Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Actiuni Energoinformationale 2008 PDF
Actiuni Energoinformationale 2008 PDF
SECURITATE ~I APARARE
-IN UNIUNEA EUROPEANASESIUNEA ANUAU DE COMUNICiRI S TIIN! IFlCE
CU PAR TlClPARE 1i\ 7ERNA TIO 'AL i
Sectiunea 13
CoorJonalor:
Co/.(r) prof. univ: Jr. COIIW llti" TODORSCU
WIT RA
ISSN: 1844-3095
CUPRINS
~I
DE ..VENIRE A Sri 'TEl LUMI I LA M OR ~I A N1' U L
DOM NULUI" PRIN I'ENOME UL DE I'ULGER GLOB LA R
Marius AI/GHII/ESCU
I'ROI'RrETA11l.E DE co VERroRENERGETIC ALE ORGA (SMUL 1
SUBIECTILORPSlllOKINETICl
Marius AI/GHII/ESCU
19
25
37
Ala BONDAI/ClUC
Vlad BONDARClUC
Cristian RA1',1 RIU
NALTFEI..DECO FORT
41
Bogdan BORESCIIIEVICI
48
Iullun BUJOREANU
Liana M,i/lGINEAN
Ana Maria M,iRGINEAN
Carmen SnlANGEU
52
o TERAI' IE SI'IRIT
61
67
73
79
J\ PA ESTE \'1/\ TA
George HOREA
Octavian SERJA,\ TU
86
99
103
114
PREGATIREA
UNITATILOR
PENTRU LUPTA CU STRESUL
Tiberiu Clalldill lONESCU
118
124
ASI'
ECTE
I'RIVI.
U
PROTO
EGOCIERILE
I 1 PROCr:SUl. NEGOCIERUl.OR
Adrian Gelll LUPU
t. VISUI . I
Adrian MAJURU
1I0r;11 VERTA N
TI~fP
131
139
143
154
'OASTEREA st EXPERIENTEI.E
NE
PRr:SEAZAl
~' f EDIC [
160
Alexandru MUS,I T
Constantin TEOIJORESCU
POSIBILlTATILE OFERITE DE SISTEMUL DE PRACTICI
ENERGETICE ALE DRUIZILOR PENTRU PERFECTIONAREA
FIINTEI Ul\l/\ NE
163
169
Ci1teWn NITU
Anca POPA
1011
176
Florina OPRIS
Remna BA COS
EFECTEI.E TEI.EFONIEI MOIllLE
ASUPRA SISTEM ELOR D10LOGICE
185
Academician Alla/OII'
PA"LENKO
190
194
20 1
POSIRIl.lTATEA UTll.IZARll
SIMBOl.URll.OR i '
SCOPUI.
219
224
Traian 0 . STANCIULESCU
234
Ti lE IIAARP EXPERIMENT
240
Nicolae NACIOIU
PARADIGMA: SISTEM INTEGRAL MAN
SI PSIIIOIRONICA
Dr. Constantin NEAC$U
151
161
18\
28~
190
199
31\
.3 18
I 'DEXAUTORI
327
Cercctarca ~li i n! i licj cxploatcaza 10l mai mull potcntia lul computcrclor,
prin intcrmcdiul programclor de calcul care au cvoluat exponential dc la
programarca oricntau pc obicctc, la programc optima lc care toloscsc sistcmc
expert, logica fuzzy, rctctclc ncuronalc artificialc ~i algoriuni i gcnctici.
Caractcrul intcr-disc ipli nar al cerccrari lor stiintificc C ' IC acccntuat de legarca IOl
mai clicicnlAa studiului crcicrutui de cvaluarca psihologica ~i neuro - psihic,' Pcr fectionarca accstor modele computcrizate urmarcsc ~ i infhicnta
caracteristici lor fizicc alc stimulilor vizual i asupra caracterului zonci cortcxului,
pcntru canogra fi crea crcierului. Crcicrul cstc organul cel mai sofisticat, Totusi,
cu ichnica imaginii suntcm astiizi capabi li sii localizam mice srrucumt ~i lunctic
vilalli. chiar ~i ernotiilc noastrc,
Sunl destule provocari la niveluri de cercetarc distincte care permit si
asigurli dczvoltarea acestor studll Intcrdlsclpltna rc de blo ~i ncuro
ImagislicA fll llcllo nalA. Procesarca imaginilor sc lace cu programe interacti ve
in acclasi Icl la toti subicClii. li ind inrcgislnllC dircrcnle inter - individualc.
curo - ~t i i n !a eapatf, noi valcnle prin uliliz:trea slimulilor "izu:tli
rolosili de cercelalori in scopul declaral al :tmprenlarli crelerului. ASlfcl,
2. lnforrnatla
~i
realitatca virtuula
severe. Imbiitrani rca cste incvitabila? Cu liecarc an, erestc cu trci luni spcranta
de vialii in lupta pcrrnuncnta contra imbiilrlmiri i, un Ienomcn pc care ~tiinl a il
inlclegc tot mai bine. iAtunci. vom putea intr-o via(; sd tralm /(I{I{I alii.')
Pana undc va ajungc intcligcnta artifi cia la? Masinile nu au limite, ca si
oamcnii, pcntru putcrca bruta de calcul. Totusi, vor fi clc capabilc de
rati onamcnr, de intuitic sau dc a pcrecpe adcvarata emetic?
Estc grcsit ca ne cstc tcama de clonarc? Clonarca cstc ncfasta,
primcjdioasa, sclcctiva, ingrozitoarc sau cstc scmnul marilor spcrantc
tcrapcuucc l Legislntorii pazesc germenii spcrante; bioetica incearca sa
opereze in respectul drcpturilnr omului. Dcplasarea oamcnilor pc traicctori i
cosmiee va f real izabilii in conditii de siguranla prin dczvoltarca criogcnici,
dupa puncrea la punct a conditii lor dc inghctarc a c;ilalorilor in azot lieh id sau a
ineetinirii dczvotari i, CO ~lUl uman estc un aparat ineredibil de doiat eu mari
aptitudini fiziologicc pcruru a raspundc la loatc agrcsiunile cxtcrioarc, cstc
rczi stcnt la foamc, temperatura, soc, sIres. 1'01 fl evidenliale acesle illsu$iri
ul'lluirind e.wmp/e collcrele.. Somnul rcprCZinla 0 trcimc din via!a noastra, cl
parc aliit dc natuml , lot n~ i cstc rezullatul unci lungi cvolu!ii. Dar ec ~t im dcsprc
scmn, dcsprc mistcrclc somnnlui uman ~i dcsprc eOrlcginl rcnomcnclor
laseinanlc ClI : iluzia. somnambulismul sau narcolepsia'! Ce sc produce din puncl
dc vcdcrc fizio logic cand visiim'! Pcnlm cc vi sam'!
Pc acesl c;imp al cunoa~tcri i se inlh mtii dc mulli ani mai mu ltc worii dc
ncurofiziologic ~ i de psihanal izii. Mcmoria cu mulliplclc salc dcs la~urdri ~i
9
10
1I
numcnc.
Intcl igcnta artificiala cstc un ansamblu de mctodc care asigur.i un
cornportarncnt similar cclui mental, prin utilizarca tchnicii de calcul .
Sistcmul de control intcligcnt arc 0 structura complcxa, cu un grad inalt de
adaptabilitatc la schimbari ncprcvfizutc, astfcl incat lin rol principal il arc
instruirea in timpul functionarii, prccum ~i asigurarca unui grad inalt de
autonomic, pcntru a opcra in conditii de mcdiu slab suucumu ~i CII lin grad
pronumat de inccrtiuidinc.
Sistcmclc intcligcnte sunt 0 categoric de sistcrnc automate cc toloscsc. in
proccsul de comanda, modele dc tratarc (prelucrarc) a informatici cu ajutorul
inleligen!ei arriflcialc (IA).
Sc dcfi ncsc 3 nivcluri (grade) de IA:
Stadiul suprem de inlcl igenla este eel natural, specific Iiintclor umane
(Jig .i) .I).
Inl.:lig.t:Il(a umana
(wpn.mil
Nrvelul 3 J.. IA
(sup..slcu
Ni\'dul I JdA
(m iniml
Fig. 3.1
Controlul intcligcn t ponte fi raponat la trci tactori (tig. 3.2)
I m p~ uri
numcn
Irnpl\'t!)'lllari
enalog-num..ice
Sisrcm... cu fA t1:
nivcl J
Si.sccnne cu IA de
ni\'cl :!
Impltm.."nLiri
311.1Iogk:\'
.. anahtice
Sul.('fTk' cu IA ll..
Ji l~ r('n li.1k
nivet 1
MOlld('
<,
-,
Fit:. 3.2
3.2. 'cccsitatca sistcmclor hibridc intcligcntc
Sls tcmele hibrldc intcllgcntc (511I) foloscsc comblnatia a eel putln
douA tehn lcl dc inlcllgcnlA arliOcialA ca: rctcle ncu ron alc (R ), algorilml
gcnctici (AG), loglca tuzzy (LF), calcul ul cvolutlv (eE), sistcme expert (SE).
R sunt folosirc eu sueces in recunoastcrca tiparclor, in s~ nu pOI oferi
explicati i in C(.'Ca ee privestc luarca dccizici,
LF poatc opera eu in lormalii vagi (imprecise) expl ieimd dccizii le luate,
dar nu pot achizitiona automat rcgu li lc folositc in luarea acestor dccizii,
13
Pcrformantcle sistcmclor inrcl igcntc (SI) pol Ii mai usor comparatc prin
intcrmcdiul proprictati lor accstora: achizitia de cunosiintc, fragilitatca,
rationamcntut de ni vcl ridicar ? SC~ zul, cxplicarea deeizii lor,
'\chlz11la de cunostlnte impl icii intcrprctnrea si rcprczcntarca
cunostintclor pcntru un anumit domeniu speci fic , In cazul SE, accasta elapa
necesita limp indclungat, estc costisitoarc si uneori nu estc tiab i l ~. Prin
comparntic, tchn icilc inrcligcntc cu RN sau AG au avantajul ea pot inva!a direct
din domeniul datclor de intrare.
Fragilitatca unui SI se reflccui in incapacitmca de .opernre pc baza
cunostintc lor incxactc, incomplete 'au lipsitc de consistcnra . In accst scns, Rl\
are avantajul eii poatc functiona chiar daca 0 parte din neuroni nu rnai sunt
opcrationali. I.F loloscstc multimi fuzzy care, impreuna cu mccan ismul de
rati onamcnt fuzzy. permit proccsarca datclor incxactc sau partial corccic.
Rattonamentul de nlvel rtdlcat/scazut cstc cvidcn tiat de comportamcruul
uman, prin existcnta unor proccsc de prclucrare a informatici, accstca putand Ii
sccventialc ~ i de nivcl ridicat sau paralclc ~ i de nivcl scazut, SE sunt modele
plauzibilc pcntru dcs cricrea sarcinilor cognitive de nivel inall (ca gencrarca ~ i
in!c1egerca limbajului). In contrast eu SE, RX sum potrivitc in rnodclarca
rccunoasterii tiparelor (procesarc vizuala), dar sunI inaptc pcntru modclarea
sarcini lor cognitive sccvcntialc de nivcl inalt. LF cstc pctriviu sarcinilor ce
prcsupun un nivel scazut al rationamentului.
