10.10.

2013

Biofizica curs 1, 2
Bibliografie Biofizica / Margineanu, Doru-Georg, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985 Principii de biofizica umana. Vol. 1 si 2 / Dimoftache C, Herman, Sonia, Bucuresti: Editura Universitara "Carol Davila" din Bucuresti, 2003 Fundamentele biofizicii medicale / POPESCU, Aurel , Bucuresti: ALL, 1994 Metode biofizice de analiza. Senzori si biosenzori [Resursa electronica] / Monica Florescu (2008) Fizica generala / Monica Florescu, Sorin Mihai Adam, Natalia Dihoiu (2007) Biofizica note de curs / M. Florescu, http://biofiz.unitbv.ro/moodle2/ Biofizica si fizica generala : lucrari de laborator / Florescu, Monica (2004) Biophysical theory of radiation action : a treatise on relative biological effectiveness / Gunther, Klaus (1983) Biofizica / Margineanu, D.G. (1980) Catalog online: http://www2.unitbv.ro/biblio

Obiectul biofizicii viata este o forma superioara de micare a materiei, care nu se poate reduce la formele ei inferioare (fizice, chimice), forme pe care le nglobeaz organismele vii, dar fr cunoaterea acestor aspect nu este posibila nelegerea vieii. Definitia biofizicii Biofizica este o tiin interdisciplinara care se ocupa cu: Studierea fenomenele fizice implicate in functionarea sistemelor biologice. Folosirea tehnicilor pentru cercetarea sistemelor biologice; Cercetarea efectelor biologice ale factorilor biofizici asupra sistemelor biologice;

Mrimi. Uniti de msur. Sisteme de uniti de msur Mrimi fizice Corpurile din natura si fenomenele fizice sunt caracterizate prin doua categorii de proprieti: calitative si cantitative. Proprietile care pot varia cantitativ se numesc mrimi.

ntre diversele mrimi se stabilesc anumite legturi care se exprim prin relaii matematice. Stabilirea acestora permite clasificarea mrimilor n dou categorii: mrimi fundamentale i mrimi derivate. Mrimi fundamentale. Aceste mrimi sunt independente ntre ele, adic se definesc fr ajutorul altor mrimi. Numrul mrimilor fundamentale este egal cu diferena dintre numrul mrimilor i numrul relaiilor ce exist ntre ele. Aceste mrimi sunt: Lungimea (l). Masa (m). Timpul (t). Intensitatea curentului electric (i). Temperatura termodinamic (T). Cantitatea de substan (molul). Intensitatea luminoasa (I). EXAMEN INTREBARE: CARE SUNT FUNDAMENTALE? (de invatat bine)!!!!! UNITATILE SI MARIMILE

Mrimi derivate. Deriv din mrimile fundamentale (se definesc cu ajutorul altor mrimi). Astfel, de exemplu viteza v a unui corp se definete prin relaia: n care s este spaiul i t este timpul. Grupul unitilor fundamentale stabilite mpreun cu toate unitile derivate recunoscute pe plan internaional se numete Sistemul Internaional (SI). Unitile fundamentale ale SI sunt urmtoarele: Metrul (m). Kilogramul (kg). Secunda (s). Amperul (A). Kelvinul (K). Candela (cd). Molul (mol) Dou uniti de msur suplimentare ntregesc SI: Radianul (rad) unitatea de msur pentru unghiul plan. Steradianul (sr) unitatea de msur pentru unghiul solid.

 Unitile derivate sunt unitile de msur corespunztoare tuturor mrimilor derivate i se stabilesc n funcie de unitile fundamentale cu ajutorul formulelor de definiie corespunztoare mrimilor derivate, obinndu-se astfel formulele de uniti de msur. n cazul vitezei, se obine urmtoarea formul de uniti de msur: indicele SI din formul arat c unitatea derivat a vitezei este n SI.

Marimi fizice scalare si vectoriale Marimi scalare sunt exprimate doar cu ajutorul unor valori (marime). Ex. timp, masa, densitate, concentratie, etc. Marimi vectoriale sunt caracterizate de marime, directive si sens. Ex. forta, viteza, acceleratie, presiune, etc. Operatii cu marimi fizice vectoriale Adunarea vectorilorMetode grafice Pentru vectorii care au aceeasi directie se folosesc adunarea si scaderea vectorilor. Atentie la sensul vectorilor.

Pentru adunarea a doi vectori perpendiculari se foloseste Teorema lui Pitagora pentru a afla vectorul rezultant.

Pentru adunarea mai multor vectori se foloseste metoda poligonului (metoda coada-varf).

Scaderea vectorilor Pentru scaderea vectorilor se defineste vectorul negativ, care are aceeasi marime dar e de sens opus vectorului care se scade.

Diferenta vectorilor se transforma in suma:

Adunarea vectorilor pe componente Orice vector poate fi exprimat ca suma a doi vectori, numiti componente. De obicei se aleg vectori perpendiculari.

Daca componentele sunt perpendiculare se pot folosi functii trigonometrice.

Inmultirea unui vector cu un scalar Vectorul rezultant are aceesi directie cu primul vector si marimea multiplicata. Daca scalarul este negativ, vectoul rezultatnt are sens opus primului vector.

Sisteme fizice. Clasificarea sistemelor fizice Prin sistem fizic se intelege un ansamblu format din mai multe componenete identice sau diferite, unite prin legaturi si interactiuni specifice reciproce. Componentele sistemului pot interactiona intre ele sau cu mediul inconjurator. Fiecare tip de sistem este organizat si functioneaza dupa legi general valabile, specifice fiecarui tip de sistem. Clasificarea sistemelor fizice In functie de structura interioara a sitemului: Sistem omogen, format din constituent identici. Sistem neomogen (heterogen), format din constituenti diferiti, despartiti prin suprafete de separare. In functie de variatia proprietatilor sistemului pe diferite directii: Sistem izotrop in care proprietatile sunt identice pe diferite directii din sistem. Sistem anizotrop in care proprietatile sistemuli variaza in mod diferit de-a lungul directiilor din sistem. In functie tipul de interactiune cu mediul exterior: Sistem izolat, care nu schimba nici energie, nici substanta cu mediul exterior. Cantitatea de energie si substanta sunt considerate constante in timp.

 Sistem inchis (pentru substanta), care schimba numai energie cu mediul exterior. Cantitatea de energie a sistemului inchis este variabila, iar cantitatea de substanta este constanta. Sistem deschis, care schimba cu mediul exterior atat substanta, cat si energie. Pentru un sistem deschis, atat cantitatea de energie cat si de substanta sunt variabile in timp.

BIOMECANICA

Notiuni de mecanica Miscarea corpurilor. Miscarea mecanica, cea mai simpla forma de miscare, se refera la modificarea pozitiei corpurilor in timp. Se alege un un corp de referinta considerat in repaus, de cele mai multe ori Pamantul sau un alt corp legat de Pamant, caruia i se asociaza un sistem de axe numit sistem de axe de referinta (SR). Cel mai folosit SR este sitemul cartezian de axe de referinta, format din trei axe concurente intr-un punct si reciproc perpendiculare intre ele doua cate doua (OXYZ). Sistem de Referinta si Deplasare Miscarea mecanica, cea mai simpla forma de miscare, se refera la modificarea pozitiei corpurilor in timp. Ex. Om se misca prin tren cu cel mult 4 km/h fata de un alt calator, in timp ce fata de Pamant are o viteza mult mai mare.

Deplasare si distanta Distanta parcurs (linia punctata) este msurat de-a lungul drumului efectiv. Deplasarea (linia albastra) ne arata cat de departe se afla un obiect fata the pozitia initiala, indiferent cum ajunge acolo ( ).

Viteza medie Viteza medie : marime fizica egala cu raportul dintre distanta parcursa (deplasarea) de un corp si intervalul de timp in care se realizeaza deplasarea.

Vectorul viteza contine informatii legate de directia deplasarii:

Viteza momentana Viteza momentana reprezinta viteza medie in limita in care intervalul de timp considerat devine foarte mic (infinitezimal).

Graficele prezinta: (a) viteza constanta (b) viteza variabila

Acceleratia Acceleratia este marimea fizica egala cu viteza de variatie a vitezei.

Acceleratia este o marime fizica vectoriala.

Acceleratie pozitiva (accelerare)

Acceleratie negativa (franare)

Acceleratia momentana Acceleratia momentana reprezinta acceleratia medie in limita in care intervalul de timp considerat devine foarte mic (infinitezimal).

Tipuri de miscari Micrile particulelor pot fi clasificate dup forma geometrica a traiectoriilor corpurilor. Astfel pot fi micri: Rectilinii, traiectoria este o linie dreapta. Curbilinii, traiectoria este circulara, eliptica, spirala, etc. Dup felul acceleraiei miscarile se mpart in miscari: Uniforme (a = 0). Uniform variate (a = const, Variate (a const, ). Miscarea rectilinie cu acceleratie constanta Viteza medie cu care se deplaseaza un obiect intr-un interval de timp este: ): accelerate sau incetinite.

Aceleratia constanta este:

Miscarea circulara uniforma Miscarea circulara uniforma este miscarea intr-un cerc cu raza constanta si pentru care viteza momentana este intotdeauna tangenta la cerc.

Micarea circulara Pentru ca in miscarea circulara uniforma vectorul viteza variaza in timp putem vorbi de acceleratie radiala sau centripeta:

Micarea oscilatorie armonic Dac un punct material se deplaseaz n timp de o parte i de alta a unui punct fix, numit punct de echilibru, spunem c avem o micare oscilatorie a punctului material.

Micarea periodic O micare se consider periodic n cazul n care punctul material se rentoarce mereu n aceeai poziie, avand aceesi directie si acelasi sens, la intervale constante de timp. Exemple: Miscarea circulara Miscarea oscilatorie

Intervalul de timp T (s) n care mobilul realizeaza o miscare completa se numete perioada micrii. Marimea inversa perioadei se numeste frecventa (Hz) si este egala cu numarul de miscari efectuate in unitatea de timp.

Frecventa unghiulara (rad/s):

Micarea oscilatorie armonic Daca miscarea oscilatorie este descrisa de legi de miscare exprimate cu formula de mai jos atunci micarea este oscilatorie armonic. Elongaia (x i y) i reprezint distana punctului fata de pozitia de echilibru.

 Amplitudinea micrii, A, reprezint elongaia maxim. Faza micrii, , este argumentul funciei armonice (cos sau sin ).

Pulsaia (frecvena unghiular), .

Oscilatii biologice (de relaxare) Oscilatiile biologice sunt deosebite de cele mecanice. Periodicitatea nu este totdeauna riguroasa, iar mecanismul este diferit: exista acumulari pana la un anumit nivel, care o data atins determina o descarcare relativ brusca. Ex. Contractia fibrelor musculare: La inceput exista o faza mai lunga de acumulare a energiei chimice si de refacere a potentialului de membrana. Urmeaza o faza exploziva de consum a acestei energii in cursul contractiei cu depolarizarea membranei. Principiile mecanicii Principiul ineriei (Lex prima) Orice punct material i pstreaz starea de repaus sau de micare rectilinie uniform atta timp ct asupra sa nu acioneaz alte corpuri care s-i schimbe aceast stare. Sistemele de referin n care este valabil principiul ineriei se numesc sisteme de referin ineriale (SRI). Inertia corpurilor Proprietatea unui corp de a-si menine starea de repaus sau de micare rectilinie uniform, n absena aciunilor exterioare, sau de a se opune la orice aciune exterioar care caut sa-i schimbe starea de micare se numete inerie. Principiul ineriei nu este valabil fa de orice sistem de referin. Principiul fundamental (Lex secunda) Acest principiu stabilete legtura dintre mrimile dinamice i cinematice.

 Experimental s-a stabilit c acionnd asupra unui corp cu fore diferite, corpul respectiv capt acceleraii diferite, ns raportul dintre for i acceleraie este constant pentru corpul dat. Aceast mrime caracteristic fiecrui corp n parte se numete masa corpului m. Ecuatia principiului fundamental se scrie:

Se numete impuls (

) al punctului material produsul dintre masa i viteza punctului material.

Ecuaia principiului se poate scrie:

Cand actioneaza mai multe forte:

Principiul aciunii i reaciunii (Lex tertia) Fiecrei aciuni i se opune ntotdeauna o reaciune, egal n modul i de sens contrar. Forele de aciune i de reaciune nu se echilibreaz una pe alta deoarece sunt aplicate simultan unor corpuri diferite (de-a lungul dreptei care unete cele dou corpuri).

Principiile mecanicii Principiul independenei aciunii forelor Un corp sub aciunea simultan a dou forte descrie diagonala unui paralelogram avnd ca laturi aceste fore, n acelai timp n care ar descrie separat fiecare latur sub aciunea forei corespunztoare.