Colajul

Petcu Alexandra
Master anul I
COLJ, colaje, s.n. Procedeu artis-
tic care const n compunerea unui
tablou prin lipirea laolalt a unor
elemente eterogene; p. ext. tablou
realizat prin acest procedeu. Din fr.
collage.
COLJ s.n. (Franuzism) 1. Legtur
permanent nematrimonial; con-
cubinaj. 2.Procedeu de execuie
a unor lucrri de pictur sau de
ornamentaie prin lipirea sau alipirea
a diferite materiale sau elemente.
Spectacol de teatru alctuit din difer-
ite fragmente. 3. Operaie de ncor-
porare n anumite mase alimentare
a unor substane. Colajul sucurilor
= completare a limpezirii enzimatice
prin adugare de gelatin alimentar.
[< fr. collage].
Un colaj poate include bucati de
ziar, panglici, bucati de hartie colora-
ta manufacturata manual, bucati din
alte opere de arta, obiecte gasite sau
fotografi alipite impreuna pe hartie
sau panza.
Colajul are o istorie lung, primele exemple care au supravieuit find 12 suluri japon-
eze caligrafce. O data cu inventarea fotografei, la mijlocul secolului al 19-lea, collaging-ul din
fanteziile fotografce a devenit un joc extrem de popular n saloanele din epocile Victorian i
Edwardian. n 1912, Picasso i Braque au fost artitii care au introdus colajul n lumea operelor
de art.
Artiti celebri ca Max Ernst, Pablo Picasso sau Hoch au fost inspiraii de tehnica colajului.
E vorba despre mai multe elemente - buci de hrtie colorat, articole din ziare, fotografi, i altele
- care, lipite, creeaz un nou ntreg. Arta colajului i asum rolul uneia dintre cele mai importante
inovaii artistice formale ale secolului XX.
Colajul nc din antichitate
Colajul reprezint o form de manifestare artistic, specifc n special artelor vizuale, care
presupune mbinarea mai multor elemente pentru a rezulta opera de art n sine. Din punct de
vedere etimologic, cuvntul colaj provine din limba francez unde coller nseamn a lipi i a
fost folosit la nceputul secolului XX de ctre artitii Georges Braque i Pablo Picasso; n aceast
perioad colajul a devenit o parte important a artelor moderne.
Scurt istorie a colajului
Dei colajul pare a reprezenta un mijloc
recent de exprimare artistic, primele tehnici ale
colajului au aprut n Antichitate, mai precis n
China, n jurul anului 200 i.Hr n momentul apariiei
hrtiei. Cu toate acestea, colajul nu avea o funcie
artistic la acea perioad iar istoria sa pn n jurul
secolului al X-lea a rmas obscur. Tehnicile colaju-
lui s-au dezvoltat n perioada medieval, mai precis
pe teritoriul Europei n jurul secolului al XIII-lea.
Foie de aur ncep s fe aplicate picturilor din marile
catedrale ntre secolele al XV-lea al XVI-lea. Mai
mult dect att, tot n aceast perioad ncep s fe
aplicate pietre i metale preioase picturilor reli-
gioase, icoanelor dar i anumitor piese vestimentare
specifce persoanelor cu o anumit putere religioas
sau politic. n secolul al XIX-lea tehnici ale cola-
jului ncep s fe cunoscute i folosite nu doar n
domeniul artistic, ci i n scop personal find aplicate
albumelor de familie.
Chiar dac tehnicile colajului au fost fo-
losite nainte de secolul al XIX-lea, acesta nu a fost
considerat ca find un mijloc de exprimare artistic
pn la nceputul acestui secol fcnd parte cu
precdere din primele etape ale modernismului.
Conform instituiei supreme care gzduiete operele
de art afate pe teritoriul Marii Britanii, Tate Gal-
lery, colajul a fost folosit pentru ntia oar de ctre
artiti la nceputul secolului XX. Conform documen-
telor afate n cadul Muzeului Guggenheim, colajul
reprezint o form de manifestare artistic asociat
nceputurilor modernismului i presupune un con-
cept mult mai complex dect simpla alturare a unor
elemente pentru a forma un tot. Artitii menionai
anterior, Braque and Picasso, au alturat picturilor
lor nite petice care efectiv au schimbat ntregul
mesaj. Din acest punct de vedere artitii au evaluat
relaia dintre pictur i sculptur, avnd n vedere
c elementele acestui mijloc de exprimare artistic
imbinau armonios att tehnica picturii, ct i tehnici
ale sculpturii.