Explicarea deeiziilor cste 0 caractcristica importanta a SI, prin
posibilitatca fumizt rii catrc uti lizator a unor cxplicarii privind proccsul de
rationamcnt (ca in cazul gcncrari i automate a diagnosucului medical).
In cazul LF, dccizia li na l ~ se ia prin agrcgarca deeiziilor tuturor rcguli lor de
inlcrcn\ii cxistcntc in baza de rcguli. In SI eu LF nu este facil de obtinut lantul
de infc rcntc, dar rcgutilc de lonna DACA - AT CI sunt usor de in!eles de
catre utili zator,
AG permit construirca modclclor de rationarncnt sub forma unor rcguh de
clasi licarc a sistemclor. Ca ~i in cazul SE. cu AG se poatc urmiiri lantul de
infcrcntc, furnizand uncle cxplicatii rcfcruoarc la proccsul de gandirc.
R nu ofera expl icati i, nu au 0 struciura de rcprczcnrare dcclarativa a
cunostintclor, accsica fi ind cedatc sub forma ponderilor distribui tc in rctea,
Proprie t.~ ! ile mcntionarc ale dilcrirelor tchnologii ale intcli gcruci artificialc
sunt aprcciatc (tab. 3.1) prin calificativclc: foartc bun (FB), bun (B), satisfacator
(S), prost (1') ~i loartc prost (FP).
Tabelul 3 )
PT\1priet~! i
Achizitie
automat!
Tchnulo ii
de
cunoslintc:
Fragilitatca
sisternului
Rationament
Rationament
Ex plicate
de
de
nivel ridica t
nivel sc~~UI
a
deciziilor
rl'
~~ :;leme ~~e rt
SlSh:mc hiT.!.'"
rl'
rl'
rn
.'p
Retcle ncurunalc
FB
FR
FIJ
FIJ
S
rl'
S
1-1
FB
FB
s'-
FB
B
rl'
S
83
Schema cinemat ics a accstui robot mobil (RM) pc sen ile cvidcntiaza
lan!ul cinematic plan trimobiI tip RRT (fig. 4. 1b) format din braiclc articulate 1,
2 ~ i tija 3 care transleaza lata de bratul 2.
Bascularca bratclor I ~i 2 in plan vertical se face ell ajutorul actuatoritor
(eilindri hidraulici) al rcspcctiv a2 (lig. -l.lb), iar miscarca de translatic
(iclcscoparc) a tijei 3, imprcuna cu di 'poziti\'lll special 4, se executa ell ajutorul
unui motor electric ~i a unci transmisii cu surub eu bi le.
Mccani smul de orientate -1 permite 0 singura miscarc de rotatic in plan
vertical, prin care sc asigurAoricntarca disruptorului (canusclc de tragcrc) sprc
mccanismu l de pcrcutie al rnunitici in vedcrca ncutralizari ].
A doua varianta de robot mobil este cea cu ~s i u pc roli Cll pncuri (fig.
4.2a).
15
16
[ "..
]
_... ...
r-
Fig. 5.1Componentcle
structurale ale SITD
Prcmcrgator dcclansarii opcratiuni lor dc dcrninarc, in CCM sunl
imbarcatc cele 2 vchiculc (M ED. VRD) si tran sportate in zona de lucru.
~i
17
18
Sainte Lumiire au tom[,('ou du Dieu " par l'itU(,.,ni:tk: cia plu.~n(}mi:tlf: ,I'ee/ai,. globulait: pol'
lcs panicularites ,I" ce p!t{'lJumi:fU: de c/,:sinlegrol;ufl C!C.f tissues biologiques ct cH.: Jom";.'i!'"
t 'oxidauon qui pr()(/"il III combustion des masses lII'(.'C carbo ne, respectif-par le fa tt qt:
rf.:('/a jr glub,,!ajr est prudllilf,: par une ,/i.:c/wrge .:l' ':ft rj'/Ite intense que /X'1I1 (:/n: gf.;",:n: dans
line egliJe Q I'fC h",nhlite en l 'air interieursi la coupot me/alJil/IIf! ,Ie / 'eglh;e a orell/nuh} lint!
charge e" ;ctrUJfnti,/ue. par les mmgeJ ,(II ciel-par exempl...
I. Introducerc
F!;:.I. Cal de
('(I m bU 'I ~
SPUllialla
cazu l relatat dc Harry Price al doarnnci Madge Kni ght, care in zorii zi lei
de 19 noiembrie 1943. dupa combustic sponatna, pe spate avca arsuri grave, dar
paradoxaI. nici un ccarsafde pal nu sc arsese iar in camera nu se sirntca miros de
foe.
19
o In rcvi sta Fate din aprilie 1961. rcvcrendul american Winogene Savage
relata 0 lntamplare povesl ilAde un prictcn. Se pare cA barbatul re .pcctiv s-a
trczit la om 5 dimincata in lipclelc sotici, A alcrgat in sufragerie ~i a g"sil-O pc
cover invaluilio in Ilaeari, Chiar dcasupra ci, in acr, a putut Ii u riI pcntru 0 cl ipa
un mic glob de lumina. Vnind s-o ajute, barbatul s-a ales cu arsuri grave. tcrncia
murind in urma ranilor. Focul a lost cxtrem de restrans ca arie, Nici macllr
covorul de sub Icmcic nu arscsc,
Accst caz rclcva deei drcpt cauza a combustici spontanc, fenomenul
de "fulgcr globular". care sc manifests rar, sub forma unei sfere plasmaticc, de
rcgula-luminoasc. si eare produee dczintcgrarca tcsuturilor vii ~i dcgradarca
unor obicctc care vin in contact cu d .
Sunl eunoscute si aILe numeroase cazuri in eare fulgerul globular produee
fi crbcrca apci, dcformarca mctalului, pulvcrizarca sticlci, etc, Proprictatca
fulgerului globular de a pulveriza sticla c concordnma cu ipoteza ca fenomenul
de combustic intcrna e cauzat de un fulgcr globular mai mult sau rnai putin
vizibil cu och iull ibcr.
1.2. Fenomenul de ..venire II Sfinte! lumini la mormdmul DOII/llului "
A 10 '1 relatat de numero ~ i observalori prilllre care ~i ieromonahul
loanichie Ralan.[J).
Se pare eA el sc man ilcslA din anul 1326. c.i nd lerusalimul ern sub
ocupa!ie lurec.1Sc.~, ~i a apanl\ prima dalAin biseriea sr, laeob. din apropierea
Sfillllului monmint, odala cu craparca incxplicllbila a unui slalp de mamlura din
20
21
22
Un caz relevant in accst scns studial, este eel al Sarei Mobiglia, de 13 ani,
din locali tatca Olegio Costello, Italia, care provoca combustia lenjeriei de pinza
la atingcrca eu mana. Fenomenul disparca insa, trcptat, cand era rnutata in casa
bunieii. AeeaSla particularitatca obscrvata in cazul combustici indusc de
biocampul Sarci Mobiglia asupra unor !esaturi, poate Ii pusa in legatura eu
posibi litatea stimularii fenomenului de
cornbustic indusa, prin cmisic radiativa clcctrornagnctica sau tclurica (radiatii
Hartman), cmisic care, in zona casci bunieii subieetului avand 0 intensitale mai
rcdusa, nu Iavoriza in accst loe aparitia fenomenului, ca urmarc a unci ionizari
mai slabc in zona.
Conform uccstci concluzii, campurilc clcctromagncticc IOc.11e combinate
cu campu l de radiatie tcrmica, speci fic tcsuturilor biologicc, la anumite va lori de
freeven!a ~i irucnsitatc pot mari rcactivi tatca ehimic.'i de oxidate a accsrora,
cccacc, combi nat ell cfectul tip Hutchison al eomponentei radionice biologicc
[I J ~i cu carnpul electrostatic cpitel ial, poate explica 0 parte din cazurile de
combustie spontana sau indusa, de tip biologic, rnentionate.
2.2. Fenomenul de "venire (I SjiT/lei LIIII/ini fa 1I/0I"/II(;nllll Domnului "
prczinta, de asemcnca, parlielliaritali caractcristice produccrii "ful geru lui
globular". Ast fcl, dcscarcarca luminoasa sub forma de fulgcr rcprczinta premisa
formarii de fulger globular, con form urmatoarci sueeesiuni posibile de fenomene
fizice:
a) c de presupus ea pcrctii biscrie ii rcalizcazf prin gradul scazut de
urnczcala, 0 relativa izolare clcctrostutica a eupolei metalice in raport eu solul.
Accasra cupola sc incarca astfel eu 0 sarcina clcctrostatica suficicnt de marc, sub
actiunca gradientului de camp electric dintre sol ~i nori (de peste 200Vlm),
gcncrat de sarcina norilor, sarcina eupolei mcntinandu-sc atat timp cat acrul din
biserica c uscat (nclncarcat eu vapori de apa ~i saruri),
b) Cand in biscrica lumea vine in numar marc, dupa cele 1520 de minute
de "rugamin!i Iicrbinti " ee preeed apari!ia fcnomcnului, acrul din biscrica se
inc.1rea ell 0 caruiuuc rclativ marc de acroso li (vapori de apa ~ i saruri) produsi
prin transpiratic, devenind ast fcl bun conducaror de elccrricitate. I.a dcschiderca
usilor morrnantului, accsti acrosoli patrund in incinia mormantului, flIeand aerul
bun conducator de clectricitatc si sarcina cupolci sc dcscarca sub fonna de fu lger
obisnuit, fenomen facilitat de condensui de apa de pc mormant (vroua divina") ~i
de rolul de cavitate rczonanra pcntru undele electromagnetice, rea lizat de
constructia cupolci biscricii , (rezonanta clcctromagnctica a accstcia slabind
legaturilc intcrutomice si tacili tand ionizarea) .
c) Fulgcrul obisnuit produce in imediata apropierc a cupolci, prin ioni
produsi in calca-lider a fu lgcrului, 0 cant itate de ioni pozitivi ce cste scpamlii de
sarcini le negative prin sarcina rcziduala a cupolei bisericii. tavorizandu-sc asuel
lcgarca ioni lor pozitivi prin atomi ~ i molecule de aer ncutrc ~i formarca unor
lantur] fi bri larc de ioni pozitivi ~ i atorni ncutri care, prin invclirca ell un strat de
23
BIB LIOGRAFI E
[1 J M. Arghirescu-Gcncza structurilor materialc ~i eleele de camp, Ed.
Matrix.Rom, Bucuresti . 2U06.
[2J Randles I., Misterul combustiei spontane. Bucurcsii, Editura Domino, 1997.
[3J Balan I., Al<irtl/rii ronuinestl de la locurile sfinte. Edi tura Episcopici
Romanului ~i Husilor, 1986.
[-l J A. Patru], De la normal la paranormal; Editura Dacia, Cluj Napoea, 1993.
U.S.I.M.
- Bucurcs n
PROPRIETATILE DE CONVERTOR E
ERGETIC
ALE ORGANISMULUI SUBIECTILOR PSIHOKI ETICI
I. Introducerc
25
E, :1: hv,./IOO.
26
crcicr.
