Documenta este o expoziție de artă contemporană, supranumită 'The Hundred Day

Museum' (Museul de 100 de zile); are loc din cinci în cinci ani la Kassel în Germania,
oraș care timp de trei luni devine centrul lumii artistice mondiale.
A fost fondată de artistul, profesor și curator Arnold Bode începând cu 1955, ca o
mărturie a dorinței Germaniei de a se împăca cu restul lumii moderne și de a se
confrunta cu propriul faliment cultural cauzat de cel de-al Doilea Război Mondial.
Denumirea expoziției este un cuvânt artificial, inventat. Termenul își propunea să indice
intenția fiecărei expoziții, și în special a primei ediții documenta din 1955, de a
reprezenta o documentare a artei moderne, aspect ce nu a fost accesibil publicului
în Germania nazistă. Pentru fiecare ediție a documentei se desemnează un director
artistic diferit, motiv pentru care de fiecare dată documenta este „reinventată”, oferind
noi puncte de vedere.
Prima documenta a fost o
expresionism, cubism, Blaue Reiter, futurism) și a unor individualiști geniali precum
Pablo Picasso, Max Ernst, Hans Arp, Henri Matisse, Wassily Kandinsky și Henry
Moore. În această călătorie prin arta primilor cincizeci de ani ai secolului,

Fridericianum _a fost fondat în 1779 ca unul dintre primele muzee publice

din lume. Din 1988 este o galerie de artă de renume internațional. Un spectru
larg de artă contemporană, de la noi descoperiri la lucrări mai consacrate, este
expus în peste 2.000 de metri pătrați de spațiu expozițional.
Arhiva documenta a fost fondată de Arnold Bode. La începutul anilor 1960,
inventatorul documentei a dorit să continue expoziția de artă cu o instituție
alături de care să fie atât coloana vertebrală academică, cât și memoria
expozițiilor trecute pentru organizatori. În 1961 și-a început activitatea arhiva
documenta, inițial o instituție municipală. De atunci, stocurile multimedia ale
acestui depozit versatil de cunoștințe au crescut constant cu fiecare ediție
succesivă a documenta.
Nucleul arhivei documenta este format din documentele originale produse în
timpul pregătirii expoziției și documenta aflată în derulare. Acestea includ
documente analogice și digitale, e-mailuri, chat-uri sau corespondență clasică,
schițe, concepte, invitații, fluturași, materiale de presă, site-uri web,
documentație foto și video, obiecte de artă și multe altele. Numai colecția media
a arhivei conține aproximativ 40.000 de imagini analogice și 45.000 de imagini
digitale, 5.000 de videoclipuri și 650 de înregistrări audio ale lucrărilor și
proiectelor artiștilor implicați. În plus, există o arhivă de presă cuprinzătoare:
aproximativ 45.000 de dosare de presă și 660 de fișiere despre artiști
individuali, precum și aproximativ 250.000 de decupaje de ziare colectate
sistematic reflectă istoria documentei.

În plus, arhiva documenta găzduiește una dintre cele mai mari biblioteci
speciale de artă modernă din Germania. Biblioteca de artă conține aproximativ
120.000 de volume, dintre care 71.000 sunt doar cataloage de expoziție. Așa-
numitele efemere sunt de o importanță deosebită: broșuri, pliante, felicitări de
invitație, printuri private, scrieri academice și cataloage de galerie. Arhiva
documenta își extinde constant fondurile prin achiziționarea unor moșii
importante și moșteniri ale artiștilor documenta, curatorilor și actorilor cheie din
istoria artei și expozițiilor. Piesele centrale sunt moștenirile lui Arnold Bode,
care includ corespondență, precum și numeroase picturi, desene și obiecte de
design, precum și ale artistului și lectorului universitar Harry Kramer: sculpturi
cinetice, modele, schițe și numeroase scrieri.