Treptat, colajul a fost mbriat de
ctre numeroi artiti, devenind un veritabil
mijloc de exprimare a ideilor, a mesaje-
lor, sentimentelor i emoiilor. Elemente
obinuite, articole din ziare, fotografi
i picturi se mbinau armonios pentru a
transpune n plan artistic un nou mesaj, o
nou reinterpretare a valorilor.
Colajul n pictur
Dup cum ai putut observa i din
rndurile anterioare, colajul s-a manifestat
ca parte a modernismului n pictur nainte
de toate iar reprezentaii de seam ai
colajului snt pictorii care aparin cubismu-
lui: Georges Braque i Pablo Picasso. Se
presupune c primul care a folosit aceast
tehnic a colajului n pictura cu ulei a fost
Pablo Picasso. Conform criticilor de art,
Georges Braque a fost inspirat de tehnica
folosit de ctre Picasso i a aplicat-o pro-
priilor opere de art. Desenele lui Braque
erau realizate prin alipirea unor alte el-
emente care au creat un puternic impact
n domeniul artistic. Artitii suprarealiti au
proftat la maximum de tehnicile colajului.
Cubomnaia reprezint o tehnic a colajului
specifca acestei perioade.
Aceasta const n tierea unei imagini n
ptrate de diferite dimensiuni, dup care
acestea erau reorganizate haotic. Aceast
tehnic este una foarte interesant, iar
impactul su asupra artei n general a fost
unul impresionant.
Colajul si nceputul artei Pop

Principiul colajului devine centrul
de interes n manifestrile artei secolului
20, ca arta formal realizat din ansam-
blarea diferitor structuri materiale, astfel
compoziia plastic lund o nou form.
Dei aplicarea colajului este o tehnic
folosit cu predilecie odat cu ncepu-
turile secolului 20, primele manifestri tind
s aib loc odat cu descoperirea hrtiei
n China sub forme limitate, pn cnd n
secolul 10, caligrafi japonezi au nceput
s i lipeasc tampele pe un alt strat
de hrtie pentru o rezisten mai bun.
Pe de alt parte, n Europa medieval, o
form de colaj se observa n tendina de a
nfrumusea obiectul artistic prin adaos de
diferite alte materiale (ex: bijuteriile i aurul
ce mbrcau icoanele medievale). Galeria
Sidney Janis a gzduit n luna noiembrie
a anului 1962 o impresionant galerie de
art pop care cuprindea opera de art
a unor artiti precum Tom Wesselmann,
Robert Indiana, Claes Oldenburg i Andy
Warhol. Acesta a fost punctul de plecare
al artei pop, multe dintre operele de art
gazduite n cadrul acestei expoziii cultivnd
diverse metode ale colajului. O tehnic
des ntlnit este aceea a aplicarii unor
elemente care aparin unei alte picturi, unei
picturi ntregi.