Fig. 2 a.b
b
Accsic cazuri tc lck incticc se explic~ conform T.E.S., simi lar cfcctului
Hutchison, prin efcctu l ionizant produs la nivclul rclelei metalicc de cuantcle dc
camp radicstczic ale biocampului, indusc de componcnra de microunde con form
rclatiei (l ) si prin clcctu l separator de sarc ina al potemialului electrostatic
28
29
Concluzii
Proprictatilc de convertor energetic ale organismului uman permi t
aeestuia intcrgrarca ~i cxistcnta uccstuia in cchilibrul Naturii ca ansamblu
ergodic, ee lace schimb de masa, cnergie ~i cntropie eu mediul inconjurator, dar
pe de 1I1la parte, prin acestc pruprictati , ca urmare a scnsibil itatii la in tlucnta
acriunilor cncrgo-in lormationalc a organi smului uman, el cstc vulnerabil la
actiuni encrgo-informationalc cc dcpascsc 0 valoare erilieA a inlensilii!i i de
camp. ccea ee pcrmite rcalizarea de armc cncrgo-informnuouatc. in special de
tipul eu microundc modulate: arme de lip psihotronic, in particular-de indueere a
scnzatici de arsura a pielii, de cxcmplu sau-la frccvcntc loaric joase-dc indueere
a sornnului, sau a anxictatii.
30
BIBLIOGRAFIE
(1 ] E. Cclan...Biocamp ~i bioradiatic", Editura TEORA , Bucurcsti , 199-1.
(2 ) E. Colan-..Razboiul parapsihologic", Editura TEORA, Bucurcsti, 1992.
(3) M.Arghircscu..Rcvcnirc la idcalul clasic", Editura Unvcrsilii!ii Nationalc de
Apararc, Bucurcsti, 2005.
(-I] brevet US 2-182773-Thornas G. Hicroymus.
(5 ) W. Pcscbka-Kinctobaric Effect as possible Basis for a Ncw Propul sion
Principl e, Raumfahrforschung, no 18, (197-1).
[6] I. Mamulas- Psihokinczia, Editura Tcora, Bucuresti, 1993. p. 63.
(7) J. Hutchison- Thc Hutchison Eff ect Apparatus, Proc, of thc lirsl Symposium
on cw Energy, Denbcr, p. 199. may 199-1
[8) A. Woode, J. Petit-Diagnostic investigation into the Multipactor ErtcCI,
Estcc working paper. p.1556, Noordwijk, nov, 1989.
31
Thi paper shows an original model in the evaluation the behavior activity: on the
bases of theoretical and experimental data knuwn lip to date in the literature and the clinic
experiences. 17re.'H.: flala an: available in psychu/u;:,r. pJychulhL'mpy and in the P"('\'eIJl;1Y:
the..'mpy ullJrc negative consequences of 111, human stress.
I.Inlrodu cere
Rcvolutia cibcmctica a in flucruar puternic ccrccrarilc psihologicc, mai
ales prin abordarea g.indirii ca proccs dc prclucrarc a informatiei , [I ).
lnaintca lui Norbert Wiener [2J, savantul reman Stef an Odobleja a tost
primul gandilor. care a dat 0 cxplicaj ic cibcrnerica universals. pcntru toatc
domenii le gandirii umane. [31.
Abordarea se bazcaza pe doua rnctaforc legate de calculator:
I. Analogia om-masina, in care ernul ponte Ii vazut ca un calculator
complex, care rcuscstc sa rcccptionczc, sa prclucrczc cu ajutorul
organclor sa le ~i sa trnnsmua informatiilc ncccsarc proeeselor de rcglarc
si autorcglarc,
2. Analogia cu programul gandirii, in care procescle mcntalc, Iolosi tc de
oameni pentru a rczolva 0 problema. pot f vazutc ea un program a unui
calculator,
Dcsi organismul uman cstc eel mai pcrfcctionat sistcm cibcrnctic, cscnta
fi in!ci umanc nu rezida in ratiunc sau logica, sau altccva dc care sunt capabiIc
ca lculatoarclc, ci se alia in pcrccperca intuitiva, scnsibi litatc, cxpresi i ~i
cxpcricntc cmo jionalc,
2. Stresul emotional
32
Imprcvizibilitatca rcacti ilor individualc in procesel c informationaldccizionalc ~i particulariuuilc dc mobilizarc a rezcrvclor compcnsatorii ale
organismului constituic un clement cscntial in ctapclc de uansformarc a stresului
emotiona l dintr-un proccs fi ziologic cu rol dc adaptarc, intr-un proccs patologic,
manifcstat prin diverse afcctiuni, in prim plan fi ind celc ccrcbrale ~i
cardiovascularc.
lmplcmcntarca mciodc lor univcrsalc, ca modclul cibcrnctic, in cvaluarca
particul ari l~!il or individualc a rcactici de sires comportamcntal, dcschidc noi
posibi lilA!i in profi laxia ~i trarameruul consccintc lor negative a strcsului la om.
Modclul propus pcrmite analiza proccsului cumportamcntal in conccpiul
sistcmclor functionalc dc autorcglarc, care SC formeaza pc principiul i n lcgri l~ !ii .
Oricc activitatc componamentala arc la baz.~ un program precis, cu
paramctri binc defi niti: sc dcs r~~ oa r~ in crape succcsivc, care incl ud $<"OfJlI / ca
factor formator ~i r eIlI/WIlI/ ca fac tor decisiv si dominanl.
AstleI. activitatea curnportameruala sc dcSra~ard in 2 crape distincte:
etapa interna. in care sc formcaza seopul actiunii ~i sc finalizcaza I:U dccizia dc
rcalizarc, ~i laza a 2-a - activitaica de reali zarc a actiunii pcntru obtincrea
rczultatului scontat.
Oricc activi tatc, (actiunc) comportamcma la, care sc dcsra~oarii in mcdiul
extern (soc ictatc), incepe cu 0 razii interns: Iaza de SINTEz.i AFERENTJ A
INFORMATIEI (SAl).
Organismul in permanents prirncstc si prclucrcaza, 0 cantitatc cnormii dc
informatii , alat din mcdiul intern, cal ~i din mcdiul cxtcm ~i rcal izcaza 0
activitate de cvaluare ~ i sclcctic a ncccsitati lor priorirarc. In accasia ctapa
prcdominii inccnitudinca. Din divcrsitatca motivati ilor orgnnismul trcbuie sa
sclcctczc una singura, ~ i din muhitudinca posi bilitatilor de rcal izarc, organ ismul
Ircbuic sii prcvada pararnctrii optimi, care ar asigura obtincrca rczultatului
SCOnl31.
- memona
-
factorii dc mcdiu
33
35
s, Concluzil
Activitatca comportamcntnla, in conccptul modclului cibcrnctic,
rcalizeaza in crape succcsivc, ~ i cuprinde urmatoarelc clemente:
1
3
~
5
6
sc
rcsprngc.
BIBLIOGRAFI E
1. Anoh in P. Fiziologia si Cibemetica. "Probleme in fiziologle", ~. 19 -7. 181 -
190.
2.Wicner N. Cibemetica. Editura Stiinliticii. Bucurcsti, 1966.
3. Odobleja Stefan . Psihologia consonantisui si cibemetica, liditura Scrisul
romancse, Craiova. 1978.
~ . ,\ la Bondarciuc, "Irisul-amprenta irldividualirll(ii ". Editura "Spectrum".
272.2002.
5. Dumitru Constantin. Ala Bondarciuc, C.loncscu-Tirgovistc. G.Gcaravcla .
L'IiWEGRITE FONCTIONNELLE DE L'ORGANISME EN REPRESENTION
HOLOGRAFlQUE DES MIr..:ROSYSTEMES. Abstract of VI - Internat ional
Congress of Acupuncture, Bucharest, 1-2 nov. 1991. PI'. 19-20.
6. Adrian Rcstian, H OII/O Cibem eticus, Editura Sti in!ilica ~ i Enciclopcdica,
Bucuresti, 198 I.
lk~klr in Slian!< M~...h( :al('. M ~~Jjc spo.'l;i:shfol Il('W'tI Iog si Ccn,;,,'tikJr $hin{ili" pnsh;ir.:al Ur".200.lul III. Spl b lul
ClinicCo).. .nli.lla. Sos, SI,d an c"I ~ IM,,' nr. 1'J-:: I. sector :! . Tel, 0:: I.J 11.J::A S; V,'W,spll lul ~Qknt1M,"'"
36
PARTICULARITATILE DE ECRANARE
~I
The protection mechanisms of melanins lake ploce IN.}I}, l~\' absorbtion of /he enelg" excess
and by inhibiting the pcroxidauon process oflipids including ,11(,' cells where theIight 11m flO
access.
Irisul csic cxpus in pcrmancnta aciiunii lum iuii ~i radiati ilor so lare.
Dcoarccc spcctrul solar ~ i intensitatca luminii in difcrite regiuni gcografice
variaz,' extrem de mull. srruciura organizatorica a iri sului prevcde 0
adaptabiluatc gen elie~ ~ i funct ionala la un spcctru divers de encrgii.
Acccasi surs.' de l umi n ~ , la pcrsoancle cu oehii albastri creal.' un erect de
st imulate a sistcmului nerves central mull mai mare dccit la pcrsoanele eu ochii
caprui (de culoare inchisii). l l ].
Functia fotoenergetic a irisului, prin reglarea potcntialului energetic a
forrnatiei reticulate, in llucntcaza regimu l de lunctionarc 1I tuturor organclor ~i
sistemelor organismului in raport cu lumina, encrgia solara, ri tmuri le circadicnc
~ i sezoniere. Substratul intcractiuni i iri sului cu lumina estc pigmcruul de
melanirui stromala. ee dctcrmina culoarca ochilor. Astfcl, proeesul de
adaptabilitatc cste conditionat de culoarca oehilor in corelarc eu intrcgul sistcrn
pigmcntar al organisnmlui.
Mclanina arc proprictatca de a absorbi radialia. in special spcctrul
ultraviolet, roentgen ~ i gamma, [2]. Accasra proprictatc sc datorestc modului de
amplasarc a pigmentului in membrana cclulara, care devine nctransparcnta
pcntru clcctroni.
Celulele cxpusc rndiatiilor nu ramiu nici in stadii lc incipicntc tani stratul
protector de melanina. In stadiul de diviziunc cclulara, cclula Ii ica. capala stratul
de pigment irncdiat ec se formcaza, inaintc de a sc scpara de cclula-mama, [3).
Numai in eelulele mutantc cu pigmcruogcncza lema. insuficicma, stratul de
pigment cste rcprczcnuu doar de granule separate, Asemcnca cc tulc sun! toartc
scnsibile la orice rei de radiatii. Prin acest fapt se cxplica nocivitatca expunerii
cxccsivc la scare a blonzilor, a pcrsoanclor eu rise canccrigcn, [-I, 5).
Functia de ecranare a sistcmului pigmcntar se man iresln ~ i prin
sintctizarca ~ i dcpozitarca melaninei in invclisul cutanat. De fapt. lot corpul
37
uman, inclusiv parul, ochii CSIC "acopcrit" de IlIl Simi dc melanins, care difcra in
functic de intcnsitatca cncrgici solarc din rcgiunca gcografica respective.
