Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sau
maligne:
pneumologi,
bronhologi,
exploraioniti,
PROGRAM
TIINIFIC
15.50 16.00
Chistul hidatic de dom hepatic abordarea chirurgului toracic
Clin unea, Ovidiu Burlacu, Gabriel Cozma, Voicu Voiculescu, Iris
Miron, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin
Clinica de Chirurgie Toracic, Spitalul Municipal Timioara
16.00 16.10
Indicaii i rezultate ale toracotomiilor bilaterale n aceeai edin
operatorie
Boianu Alexandru-Mihail, Lucaciu Oana, Hogea Timur, Batog Olivia,
Giurgiu Ioana, Boianu Petre Vlah-Horea
Clinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure
16.10 16.20
Hemangiopericitomul malign surpriza din "spatele" pneumoniei
Iulian Mihai Rdulescu, Mihaela Codrei, Adrian Mihail Iordache, Ioan
Cordo
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Naional de Pneumologie
Marius Nasta, Bucureti
16.20 16.30
Importana autofluorescenei n evaluarea bronhoscopic a cancerului
bronho-pulmonar
Natalia Mota, Cezar Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
16.30 16.40
Pectus carinatum pur (neasociat cu pectus excavatum)
rezolvat prin mirpc (minimally invasive repair of pectus carinatum)
Alin Demetrian1, Dan Ulmeanu1, Monalisa Enache2, Andreea-Lavinia Vnvu2
1
16.40 16.50
Reconstructie diafragmatica cu muschi latissimus dorsi in tumorile
pulmonare drepte cu invazie hepatica
Cristian Paleru1, Gabriel Mitulescu2, Adrian Istrate1, Ianos Pahomea2
1
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Naional de Pneumologie
Marius Nasta, Bucureti, 2Institutul Clinic Fundeni, Centrul de
Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Dan Setlacec, Bucureti
16.50 17.00
Liposarcoamele mediastinului anterior
Cezar Mota, Natalia Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
17.00 17.10
Aspecte clinice i imagistice la supravieuitorii de lung durat dup
toracoplastie cu plombaj pentru tuberculoz
Boianu Petre Vlah-Horea, Hogea Timur, Batog Olivia, Lucaciu Oana
Raluca, Giurgiu Ioana, Naftali Zoltan, Boianu Alexandu-Mihail
Disciplina Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure
17.10 17.20
Sindromul Maffucci, entitate rara in chirurgia toracica
Felix Dobritoiu, Ioan Cordos, Codin Saon, Adrian Mihail Iordache,
Valerian Pavaloiu
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Naional de Pneumologie
Marius Nasta, Bucureti
17.20 17.30
Cervico - mediastinit acut descendent necrozant cu empiem
pleural bilateral i eroziune septic de ven jugular anterioar
dreapt i confluent venos jugulo-subclavicular pirogoff drept
Iris Miron, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin
Clinica de Chirurgie Toracic, Spitalul Municipal Timioara
11.40 11.50
Abordului transcervical minim invaziv al bronsiei primitive drepte.
Aspecte tehnice.
Cristian Paleru, Ioan Cordo, Olga Dnil, Mihai Dumitrescu, Adrian Istrate
12.40 12.50
Chirurgia toracoscopica uniportala
Gabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, Clin unea, Voicu
Voiculescu, Iris Miron, M. Butas, Alexandru Nicodin
Clinica de Chirurgie Toracic, Spitalul Municipal, Timioara
12.50 13.00
Toracomioplastia ca re-reinterveie
Boianu Petre Vlah-Horea, Boianu Alexandu-Mihail
Clinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure
SESIUNEA POSTERE
Chirurgia toracic miniinvaziv n tratamentul pleuro-pericarditelor
maligne
Claudiu Nistor1, Adrian Ciuche1, Cezar Mota2, Teodor Horvat2
1
Spitalul Universitar de Urgen Militar Central Dr. Carol Davila,
2
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
Pneumotorax spontan secundar la un pacient cu histiocitoz pulmonar
X i diabet insipid
Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Dragos Marin, Daniel Pantile
Spitalul Universitar de Urgen Militar Central Dr. Carol Davila
Chirurgia de reducie volumic ntr-un caz de emfizem pulmonar i
insuficien respiratorie acut
Adrian Ciuche, Claudiu Nistor, Dragos Marin, Daniel Pantile
Spitalul Universitar de Urgen Militar Central Dr. Carol Davila
Autofluorescena n chirurgia toracic debut romnesc la IOB
Natalia Mota, Cezar Mota, Mihnea Davidescu, Ovidiu Rus, Elena
Moise, Teodor Horvat
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
13.00 13.30
Decernarea premiului Traian Oancea pentru cea mai bun
prezentare n cadrul sesiunilor de lucrri
nchiderea conferinei
REZUMATE
CONFERINE
LUCRRI
POSTERE
15.Hughes MJ, Chowdhry MF, Woolley SM, Walker WS. In patients undergoing lung resection
for non-small cell lung cancer, is lymph node dissection or sampling superior? Interactive CardioVascular
and Thoracic Surgery 2011;13: 311-5
16.Allen MS, Darling GE, Pechet TTV, et al. Morbidity and Mortality of Major Pulmonary
Resections in Patients With Early-Stage Lung Cancer: Initial Results of the Randomized, Prospective
ACOSOG Z0030 Trial. Ann Thorac Surg 2006;81:101320
17.Darling GE, Allen MS, Decker PA, et al. Randomized trial of mediastinal lymph node
sampling versus complete lymphadenectomy during pulmonary resection in the patient with N0 or N1 (less
than hilar) nonsmall cell carcinoma: Results of the American College of Surgery Oncology Group Z0030
Trial. J Thorac Cardiovasc Surg 2011;141:662-70)
10.30 11.00
Teodor Horvat
Hidrotoraxul hepatic
11.30 13.30 - Conferine - Sesiunea II
Moderatori: Marcin Zielinski, Cristian Paleru
11.30 12.00
Philippe Dartevelle
TO BE ANNOUNCED
12.00 12.30
Philippe Dartevelle
TO BE ANNOUNCED
12.30 13.00
Ioan Cordo
Indicaiile chirurgicale n cancerul bronhopulmonar
Intervenia chirurgical este prima opiune terapeutic n
neoplasmul bronho-pulmonar non-small, singura metod terapeutic
menit s ofere o cur radical a acestei afeciuni n stadiile precoce I,
II i III A.
Scopul prezentrii are n vedere adoptarea unei atitudini unitare
bazate pe evidene medicale, n stabilirea diagnosticului i terapiei
chirurgicale a pacienilor cu cancer bronho-pulmonar, indiferent de
medicul cruia i se adreseaz pacientul la apariia primelor semne i
simptome ale bolii.
Succesul terapeutic depinde crucial de explorarea preoperatorie
a pacientului candidat la intervenia chirurgical. El trebuie evaluat din
Material i metod
Prezentm cazul unui brbat de 56 ani, cu multipli factori de risc
pentru evoluie nefavorabil a tuberculozei diagnosticate n 2010, care a
fost tratat i operat n Spitalul Judeean de Urgen Drobeta-Turnu
Severin pentru sechele fibrocavitare lob superior drept, fistul esocavitar i o formaiune tumoral de segment apical lob inferior drept.
Rezultate
S-a practicat lobectomie superioar dreapt, fistulectomie,
esorafie, rezecie atipic LID, gastrostom temporar de alimentaie.
Tumora din LID: hamartocondrom. Evoluie postoperatorie lent
favorabil, cu pierderi aeriene prelungite, colecie aeric rezidual
bazal dreapt. Externare n a 23-a zi postoperatorie, vindecat.
Concluzii
La pacienii cu tratamente prelungite, recidive, factori
economico-sociali precari, trebuie avute n vedere i complicaiile mai
rar citate ale tuberculozei, considerate uneori de interes istoric.
15.50 16.00
CHISTUL HIDATIC DE DOM HEPATIC ABORDAREA
CHIRURGULUI TORACIC
Clin unea, Ovidiu Burlacu, Gabriel Cozma, Voicu Voiculescu, Iris
Miron, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin
Clinica de Chirurgie Toracic, Spitalul Municipal Timioara
Obiective
Scopul studiului nostru a fost sa cuantificam eficacitatea
abordului transtoracic transdiafragmatic al chisturilor hidatice de dom
hepatic si sa determinam siguranta acesui abord.
