Sunteți pe pagina 1din 2

Cheltuielile de judecata reprezinta ansamblul sumelor de bani pe care trebuie sa le suporte partile in legatura cu activitatea lor procesuala.

Sarcina de infaptuire a justitiei revine statului, iar acest principiu este aplicabil in majoritatea societatilor democratice. Cu toate acestea, suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de infaptuirea justitiei de societate, iar in ultima instanta de catre contribuabili, ar constitui o sarcina excesiv de impovaratoare si deopotriva inechitabila. De aceea este firesc ca partile sa achite anticipat anumite cheltuieli, iar la sfarsitul dezbaterilor ele sa fie suportate de partea care a pierdut procesul. O atare solutie este pe deplin justificata, caci intotdeauna una dintre parti se face vinovata de declansarea activitatii judiciare^1 . Deci, partea care a pierdut procesul suporta atat cheltuielile facute de ea, cat si cheltuielile facute de partea care a castigat deoarece este in culpa procesuala^ , prin atitudinea sa in proces determinand aceste cheltuieli. Subliniem insa ca textul are in vedere partea care a castigat irevocabil procesul. Daca in cursul desfasurarii procesului s!au acordat cheltuieli de judecata si partii care, in final, a pierdut, acestea nu se vor mai executa, iar daca au fost executate sau achitate, ele se vor adauga la cele ce trebuie platite partii care a castigat procesul. Culpa procesuala exista si in situatiile in care cererea a fost respinsa in temeiul unei exceptii procesuale, a fost anulata ca neregulat introdusa sau ca netimbrata^" sau atunci cand cererea s!a perimat^# , astfel incat, la cererea paratului $intimatului%, reclamantul $apelant, recurent etc.% va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata facute de adversarul sau. Culpa exista si in cazul in care reclamantul a chemat in judecata o persoana straina de raportul juridic dedus judecatii. &a divort, culpa in desfacerea casatoriei se transpune si pe plan procesual . 'rt. (# alin.l, isi gaseste aplicare si in faza executarii silite^) . Daca reclamantul nu este in culpa, nu va fi obligat la cheltuieli, chiar daca i s!a respins cererea $in cazul in care paratul si!a indeplinit obligatiile ce formau obiectul litigiului in timpul judecatii^( * daca paratul a depus in recurs un inscris, pe care a refuzat sa! 1 prezinte la fond, ce a determinat exclusiv admiterea recursului^+ . ,n mod obisnuit, reclamantul solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata prin chiar actul de investire al instantei, iar paratul prin intampinare. Cuantumul cheltuielilor de judecata urmeaza sa fie definitiv precizat de partea interesata cu prilejul dezbaterilor in fond. -rin urmare, legea nu impune exigenta ca partea sa solicite plata cheltuielilor de judecata in anumite limite ale procesului. De aceea, obligarea la plata cheltuielilor de judecata poate fi solicitata si cu prilejul dezbaterii cauzei in fond^. . Desi instanta nu poate dispune obligarea din oficiu la plata cheltuielilor de judecata, ea este obligata sa puna in vedere partilor, in baza principiului rolului activ, ca au dreptul sa le solicite^1/ . ,nstanta acorda aceste cheltuieli numai la cerere, dar inainte de inchiderea dezbaterilor este obligata sa atraga atentia asupra dreptului pe care il au de a solicita cheltuieli de judecata^11 . ,ntr!un caz interesant s!a aratat ca pentru ca o unitate parata sa fie obligata la plata cheltuielilor de judecata trebuie sa se afle in culpa procesuala, adica sa cada in pretentii, in sensul art. (# C. proc. civ. in speta, unitatea

furnizoare reclamanta s!a adresat instantei de judecata pentru0 obligarea unitatii beneficiare parate sau a carausului la plata pretului unor ambalaje livrate si refuzate la plata. in cadrul procedurii concilierii directe efectuate cu ambii parati, a rezultat ca unitatea beneficiara nu a primit ambalajele livrate, drept care era indreptatita sa refuze plata, iar carausul, sesizat cu intarziere de furnizor, abia cu acel prilej a promis ca va face verificari spre a stabili ce s!a intamplat cu ambalajele in realitate. 1ara sa astepte rezultatul acestei verificari sau sa urmareasca modul in care carausul isi indeplineste obligatia luata cu ocazia concilierii directe, unitatea furnizoare, reclamanta a introdus actiune la instanta de judecata, in cursul desfasurarii acesteia, administrandu!se probe din care rezulta ca transportatorul a valorificat ambalajele si a platit pretul unitatii furnizoare din care motiv actiunea s!a respins ca lipsita de obiect. ,mpotriva hotararii primei instante a facut recurs unitatea furnizoare !reclamanta pe considerentul ca transportatorul nu a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata. 2eiese deci ca un astfel de recurs este neintemeiat, intrucat carausul nu s!a aflat in culpa procesuala, unitatea furnizoare ! reclamanta fiind aceea care a introdus actiunea prematur^1 .

Conform art. 274, C.pr.civ. partea care cade in pretentii (care, practic, pierde procesul sau impotriva caruia se da o hotarare de condamnare) va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata. La fundamentul acestei obligatii se afla culpa procesuala a partii si o forma specifica de raspundere delictuala. m2x 4xc !nstanta ar putea sa mareasca sau sa micsore"e onorariul avocatului ca ele#ment constitutiv al cheltuielilor de judecata. C$%, printr#o deci"ie, a considerat ca acest text nu mai este aplicabil, intrucat onorariul se fixea"a printr#un contract civil, intre avocat si client. &rt. 27', C.pr.civ. arata ca, daca paratul recunoaste pretentiile reclamantului la primul termen, el va fi absolvit de plata cheltuielilor de judecata. Chiar facand o asemenea recunoastere, el va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata in urmatoa#rele situatii( ) &tunci cand instanta nu poate pronunta hotararea judecatoreasca numai pe ba"a recunoasterii facuta de parat, ea trebuind sa administre"e si alte probe. 2) !n ca"ul in care recunoasterea pretentiilor s#a facut de catre parat in apel, recurs sau in fa"a rejudecarii in urma casarii cu trimitere. )) Cand recunoasterea pretentiilor nu este efectiva, ea re"ultand doar implict, din anumite acte sau fapte procesuale (*x( refu"ul de a se pre"enta la interogatoriu sau refu"ul de a raspunde la interogatoriu). 4) &tunci cand paratul a fost pus in intar"iere de reclamant, inainte de a intro#duce cererea de chemare in judecata. ') !n situatia in care paratul trebuie considerat de drept in intar"iere, pe teme#iul unor dispo"itii ale legii, precum si in ca"ul pensiei de intretinere sau a alocatiei de stat pentru copii. +) !n situatia in care, prin natura litigiului si a hotararii instantei, nu era nece#sar sa se procede"e la punerea in intar"iere (cum se intampla in ca"ul unei cereri de emitere a unei ordonante presedintiale).