La nordici (sucdczi, danczi, norvcgicn i etc) culoarca ochilor cstc de rcgulA
albastra-gr], pAm I blond ~ i tcgumentclc dcschisc, iar sprc sud prcdomina ochii
caprui-ncgri, pAm I ~ i tcgumcntclc de culoarc inchisa.
Toatc accstc varia!ii in divcrsi iatca lor li n numai de contitatea de
me!allini'i ~i intcnsitatca procesului ,Ie ",e!an;nvKem:zil al ficcarui organism.
determinate genetic.
o dovada II raportului dirure culoarea oeh ilor ~ i tcgumentelor eu
intensiuuca radialiei solarc ~i nu a zonei gcograficc, estc culoarca neagrii a
ochilor si tcgumcntclor la locuitorii (bro ~t in a~i i ) lixtrcmu lui Orient, undc
invclisul de zapadro stralucitoarc relk etro in biosfcra pillla la 95% din radialia
solara. [6].Primavara, acest proccs liind mai intcns poate provoca orbiri ~i arsuri .
Lumina, in special spcctrul uhraviolct. dcclanscaza rcactiilc dc formate si
de dcpoz itarc a melaninci in tcgumcntc, asigurind protcctia intrcgului organism.
Cocfl cicruul dc pcnctrarc a mzclor ultraviolctc dcpindc de euloarca pieli i.
Prin pielea alba, nccxpusa la soarc patrund circa 25% raze uhraviolctc : prin
piclea de euloarc mai inchisii (bronzata) doar 5%. rcstul liind caplate de stratul
de mclanina, [5, 7]. Exccsul razclor ulrrnviolctc, in special specuul de 260 nrn,
induce procese de foto-oxidarc in cclule cu dcteriorarea AD.\', [2, 8, 9, 10, 11 ].
Rcactiilc de protcctic a mclaninci fala de cmanatiilc clcctromagncticc sc
rcalizcaza prin transfcrul de clccrroni, [12, 13,1 4, IS).
Melanoprotcidcle, Ii ind radicali stabi li, poscda proprictatca de a capta
radicali libcri, a caror e x i slen~~ cstc foartc scurta, [12, 13, 16, 10),
Efi cienta func!iei de ecranare a irisului depinde de capaci tatca de
absorbtic a melaninei srromn lc, care, la rindul sAu, cste in raport cantitativ - cu
grosimca stratului, ~ i functional - cu rcgruparca insmntancc a granulclor de
pigment la sup ra lil ~~ ~ i in profunzime, [17).
Gro iimca stratului de pigment cstc un clement nrucmral, dctcrminat
genetic, si se nlllnilcstro (vizualizcaza) prin culoarea och ilor liecromi individ
(a lbastru-gri-verde-caprui-ncgru}, ce raminc, in mod normal, neschimbata pe lot
parcursul vietii. Functionalitatea pigmcntului (migrarea ~i rcgruparca) granulelor
in proccsul de absorbtie ~ i retlectic II luminii, redan culorii de lund 0 tunalitatc.
nuanla (mai inchisa-mai dcschisa) in raport cu intcnsitatea tluxului de lumina,
Capaci tatca de absorbtic a melaninei iriene este mai intcnsa , cind la aeest
proecs panicipa 0 cantiuuc mai marc de eclule pigmenlate. Lumina putcrnica,
provocind miozii, rnarcstc la maximum suprafata irisului, expunind toatc
structurilc sale unci intcractiuni cncrgcticc active, tavorizind captarca de fotoni.
Prin metoda microf otonietrica s-a constatat eii in timpul aeliunii unui
Ilux putemic de lumina, irisul devine mai dcsehis la euloare din CaUz.l
imensiliearii reflce!iei , [18). Fi ind un meeanism de cemnare, de prolee!ic a
retinei , acesl proees aproape in inlregimc - 91%, apa'1ine fOloreceptorilor irieni,
rcalizindu-se prin conexiunile intramumle iriene sau prin ganglionul nervului
38
deprimarc, (7).
Accstc rcactii se mani fcsla in diferila masura in lunctic de scnsibil itatc,
particulnriratile individuate alc organismului ~i tipul sistcmului nerves vcgetativ,
de care depind ~i masurilc de protectic.
In eazul insufi cicntci iisrcmu tui pigmentar, un prim sistcm autoreglator dc
cornpcnsarc este intcnsillcarea rcllcxului de clipirc, nistagrnusul la albinosi ~i
masuri suplimcruare artiticiale - implantarca irisului colorat la albinosi sau
ochclari dc protcctic solllrli din sticla.
BIBLIOGRAFI E
[I ]. Lavrcnticv B.Teorica strocnia vcghctativnoi ncrvnoi sistcmi, M, 283. 1983.
[2]. Bondarciuc Ala. IRISUL - A ~I P RENTA INDIVIDUALlTATlI. Jumalul
Roman de Diabctologic, 199~. 3: I ~ .
[3]. Bondarciuc Ala. C. loncscu-Tirgovistc, M. Tripsa, V. Ancstiadc, C.
Dumitrcscu. UtiIizarca iridoseopici in diabctul zaharat, Rcvista Romanii de
Acupunctura, 1993. 2:38-39.
[~ l . Anohin P. Occrki po fiziologii functiona linih sistcm, M, 1975.
[5]. Kaplan A.E. Malkova L.M. Pigment radujnoi obolocik i glaza kak factor
protivom icrobnogo imunitcta, Vcstnik ofl almologii , 5. 31 3~. 1979.
[6]. Kor fH . W.. Schomcrus C.. Steh le J. H. Thc pineal organ. its hormone
melaton in , and thc photoncurocndocrinc system II Adv, Anat Embryo l, Ccll
Bio I. 1998. ver ue. P. I-IUO.
Ii ]. Kuprianov V. Ban in V. Sistema mikrocirculatii. BME. 29.292297.1988.
[8]. Bogacz A.. Buszman E. Wilczek T. Competition between metal ions for
DOPA-mclanin Stud.Biophys, 132. 3. 189-1 95. 1989.
[9J. Bondareiuc Ah,. Cfoncscu-Tlrgoviste, I.Mincu. Phytorhcrapy: old remedies
tor insulin metabolic disorders. Acta Diabetologica Rornarul , 20: 23 -2~ . 1 9 9~.
[10). Duchon I. Peehan Z. Biochemic mclaninu a mclanogcncsc, Pruha,
Stat.Zdravdu nakl.. 19M.
[ I I ). Gcrebin Y. i dr. Farrnakologhiccskic svoistva enomclaninovih pigrncntov,
Dokl.AN USSR. Scr.B. 3, M -68, 1 9 8~.
[1 2). Bcliakov N. Altcrnat ivnaia mcdicina., Sanki - Pctcrburg, 1 99~.
[131. Belkin A. Lacusta V, Ala Bondarciuc Infl uicnta factorului psihic asupra
actiunii insulinci. Acta Diabctologica Romana, 1 99~. 20:17.
[I ~ I . Bojor Ovidiu, Octavian Popescu. Miracolclc tcrapcuticc ale plantclor,
Mica cncielopcdic dc fitotcrapic. Edimpcx Spcransa SRL. 2~5. 1993.
(1 5). CIoncscu-Tirgovistc, S.Pruna.C.losif.D.BiC<l. Ala Bondarciuc, M.Tripsa,
D.Conslantin. HOM EOSTAZIA BIOELECTRICA A ORGANISMliLliI
.
liMAN in diabctul zaharat. Acta Diabctologica Rornana , 1992. 18:33.
(16). Bondarciuc Ala, Cfoncscu-Tlrgovistc. ROLUL MELANINEI IN
SISTEMl L ANTIOXIDATIV DE PROTECTIE. AI IXIe.1 Congres Roman de
Acupunctura, Mad. 21-23 scpicmbric 1995.
(17). V.Lncusta, Ala Bondarci uc, Corclatiile ncuro-psih icc ale alcoolismului
cronic , Rcvista Ro rmin ~ de Acup un ct u r~ . 1993. 3:160-171.
[18]. Konovalov V. Practiccskaia iridologia. M. 1990. 88.
(19). Ananin V. Tcorcticcskic osnovi iridologii, VolI,II.350.:Vloscva. 1993.
[20). Kutikov E. Prirodnic melanini kak stabi li zatori lcrmentov Tkanevaia
tcapia., Odessa. 2. 202-204. 1983.
[2 1). Gcndrol is A. Glaznie lccarstvcnnic tormi v farmatii, Moskva. 225. 1988.
Doctor in S ti in ~ ~kJ ic l&l('. M,-J,i, sf'",i~ li!l o<uro~ sl Ccn;,oQtor Sliinlifi, principal Gradul III. Spit.llul
Cllfu, (II..-nbzt;l. s~. S ld~n ,"('I MV'(" ne. 19: 1. k",lor :. Uu.:Uf" lO li. Tel. 0: 1.317.3::,.. 5;
"Yo' .PLla lu k~ klllll !!1JY
Tdlll()~1a Inforrratiei . Grupul liioNF.C - liiloJispllliti..'e si Nan rElcceonica Cclulara. li..Jul luliu Maniu IJ.
Sector 6. BlXW('Fli Of'1071. RQm;1I11ol. . :.lI'" . 'a':l
w'\\w .pl"b.m!.b,f\\ '\;coI,,;yiu.
~o
This work doesn't ;:('1 1/1(: right O11S W('''S. IIJ main role is 10
drawing lip the questions.
sl h n lll a1f:
each 01"(" - in
The type ofquestion IJIGI reappears in this uv ,* in t1tf!i:tY:nt shapes sounds /;kL'IM.e
"Mary Popplns gets i,,/u the c hilc /r(:n ~\' ruom: the wilU/ow mirrors the \'("y picture of
the rumn she has j ust entered. The lntte girl watches /1(.'" faa: un'" there. in the other
"WIN" She turns her heatl and asks: Tell me, ,\(at)', )'I-'lIlcil one is ''fa/{\' me: the une who's
in Ihlf rWIn orthat vne, on the V I/WI' sick' "1".
lll lmi/'/ings ' world, mure than anywhere else. this question has a hllge number v,f
meanings. ..Is we go dee per into the customs oj bui/ding a IW II:rf! and living in it. the
extraonlinarv
becomes ordinarv,
the unusual becomes usual. and the usual becomes a
senseless world
Maybe U ~ have to explore the heat, the light. the colours ill
comfurt ... I ('('rtaill(~' doubt that.
order
to find uur
cstc infernal. Si totusi eei mai mulli travcrsam destut de lini~li!i. Apoi,
rrccuti pc ee l ~lall trotuar ne Intrcbam uncle nc-a 1'0 '1 mintca: c1ac.~ ne calca 0
m a~in ~'!! Si totusi cram protejat i.
Si atunci: ee csic protcctia? Si atunci ee cstc habitatul?
Si pcntru a raspunde la irurebarca 'cc estc?' am simlil ncvoia sa rna
intrcb: ce a fost habitatul?
u tac 0 incursiunc in istoria arhitccturii pentru ell intrebari lc mele
rn-au pus pc un all drum,
Una din pcrioadclc istoriei curopenc care rna tascincaza este pcrioada
evului mcdiu timpuriu: sec. IX - XV. Si in acesata perioada am 0 vcriiabila
lascinatie pcntru carcdralclc gotice.
Una din cele mai iubite de mine este catedrala din Chartrc: nu sunt un
expert in nimie ~i cu alaI mai putin in catcdralc. lar cntedrala din Chartre arc
un mare adrniraror in persoana lui Louis Charpen tier'.
Daca va prcumblati prin nava catcdralci , intre sea uncle insirate
dcalungul ~ i dcalatul pardoscl ii. vcti putca dlri un straniu dcscn, Daca veli
indeparta scauncle veli fi surprins de minunatul desen cc reprczi nta ... un
labirint. Oare lab irintul a fost tolosit de primi i cnoriasi? Cum de a losl
acccptat accst dcscn? Ce sirnbol iza ~i cui folosca.... Continuand pl imbarca
prin cutcdrala podcaua ne mai rczcrva si aile surprizc: intr-o dala vom gasi
'inti pt' un cui de aur, Ceca ee ne surprinde cstc pozitia cxccntrica a euiului:
nu cstc batut in mijloeul dalci ci cumva intr-o parte. Surprinsi de accasta
spargcrc a sirnctrici vom cauta eu ce sa rclationam cuiul; ridicand privirca
vorn gasi in vitraliu on spatiu gol - transparent, Estc un orificiu circular
practical in dcscnul vitraliului, Se pare ca. la 2~ iunic, ziua in care sc
cclcbrcaza taierc:\ capului sf. loan Botczatorul , lumina soarclui intra prin
orificiul din vi traliu, cadc pc capul cuiu lui ~ i se ina1la sprc cintrul de
dcasupra altarului .
Si pentru ca lucrurilc sa nu tic simple. cfind icsirn din catcdra lf
suntem invitati sa vizitiim galena subtcrana ee strabatc catcdra la pc
dcdcsubt, Dintre mul tele surprizc una cstc accca a oricntarii galcrici: de la
nord la sud: a doua cstc ligura Maiei i Domnului ce vegheaza deasupra
intrarii: numai ea slalUia este neagra ... dar nu de la fum.
Catedralele gotieului aseund mulle il1lrebari: dacii uni m eu 0 linie
Catedralele din Franta, eonstruite cam in acel a~ i limp. ~ i avand hramul
Maieii Domnului nu mic:i ne va ti surpriza de a deseoperi eonslela!ia
leeioarci.
Si daea vrei sa pareurgi ealedra la vei Ii staluil sa Ie mi~l i dupa un
anume lraseu. Si alunei omul modem din mine lrasalla ~ i slriga : evriea!
Radieslezia eSle numele t"u!: cia, zice sceplieul din mine. (b rlen shu i'!
Evidenl habar nu am niei de una nie; de alla. Pc drum Ie m i~li a~a eum iIi
cere drumul.
Spre zilele noastrc sau spre orient'! Am c1eeis spre orienlul indeparlat.
veehe.
spre India
temple. Consiructia tcmplu lui cstc meilln dupa rcguf imuabi le 'labilile de
mi lenii: ele '11On pe scurr cam a;;a' :
- locul tcmplului cstc ales cu mulia grijn: de reguln csrc un loe mai
inall decal rcstul tercnului, lrebuie sn lie inclus intr-un peisaj din care nu
lipscste apa (de preferal curgaioarc)...
- Iocu l ales cstc j udccai dupn culoarca pnmaOlului ~i gustul accstuia:
- 'puterca' locului sc nulsoard pri n saparea unci gropi de dimcnsi uni
precise: apa adunalIt in groapil se masoard ;;i dil indicatii dcsprc ealilil\ilc
locului:
In lemplul hindus, ca ;;i in cclc lallc liica;;e de cull. sunl l one dcsehisc
publicului sau numai prco!i lor: in lcmplu mi~rC<l are regulilc ci slriclc.
mi;;carca brownc.1nii. cu mintca aiurca ;;i oehii holbali la arhilcclura loeului
(pc care nu 0 priccpi dar c dc 'bon lon' sii tc minuncl i) CSIC lolalmcnlc
CXClll.;ii.
Ritualurile de conSlruc!ie ne se inchcie odatn cu alcgerea locului; ele
continuii in loale clapelc realilarii calcdralci. Rilualul consaerii Caledrala pc
tot parcllrsul rcalizarii accslcia.
Dar a fost euhul ~e ilor celebral exel usiv in spati i publice dedic.1te'!
ici gand: CUIIUI a fOSI multa vrcme dcsccntra lizar, rolul de l aca~ de cull
rcvcnind chiar easel sau cum voiarn neaparnt sa-i zie - habiuu.
Casa a a\111 ~ i ea lcgi propri i de consrructic: ~i viata in casa era
'construita' dupa rcguf bine prccizmc, Dispunerca mobi lci , dispunerca
sa l a~u lui pcntru roc. scpararca vctrci casci de buealArie. distinctia dintrc
focul .acru ~ i eel prolan ... Prin casa nu umblai brambura ei pe Irasec
defi nite de rnasa, scaunc, paturi ... Casa impartca lumea in doua: in interior
cosmos in exterior - haos.
lntratul si icsitul sc supunea unui ritual bine defi ni t; eolbul , lumca,
ramanca alara: haosul era transtormat, consacrat (boiczar/) inaintc de a
parrundc in spaliul cosmic al casei.
lr.Witiundk. I'arii.
1()~1 .
"'..J
mill""'n
paYi:Jnn\,'
lngroapa pc locul de easA ales: daca gAina disparc e scmn bun iar dacA
purrczcsic inscamna cA puterile locale nu sum mul!lllnile si consrructia
ircbic abandonata, UdatA fundatia sA paL~ 'e va stropi cu s,ingele unei gAini
'au unui cocos din curie. Se pare eA accst obicei vcnca ,;.~ inlocuiasca
obicciul jertfc i umanc practical dcstul de des. Am puica sAnc reamintim de
lcgenda Mcstcrului Manole.
Uncori in limdalic em ingropalil. de vic, 0 pisica ca sirn bol al fortclor
niului.
Piatra de fundatie sc punea, impreunii cu scmnul crucii , sambiitii, a ~a
lei incat slujba de duminica Sll 0 consacre, Piatra dc tcrnclie era pri lej de
marc rcuniune a tamiliei: eel mai timiir biiial al prorietarului batea piatra de
tcrnclic cal mai binc cu pUliinlii: uneltclc tolostc crau si cle consacrate.
Foarte rar accastaopcratic era incredinlalll unui biilran sau unci ternci sau
lete.
1ArNr OOtu\'\." i Crl."Jilll1~i sup..rsil lii al..: popurului luman. kUCUh."'ili. IYI5.
l< Atrur WN\..j S~Ulh:k J..: Cis.:.. Anald l." AL~'nlt6 Roman... llJmul XI. 194: .
In lee de inehelere
lire in a lime of sclence. techniques and technologles. Inure and more lkfmn<'('r/
and developed, bnt w (' han' 10 be CIIH:.fIl/ how nt ' master them in order not to become victim
uf those tha: want to take an admnlage out of them. I. ife as it is Itklny colls fo using sume
survival tactics, like bto crummz.". We team 0 111' survival lessons i ll the p rst days I~f ourlives.
but these lessons teamed willguide u through the rest I~I ourlives.
...
orncru ru.
2-3 mm) lu cca u unci sahclc 2000! 11001 200 mm. In prospcclclc accstor
magncti, "sc prcciza" cil putcrilc lor sunt nclimitatc! pc baza "prcsupuncrii"
con fo rm cnreia climpurile magneticc imbun n ~~!esc circula!ia siingelu i ~i mnresc
aportul de oxigen prin in lluen~1rea liemlui din siinge!
un riiu demonstrabil pe termen scurt, In schimb, all aVIII puterea de a atrage din
buzunarele amerlcanilor peste 7miliarde de dolari din 1997 pin in 1001,
Incepdnd CII (//1/1/ 1000 si pinci in 1006 celebrul Colegiu de medicin a
studiat irfluemel crlstalelor (geme naturale si artificiale) asupra sllncilll/ii dar
si nivelul vdnzarilor si al impozitelor. rezultatele jiind publicatc la finele annlui
10116, In acest caz chiar s-a COnSI(/( cli in unele cazuri. infunctie de alimenuule.
se favorizeaza tendintele litiazice. adicli [ormarea unor "pietre" la nivelul
veziciiblliare si la rinichilor.
In ceca cc privcsc in tlucntclc rnagnctilor tcrapcutici, pc liinga dovczi lc
stiinti ficc, compctentc dar mai putin acccsibi lc curnparatorilor, studiul a propus
o metoda de vcrificarc mai acccsibi la, la indcmina tuturor, l lll experiment
detinitoriu!
.
UJ recoltarea lind probe de stinge SI! lmparte cantltatea IiI dOllo plirti.
lntr-una se cafund 1111 IIwl!.nel terapeutic, conform indicatlilor pentru
tratament, din prospect. li!lllalill parte \'a fi pllslmlll ca probamartor, depone
de magnet. Veti consata eCI rezultotele tuturor delermimlrilor care se
e!eclueazi'j pentru slinge. \'vrJi it/en/ice pentru ambt:le probe.'
Dar pUle/i observe t'CI pialillrile de sc;nl!.e de pe 0 /amll de slid cI (pi
microscopic optica) nu sunt modificate. in nici lin [el. de cdmpul magnetic a/
acestor magne/i. forma picaturilor sau sedimentare a globulelor rosii , aimp ce
delormeazli /III aranjament de pilill/rel de fier si ai /IIwr compusi cu anorganlci
cufier.
S-a rnai constatat eii cfeciul magneulor tcrapcutici, este unul mental ~i
linaeiar ~i nu terapcutic. lalii ~i unu l din cxpcrimcntclc cfectuatc pe subicclii
studiului: 0 parte din subiecti au lust culca]i pc sa llclc magnctice ~ i 0 aliii parte,
cgalii, pc saltcle obisnuitc, dar cu acelasi aspect, spunandu-li-se insil.. .invcrs!
Adica, celor culcati pe saltelele cu m(/I!.ne/i /i S-(/ SP"S ai sum culcati pc saltele
flirli magnet] si cei culcati pc saltelele flirci magneli all fost anuntati cci sunt
culcati pe sa/Me CII magneti!
* Au fost dcclaratc 101 fe lul de cfcctclc benefiee de catrc eei care au
dorrni t pc saltclc obisnuitc dar care "au luat la cunostiintfi" eii dorm pc saltclc
magnetiee!
* Cei care au dormit, de fapt, pe sallcle magncucc nu au declarat niei un
fel de efeete.
L1 efeetuarea unor minu!ioase analize medieale nu s-au inregislral
moditieari la eei eare au dorm it intre 30, 60 ~i ehiar 90 de nop!i! pc saliclcle
magnctlcc ~I nu au ~ l lllt .
Stupoarca a fosl ciind cclor supll~i cxpcrimcntlllui Ii s-all comllnieal
adcviiratclc eondi!ii cxperimcntalc ~i rczlIllatcic. Unii din eei amel iora\i chiar ~i
au rcdobiindit subil vcchi lc simplomc!
50
51
Liana J\IARGI:'iEA:"i..
An. :\1orl. ~ I ,\ RG I:'i.:A:"i
Carmen SFR,\~GEU'
Iulian RUJ OREA:'/U'
Elena Geanina TOl'iRLA:"i'
Nonlineur n illpn()s;s CcJmput4'" Syst.:m uses rh, torsio m",hve/ ll'hich III the moment is
urh? ~I thl! ma st advanced methods ~f ,HcI:':'kJ5t;CS ul tlre cellulur magneticfields . llnlik MRI and
ramputer IcJnI()J!,ruplry. tIl(' NJ. S cmCl(~'sis does II()I ""('11 hiJ!h i""'nsily mllJ!,,('/ k l;(,/d.'~: it us es low
intensity fields II;th (I tow frequency similar ta brain tbetu wan,'s. 17'4' method ~ 'r:1S first used in
d 't'm;stry in order IcJ idelll;!)' complex ch..rmicals (uk/ ltJtkry is used ( 1$ a diagnosttc /<Jvl .t(jr ,h.."
human budy. Allh,m~h the Jhlml!upttlhic' ef/::d is well-known. still urI! doubts n:~ardilJ;:!. thl! clf!I!I'
mechanisms of its (1('1;1)" . NLS anal ysis o.:rfiji..-s fh," b ;()j~f()1J ;c fh,"Vry' pnJ\';ng tbe cromatic und
rf!.'iullllll' -e nJYt!( "l ion ~"'1Umr!lJpulhi, ' Yt!ml!(~'" {order fn /phy),
52
are sirnprome similare, care este agitat, are fe bra marc. ii este sere, arc fierbintcli,
este iritabil, cu durere intlamatorie in gat $:1\1 durere intens,j in urechi),
Principiile homeopaliei
Sistemul de vindeeare al lui Hahnemann este bazat pe legi ~ i principii
dcmonsrrabile din punet de vedere clinic:
Legile homeopate de bal" sunt:
l.Legea Similariilor (Legea homeopatfl);
2.Legea dovezilor (tcstarilor);
3.l.egea remediului unic:
-l.Legea dozei minime (doza homeopara) ~ i Teoria dinamizarii medicamentului
(putenlii):
5.l.cgea direetiei vimlcciiri i (Legea lui Hering):
G.Doetrina miasmelor:
7.Prineipiul Fortei Vitale,
I. Legea similariilor:
Aecastii lege formcaza cheia de bazii a pracricii medicale, Simptomcle nu
constituie boala, de re prezinra rnijloaeele prin care organismul ineearcii sii~ i
recastige echil ibrul fiziologic pierdut, adid homeostazia. Fiecare complex de
simptome $:1\1 sindrum nu reprezinta boala ca atare, ci actiunea mecnnisrnelor de
aparare mobilizate de organism pentru a contracara intluenra
morbidI.
producaroare de boalii fie cii este datorat actiunii bactcriilor, virusilor, modi fi carilor
atrnosferice, pol uarea mediul ui lnconj unnor, tulbunirilor mentule. ernotionnle ~i
alrele, Suprimarea simptomelor (cunoseuta sub numele de antipatie sau
contrapatie) este unul din cele mai mari pcricole pe care lc prezinta mcdicina
alopara.
].Legell dovezilor
Testarea substnntclor pe volunrari umani sanarosi pentru a determ ina
imaginea lor simptomatologica loraIii. in seopul de a le fo losi ca remedii pentru
pad en!ii cu simptome :l~emana lllare . Substantele folosite au fost plante medieinale,
substante minerale ~i anirnalc.
3. Legea remediului lillie
Pcntru 0 vindecare de duratii a pacicntului, medicul trebuie sii prescrie un
rernediu unic care a dovedit la testare cea mai marc similitudine cu cornplexu l de
simptome al pacientului. Prin unnare, esre nevoie de mullii muncfr, timp. energie,
specializare ~ i daruire din partea medicului pentru a identifica remediul corect.
53
,4.Legea dozei
psora, sycosis ~i syphilis. In cursul cvolutici homeopariei s-au mai descris si alte
miasme aparute in urma poluarii atmosferiee. a alimentaj iei nt:Siinatoasc (multi
aditivi alimentari), a stressului. Unul dintre cei mai mari homeopati actuali
Dr.Rajan ankaran descrie 9 miasmc: aCli ta. tifoidica, malaricii. dermatomicoticri,
sicotidi, cancerinica, tuberculinica, leprozica. sitilitidi.
,7,T'ril/d piulfo rtei vitale
In Sian: de siiniit:lle. toate Org:IO~ Ie. [csuturi lc ~i structurile functioneazs astfel
incat persoana nu este cun~tientii de. de. Furta care genereaza aeeste timc!ii ale
organelor se numeste forta vitalii. In starea de boala, forta vitali; generata in
organism cere ajutor produc:ind senzatii anormnle in scopul de a-l avertiza pe
bolnav ~ i a-i furniza medieului semne ~i simptome. Remediile stimuleaza
capacitatea de aparare a orgnnismului (furta vitalii). deci sistemul imun aflat in
str.insii inrereonex iune CU sistemul neuroendocrin,
Complex ul euergetic al enrpului uman
Corpul uman este un complex energetic can: g~ n~r~:lZ a toatc formele de
energie obisnuite: electrica, magnelka. tcnnkii einetk ii ~ i electrornngnetica care
pot Ii detcelate prin diverse mclode. una dintre de liind deetocncefalograma.
Fiinla umanii ~Ie eonstruil'; pe tn:i pl'IOuri S<llac,impuri ~n~ rg~ tice :
a) Pl anu l m ~ nta l -spi ri ma l
l.Claritatc
'7
_.Coc:n:n{a
3.Crcalivit:lle
o creativitate sanaloasa trebuie sa fi e mot ivata de doua inlenlii escntiale:
I.Sa serveasca individul prin satisfacerea necesili'i{i1or proprii, lueru care sa
duca la evolutia individului.
2.S:1serveasca altura in acelasi limp. cu aceleasi obiective,
Planul emotional-pslhic
Planul emotional este acca parte care gcncreaza ~i lnrcgistreaza emotiile. in
masura in care individul nutreste sentimente pozitive putem spune ca este sanatos
din punct de vedere emotional, Emotiile constant pozitive sum 0 imposibilitate,
starilc opuse, intre care oscilam, sunt parte a naturii tad mului emotional, La
indivizii bolnavi, subconstientul este de obicei lncarear cu puterniee impresii
negative care pol controln ~i man ipula comportarea individului. in limp ce
persoanele sanaloase au de obicei un subconstient "CUr-II" ~i "usorceen ce le
eonfern un marc grad de libertate.
Plannlfizic
Corpul tizic este pnrtca liin!ei urnane careia is-a acordat p,ina acum CC:I rnai
marc importan!a. 1\ fost analizat, disecat in structurile sale anatomice ~i tiziologice
la un nivel tara precedent. Cercetarile oarnenilor de ~Iiin la s-an concentrat asupra
unor fenomene izolate-legaturi singulare intr-un Ian! inti nit de proeese biologice ~i
nu a fost luat in consideratie cum reactione:lza organismu l ca lntreg.
Modul de aparitie al bolilor
Organismul raspunde instantaneu la 0 intormatie erilica urmand 0 schimbare
~i 0 rearanjare in vedcrea distrugcrii, indcpartari] sau proccsarii acesrui stimul. Din
acest moment organismul nu rnai ponte Ii schirnbat prin acca informatie S:lU stirnul,
atingandu-se un punct de sarurarie. Dupa :lparitia acestui punet de slUm!ie ap:lr
simptomcle ca cxpresie a mecanismelor de aparare ( mecanisme de aurorcglare).
o boala se manifesra doar dacti j r e<WII!<1 S'I;IIIII(II(II; si org al/;SIIIIIIII; coincid
(susceptibiiiIare) ,
Din punct de vedcre al frecventelor, cele mai inalte frecvcnte apaqin
planurilor menrale, iar cdc joase eelor tizice, iar energia care cste utilizala de loat"
planurile c-sle Energia Univesal:l. Prcdispozitia sar expliea prin malrici energelice
55
56
dezinregrarii.
Teorla biofotoulcA(Tralan Slanclulescu-200S)
Un rcmcdiu homeopatic poate li asirnilat cu funqia de rczonator biofotonic,
avand functie dubla:
Functie energelica: srimuleaza - Iivreaza, prin mecanism de rezonanta,
energia interna a sistern ului receptor ~i activcazi proccsul de regenerate.
Functia inlomla! ionala: joaca rol de sislem disc capabil sa amintcasca
urganismului bulnav care si-a pierd ut memoria camp (memoria matriceala) soflul
original.
57
ell: clinic:
"Thuja este un rernediu puternic sicotic, Una din principalele sale indicatii
este sentimentu l de fragilitate, sentimentul cii este ging a~ - un sentiment de
slabiciunc interioara. Pc plan cmo!ional accst sentiment de rrdgilitate sc manifesta
pri n teama de a n u-~ i picnic reputa!ia in societate. Pcrsoana credc c:i arc 0 anumita
imagine in socictatc. C~I tiind 0 persoanii religioasa. intcgra din punct de vedere
58
sexuale etc. Intati~t: al~i u imagine elevata a proprie persoane $i se teme cia once:
mie:; scapare din partca sa ar putea dezviilui adevarata sa fata sau partea lui proasta,
pe care a incercat s:i 0 ascunda. Pe plan fi zic avem intcpcnirc. care este 0
manifestare a ti xit,Wi. Sunt friguTll~ i ~ i le place sa fad baie in apa flerbinte".
'n "
1. ... W
(; M
Aft
~~~-""- - - - - - - - - - - - ,1
,
, 1.
,
'+1"
,...
.. .
. ,.
I
....
, ..
,
In loc de concluzii: "lntunericul sau absenta luminii lnseamna ignomnta. Din
acel nccunoscut absolut, caracterul suferintei (pacicntului) icse la lumina prin
observatie ~i informatie, devenind in cele din unn" [impede ca si lumina zilei ,
ajungandu-se astfel ln conccptul remcdiilor."
59
BIBLIOGRAFIE
I. George Vithoulkas, UII nou model de s,illlJrale si boahi, Editura Pan Europe,
lasi, 2002.
2. Rajan Sankaran, SIIJlelll1 remediilor, Editura MiniEd.
3. Dumitru Dobreseu, Farmacologi HOInmpalii, Editura Minesan, Bucuresri, 2007.
4. Compendiul Lucrarilor Anatecor Arad 22-24 Septembrie 2006.
5. Richard Gerber, Medicina Vibraliollala. Editura Elite, 2005.
6. \\'Ww.\llxr\lns~r\'iq;.WIll
7. \\'\\'\v.al!JXlrat-obcron.m
L:M f ClujN;sp."1I Cliln lr;:l ,k" f'U i ll~ W.k~ ' : Ctlllt'.l>r. Liana M ir~ ill( ;sn- IUcdi.: ('nnw fl(Wl\k'1l'. 1)" 11"" in
$1iintc Mnli..... le, Cmnpt' ('~ in 1Irm."'tIJUIK-. Ur.C.arrnnI SrrlngnJ $t'f Lu.:r.iri. nltdi.: pinal Mc::eti"ini Ku.:k-.ui.
()fl.:h"
In Sliinlc M(dk.~"Ic'.
Cceuul m.:di,";I1[ bin Vitt i O ujNapt, -a: Dr. Ani M:nu Mif~in.:..n ~It.dil,..ini II( F::mlilie.
SptLdul Oini..: Judc1canOuj: I>r .l uli:m Rujl'lnn Mew..' rC/il:lcnl ~cUl't ~~ic .
SllibluJ Chni.: Ik R"""Uf"' 41c Cluj:IJr.Il:1u Or.lnin.::l Tfllirbn Mnti.. t(ln n Mati..-in.i fi.ti..-J.. m.'\IIXfWl: p tu.1nroWsir.
4
60
o TEnAPIE SPIIUT
PUSTIEI
lonela Simo na COFOR .
ThrollJ.:h a :orung belief. through a sustained ..iron (ult/ through selfsocnficc Hl.' may
be able /0 gel in touch with the i'!fo m zaliolla/ and 1:11(,''';:Y bodies (/ B) thai m~r be l omltl
around us. This phenomenon It1cJJ1{r toot: ploceln sacred places.
t. lntroducere
til pcrioada 6-1 8 noiembric 2007 am mCUI 0 cxcursic in Egipl. o rga ni za~~
de Ccntrul de Pclcrinaj al Patriarhici Romanc, intr-u n grup de 30 de pcrsoanc.
S-au vi zitat catcva obiectivc turisti cc vcstite ale Egiplului. dintrc care:
Pirarnidcle $i Slinxul de pc platoul Giza, Muzcu l de Egiptologie din Cairo.
Valca Regi lor cu mormintclc faraonilor si murnia lu i'Iutankamon, Templul
rcgi nci ll ntshcpsur, Colosii din Memnon, Templul Karieak, Farul $i Bib lioteca
din Alexandria. suqiunea Hurgada de la Marca Rosie, cu sculundare in Marea
Rosie.
Dar. pc langa aecstca am mai vizitat 23 dc Manast iri $i Biscrici ortodoxccoptc, locurile pc unde a trccut si a poposit Sfanta Farnilic (S f. Iosiv cu Sfarua
Fccioara-Maria si pruncul lisus) si am urcal pc varfu l Muntelui Sinai. locul undc
Moise a prirn it de la Durnnczcu cele 10 porunci ,
Crcdinta ortodoxa copra $i crcdinta onodoxa crcstina au 0 cscnta corunna,
intrc elc cxistfind doar catcva difcrcntc
ncscmnificativc.
In mod asemanator liecare pcrsoana din grupul nostru a fost lu utalii dupa
cal a rneritat si Ill-am hotl,rl'l ea la sfi,r~i l u l excursiei sa evalucz aecstc clcctc
benelice ale excursici la nivelul intregului grup,
2. Scopul lucriirli cstc de a testa el'liva paramctrii informational cnergctici
(I E) care sa indice cum a evoluat starea spirituala a turistilor din grup ~i
61
62
63
4. Parametrii
IE care s-au testat
(raza in
rnetri )
o zi lnairn e
de excursie
La sfii ~ilul
excursiet
Valoare
max : 79
zile dupa
CXCUfSlC
I an dup'
CXC:UfSIC
Muditic'ri
inlre colA ~i
col.l
- crestere:
- sddcre
J.7rn
1.8
2.8
4 rn
4.25
4.15
4.3 m
4.45
4.9
4.3 rn
4.45
4.9
(in
1.9
3.7
3.75
. ,-
+1.35
, >.
4.2
4.4
3.X
+1.5
- '9
Credinta
Nfidcidea
Drnaostea I
Virtutile
I SS
~nern la
Stare
Doalfi
de
6.1
"
2. 1
.>,
5.7
'-.>.
2.25
2.75
- 2.95
2.9
3.75
2.75
3,4
3
+ 1,2
- 2.45
, ~
2.95
2.7
+1.05
,-
-.
3.7
3.6
+1.6
2.6
45
4.i
4.35
+J.75
Pacatele
(in
totalitate)
Smcrenia
Mandria
55
spiritului
SS
sufletului
I SS trunului
J. ... )
+2.6 rn
+2.65
+2.1
2.2
5.45
1.65
.-
J .)
7. Diseutii ~ i concluzii
Din Tabclul I se observa ea toatc CIE ale virtutilor ~i ale SS eresc in
dimensiune in timpul cxcursici, rncntinandu-sc valori dcstul de ridicatc ~i dupa I
an de la cxcursic.
CIE al Starii de Boala ~i ale pacatclor au scazut in dimensiune la sfarsi tul
cxcursici fala de valorile de la inccputul cxcursici, va lorile miei pnstrandu-sc ~i
la un an dupfl cfcctuarca cxcursici,
Pcntru viruuilc crcstiucsti, CIE paslreaza ierarhia cunoscuta: C1E al
dragostei de Dumnczcu li ind cel mai marc. urmand in ordine dcscrcscatoarc:
CIE al nadcjdi i crcstinc ~i C1E al crcdinici crcsti nc.
o obscrvatic importama pcntru cele trci virtu]i crcstincsti cste (aeeea)
urmatoarca: va lorilc max imo care au fost atinse pentru CIE se mcntin ~i dupa I
an de la icrminarea exeursiei. AeeSI lucru nu cstc valabil ~i pcntru ccilalti
..
paramctrn .
O paralela inIre cvolutia CIE al vinuti lor (in tora liratc) ~i CIE al SS
gencralc trcbuic, de ascmcnca, mcntionata, iar concluzia cstc: dacii vrem sa lim
sa n al o~i trcbuie sa lim ma i intai vi rtuosi ,
CIE al Slarii de Boala ~i CIE al pacarelor (in rotal itatc), au de ascmcnca,
rnodi ticari ascmanatoare, arnbclc valori sciiziind spre slii r~ itlll excursiei.
65
J' = 3 .~ m.
J' = 6. 1 m iar
la
BIBLIOGRI\FIE
I. Ioncla Simona Coloru: .Dmul facut dup chipul lui Dumnezeu", a X-a
Conferinla /\N/\TECOR (Asociatia nationals de tcrapii complcmcntarc
Rornana). Arad, 22-2~ scptcrnbric 2006, pg, 605.
2. Jean-Claude Larchct: " Terapeutica bolilor spirl tuale ". Editura Sophia, 200 I.
3. Prcot loan C. Tcsu: .. 011I111 - /(lim; teologia ;l!. Edilura Chrisliana, B ucurc~li ,
2002.
66
Sltl:luri/t. $i/SilU (On/Uti/i/t' Mc.wlllatt' (1/e' formelor pol fi sensibllizate .)i jnj lm.'n/ale
vectorial. rlHfiunk ...
.....
"
Dc tous temps, dans lcs plus vicillcs traditions dc lhumanite, dans lcs
lcgcndcs ct les recit . historiqucs de ious lcs pcuples, jusquc dans lcs livrcs S<1CrCS
des reli gions, il ,1 roujours ele question dc telepathic ct des miracles accomplis
de loin par des etres d'cxception.'
Unc des plus Ircqucntcs actions II distance est considcrec l'cnvoutcrncnt.
L'cnvouteur agil par dilfcrcru precedes sur I'cnvoute pour modifier son elllt, ses
senuments, etc.
Unc methode modcrnc d'action i\ dstance est la radi onique, Un operareur
agi l il l'uide d' un appareil sur un sujct eloigne, pour lui ameliorcr la sante, Ic
comportement ou pour Ie stimuler dans scs actions.
I ",".
F. &
w. S,,"f1TJnX. JuJ j l)ll jqu,, ~ ( a..:(iul1 adutancc, Editiunj s.." " 'atl\ 67
1.2, IIlstoirc
Lcs origines de la radionique rcmontcnt au docleur Abrams (1 863192~ )
qui a poursuivi ses eludes allX USA ct puis a l' Univcrsitc de Heidelberg. " s' cst
apercu de la possibilitc de diagnostiqucr lcs maladies d'unc personne ~11
auscultant 1II1~ autre personne. Tout en mulripl iant Ics cxarncns des malades par
l'intcrmcdiairc des sujcts sains, qu' il nommait reagents (rcactifs), Abrams a
construit des instruments permeUanl Ie diagnostic ct Ie traitcmcnt des maladies.
Ainsi il est parvenu a obtenir une sortc dc radio medica Ie qui a prit Ic nom de
broadcast treatment (traitcmcnt radiodiffusc).
Dans la premiere moitie du XXcme siecle, la doctorcssc Drown , aux
USA, ct Ie doctcur Guyon Richards, en Grande Brctagnc, ont mis au point de
vcritables met hodes de diagnostic ct de traitemcnt a distance, par reglage des
appareils spccialement concus, sur lcs patients, eommc on rcglc une radio 'ur
unc emission lointaine, A Ires longue distance, ils ont cnrcgistrc des cffc ts
peelaeulaires.
Ccs techniques ont Cle util isccs aussi pour infl uencer des cultures, pour
doper des chevaux de courses, cic., ce qui a fait lin grand bruit dans la prcssc,
Au premier Congres, <'I Londres, en 1950, des communications detaillaicnt
lcs applications nombreuses de la radionique en expansion.
C'cst a ceue epoquc (19~5 1950 ) que date la vocable radionique s pour
designer les act ions adistance al'aidc d'instrumerus.'
Pendant cc temps, en Europe se dcvelloppaicnt lcs actions a distance a
l'aidc de dessins emetteurs et de graphiques, qui pcuvent clre considcrecs
radioniqucs dans la mesure ou l'on acccptc les dcssins ct lcs graphiques comme
des instruments, au memc ti tre que des apparei ls.
68
69
formes d'encrgie peuvent en etre derivecs taru bien convcrties, Grace it sa forme,
elle est en mesure de fourn ir Ie cosmos en energie eausale ct de eonlribuer aux
processus de dcvcloppcmcm. Celie cncrgic est identique aux champs de
gravitation vcctoricls (oricntcs). ct pcut clre produite ,i l'aidc de champs
clcctromagnctiqucs. Unc charge cncrgctiquc produi tc de ccuc manierc pcut des
lors pcrmcnrc aux mccanismcs autorcgulatcurs de la nature de rctablir l'equilibrc
souhaitc.
Puis, ils on utlise un apparcil radionique pcrfccuonnc, Ic quantec, qui a
cffcc ruc de manierc autonomc I'analyse de I'objel a traitcr.
II s'cst avcre que Ic quantec CSI en ctat de Iire en quelques minutes, avce la
plus grande precision, et de manierc autonomc, des informations de champs
morphogcnctiqucs il s'agit dans ec cas d'un plan d'cau ct de Ics comparcr aux
rcmedcs disponiblcs dans la base de donnees correspondante de tcllc manierc
(d'apres Ie principe de similitude en homeopathic), que la selection etablie, non
sculcment resistc a unc verification, mais CSI cn outre imprcssionnantc de
prccrsron.
70
du sujct pour qui I'on opere sur Ic symbolc solaire, au ccntrc dc l'emcucur.
L'cmission radionique des inductcurs est toujours bcnefiquc, Ics Radioni x clant
concus pour cvi tcr route marucuvrc de nuisance, leurs uti lisations ne prcscntcnt
aucun danger.