Metoda
Prezentam experienta noastra bazata pe 11 pacienti (8 barbati/3
femei) tratati in clnica nostra intre 2005 si 2012. Chisturile hidatice
hepatice au fost abordate printr-o toracotomie dreapta cu frenotomie
urmata de inactivarea si evacuarea chistului principal si a chisturilor
fiice, tratamentul fistulelor biliare, drenajul cavitatii chistice, sutura
marginilor chistice, frenorafia si drenajul pleural.
Rezultate
Varsta pacientilor a fost cuprinsa in intervalul 14-71 de ani (45
+/-17 ani). Diagnosticul de chiste hidatice hepatice a fost stabilit in
toate cazurile prin computer tomografia etajului abdominal superior, 6
pacienti avand echinococoza multipla( 5 in plamanul drept si 4 in cel
stang) care au fost rezolvate simultan ( cele din plamanul drept si ficat)
sau in timpul doi (cel din plamanul stang). Durata medie de spitalizare a
fost 13.5 +/- 5.2 zile. Coeficientul Pearson intre varsta si zilele de
spitalizare a fost 0.06. Nu s-a inregistrat mortalitate intraspitaliceasca,
nici complicatii majore postoperatorii si nici recurenta bolii.
Concluzii
Toracotomia dreapta cu frenotomie asigura un abord excelent
pentru hidatidoza domului hepatic comparata cu laparotomia, fiind utila
mai ales in cazul prezentei simultane de chiste hidatice pulmonare
drepte, permitand rezolvarea acestora intr-un singur timp operator, cu
complicatii minime.
16.00 16.10
INDICAII I REZULTATE ALE TORACOTOMIILOR
BILATERALE N ACEEAI EDIN OPERATORIE
Boianu Alexandru-Mihail, Lucaciu Oana, Hogea Timur, Batog Olivia,
Giurgiu Ioana, Boianu Petre Vlah-Horea
Clinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure
Introducere
Scopul lucrrii este evaluarea toracotomiei bilaterale n aceeai
edin operatorie pentru patologie toracic bilateral.
Material i metod
Acesta este un studiu retrospectiv efectuat pe un numr de 20 de
pacieni, internai n Clinica Chirurgie 4 UMF Trgu-Mure n perioada
01.01.1985-01.01.2012, la care s-a practicat toracotomie bilateral n
aceeai edin operatorie. Indicaiile acestui abord au fost: boala
hidatic (inclusiv o toracofrenotomie dreapt pentru asociere cu un chist
hidatic hepatic) 9 pacieni, traumatisme toracice 2 cazuri, metastaze
bilaterale 2 cazuri, empiem bilateral 2 cazuri, emfizem bilateral 2
cazuri, cancer pulmonar primar + metastaz controlateral 1 caz,
Caz clinic
Pacient in varsta de 63 de ani, fiind investigat recent pentru un
AVC ischemic tranzitor, este descoperit la o radiografie cord-pulmon cu
opacitate cardiaca marita. Consultul cardiologic nu identifica o patologie
specifica si este indrumat catre serviciu pneumologie acuzand dispnee, tuse
cu expectoratie mucopurulenta, wheezing, durere toracica anterioara, stare
subfebrila diagnostic clinic: pneumonie. Investigat fibrobronhoscopic se
identifica tasare extrinseca asupra arborelui bronsic stang si importanta
supuratie retrostenotica. Sub tratament antibiotic simptomatologia se
remite partial. Examenul CT efectuat ulterior identifica o formatiune
tumorala in mediastinul anterior de cca 193/145mm, pacientul fiind trimis
catre serviciu chirurgie toracica unde se decide interventia chirurgicala.
Intraoperator se deceleaza o formatiune tumorala giganta, relativ bine
delimitata si se practica excizia formatiunii dupa detasarea acesteia de pe
plamanul stang, pericard, artera aorta, artera pulmonara, trunchiul
brahiocefalic venos stang, pleura mediastinala dreapta. Evolutia
postoperatorie este favorabila. Descriere histopatologica a piesei rezecate
hemangiopericitom malign.
Discutii
Acest caz ilustreaza dezvoltarea indelungata subclinica a unei
tumori maligne rare, localizata mediastinal, cu dificultati de diagnostic
diferential clinico-paraclinic, ce supune pacientul unor riscuri majore
intraoperator.
Concluzii
Hemangiopericitomul la acest pacient s-a dezvoltat intr-o perioada
lunga de timp fara a avea rasunet clinic. Descoperirea s-a facut dupa
numeroase investigatii si tratamente pentru patologii secundare prezentei
formatiunii mediastinale. Interventia chirurgicala a implicat riscuri majore
pentru pacient si mult efort din partea echipei operatorii.
16.20 16.30
IMPORTANA AUTOFLUORESCENEI
N EVALUAREA
BRONHOSCOPIC A CANCERULUI BRONHO-PULMONAR
Natalia Mota, Cezar Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
Introducere
Bronhoscopia cu autofluorescen constituie o etap extrem de util
n depistarea, evaluarea i stadializarea cancerului bronho-pulmonar.
Material i metod
n clinica noastr au fost efectuate 42 de examinri traheobronhoscopice cu autofluorescen (din total 1126 bronhoscopii pn n
august 2012). Specificul Institutului Oncologic Bucureti face ca
principala indicaie s fie determinarea extensiei reale endoluminale a
cancerului bronho-pulmonar.
Rezultate
Sunt prezentate indicaiile, contraindicaiile metodei i
aplicabilitatea bronhoscopiei cu autofluorescen n cadrul pacienilor
notri - cazurile relevante din clinic n care bronhoscopia cu
autofluorescen a determinat atitudinea terapeutic ulterioar corect.
Concluzii
Bronhoscopia cu autofluorescen se dorete a fi n viitorul
apropiat un instrument obligatoriu n depistarea precoce a cancerului
bronho-pulmonar la pacienii cu risc i, de asemenea, un standard n
evaluarea preoperatorie a cancerului pulmonar rezecabil.
16.30 16.40
PECTUS CARINATUM PUR (NEASOCIAT CU PECTUS
EXCAVATUM) REZOLVAT PRIN MIRPC (MINIMALLY
INVASIVE REPAIR OF PECTUS CARINATUM)
Alin Demetrian1, Dan Ulmeanu1, Monalisa Enache2, Andreea-Lavinia Vnvu2
1
Introducere
Pectus carinatum reprezint o malformaie a peretelui toracic ce
const n protruzia anterioar a sternului, ntlnit mult mai rar dect
malformaia opus, pectus excavatum. Spre deosebire de pacienii cu
pectus excavatum, cei care prezint pectus carinatum sunt adresai
chirurgului toracic cel mai frecvent din considerente estetice i nu
funcionale, indicaia chirurgical viznd de obicei asocierea dintre
pectus excavatum si pectus carinatum. Datorit implicaiilor psihologice
pentru pacient, cazurile de pectus carinatum pur (neasociat cu pectus
excavatum) pot beneficia de o rezolvare chirurgical minim invaziv.
Material i metod
Prezentm cazul unei tinere de 24 de ani, cu un pectus carinatum
important dar simetric, neasociat cu pectus excavatum, fr
simptomatologie cardiorespiratorie dar cu probleme psihosociale
16.50 17.00
LIPOSARCOAMELE MEDIASTINULUI ANTERIOR
Cezar Mota, Natalia Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
Introducere
Liposarcoamele sunt leziuni maligne localizate rar n mediastin,
cel mai frecvent fiind situate n compartimentul posterior. Topografia
mediastinal anterioar este rar raportat n literatura de specialitate
Material i metod
Sunt analizate 2 cazuri de liposarcoame ale mediastinului
anterior, ntr-un caz fiind constat extensia cervical i n
efectuate n alte uniti sau de ctre ali chirurgi din clinic, acest tip de
intervenie fiind abandonat de ctre echipa noastr.