Dup cel de-al doilea rzboi mondial, att n Statele Unite ct i n Marea Britanie, dar in
ntreaga Europ triumf micarea artistic cunoscut drept expresionism abstract. Cu timpul
aceast direcie ncepe s-i piard elanul iniial, iar unii dintre creatorii si par s fe din ce n ce
mai dezamgii de aceasta. Astfel, se pregtete terenul pentru apariia unei noi forme de expre-
sie n art, care va primi numele de Pop art. Apariia curentului Pop art este n mare msur
legat de creaia a doi artiti neodadaiti:Jasper Jones i Robert Rauschenberg. n anii cincizeci,
aceti artiti introduc n art obiecte de uz cotidian, n mod direct sau doar imaginea lor. Avnd n
vedere formatul lor, nu ne dm seama dac este vorba despre plane autentice sau despre opera
unui pictor. Urmtoarea idee a lui Jones o reprezint sculpturile n bronz care imit cutii de con-
serve sau alte obiecte uzuale. ncepnd din anul 1953, Rauschenberg creeaz numeroase colaje
ale cror rdcini se af n cubism i n operele lui Marcel Duchamp. El este i inventatorul aa
numitelor combined paintings, care constau n amestecul diverselor obiecte (ex.: frme, sticle,
fotografi etc.) pe suprafeele pictate, rezultnd un fel de colaje tridimensionale.

Colajul cu lemn
n afara colajului realizat cu elemente din hrtie, mai trziu a luat natere i colajul realizat
din elemente din lemn. Kurt Schwitters este cel care a nceput s experimenteze n jurul anului
1920 colajul din lemn. Cu toate acestea, se presupune c folosirea lemnului dateaz nc din
timpul nceputului colajului modern pe hrtie, atunci cnd Georges Braque a lipit pe picturile sale
buci de lemn de stejar. Colajul cu elemente din lemn a fcut ca aceast tehnic s caracterizeze
nu doar pictura, ci i sculptura.
Tehnici moderne ale colajului
Decupajul reprezint tot o tehnic a colajului care a luat natere la nceputul secolului
XX. Aceast tehnic poate f considerat un adevrat metesug. Presupune alipirea elementelor
unor picturi pe un anumit obiect, dup care obiectul respectiv poate f lcuit. Scopul principal al
acestei tehnici este acela de a conferi adncime imaginii. Chiar daca la nceput decupajul a fost
considerat un stil abstract, treptat a devenit o tehnic foarte interesant, aplicat n mai multe
domenii. O alt tehnic interesant a colajului este fotomontajul i presupune, dup cum spune
i numele, folosirea mai multor fotografi sau a unor pri din fotografi pentru a crea o oper de
art. Fotomontajul reprezint o tehnic a colajului folosit foarte des i n prezent ns, dac n
trecut artitii decupau imaginile, acest lucru se realizeaz n momentul de fa cu ajutorul di-
verselor programe pe calculator, mai ales c fotografa digital a evoluat att de mult. Fotomona-
tajul este folosit n prezent n foarte multe domenii, dar mai ales n cel comercial.
Realizarea colajelor poate reprezenta o activitate interesant pentru oricine iubete
creativitatea. Colajul reprezint o art n adevratul sens al cuvntului, ns n acelai timp este
o metod inedit de a pune imaginaia i creativitatea la ncercare. Scopul principal al colajelor,
ca al tuturor artelor de altfel, este acela de a exprima un mesaj i de a transmite emoii, triri i
sentimente. Alegei materialele pe care le dorii, hrtie colorat, buci de material textil, imagini i
articole din reviste i ziare precum i alte elemente, i punei-v imaginaia la ncercare. Aceast
activitate poate f plcut i foarte educativ i pentru cei mici. Colajul reprezint aadar un mijloc
modern de exprimare artistic prin care oricine i poate cultiva imaginaia i spiritul creativ.
Colajul reprezint un pas nainte fr precedent n a aduce arta i viaa mai aproape
de o experiena simultan. El trebuie neles nu doar ca o tehnic a punerii laolalt a unor
fragmente, ci i ca un mod de a ne diseca ori chestiona personalitatea, de a analiza viaa,
desfurarea ei n lumea contemporan.
Colajul inspirational nu este o tehnica
noua, in schimb este din ce in ce mai utilizat
la toate nivelurile si in toate domeniile. De
cand eram mici am invatat in gimnaziu sa
facem colaje, desi la momentul respectiv nu
le intelegeam rostul si pareau doar o joaca.
Astazi, in schimb, retelele media,
revistele, blogurile si site-urile apeleaza la
aceasta tehnica pentru a-si prezenta ideile,
propunerile sau chiar articolele. Acest tip de
colaj s-a mai dezvoltat in timp si a capatat
mai multe valente.
Chiar daca sunt asemanatoare da-
torita faptului ca reprezinta un mijloc folosit
de oamenii creativi ca punct de referinta
pentru munca lor, exista mai multe tipuri
de colaje ce se deosebesc prin mesajul pe
care il transmit. Iar partea cea mai frumoasa
este ca oricine poate invata sa faca un colaj.
Relaxeaza, si da posibilitatea sa pui cra-
tivitatea in valoare si iti ofera o perspectiva
noua asupra imaginilor.

Exista trei tipuri de colaje care pot f abordate in functiile de nevoile fecaruia

1. Un mood board exprima o stare de spirit, un sentiment, o ambianta, un stil, un scenariu emo-
tional sau un context. El ilustreaza nuante, teme sau chiar texturi, care au legatura intre ele doar
pentru cel care le-a creat.

2. Spre deosebire de acesta, un colaj inspirational (inspiration board) este mai specifc si mai
vizual. Un inspiration board este de fapt un colaj de imagini, cuvinte si obiecte (materiale textile)
pe care un designer, spre exemplu, le-a adunat si vrea sa le organizeze pentru a le avea la inde-
mana, ca punct de referinta pentru o colectie la care lucreaza. Este o modalitate prin care-ti organ-
izezi ideile si le ai in campul vizual in timp ce lucrezi, pentru a-ti defnitiva conceptul.

3. De asemenea clasicele rezolutii de inceput de an pot f inlocuite de un vision board, un colaj al
viziunilor care sa te ajute sa-ti indrepti atentia pe intentiile si obiectivele pe care ti le fxezi pentru anul care
tocmai a inceput.
Colajul inspirational este o tehnica utilizata in mai multe domenii de activitate si poate f folositoare daca iti
place sa te joci cu imaginile

In general, un colaj inspirational este
folosit de arhitecti, stilisti, decoratori de inte-
rioare, hair stilisti, artisti, scriitori, organizatori
de evenimente, grafcieni, dar si de designerii
de haine, masini sau bijuterii. Tot mai multe
companii de publicitate, media sau design se
folosesc de aceste tipuri de colaje pentru a
prezenta vizual si celorlalti membri ai echipei
o idee sau un concept. Pentru a realiza astfel
de colaje ai 3 posibilitati.
1. Poti utiliza varianta traditionala si
anume hartia. Iti alegi formatul de hartie in
functie de dimensiunile pe care vrei sa le
aiba colajul, de ideile si de mesajul pe care
vrei sa-l transmiti. De asemenea, mai poti uti-
liza un panou din pluta sau polistiren expan-
dat si te folosesti de piuneze colorate pentru
a fxa imaginile ce vor alcatui colajul.
2. A doua metoda este mult mai usor de
pus in practica. La ora actuala exista pro-
grame precum Picasa, Photoshop care iti
ofera posibilitatea sa editezi pozele, folosin-
du-te de fonturi si fundaluri standardizate
sau personalizate, iar colajul tau este la doar
cateva click-uri distanta.
3. O alta varianta este reprezentata de
nenumarate site-uri web care se axeaza in
special pe astfel de colaje, printre acestea
numarandu-se: Polyvore, Pinterest, Tum-
blr, Olioboard pentru design interior, Mosaic
Maker, Moodstream, Musespeak, Mood-
Share sau Image Spark, care-ti ofera posibili-
tatea sa mentii activitatea ta privata sau sa o
impartasesti cu cei din jur.
Exemple de colaje