Balta-Alb

de Vasile Alecsandri -comentariuVasile Alecsandri, scriitor i om politic, figura cea mai important a literaturii romneti n perioada paoptist. A ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. Proza sa dovedete c a fost un cltor pasionat cu instinct de nomad i posedat de demonul turistic ( . !linescu " #ema acestei opere este contrastul dintre aparen$ i esen$, dintre frumuse$ea rar a locurilor i starea de napoiere a oamenilor. %n aceast oper autorul ne prezint cltoria fcut de un francez pe teritoriul Vala&iei, un $inut adncit n ntuneric i populat de cani'ali. (otivul acestei cltorii prime)dioase este spiritul de aventur, curiozitate i dorin$ de cunoatere. Autorul folosete motivul cltorului strin care viziteaz locuri noi. Acesta permite o percep$ie critic i satiric a propriei lumi atri'uit unei priviri e*terioare sau prin compara$ie cu o lume edenic. +cupa$ia cltorului este pictor, acesta permi$nd autorului s creeze o descriere mai e*otic a locurilor prin oc&ii cltorului. !ontrastul n oper este redat prin mai multe elemente contradictorii, imaginea ini$ial a sl'ticiei i imaginea unei societ$i civilizate, drumul n cru$, satul, cazarea, plim'area pe lac cu vaporul i 'alul, spiritul de aventur ini$ial i linitea sufleteasc de dup 'al, frumuse$ea edenic i napoierea oamenilor. !ltorul francez trateaz evenimentele ce se ntmpl n )urul lui cu ironie, rezultat din contrastul lucidit$ii i fanteziei, i cu autoironie, lund n derdere propriile defecte, dar satirizndu-le indirect i pe ale altora. .maginea 'l$ii seamn cu cea a paradisului i prin frumuse$ea natural dar i prin indiferen$a i inocen$a cu care oamenii stau n 'alt, amestec nevinovat de se*uri. Din punct de vedere stilistic te*tul se remarc prin antitezele care creeaz contrastul dar i prin enumera$iile i compara$iile cu care autorul descrie lumea Vala&iei i sentimentele trite de cltor. #e*tul /alt-Al' este o povestire, fiind oper epic limitat la un singur fapt epic, de ntindere mic, iar relatarea evenimentelor se face din perspectiva cltorului care este i protagonistul operei. .n finalul operei prerea pictorului francez despre Vala&ia se sc&im' de la primitiv la europenesc.