Rezultate
2 pacieni au fost internai pentru complicaii legate de plombaj
recidiv i suprainfecie, necesitnd reintervenie (ndeprtarea
materialului de plombaj i toracomioplastie). Un pacient a fost internat
pentru un empiem contralateral iar 2 pacieni nu prezentau acuze
toracice. Materialul de plombaj a fost evident att pe radiografiile
toracice, ct i pe imaginile CT. La un an postoperator, nici unul dintre
pacienii operai nu prezenta semne de recidiv sau acuze toracice
semnificative. Un pacient a decedat pe perioada internrii, cauza
decesului neavnd legtur cu plombajul efectuat (infarct miocardic).
Concluzii
n practica medical actual putem ntlni supravieuitori pe
termen lung ai unor operaii considerate istorice cum este toracoplastia
cu plombaj, cu sau fr acuze legate de intervenia iniial.
Recrudescena tuberculozei poate readuce n actualitate acest tip de
intervenii ca o soluie pentru cazuri selectate.
17.10 17.20
SINDROMUL MAFFUCCI, ENTITATE RARA IN CHIRURGIA
TORACICA
Felix Dobritoiu, Ioan Cordos, Codin Saon, Adrian Mihail Iordache,
Valerian Pavaloiu
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Naional de Pneumologie
Marius Nasta, Bucureti
Numit dupa profesorul italian de patologie Angelo Maffucci,
sindromul Maffucci, sau encondromatoza cu multiple hemangioame, a
fost descris pentru prima data in 1881 si este o afectiune congenitala
rara, caracterizata prin prezenta de encondroame, de regula localizate la
nivelul membrelor superioare, si multiple hemangioame si
limfangioame. De la prezentarea pentru prima data a acestei afectiuni si
pana in prezent au fost documentate doar aproximativ 200 de cazuri.
Se prezinta cazul unei paciente de 42 de ani, diagnosticata cu
sindrom Maffucci in adolescenta, multiplu operata in serviciul de
ortopedie pentru fracturi pe os patologic la nivelul membrelor de partea
Rezultate
Volumele int delimitate sunt elaborate de ctre radioterapeut i
sunt bazate pe informaiile obinute prin examinare clinic, investigaii
imagistice (CT, IRM, PET/CT) i rezultatele examinrii
anatomopatologice a materialului tisular obinut prin biopsie sau
rezecie. Organele la risc, precum parenchimul pulmonar, miocardul,
maduva spinarii i esofagul sunt delimitate. Tumora primara si ariile
ganglionare mediastinale sunt delimitate in sectiunile axiale CT
efectuate si vor fi icluse in volumul de iradiat conform recomandarilor
actuale. Planul de iradiere realizat include dozele limit acceptate
pentru limitarea efectelor secundare la organele la risc, norme stabilite
n ghidurile terapeutice elaborate. Dozele aplicate n volumele int ce
includ zonele cu boal microscopic (CTV) sau macroscopic (GTV)
sunt cele stabilite n ghidurile terapeutice elaborate i variaz de la 50,4
Gy pn la 70 Gy sau mai mult, aplicate n fraciuni de 1,8 sau 2,0 Gy.
Iradierea se realizeaz printr-o tehnic 3D nalt conformaional sau
prin iradiere cu modularea intensitii (IMRT); n cadrul institutului
nostru folosim o variant a IMRT numit VMAT (volume modulated
arc therapy).
Concluzie
Prin aplicarea unei tehnici nalt 3D-conformaionale sau IMRT
de tip VMAT, este posibil aplicarea unui tratament radiologic de nalt
calitate, cu efecte secundare minore i control tumoral local maxim.
Protejarea parenchimului pulmonar si a organelor normale ca esofagul
si miocardul fac posibila reducerea maximala a efectelor secundare atit
de temute ca pneumonia radica si esofagita. Doze curative inalte de pina
la 70 Gy in fractiuni de 1,8 sau 2,0 Gy sunt aplicabile si imbunatatesc
controlul tumoral.
10.30 11.00
Genoveva Cadar
Ventilaia unipulmonar n chirurgia toracic
AL
Cristian Paleru, Ioan Cordo, Olga Dnil, Mihai Dumitrescu, Adrian Istrate
CU
Introducere
Rezeciile parietale sunt o component esenial n armamentul
terapeutic al mai multor afeciuni ale peretelui toracic. Reconstrucia
peretelui toracic dup rezecii parietale largi ridic o serie de probleme
aparte.
Prezentm folosirea unui sistem relativ nou de reconstrucie
parietal bazat pe un sistem de lame i clipuri ajustabil din titaniu:
Strasbourg Thoracic Osteosyntheses System STRATOS, MedXpert
GmbH, Germany.
Material i metod
Prezentm dou cazuri clinice de rezecii reconstrucii parietale
largi deosebite att prin etiologie, mrimea defectelor parietale ct i
prin metoda de reconstrucie: o pacient diagnosticat cu neoplasm
mamar drept i formaiune tumoral gigant de perete toracic anterior
drept (determinare secundar) i o pacient avnd n antecedente boala
Graves-Basedow, gua nodular (2005), diagnosticat cu carcinom
Rezultate
La 6 ani postoperator dezvolt miastenia gravis form
generalizat, simptomatologia fiind relativ brusc instalat. Urmeaz
tratament cortizonic i cu anticolinesterazice cu ameliorarea
simptomatologiei neuromusculare. Ultimul control CT toracic efectuat
la 10 ani de la rezecie, nu relev semne de recidiv tumoral sau alte
localizri ale leziunii maligne. n plus demonstreaz permeabilitatea
grefei vasculare.
Concluzii
Dei rar observat n practic, miastenia gravis poate apare i
trebuie luat n considerare i dup rezecia timusului tumoral.
12.40 12.50
CHIRURGIA TORACOSCOPICA UNIPORTALA
Gabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, Clin unea, Voicu
Voiculescu, Iris Miron, M. Butas, Alexandru Nicodin
Clinica de Chirurgie Toracic, Spitalul Municipal Timioara
Introducere
Chirurgia toracoscopica uniportala reprezinta o alternativa
diagnostica si terapeutica pentru situatiile in care mijloacele de
investigare paraclinica sunt insuficiente pentru diagnostic sau cand
interventia chirurgicala clasica este excesiva pentru scopul diagnostic
propus, fie este contraindicata. Progresele tehnologice actuale permit
aplicarea acestei chirurgii miniinvazive pentru cazuri selectionate.
Material i metod
Studiul nostru este retrospectiv si cuprinde intervalul de timp
2001 2012. Au fost luate in calcul toate cazurile la care s-a intervenit
strict toracoscopic, dar si cele la care toracoscopia a reprezentat o etapa
intermediara pentru minitoracotomia video-asistata ulterioara, respectiv,
in cazuri izolate, toracotomia clasica.
Rezultate
In perioada mentionata s-au efectuat 312 video-toracoscopii, din
care 119 realizate pe un singur port, 85 pe doua porturi si 1 pe trei
porturi. In 107 situatii, toracoscopia uniportala a avut doar scop
explorator, fiind urmata de conversie la minitoracotomie, sau in cazuri
izolate de abord chirurgical clasic. Rezultatele histopatologice obtinute
Rezultate
La toi pacienii s-a obinut desfiinarea cavitii de empiem i
vindecarea per primam a plgii, cu spitalizri postoperatorii ntre 30 i
51 de zile, fr morbiditate major semnificativ. Un aspect interesant
este acela c 3 cazuri au fost diagnosticate cu tuberculoz pe baza
probelor recoltate n unitatea noastr, absena asocierii unui tratament
tuberculostatic corect putnd fi o explicaie pentru evoluia nefavorabil
a acestor pacieni.
Concluzii
Toracomioplastia poate fi o soluie definitiv i n cazul unor
complicaii postoperatorii cu caracter recidivant. Prin analiza atent a
anatomiei locale lambourile musculare pot fi folosite i dup mai multe
intervenii pe torace.
SESIUNE POSTERE
CHIRURGIA TORACIC MINIINVAZIV N TRATAMENTUL
PLEURO-PERICARDITELOR MALIGNE
Claudiu Nistor1 , Adrian Ciuche1, Cezar Mota2, Teodor Horvat2
1
Spitalul Universitar de Urgen Militar Central Dr. Carol Davila,
2
Institutul Oncologic Bucureti
Introducere
Pleuro-pericarditele maligne reprezint o complicaie comun
care poate surveni n cursul oricrei boli neoplazice.
Material i metod
Pentru perioada 01.01.1998 31.12.2008 s-a efectuat un studiu
retrospectiv. n aceast perioad 46 de bolnavi au fost diagnosticai i
tratai pentru pleuro-pericardite maligne n Clinica de Chirurgie
Toracic sub coordonarea Prof. Teodor Horvat (din SUUMC).
Rezultate
Un numr de 42 de pacieni au fost operai prin tehnici
chirurgicale miniinvazive: 36 de bolnavi prin chirurgie toracoscopic i
6 pacieni prin CTVA.
Concluzii
Chirurgia miniinvaziv toracic este tehnica de elecie n
abordarea acestui tip de maladii pleurale datorit avantajelor
diagnostice, terapeutice, cu mortalitate i morbiditate sczut, fa de
tehnicile chirurgicale clasice.
CHIRURGIA DE REDUCIE VOLUMIC NTR-UN CAZ DE
EMFIZEM PULMONAR I INSUFICIEN RESPIRATORIE
ACUT
Adrian Ciuche, Claudiu Nistor, Dragos Marin, Daniel Pantile
Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central Dr. Carol Davila
Introducere
Autorii prezint cazul unui brbat de 64 de ani, fost mare
fumtor, cunoscut cu BPOC i insuficien respiratorie cronic, care se
interneaz de urgen cu dispnee sever de repaus ( SO2 60% fr
oxigen i 80% cu oxigen pe masc).
Material i metod
Examenul radiologic standard arat existena unor zone de
hipertransparen toracic, localizate bazal bilateral, pe fondul unui
aspect radiologic ce sugereaz prezena unui emfizem pulmonar.
Examenul CT toracic nu poate stabili cu certitudine dac zonele bazale
de hipertransparen sunt date de prezena aerului n cavitatea pleural
sau de existena unor bule gigante de emfizem.
Se procedeaz la o abordare chirurgical secvenial:
pleurotomie minim dreapt cu obinerea expansiunii parenchimului
pulmonar i ameliorarea dispneei, pleurotomie minim stang, fr
expansiune pulmonar i fr pierderi aeriene, urmat de toracotomie
stang cu descoperirea i rezecarea a 3 bule gigante de emfizem, aflate
n tensiune, care produceau fenomene de compresie a parenchimului
pulmonar adiacent.
Rezultate
Ameliorarea simptomatologiei respiratorii i a tolerantei la efort
a fost constatat att dup efectuarea pleurotomiei minime drepte ct i
dup efectuarea interveniei chirurgicale de reducie volumic.
Concluzii
Cazul prezentat a ridicat nc de la nceput probleme de
diagnostic la un pacient cu insuficien respiratorie sever ce impunea
luarea unei decizii terapeutice de urgen. Pleurotomia minim a
constituit practic att o masur terapeutic salvatoare (pleurotomia
dreapt) ct i un mijloc de diagnostic pentru bulele gigante de emfizem
(cea stng). Chirurgia de reducie volumic a constituit un mijloc
terapeutic de completare i de mbuntire a situaiei respiratorii a
pacientului.
AUTOFLUORESCENA N CHIRURGIA TORACIC DEBUT
ROMNESC LA IOB
Natalia Mota, Cezar Mota, Mihnea Davidescu, Ovidiu Rus, Elena
Moise, Teodor Horvat
Clinica de Chirurgie Toracic, Institutul Oncologic Bucureti
Introducere
Autofluorescena se bazeaz pe proprietatea esuturilor de a
emite lumin cu lungime de und diferit, dup stimulare cu lumin
avnd lungime de und specific.
Material i metod
Sunt prezentate primele imagini de autofluorescen
toracoscopic nregistrate att n IOB ct i n chirurgia toracic
romneasc.
Rezultate
Autofluorescena n chirurgia toracic are aplicabilitate n
evaluarea pleurei parietale i viscerale, a pericardului, n afeciuni
precum pleureziile maligne primare sau secundare, alte pleurezii
exudative, pericardite n suspiciunea de malignitate, pneumotorax
spontan etc.; metoda nltur reaciile adverse ale fluorescenei induse
medicamentos. Leziunile de tip inflamator dau rezultate fals pozitive.
Concluzii
Autofluorescena n chirurgia toracic (miniinvaziv) permite
identificarea leziunilor suspect maligne, biopsierea intit a acestora,
extensia leziunilor neoplazice i excizia n limite reale de sigura.
POLITRAUMATISM
CU
VOLET
COSTAL,
HEMOPNEUMOTORAX
I
EMFIZEM
SUBCUTANAT
REZOLVAT PRIN DRENAJ, PUNCII REPETATE I
STABILIZARE PNEUMATIC INTERN
Boianu Alexandru-Mihail1, Florean Lacrima2, Boianu Petre VlahHorea1, Batog Olivia1, Giurgiu Ioana1
1
Clinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure,2Secia ATI, Spitalul Clinic
Judeean Mure
Introducere
Prezentm un caz de politraumatism cu probleme de diagnostic
i treatment.
Material i metod
Prezentm un pacient care a suferit un politraumatism prin
cdere de pe biciclet pe fondul unei stri avansate de ebrietate.
Examenul CT de urgen a evideniat fisur de os temporal drept,
colecie lichidiana la nivelul cavitii nazale i sinusului maxilar drept,
hematom epicranian stng, fractur medioclaviculara stng, multiple
fracturi costale la nivelul hemitoracelui stng, emfizem subcutanat
laterotoracic si laterocervical stng, pneumotorax stng i
pneumopericard. S-a efectuat de urgen pleurotomie i drenaj cu valv
Heimlich i intubaie oro-traheal (Odorheiul Secuiesc). Datorit
evoluiei nefavorabile instabilitate hemodinamic i accentuarea
emfizemului, pacientul este trimis cu SMURD n serviciul nostru. S-a
practicat cuplarea drenajului la aspiraie activ, drenajul emfizemului
subcutanat cu ace, puncii repetate i ventilaie mecanic prelungit
pentru 18 zile stabilizare pneumatic intern. Examinrile CT,
ecografice, bronhoscopice i RMN, exclud alte leziuni, cu excepia unei
tromboze de sinus carvernos fr indicaie de tratament chirurgical.
Traheostomia solicitat pentru ventilaie mecanic prelungit a fost
amnat pn cnd nu a mai fost necesar.
Rezultate
Evoluia a fost lent favorabil, att din punct de vedere
neurologic, ct i din punct de vedere respirator, permind extubarea
pacientului i externarea lui dup o spitalizare de 33 de zile. La
controlul efectuat la 3 luni, pacientul nu prezint sechele semnificative
cu excepia unui sindrom algic toracic.
Concluzii
Cazul este ilustrativ pentru dificultile de diagnostic al comei la
politraumatizai n contextul prelurii pacientului din alt unitate
(etilism, traumatism, com indus medicamentos) i pentru necesitatea
de a trata traumatismele toracice severe n centre cu dotare
corespunztoare i acces permanent la bronhoscopie, CT, RMN,
ecografie etc. Rezolvarea leziunii toracice s-a datorat n principal
stabilizrii pneumatice interne prin ventilaie mecanic prelungit.
LIPOM INTRATORACIC STNG GIGANT (17x10x8 cm)
Boianu Petre Vlah-Horea1, Cerghizan Anda2, Lucaciu Oana Raluca1,
Boianu Alexandu-Mihail1
1
Clinica Chirurgie IV, 2Clinica Medical III, UMF Trgu-Mure
Introducere
Prezentm un caz ce ilustreaz dificultile de rezolvare a unor
tumori intratoracice benigne de dimensiuni mari.
Material i metod
Prezentm un pacient de 70 de ani, cu patologie cardiac sever
ICC NYHA III, antecedente de AVC i carcinom nazo-palpebral
operat n urm cu 5 ani, internat la Cl. Medical pentru agravarea
dispneei. Radiografia arat o opacitate gigant la nivelul hemitoracelui
drept. Examenul CT evideniaz o tumor intratoracic de 17x10x8 cm,
bine delimitat, cu compresie i deviere traheal. Bronhoscopia si
endoscopia digestiva arat compresie extrinsec, dar far invazia
arborelui traheo-bronic, respectiv a esofagului. S-a intervenit
chirurgical printr-o toracotomie postero-lateral larg. Dup eliberarea
plmnului, s-a gsit o tumor extrapulmonar, cu 3 pedicoli vasculari
cu originea n vasele intercostale posterioare. S-a practicat excizia
complet a tumorii, planul de clivaj permind eliberarea de trahee,
esofag si aort.
Rezultate
Evoluia postoperatorie a fost extrem de dificil datorit unei
bronhopneumonii i a patologiei cardiace asociate, dar in cele din urm
favorabil, cu ameliorarea statusului respirator. Examenul
Introducere
Tumora miofibroblastica inflamatorie (IMT) sau pseudotumora
inflamatorie este o tumora benigna rara compusa din celule tip spindle
care apare in locatii variate cum ar fi plamanul, pielea, sanul, tractul
gastrointestinal, pancreas, os, epididim, peritoneu. Localizarea
mediastinala este foarte rara. Prezentam cazul unei paciente de 16 ani
cu aceasta patologie.
Metoda
Pacientul a fost internat in clinica noastra cu istoric de toracalgii
la nivelul hemitoracelui drept, dispnee usoara si tuse iritativa.
Radiografia toracica a aratat o ascensionare marcata a hemidiafragmului
drept. Ecografia abdominala evidentiat prezenta de formatiuni
heterogene, polilobate cu dislocarea parenchimului hepatic si colectii
lichidiene intratumorale. Examinarea CT toracica a evidentiat o
formatiune giganta in hemitoracele drept cu efect de masa
supradiafragmatic asupra ficatului, mediastinului inferior si a
plamanului. S-a practicat toracotomie posterolaterala, descoperindu-se o
tumora giganta(14/13/12 cm) cu punct de plecare mediastinal. S-a
practicat ablatie tumorala totala.
Rezultate
Evolutia postoperatorie a fost favorabila, fara complicatii si
rexpansionare pulmonara completa. Durata de spitalizare a fost 7 zile.
Imunohistochimia a fost pozitiva pentru desmina, VIM, CD 34, CD 68,
ori
cu
ajutorul
echipelor
83.3 % din cazuri, dintre care 27 (77.1%) au avut leziuni maligne. Cei 7
pacienti la care nu s-a putut obtine un diagnostic prin PBTA au fost
supusi interventiei chirurgicale de biopsie, iar 5 dintre ei au prezentat
leziuni maligne la examenul histopatologic. Doar in 4 cazuri PBTA a
fost complicata de aparitia pneumotoraxului ce a necesitat drenaj la 2
pacienti. Nu au survenit hemoragii majore si nici decese.
Concluzii
PBTA este o metoda minim invaziva sigura si eficienta in
stabilirea diagnosticului histopatologic a formatiunilor toracice, mai
ales in leziunile maligne. Doar in cazurile rare la care se obtine un
diagnostic specific de leziune benigna interventia chirurgicala poate fi
evitata. Acuratetea procedurii poate fi crescuta apeland la ghidaj
ecografic si un medic anatomopatolog experimentat.
TEHNICI DE OSTEOSINTEZA COSTALA SI FIXARE
CHIRURGICALA
A
VOLETULUI
COSTAL.
STUDIU
EXPERIMENTAL COMPARATIV.
Bogdan Popovici, Mircea Ciorba, Angela Goia, Dan Nicolau.
Sectia de Chirurgie Toracica, Spitalul Clinic Leon Daniello Cluj
Napoca
Introducere
Stabilizarea chirurgicala a voletelor costale are indicatii
restranse dar in practica au fost imaginate, practicate si publicate un
numar mare de tehnici chirugicale fara a se reusi standardizarea
tratamentului. Obiectivul acestui studiu a fost familiarizarea cu aceste
tehnici chirurgicale in conditii experimentale si compararea lor prin
prisma eficientei si randamentului.
Material si metoda
Studiul a fost efectuat in Centrul de Medicina Experimantala a
UMF Cluj Napoca pe porci la care s-au provocat volete costale.
Modelul experimental a constat in efectuarea a 4 tehnici chirurgicale
descrise in literatura, doua de osteosinteza costala si doua de fixare a
voletului costal. Au fost urmarite eficienta tehnicii, facilitatea, durata
interventiei, accesibilitatea si costurile materiale.
Rezultate
Toate metodele au permis o fixare eficienta a voletului costal.
Tehnicile de osteosinteza in focar sunt mai laborioase, mai scumpe, mai
putin accesibile si necesita dezvoltarea unor abilitati specifice; asigura o
osteosinteza mai buna. Tehnicile de fixare a voletului sunt facile tehnic,
ieftine, rapide, usor accesibile chirurgului toracic; asigura imobilizarea
voletului si ulterior osteosinteza definitiva.
Concluzii
Compararea metodelor demonstreaza ca nu se poate opta pentru
o tehnica standard. Tehnica optima este cea potrivita cu statusul
lezional, experienta chirurgicala si facilitatile materiale disponibile.
SCIENTIFIC
PROGRAMME
15.40 15.50
RIGHT ESOPHAGO-CAVITARY FISTULA AFTER BILATERAL
PULMONARY TUBERCULOSIS
Eustaiu Memu1, Dnu Popovici1, Simona Cismaru2, Maria Mihrtescu3
1
16.30 16.40
PURE PECTUS CARINATUM (NOT ASSOCIATED WITH PECTUS
EXCAVATUM) SOLVED BY MIRPC (MINIMALLY INVASIVE
REPAIR OF PECTUS CARINATUM)
Alin Demetrian1, Dan Ulmeanu1, Monalisa Enache2, Andreea-Lavinia Vnvu2
1
17.20 17.30
ACUTE NECROTIC DESCENDENT CERVICO-MEDIASTINITIS
WITH BILATERAL SECONDARY PLEURAL EMPIEMA AND
SEPTIC EROSION OF RIGHT ANTERIOR JUGULAR VEIN AND
RIGHT JUGULO SUBCLAVIAN VENOUS CONFLUENT
Iris Miron, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin
Thoracic Surgery Clinic, Timisoara Municipal Hospital
11.50 12.00
CAN
THE
THORACIC
SURGEON
BE
A
GOOD
BRONCHOSCOPIST?
Voicu Voiculescu, Ioan Petrache, Ovidiu Burlacu, Clin unea, Gabriel
Cozma, Iris Miron, Alin Nicola, Alexandru Nicodin
Thoracic Surgery Clinic, Timisoara Municipal Hospital
12.00 12.10
LARGE PARIETAL RESECTIONS-RECONSTRUCTIONS WITH
THE STRATOS SYSTEM
Mihnea Davidescu, Elena Moise, Ovidiu Rus, Teodor Horvat
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
12.10 12.20
TYPIC CARCINOID IN A YOUNG PATIENT
Codin Saon, Valentin Soldea, Felix Dobritoiu
Thoracic Surgery Clinic, "Marius Nasta" Pneumology Institute,
Bucharest.
12.20 12.30
SURGERY OF PULMONARY TUBERCULOUS LESIONS
OVERINFECTED WITH ASPERGILLUS
Boianu Alexandru-Mihail, Boianu Petre Vlah-Horea, Lucaciu Oana
Raluca, Hogea Timur, Batog Olivia, Giurgiu Ioana
Surgical Clinic IV, University of Medicine and Pharmacy, Trgu-Mure
12.30 12.40
MIASTENIA GRAVIS AFTER THYMOMECTOMY
Cezar Mota, Natalia Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
12.40 12.50
ONE PORT THORACOSCOPIC SURGERY
Gabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, Clin unea, Voicu
Voiculescu, Iris Miron, M. Butas, Alexandru Nicodin
Thoracic Surgery Clinic, Timisoara Municipal Hospital
12.50 13.00
THORACOMYOPLASTY AS A RE-REDO PROCEDURE
Boianu Petre Vlah-Horea, Boianu Alexandu-Mihail
Surgical Clinic IV, University of Medicine and Pharmacy, Trgu-Mure
POSTER SESSION
MINIMALLY INVASIVE THORACIC SURGERY IN MALIGNANT
PLEURO-PERICARDIAL EFFUSIONS
Claudiu Nistor1, Adrian Ciuche1, Cezar Mota2, Teodor Horvat2
1
Emergency University Military Central Hospital Dr. Carol Davila,
2
Institute of Oncology Bucharest
SECONDARY SPONTANEOUS PNEUMOTHORAX IN A CASE OF
PULMONARY HISTIOCYTOSIS X AND DIABETES INSIPIDUS
Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Dragos Marin, Daniel Pantile
Emergency University Military Central Hospital Dr. Carol Davila
MALIGNANT
ABSTRACTS
CONFERENCES
ORAL
PRESENTATIONS
POSTERS
15.Hughes MJ, Chowdhry MF, Woolley SM, Walker WS. In patients undergoing lung resection
for non-small cell lung cancer, is lymph node dissection or sampling superior? Interactive CardioVascular
and Thoracic Surgery 2011;13: 311-5
16.Allen MS, Darling GE, Pechet TTV, et al. Morbidity and Mortality of Major Pulmonary
Resections in Patients With Early-Stage Lung Cancer: Initial Results of the Randomized, Prospective
ACOSOG Z0030 Trial. Ann Thorac Surg 2006;81:101320
17.Darling GE, Allen MS, Decker PA, et al. Randomized trial of mediastinal lymph node
sampling versus complete lymphadenectomy during pulmonary resection in the patient with N0 or N1 (less
than hilar) nonsmall cell carcinoma: Results of the American College of Surgery Oncology Group Z0030
Trial. J Thorac Cardiovasc Surg 2011;141:662-70)
10.30 11.00
Teodor Horvat
Hepatic hydrothorax
11.30 13.30 - Conferences - Session II
Chairmen: Marcin Zielinski, Cristian Paleru
11.30 12.00
Philippe Dartevelle
TO BE ANNOUNCED
12.00 12.30
Philippe Dartevelle
TO BE ANNOUNCED
12.30 13.00
Ioan Cordo
Surgical Indications in Lung Cancer
Surgery is the patients first option for treating non-small cell
lung cancer and its the only radical method of treatment adressed to
early stages (I, II and IIIA).
Purpose is to adopt a multidisciplinary approach, only on
evidence based medicine, in establishing the diagnostic and appropriate
surgical treatment for patients with non-small cell lung cancer,
independent of the physician who examines the patient for the first
time.
Preoperative investigations are crucial for the success of surgical
treatment. The patient must undergo a series of clinical examinations
and investigations such as standard chest X-ray, CT examination of the
AFTER
Results
We performed a RUL lobectomy, fistulectomy, esophageal
repair, right lower lobe (RLL) wedge resection, temporary feeding
gastrostomy. RLL tumor: hamartoma. Postoperative course with minor
morbidity: prolonged air leaks, residual basal air collection. The patient
was discharged in the 23rd postoperative day, free from disease.
Conclusion
In cases with prolonged treatments, relapses, precarious social
and economic factors, it is advisable to remember even the rare cited
complications of TB, sometimes considered of historical interest.
15:50 16:00
SURGICAL
REPAIR
OF
THE
LIVER
DOME
ECHINOCOCCOSIS THE THORACIC SURGEONS WAY?
Clin unea, Ovidiu Burlacu, Gabriel Cozma, Voicu Voiculescu, Iris
Miron, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin
Thoracic Surgery Clinic, Timisoara Municipal Hospital
Objectives
The aim of our study was to assess the efficacy of the
transthoracictransdiaphragmatic approach of the liver hydatid cysts
and to determine his safety.
Methods
We present our experience based on 11 patients (8 male, 3
female) treated during 2005-2012. Hepatic cysts were approached
through a right axillary thoracotomy and phrenotomy followed
by evacuation of the main cyst and of the daughter cysts, treatment of
the billiary fistulaes, drainage of the cystic cavities, suture of the
margins of the cyst, and of the diaphragm and pleural drainage.
Results
The age ranged from 14 years to 71 years (45+/-17years); The
diagnosis of hepatic cysts was established in all the cases with upper
abdominal computed tomography, six patiens appearing with multiple
echinococcosis (5 right pulmonary and 1 right and left pulmonary)
resolved simultaneously (right pulmory and liver) and the remaining
one previously on the left; the mean postoperative stay was 13,5+/- 5,2
Conclusions
One-stage bilateral thoracotomy approach is feasible if there is a
team trained in the postoperative follow-up and care of the patients
operated on the chest. The major advantage of this approach is the
functional one, secondary to the lack of bilateral diaphragmatic fixation
since the patient is forced to breathe equally with both diaphragms.
Other advantages are esthetic, psychologic and echonomical reduction
of the costs to almost one half.
16:10 16:20
MALIGNANT HEMANGIOPERICYTOMA THE "SURPRISE"
PNEUMONIA
Iulian Mihai Radulescu, Mihaela Codresi, Adrian Mihail Iordache,
Ioan Cordos
Thoracic Surgery Clinic, "Marius Nasta" Pneumology Institute,
Bucharest.
Introduction
Hemangiopericytoma is a vascular tumor made up of chaotic
arranged vascular capillaries surrounded by collars of proliferative
pericites. It is located more frequently into the skin, soft tissues of the
trunk and extremities. Malignant hemangiopericytoma is characterized
by aggressiveness, precocious vascular metastazis and local relapse.
Clinical case
63 years old male patient, recently investigated for ischemic
TIA, is found with enlarged heart opacity (heart-lung X-ray).
Cardiologic consultation does not identify a specific pathology and the
patient is referred to a pulmonology service accusing dyspnoea, cough
with mucopurulent expectoration, wheezing, chest pain, feverish state
clinical diagnosis: pneumonia. Fibrobronchoscopy reveals extrinsec
bronchial tree compaction on the left side and important retrostenotic
suppuration. Under antibiotic treatment the symptomes resolve
partially. CT scan perfomed subsequently identifies an anterior
mediastinal tumour of about 193/145 mm. The patient is referred to the
thoracic surgery department where surgery is decided. During the
operation a giant, relatively well defined tumour is found. Excision is
practiced after detaching it from the left lung, the pericardium, aorta,
pulmonary artery, the left brahiocefalic vein trunk, and the right
mediatinal
pleura.
Postoperative
evolution
is
favorable.
Histopathological description of the resected piece: malignant
hemangiopericytoma.
Discussions
This case illustrates the development of a long, subclinical, rare
mediastinal malignancy, clinical and laboratory differential diagnostic
difficulties, which subject the patient to major intraoperative risks.
Conclusions
In this case the hemangiopericytoma developed in a long time
without having clinical simptoms. The discovery was made after
numerous investigations and treatments for secondary diseases resulting
from the formations presence. The surgery intervention involved major
risks for the patient and a lot of team effort.
16:20 16:30
AUTOFLUORESCENCE BRONCHOSCOPY IN EVALUATION
OF LUNG CANCER
Natalia Mota, Cezar Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
Introduction
Autofluorescence bronchoscopy represents a very useful step in
the detection, evaluation and staging of lung cancer.
Methods
42 autofluorescence bronchoscopies were performed in our
clinic (from 1126 bronchoscopies until August 2012). The main
indication is to deremine the the real endoluminal extension of lung
cancer and that is due to the specifics of the cases of Oncological
Institute.
Results
The indications, contraindications and the applicability of
autofluorescence in our patients are presented, in some relevant cases in
which autofluorescence bronchoscopy determined further therapeutical
management.
Conclusions
Bronchoscopy with autofluorescence wants to be in the near
future a mandatory instrument for the early detection of lung cancer in
patients at risk and also a standard in the preoperative evaluation of
lung cancer resections.
16:30 16:40
PURE PECTUS CARINATUM (NOT ASSOCIATED WITH
PECTUS EXCAVATUM) SOLVED BY MIRPC (MINIMALLY
INVASIVE REPAIR OF PECTUS CARINATUM)
Alin Demetrian1, Dan Ulmeanu1, Monalisa Enache2, Andreea-Lavinia Vnvu2
1
postoperative day. The evolution was favorable and the aesthetic result
was satisfactory by the patient.
Conclusions
Although pectus carinatum surgical indications are more limited
than those for pectus excavatum, and based more on aesthetic than
functional considerations, in severe malformations with important
psychosocial issues minimally invasive interventions such as MIRPC
(Minimally Invasive Repair of Pectus carinatum) may represent a
solution.
16:40 16:50
DIAPHRAGM RECONSTRUCTION WITH LATISSIMUS
DORSI IN PULMONARY LUNG CANCER WITH HEPATIC
INVASION
Cristian Paleru1, Gabriel Mitulescu2, Adrian Istrate1, Ianos Pahomea2
1
Thoracic Surgery Clinic, "Marius Nasta" Pneumology Institute,
Bucharest, 2Fundeni Clinical Institute, Dan Setlacec General Surgery
and Hepatic Transplant Center
Introduction
Diaphragm invading lung tumor surgical pathology remains a
chapter with with many unknowns and difficulties, with impressive
morbidity, with difficult evolution, leading to the individualization of its
approach. Diaphragmatic reconstruction with synthetic material, in case
of partial defect can sometimes be substituted with own large muscles
of the chest
Materials and methods
We present the case of a patient of 51 years who was diagnosed
with right lower lobe lung tumor, with invasion of VIII, IX, X coastal
bodies, diaphragm and the 7th segment of the liver, who underwent
exploratory laparoscopy and right exploratory thoracoscopy, in order to
determine that the tumor can be surgically removed , followed by total
tumor ablation (atypical resection of the right lower lobe lung, posterior
resection of the VIII, IX, X rib bodies, partial resection of the
diaphragm and atypical hepatectomy in the 7th segment) and diaphragm
reconstruction with latissimus dorsi muscle flap, preserved earlier in the
same intervention.
Results
Slow favorable postoperative evolution, with normal radiologic
appearance, without pleural effusion, without ventilation disorders,
which allows suppression of the chest drainage 4 days after the surgery,
but with the appearance of a biliary fistula from the trance of
hepatectomy, requiring ERCP with sphincterotomy coledoco-wide
retrograde and plastic choledochal stenting in day 15 postoperative, and
then a pancreatic reaction, which was treated conservatively. The
patient was released in good general condition, with minimal peritoneal
drainage without pleural/pulmonary manifestations. Further controls
allow suppression abdominal drainage and choledochal stent extraction,
without complications. Reconstructed diaphragm behaved normally.
Conclusions
Given the anatomical and functional particularities of the
diaphragm, multiple approach - thoracic and abdominal tumors in this
area, sometimes accompanied by enlarged parietal resections, require
technical fireworks made for this and focused on improving outcomes
and postoperative evolution (using a structure specific organism, such
as large parietal thoracic muscles, well vascularized, more resistant to
infection than synthetic materials and bilious drainage).
16:50 17:00
LYPOSARCOMAS OF ANTERIOR MEDIASTINUM
Cezar Mota, Natalia Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
Introduction
Lyposarcomas are malignant lesions rarely located in the
mediastinum, the most common being located in the posterior
compartment. Anterior mediastinal topography is rarely reported in the
literature.
Materials and methods
There are reviewed 2 cases of anterior mediastinal luposarcoma,
in one case the visceral compartment and cervical extension were
found. In both cases complete tumorectomy was performed. One lesions
was giant - 45/30/20 cm and about 8600g. The other tumor required for
complete resection the excision of a segment of the thoracic esophagus.
Results
In the esophageal extirpation case, the digestive continuity was
restored six months later - presternal colon esofagoplasty. Only in this
case complementary radiotherapy was performed. Both tumors have
relapsed, the irradiated one 10 years after resectionthe other case had
two relapses: 4 years and 6 years respectively after the first
intervention. In the latter case death occured in the postoperative day 4
due to cardiac conditions.
Conclusions
Lyposarcomas are extremely rare lesions in the anterior
mediastinum. With complete resection and associated oncological
treatment one could obtain a good survival.
17:00 17:10
CLINICAL AND IMAGISTIC ASPECTS IN LATE SURVIVORS
AFTER
PLOMBAGE
THORACOPLASTY
FOR
TUBERCULOSIS
Boianu Petre Vlah-Horea, Hogea Timur, Batog Olivia, Lucaciu Oana
Raluca, Giurgiu Ioana, Naftali Zoltan, Boianu Alexandu-Mihail
Surgical Clinic IV, University of Medicine and Pharmacy, Trgu-Mure
Introduction
Plombage thoracoplasty was frequently performed in the 195060's, being now abandoned or very rarely performed. The objective of
this paper is to present the clinical and imagistical aspects of some late
survivors after plombage thoracoplasty who were admitted to our unit.
Methods
Between 01.01.1990-01.01.2012 we admitted in our clinic a
total number of 5 patients with a history of plombage thoracoplasty.
The plombage was performed with: balls (2 cases), autologous rib (2
cases) and oil-filled bag (1case). All the innitial procedures were
performed on other units or by other surgeons from our clinic,
plombage thoracoplasty being abandoned by our team.
Results
2 patients were admitted for complications related to the
plombage thoracoplasty recurrence and overinfection requiring
reoperation (removal of the plombage material and thoracomyoplasty).
10.30 11.00
Genoveva Cadar
One Lung Ventilation in Thoracic Surgery
11.30 13.00 Scientific Session II
Chairmen: Philippe Dartevelle, Ioan Cordo
11.30 11.40
SURGERY OF THYMOMAS
Cezar Mota, Natalia Mota, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
Introduction
Various studies have demonstrated the importance of tumor
resection in thymomas. The complementary treatment (radio- and
chemotherapy) also plays an important role.
Materials and methods
50 patients with thymoma surgery between October 1994 - October
2009, from a single center, are retrospectively studied. There are 26 men
and 24 women. The distribution of tumor development Masaoka stage was:
17 stage I, 9 stage IIa, 10 stage IIB, 9 stage III, 2 stage 3 stage IVa and
IVb. Histological classification WHO forms were 11 cases of type A, type
AB 15 cases, 11 cases of type B1, type B2 9 cases, type B3 2 cases and 2
cases were no mixed forms B2-B3. Myasthenia gravis was associated in 13
thymomas.
Results
Postoperative survival data are analyzed, the survival period is
compared according to histology, stage of development, type of surgery
and postoperative complementary treatment depending performed. Except
for a death occured in a postoperative day 4 (ARDS on single lung), no
noticeable immediat postoperative complications were recorded. Of the 13
cases of myasthenia, 5 were cured after surgery, 6 were improved while in
2 cases the symptoms worsened. A patient without miastenia at the time of
surgery had developed myasthenia gravis 6 years after thymoma resection.
In 7 cases a second cancer was associated, in one of the cases other 2
cancers were associated.
Conclusions
Type of surgery, Masaoka stage of development, histological types
and complementary therapy performed are the main factors which dictate
11.40 11.50
TECHNICAL ASPECTS OF MINIMALLY INVASIVE
TRANSCERVICAL APPROACH OF RIGHT MAIN BRONCHUS
Cristian Paleru, Ioan Cordo, Olga Dnil, Mihai Dumitrescu, Adrian Istrate
CAN
THE
THORACIC
SURGEON
BE
A
GOOD
BRONCHOSCOPIST?
Voicu Voiculescu, Ioan Petrache, Ovidiu Burlacu, Clin unea, Gabriel
Cozma, Iris Miron, Alin Nicola, Alexandru Nicodin
Thoracic Surgery Clinic, Timisoara Municipal Hospital
Objectives
This purpose of this presentation in to reveal the experience of
the surgeons in our clinic regarding the appliance of both diagnostic and
therapeutic bronchoscopy in the OR or the ICU unit, for the thoracic
pathology.
Material and method
We analized 1647 procedures we applied in a period of 12 years
to a number of 1435 patients. Most of these procedures were therapeutic
58% and 42% had diagnostic role.
Results
The therapeutic procedures are classified taking into account
the pathology and complications that we try to treat. On the first place
there is the thoracic trauma, the endobronchial clot, then the ARDS and
bronchopneumony. Out of the therapeutic procedures the most frequent
was the endobronchial aspiration, the last palces were represented due
to limited experience and lack of intruments by bronchial
desobstruction and foreign bodies extractions. One of our future
objectives are to increase the number of theese procedures. In the
context of pathology and the extreme complications that derive from it
we had mortality of 6%, which we interpret as very good, and
bronchopscopy has its well defined role.
The diagnostic procedures were applied especially for the cases
with lung cancers, the error percentage for extension or localisatione
verified intraoperory was under 3%. The biopsy was applied to 76% of
the diagnosed cases, which lead to the decrease of exploratory
performing the leak test both lobes of the left lung expand and appeared
unaltered macroscopically.
The post operatory bronchoscopic examination, indicate good
permeability of both lobar bronchiae, and the functional respiratory
testing reveal a sizeable improvement. In a young patient, even if the
underlying disease has been evolving for a long period, the aspirated
secretions are purulent and the risk of performing a later
pneumonectomy is present, bronchial resection and anastomosis present
a desirable treatment option.
12.20 12.30
SURGERY OF PULMONARY TUBERCULOUS LESIONS
OVERINFECTED WITH ASPERGILLUS
Boianu Alexandru-Mihail, Boianu Petre Vlah-Horea, Lucaciu Oana
Raluca, Hogea Timur, Batog Olivia, Giurgiu Ioana
Surgical Clinic IV, University of Medicine and Pharmacy, Trgu-Mure
Introduction
The objective of this paper is to evaluate the results of
surgeryfor chronic tuberculous TB lesions overinfected with
aspergillus.
Material and method
We performed a retrospective study on 33 patients operated in
our unit between 01.01.1985-01.01.2011 for aspergilloma developed on
TB lesions (active or sequelae). Surgery consisted in lung resection in
26 cases (lobectomy 5 cases, non-anatomic 21, with 5 cases
associating an applatisation-plication of the cavity) and
thoracomioplasty in 7 cases. All the patients were referred for surgery
after failure of the medical treatment and received specific antifungal
perioperative treatment. The following main parameters were followed:
mortality, morbidity, need for a reoperation, hospitalisation. Data were
analysed using the GraphPad Prism software.
Results
Overall mortality was 6% (2 patients). We encountered 3
residual suppurated cavities requiring a major reoperation (openwindow or thoracoplasty). At one-year follow-up (clinical, sputum
bacteriology, chest X-ray +/- CT scan) we encountered no recurrence,
Conclusions
One port thoracoscopy is a minimal invasive surgery technique
with multiple advantages in the condition of minor risks. Its a
relatively easy approach for the thoracic surgery clinics with proper
equippement. Can be performed in local anesthesia, but it must be done
only in the operating room.
12.50 13.00
THORACOMYOPLASTY AS A RE-REDO PROCEDURE
Boianu Petre Vlah-Horea, Boianu Alexandu-Mihail
Surgical Clinic IV, University of Medicine and Pharmacy, Trgu-Mure
Introduction
The role of thoracomyoplasty in the treatment of postoperative
empyema is controversial. The major difficulty is given by the
sectioning of the muscular masses during the initial
thoracotomy/thoracotomies, resulting in a limitation of the volume and
of the mobility of the available flaps.
Material and method
During the last 8 years we have performed thoracomyoplasty in
7 patients having a history of at least 2 major procedures performed
through thoracotomy (without considering tube-thoracostomy and the
Eloeser procedure). In all the cases the indication for the
thoracomyoplasty was the presence of an empyema which could not be
controlled by the previous procedures. The principle of our procedure
was to perform a complete obliteration of the cavity, closurereinforcement of the bronchial fistulae (if present) and primary closure
of the new operative wound. We have used flaps or portion of flaps that
were intact after the previous thoracotomies (serratus anterior,
latissimus dorsi, pectoralis, subscapular and intercostal).
Results
In all the patients we have achieved obliteration of the cavity
and per primam wound healing, with hospitalizations ranging between
30 and 51 days and without significant major morbiditiy. An interesting
aspect is that 3 cases were diagnosed with TB based on probes taken in
our unit; the absence of a correct antituberculous treatment may be an
explanation for the unfavourable evolution of these patients.
Conclusions
Thoracomyoplasty may be a definitive solution in cases with
recurrent postoperative complications. A carefull analysis of the local
anatomy allows the use of muscle flaps even after more procedures
involving opening of the chest.
POSTER SESSION
MINIMALLY
INVASIVE
THORACIC
SURGERY
IN
MALIGNANT PLEURO-PERICARDIAL EFFUSIONS
Claudiu Nistor1, Adrian Ciuche1, Cezar Mota2, Teodor Horvat2
1
Emergency University Military Central Hospital Dr. Carol Davila
2
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
Introduction
Malignant pleuro-pericardial effusions (MPPEs) are a common
problem in the treatment of patients with cancer and may occur with
any malignancy.
Methods
Between 01.01.1998 - 31.12.2008 we conducted a retrospective
study. During this period of time 46 patients were diagnosed and treated
for malignant pleuro-pericardial effusions in Clinic of Thoracic Surgery
under Prof. Teodor Horvat coordination (from SUUMC).
Results
In this study a total of 42 MPPEs have been approached through
minimally invasive procedures (36 patients underwent thoracoscopic
procedures and 6 patients were subjected to VATS).
In our study, the pulmonary cancers were the most frequent
primary cancers who caused MPPEs (22 cases).
The thoracoscopic pleuro-pericardial window was the most
frequent and efficient procedure used for pericardial drainage (34
cases).
Fine needle aspiration biopsy was used for the differential diagnosis of
pulmonary contusions in 1.4% of the cases.
The most frequent thoracic lesions were rib fractures, pleural
effusions, and pulmonary contusions. Pleurotomy was most frequently
used (47%) while thoracotomy was used in 8% of the cases operated
upon. Complications affected 18% of the cases. 76% of patients that
required over 3 weeks of hospitalization presented with extensive
pulmonary contusion. Unfavorable results were seen in 4% of the
patients while 2.6% of the patients died.
Conclusions
Thoracic trauma represents a difficult challenge, often with a
surprising evolution. The diagnosis and application of the best surgical
management, often with the help of a multidisciplinary team, is
paramount. Associated pulmonary contusion prolongs hospital stay.
PRESENTATION OF A RARE CASE OF
MALIGNANT
HEMANGIOENDOTHELIOMA
Ovidiu Rus, Cezar Motas, Natalia Mota, Teodor. Horvat
Thoracic Surgery Clinic, Institute of Oncology Bucharest
Introduction
Malignant hemangioendothelioma is a rare vascular tumor, with
a nonspecific clinical picture in wich diagnosis is often delayed or
confused and limit therapeutic possibilities.
Method
We present the case of a patient 42 years old, with hemoragic
pericarditis operated in 2011, wich is admitted in our clinic with a
diagnosis of right pleural effusion . CT scan performed before
admission shows multiple formations liver, nodules in right lung, with
right pleural effusion.
Surgery is delayed due to degadation blood count with
significant thrombocytopenia and anemia, patialy corrected by
transfusion and medication.
Results
Right thoracoscopy is performed: it evacuated approximately
1200 ml pleural fluid (old blood looking), without affected parietal
four surgical techniques, two for rib fracture fixation and two for
stabilizations of flail chest. We recorded the efficiency and
effectiveness, durations, availability and cost/effective.
Results
All of those compared techniques provided a good stabilizations
of flail chest. The ribs osteosinthesys techniques are more difficult,
skills demanding and expensive. The ribs fixation is strong and
definitive. The flail chest stabilization techniques are easier, cheaper
and more familiar.
Conclusion
Nowadays there are no standard surgical technics for flail chest
stabilizations. The indication must be adapted for lesional status,
surgical experience, different implants and techniques available for
fixation.