
Un desen AutoCAD este un produs soft, un fişier de tip .dwg.
Transpunerea unui desen AutoCAD pe suport fizic poartă numele de
“copie hard” a desenului, adică o copie fizică.
Pentru a copia un desen AutoCAD pe hârtie, pe film, pe folie sau pe
alte suporturi grafice, utilizatorul apelează comanda PLOT. Aceasta
deschide o casetă de dialog (fig. 1.8) cu două panouri, “Plot Device”
şi “Plot Settings”, ce conţin diferite opţiuni privind dimensiunile
suportului grafic şi ale zonei copiate, scara la care să se execute copia,
poziţia normală sau rotită faţă de baza formatului, eventuala ascundere
a muchiilor nevizibile, etc.

1.Despre AutoCAD
10

Figura 1.8 Caseta de dialog “Plot”

Pentru similitudinea cu aplicaţiile ce operează în mediul Windows,
AutoCAD 2000 recunoaşte şi comanda PRINT, care conduce la
deschiderea aceleiaşi casete de dialog.
Comanda PLOT este apelabilă şi de pe bara de instrumente

“Standard”, prin butonul , ori din meniul pull-down “File”.

Plotarea se poate realiza atât din spaţiul modelului cât şi din cel al
hârtiei. Este totuşi recomandabil ca operaţia de plotare să fie realizată
din spaţiul hârtiei, prin comutarea în panoul de Layout adecvat. Unui
anumit desen i se pot asocia mai multe variante de Layout.

1.9.Închiderea sesiunii AutoCAD. Comenzile

EXIT şi QUIT
Pentru a închide o sesiune AutoCAD, utilizatorul poate folosi
comenzile QUIT sau EXIT, fie de la tastatură, fie din meniul pull-down
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 11
“File”. Dacă desenul este salvat în starea curentă, sesiunea de lucru se
încheie. Dacă nu, se solicită utilizatorului opţiunea de salvare “Save
changes”, de închidere fără salvare “Discard changes”, sau de
suspendare a comenzii “Cancel”. La închiderea normală a sesiunii de
lucru, toate fişierele temporare create de AutoCAD pe parcursul
acesteia sunt şterse automat. O ieşire anormală, accidentală, prin
blocarea sistemului sau întreruperea tensiunii de alimentare, duce la
menţinerea fişierelor temporare. Ele sunt însă inutile şi trebuie
îndepărtate printr-un utilitar adecvat al sistemului de operare.

1.10.Închiderea desenului curent. Comanda

CLOSE
Pentru a închide fişierul-desen curent, este disponibilă comanda
CLOSE. Şi în acest caz, AutoCAD solicită opţiunea privind salvarea
acestuia sau descărcarea lui fără a păstra modificările efectuate. Prin
comanda CLOSE, sesiunea AutoCAD nu este închisă.

1.11.Funcţiile butoanelor mouse-ului în

AutoCAD 2000
Butonul obişnuit de indicare-selecţie din Windows, uzual butonul
stâng, are aceeaşi funcţie şi în AutoCAD 2000.
Butonul drept deschide un meniu flotant, care oferă utilizatorului
posibile opţiuni de continuare a lucrului (fig. 1.9).
Conţinutul meniului flotant asociat butonului drept al mouse-ului
este variabil, în funcţie de contextul de folosire. Liniile scrise discret
sunt momentan dezactivate, opţiunile respective nefiind aplicabile în
acel moment al lucrului.
Butonul drept al mouse-ului poate lucra şi în combinaţie cu tastele
<Shift> şi <Ctrl>. În acest caz, prin apăsarea simultană a combinaţiei
<Shift> + butonul drept - sau <Ctrl> + butonul drept al mouse-ului,
este activat meniul flotant pentru lucrul cu modurile Osnap (fig. 1.10).
Folosirea combinaţiei <Shift>+butonul drept nu periclitează în nici
un fel derularea dialogului utilizator-AutoCAD, ci contribuie la mărirea
vitezei de lucru.
Comanda OPTIONS permite modificarea destinaţiei pentru butonul
drept al mouse-ului.

1.Despre AutoCAD
12

Figura 1.9 Exemple de meniuri flotante asociate butonului

drept al mouse-ului

Figura 1.10 Meniul flotant pentru moduri Osnap

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi