Fundamental, arta si cultura sunt consumate si traite pentru extinderea viziunii prin

noi experiente vizuale si senzoriale. Statutul curent al artei contemporane coreene

este punctul culminant al complicatei sale istorii de schimb, conflict si sinteza cu
alte culturi straine de-a lungul secolului XX. In timp ce traditiile de aceeasi varsta cu
tara erau cultivate de diverse influente de-a lungul istoriei sale moderne dinamice,
formele native de arta coreeana s-au incrucisat si au negociat cu arta vestica, ce a
fost introdusa in Coreea in anii 1920 si ale carei stiluri diversificate au fost acceptate
de scena artistica interna, in numeroasele-i forme.
Abia in istoria recenta, arta contemporana coreeana a fost deschisa publicului larg
si promovata. O parte din arta contemporana coreeana a fost introdusa in
strainatate in anii 60, dar abia in anii 80, cand cresterea economica a Coreei era in
floare, arta coreeana a inceput intr-adevar sa se extinda in intreaga lume. Astazi,
Coreea nu numai ca participa la numeroase bienale internationale, targuri de arta,
licitatii, expozitii si schimburi de expozitii, dar este si gazda unor astfel de
evenimente internationale.
Artistii contemporani coreeni, care au castigat teren incepand cu anii 2000,
Multe asemenea lucrari au dobandit recunoastere la nivel mondial. Muzeul de Arta
Moderna din New York a gazduit o expozitie solo a lui Lee Bul, air muzeul
Guggenheim a gazduit o Retrospectiva Lee Ufan. Artisti precum Kim Sooja, Suh Do
Ho, Lee Yongbaek si Yang Haegue au fost prezenti in expozitii mondiale, cum ar fi
Bienala de la Venetia
Pavilionul Coreei de Sud a fost recompensat smbt cu Leul de Aur la cea de-a XIVa ediie a Bienalei de arhitectur de la Veneia, trofeul fiind acordat pentru o oper
original comparativ ntre arhitecturile dintre cele dou state coreene, divizate
dup rzboiul din 1950-1953.
Expoziia premiat cu Leul de Aur se intituleaz Crows Eye View: the Korean
Peninsula i este opera arhitectului Cho Min-Suk.
Conform temei istorice a Bienalei 2014, intitulat Absorbirea modernitii: 19142014, arhitectul coreean a explorat cu ajutorul mai multor suporturi maniera n
care cele dou regimuri comunist i capitalist i-au elaborat planurile urbanistice
de dup rzboi.
Pe plan intern, Bienala Gwangju din mijlocul anilor 90 a dat startul unor serii de alte
bienale si expozitii de schimb cu artisti straini. O bienala internatioala de mare
amploare avea un rol semnificativ in stimularea constientizarii artei coreene la nivel
mondial, precum si expozitii si evenimente tinute sau sponsorizate de guvernul
coreean.
Piatra de temelie prin care caracterul distinctiv al artei contemporane coreene s-a
facut remarcat in afara tarii, a fost expozitia Contemporary Art of Korea, organizata

de Muzeul de Arta Moderna din Tokyo, in 1968. In urma acestei expozitii, arta
contemporana coreeana si-a bazat identitatea pe picturile monocrome si, in mod
constient, a inceput sa modeleze arta contemporana cu estetici coreene unice,
valuri ce au putut fi simtite spre sfarsitul anilor 70.

Urmatoarea mare tranzitie in arta coreeana a avut loc odata cu Jocurile Olimpice de
la Seul, din 1988, care au declansat o dezvoltare si globalizare rapida in tara.
Incepand cu Simpozionul Interational de Sculptura in Aer Liber tinut in Parcul
Olimpic Seul, o succesiune de evenimente internationale de arta au fost organizate,
inclusiv Bienala Gwangju, care au pus bazele formarii propriei arte contamporane
coreene, prin implicarea artei din afara.
The Korean Eye, care prezenta lucrarile tinerilor artisti contemporani coreeni, a fost
primit cu mult entuziasm in intreaga lume. Original conceput pentru a evidentia
cresterea si potentialul artei contemporane coreene pe scena mondiala, expozitia a
atras un numar adunat de 1.26 de milioane de vizitatori, la locatiile sale din Londra,
Singapore si Seul
Poze de la Korean eye

Pe langa Korean Eye, lucrarile unor artisti precum Kim Sooja si Nikki S. Lee in New
York au creat valva in jurul artei contemporane coreene. Impactul a fost atat de
puternic, incat doua dintre cele mai mari case de licitatii din lume, Christies si
Sothesbys, au inceput sa ofere, constant, arta coreeana.

Un artist care face pasi mari in acest domeniu este Suh Do Ho, stabilit in New York.
In 2007, lucrarea sa Some/One, o sculptura facuta din sute de placute cu nume de
caine, a aparut pentru prima data pe piata de licitatie si a incasat 50.000 de dolari,
dublu fata de cat era asteptat.

O alta vanzare impresionanta a avut tabloul lui Kim Dong-Yoo, Chairman Mao vs.
Marilyn Monoe 290.000 de lire sterline (576.520 de dolari), la Sothebys in
februarie 2008.

Lee Bul, despre care s-a vorbit mult in 2013, la Art Basel in Hong Kong, este un alt
artist care castiga recunoastere internationala. Lucrarile ei sunt, de asemenea,
populare pe piata de licitatie. In 2008, lucrarea ei Autopoiesis s-a vandut cu 116.000
de dolari la Sothesbys Hong Kong. In 2011, Sternbau No. 25 a batut recordul,
vanzandu-se cu 135.000 de dolari.

Lee Ufan, ale carui lucrari au fost prezentate la Guggenheim, in expozitii solo, este
cel care a creat cele mai scumpe lucrari tranzactionate pe piata artei coreene
contemporane. Conform Artprice, el a fost in topul vanzarilor din tara, in 2009 si pe
locul 174 in lume. Lucrarile lui sunt populare in randul colectionarilor, Artprice
listand numarul de tranzactii la 694, mai mare decat cel al lui Paik, care are 634.
From Point (1977) a lui Lee a fost vandut cu aproape doua milioane de dolari la
Christies Hong Kong, in noiembrie 2012.