BALTA ALBA VASILE ALECSANDRI 0minescu vor'ind despre Alecsandri il caracteriza astfel Acel rege-al poeziei vesnic tanar si ferice.!e din frunze iti doineste ce cu 'asmul povesteste. .ntr-o seara erau multi prieteni adunati asa cum era o'iceiul [Link] ei se afla si un tanar francez care facea un voia) in +rient.#anarul a marturisit ca ii era rusine deoarece nu stia ca in 0uropa e*ista o (oldavie si o Vala&[Link] din Paris spre a intreprinde un voia) in +rient asa cum era la moda a a)uns sanatos la Viena si de-a colo s-a im'arcat intr-un vapor cu gandul de a co'ora 1unarea pana-n (area 2eagra.!u cat se apropia cu atat mai nere'dator era si [Link] numai cuvintele vala&,Vala&[Link] 3zugrav Vala&ia era un pustiu de fiare sal'atice si oameni pri'egi ca in sanul Africii. cp456e7589:pp; +prindu-se vaporul la /raila tanarul zugrav s-a &otarat sa co'oare. .nainte de a co'ora si-a incarcat pistoalele in caz ca va fi atacat de &oti sau de oamenii din Vala&ia.!and a co'orat pe mal nici un om nu-l 'aga in seama ci doar consulul francez care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept [Link] el auzi de 'alta facatoare de minuni si atunci l-a rugat pe consul sa-l duca si pe dansul intr-acolo.!onsulul l-a dus pe tanar la caruta cu care tre'uia dus pana la /alta Al'a.0ra o caruta mica cu patru cai sla'i si cu un postas 'ar'os,strenteros si inarmat cu un &arapnic lung de-un stan)en. <uiti in caruta primitiva consulul il avertizase pe tanarul francez sa se tina 'ine dar nu a ascultat si acesta s-a trezit pe )os.(irat de lucrul ce s-a intamplat si inca tul'urat este luat inca o data in caruta dupa => minute dupa ce a cazut.A doua oara urcat in caruta se tine 'ine si se pregateste de plecare. Au plecat dar in timpul mersului nu putea nici sa 'age mana in 'uzunar la pistoale pentru ca ar fi fost azvarlit din caruta.!aii alergau de parca ar fi intrat dracul in ei,caruta mergea de nici nu mai aveau timp rotile sa scartaie, iar postasul 'atea caii tot mai tare si acestia mergeau tot mai repede fugeau. 1upa zececasuri de mers au a)uns la /alta Al'a.?rancezul credea ca /alta Al'a era untarg ca 0ms sau /oden..n clipa aceea el numai spera,spera sa scape de salturile carutei,spera sa manance,spera sa se odi&neasca.@itase ca cu cateva ceasuri inainte se gandea ca Vala&ia era o tara cu sal'atici si fiare rapitoare.1upa inca o fuga 'una de cal au a)uns intr-un sat.1imineata a auzit afara sunete infernale,tropote de cai,de [Link] speriat,)umate somnoros a iesit cu pistoalele in mana sa vada ce se intampla.!and iesi vazu carute vreo 9> si toate se indreptau spre '[Link] realizase ca aceea este 'alta facatoare de minuni.#otul in mintea tanarului zugrav francez era confuz. 2u mai stia ce se petrece.(ai tarziu a mers si el la '[Link] marginea 'altii zarii un targ care nu era targ, un 'alci care nu era 'alci.0rau oameni pe care ii vazuse de dimineata.@nii faceau 'aie,altii pla)a.2imeni nu statea degea'a.#anarul se dez'racase si intra in apa.1upa ce a facut vreo doua sute de pasi se trezi cu patru femei in fata,ele erau acoperite de [Link] rusina spunand ca in el ca este un [Link]-o in stanga si dupa ce a iesit din &otareleimparatiei femeiesti daduse iara de de vreo trei sirene al'e si vesele care se stropeau cu apa..si ceruse scuze si iesi afara din 'alta. .nspre seara s-a dus la 'alta sa faca o plim'are cu vaporul..deea cu vaporul pe /alta Al'a a starnit mirarea [Link] se numea 3Vaporul 'altii Al'e..n el s-au urcat vreo treizeci de cavaleri si doamne.1amele se temeau de furtuni dar cavalerii gaseau cuvinte sa le [Link] intoarcere toti erau voiosi si gata sa mearga la 'alul din satul /alta Al'[Link] 'al a avut loc intr-un loc numit ![Link] 'al au luat parte peste doua sute de [Link] 'al l-a impresionat foarte mult pe tanarul francez.1upa ce a facut mai multe cunostinte a intalnit cateva romance care vor'eu franceza ca niste adevarate periziane.#anarul in 65 de ore a vazut lucruri nepotrivite,atatea contrasturi si nu mai stia daca Vala&ia era o tara sal'atica sau civilizata.

Balta Alba- rezumat .ntr-o seara, in .asi sunt reuniti mai multi prieteni, printre care se afla si un tanar calator strain care considera ca societatea romaneasca este una foarte placuta. Prietenii sai insa il sfatuiesc sa nu fie atat de sigur pe gandurile sale. ?rancezul calatoreste de la Paris la /raila. Acesta crede ca in tinuturile Vala&iei traieste un neam otoman si este impins de curiozitate in cercetarea acestei lumi necunoscute. #anarul descopera lucruri noi pe plaiurile Vala&iei. 1e asemenea, aici se intalneste cu consulul, fiind mai apoi invitat la Cdansul acasaD. A)ungand, afla lucruri fa'uloase despre un loc numic /alta Al'a, un lac aparent facator de minuni si se decide sa porneasca intr-acolo pentru cercetari mai amanuntite. !alatoria zdruncinata a francezului cu caruta este asociata cu niste cazaturi. 1rumul lung si anevoios are un impact psi&ic asupra sa. #anarul calator este insa dezamagit cand nu gaseste un loc de popas, /alta Al'a fiind un loc sal'atic. .n cautarea unui loc unde sa stea, acesta aude vor'indu-se, intr-o caleasca, franceza. .ncantat peste masura, poarta o conversatie cu cavalerul calestii pe care il roaga a-i gasi un loc pentru popas. Acesta il trimite pe francez impreuna cu stra)erul la un 'ordei, pentru adapost. 0roul incearca sa para cura)os fata de sal'aticul stra)er, urmand ca apoi sa petreaca o noapte care-i rezerva multe surprize. .n final, calatorul ramane cu impresii contradictorii despre tinutul vizitat.