ClC.)
personnel
(R. Moretto: Graphique no. 24)
C!UI1ICI! I!/ SI/CCI!S
71
Les champs de veeleurs sonl souvent uli lises en Physique, pour modeliser.
par exemple, la vitcsse el la direct ion d'un l1 uide en mouverncnt dans I'espaee ou
la valeur et la direction d'une force. eomme la force magnctiquc ou
graviuuionncllc, qui cvoluc points par points.
La pcnsec humaine a la capacitc .i eomprendre des valcurs abstraitcs et
univcrscl lcs ct son activitc propre eonsistc <i eonnaitrc des idees univcrscl lcs, en
s'nlfranchissam des limites de la mat iere,
L'intcl ligcncc humaine eomprend la nature des choses dans son
universalite, en dehors ct au-dcla des limites spaualcs et tcmporcl lcs.
Le management radioniquc veetoricl intelligent pent embcllir notre
avcmr.
BIBLIOGRAPHIE SELECTIVE
I'ror.
- In ~ h l U I
Glk'Or:hf' UOG.\R lI - ln stirut inter national ..k recherches sur lcs mjvefs subrils I FonJacKm Roumainc poor
la J..xmcssc.
I
72
TnA
scs
Grigore Ul\GUREANU
Gheorghe DOGARU
haw: her 111,',\"1 childr en resembling Ihm first man whO(.I'(.'r [ alIK>I'S them. IIv/ding 111m 1M
oj}.fpring can inherit the characteristics (~f a previous male l~f the female parent, e\'t'll the
child ufo widowed or remarried woman might partake oftroits of a previous husband.
Explanations ami representations of the mechanisms governing thaI101m of hL'rt:dity
shaw the vividness ojS U In.' ;fk..a s about the female bot.~'. considered to be a malleable carrier.
and how such representations may compromise with the b"UdillJ.: 0.1 modern scientific
blOw/r,lg(?
I. Prclegomcnc
Construirca idcnti tati lor, individualc sau COICClivc, nu sc poatc lace fii ra a
Ii luatc in considcmtic mostcniri lc crcditarc, pcntru a Ic asuma ~i perpctua ori
pcntru a Ic deturna S,1Ua Ic combate.
Tclcgonia [gr.: tel (..dcpartc'', ,.Ia diSl<1n W, ..dc dcpanc") + gonos
(nastere", ..gcncratic", noriginc")]. denumi ta ~ i .Jmpregnare tatidui", cstc 0
i potCl,~ prc-mcndcliana' a ~li in tclor crcditatii, care prcsupunc cx isicnta unci
intluentc durabilc a caracteristicilor primu lui mascul, eu care 0 fcmcl a intrctinc
rclatii scxualc, nsupra tuturor dcsccndcntilor ultcriori ai lcmclci respect ive,
inclusiv asupra eclor conccputi cu alti musculi.
Tcoria crcdita\ii nu a elucidat rnu lte aspecte. Ercditaica nu poate Ii redusa
III genctica formula. Insa~i ascrtiunile vi zand rclocarca sutlctclor ~i privind
inlluenta mcdiu lui natural inconjurator ~i asupra sutletului, in desccndcntii 1I doi
I A lla.\ inl\:l1.... ~
,\. ,uk h, hr-y, air. IkP/J U.\' (" X('(ht'T. w Im.'\:1IJr OllJ otr t'mhra t't' lht" f lll;rt' IJlliYt"r.\'('- .
J FRA(,T.iL. A", jrj)('IJII ;::; [Sc spane J CSplC' 0 1 Fi1;.'Ufd din plan seu spatiu. ~QmpusJ d inlt,wl n\lf1"llr iufini! J.:
clcmcnee, cu propri(' I~ c'V. d forlN '5 i d i~ ri l:'U l i.J ~ s tOlli~ j,;J IlUse modifid indif\" cnr .Jc scara J".' (l~"t\'llli\.. (..lin
fr. jn,M'f<J/. I\"tml:n um."nbl ,le.' (,il.o:- m;lh:'nu! X: u nu1 lh~"/. U. " 1.2ll.\ld tmll in 1915. ,!In 1at. .friXt"..It - '(I;tJ1).
l'lF.X)
HUI.Is.\( = (Filo1.. ) CQfh:qJlic CDR: inr\TJlf'.1C"J 7'J 1~"7..1 il\'\IIX libilita(ii tnlr\~ului 13 suma p.jrlill\{ sale. soc otied
I n.,,1 ,/oU'/I' r' inf.'gro1t,,"" al lumii un pri ncipiu inulerial...(OEX)
4 J(lh:mn (]n:gor Mc-ndd (IS: :! ISl\I, . dlU"l~ .i t,,:-ImL'd :au" tIu, . I C, UI1(I5\:UI a fl" n..btor :s1 g n..!I\;ii. ... ,,1..'
aUlorul J tg{/oJr /u{ .\ /..,rJ,.f' , at... J,.. ti n..-sc m.:mi..."" ill can: So." It3llSm JI t:,,nd ... Jin t:.."1I...-r:.ti,.. in t:.."II...""ti .
_4s " ur
73
1 AriiIOIC. Ik 111 ;:t'IIt"Yf} rl-m Jf't' ",'lIm" UI , eile J:iJ\S Andre l-jd lOl. HW,)(rf ./i' 111 IMt(,m .k "1~. F.d. GallimarJ.
1'19 \, r!' . "'~. 1 16 .
~ http:l.'cn..... i l: i"..,li::I .(Ir~ wl1:i ,T ,,-It:gon)'_ ",:xlX''''?J1:U)C)''' .=9.
7S
76
i~i
III. Revcrbcratll
Logosul,
~ li i nta ~i
COpll ...
hl: lp ~I/(tlgl ish. pr'J\'Ja,ru 's~~ cnc<." l1 \'~al th. '21.0(1.ZtM)7.")-' I J(Io(('kgony_,_
II hi fp:.' \\"\\'\\' .mur~--ortM~C ,ro '.;..;arti' QrIQ\Io\: \," t","OJo)tia\klJ!rn.J1 iCll (lr1 l..Jt.l X~ pt.Jum ilru'$U1ni100l0(' hfi!.tokogiOi '
II
lroln!.CClkkn u la.
77
G~lJ fl' UNGU RF..\ X - lnsti rut inl\"t'rlOl liQO.ll de recherches sur 1,-,; univers $uMil5 I Fondaticn Roumainc
roUt b. J..:ounc:'t'f,('.
Gltt'Ol'1:,hf' UOC.\k U - rJlslirut inl.:nu lionaJ&.- f\oclk'ldk's :iW 1..'1 ulli"\.' IS subuls I FOlk.!;dKln Roumaine poor
13 J\"Ult< SSC.
78
I. Introducere
Pri ntre muhlplele motive care determina consuhul medical, un loc aparte
este oc upat de lombalgii. Intrucat la originea lombalgiilor stau cauze foarte
diverse. remediile sunt variate: incepund cu anulgezice si ajungund puna la
interventii ch irurgicale destul de complicate. rezultatele fi ind uneori difi cil de
evaluat. Anu mite cazuri de lombalgii :11I la origine 0 repartitie neunifonna a
greutatii corporate pe suprufetele podale, inducand astfel eforturi suplimenure
asuru coloanei vertebrate. In special penrtru aceste cuzuri, 0 reulizare recenta a
societatii Medeltch (Franta) III in colaborare cu dr M. Marignan este
dispozltivu t Neurostab bazat pc stimularea cutunee cu ajutorul unui C:lIUP
electromagnetic de inulta frecventa. eurostab este constituit dintr-un
microcircuit electronic autoul imentn Care oscileazu in g:1I\1;I de trecvente de
ordinul :1 5 Mhz, care este recomundut a Ii plasat la distanta eg:lla de urticulatia
Lisfrunc si de intcrlinia Chopan, fam a uvea un contact direct cu cpidcrma,
Efcctclc scontatc al stimularii sunt mul tiple: 0 rcuni formizarc a prc siunii podalc
(stanga-drcapta), 0 cxtcroccptivitatc imbunutatita, rcduccrca cforturilor latcrulc
asupra coloanci vcrtcbralc,
79
2. Scopul studiului
Studiul nostru este bazat pe ideea ca eficacitateu dispozitivu lui Neurostub
trebuie sa poata fi demonstrata Ia nivelul vietii de zi Cll zi a pacientilor. Scopul
studiului nostru este dublu: in prima faza 0 cuantiflcare a eficacitatii
dispozitivului Neurostub, unnand ca in fuza unnatoare sa incercam sa explicam
modalitatea flzica de interactiune intre dispoz itiv si cO'lJUI uman, Constituind un
indicator fiabil care integreaza factori multipli (proprioceptivitate,
exteroceptlvitate. tonicitate musculara , sistem vestibular, etc) stabilitatea
posturula a fost considerata ca fi ind un factor reprezentutiv al calitatii vietii de zi
cu zi a pacientilor. Scopul studiului nosuu este deci comparatia intre indicii de
stabil itate pOSIUrJla a pacientilor in doua situatii:
a) Iura a util izudispozitivul Neurostab
b) la catevu secunde dupa aplicarea dispozirivulul eurostab
In acest scop a fOSI reulizuta 0 serie intreaga de anulize de stabil itate
posturala. din care \'001 prezcnta un studiu de cuz incercand totodata sa
form ulam ipotczc care sa cxplicc modalitatca de intcructiunc intrc dispozitivul
Ncurostub si corp ul uman.
a) Aparatura si metode utilizalc
Pcntru a rculiza inrcgistrarilc posturalc. a fost utili zata 0 platforma de
posturografie de mare sensibiltate (Mul titest Equilibre) produsa de fi rma
Framiral (Franta) (2 ). etapa urmutoare fii nd analiza rezultatelor obtinute cu
ajutoru l unui software specializat (Posuirol'rn @) dezvol tat de caue laboru toru l
nostru de cercetare si comerciulizat de catre firma Framiral. Metoda de baza
utilizata in cadrul aceslei analize este descompunerea semnalului in unde
elemenrare (wavelet analysi s), urmata de identifi carea regiunilor de interes si
calculul indicilor de stabi litate posturula, 0 alia metoda utilizata in cadrul
aceluiasi software esie analiza fractalu a inregistrari i stabilometrice penuu a
determinu preze ntu sau absente de corelure a punctelor succesive, fupt calc
pennite aprecierea calitatii controlului postural. De asemenea, au fost nolate
reactiile pacientilor in urmu aplicari i dispozitivului eurostab.
b) Rczultatc
La ora actuala efectuam ucest studiu usupra unci serii de pacienti can:
utilizeazu dispoziuvu l eurostab. lntrucut patclogiile sunt variate si rezultatele
defin itive vor fi disponibilc numai dupa un interval de tirnp rclativ lung (circa 24
luni), lucrarca de fata prczinta un studiu de caz. Trebuie insa subliniat ca - eel
putin in cc privcstc scnzatiilc dcscri sc de catrc pacicnti - 0 buna parte din
rczultatclc prc liminarc concorda pcntru intrcaga populatic studiatu,
Prima constatarc (dcslul dc surprinzalo:,re) cfcctmlta a fost mpidi tatc;1 cu
care efcctul dispozili vului a fosl resimtit silsau obscrval. In medic. timpul de
reaclie initial este de cmli nul )()20 s de la apl icarea dislXlzithlll ui. Anumite
senzatii descrise de pacienli. de exemplu 0 '"incalzire" a suprJfetei I)(xlale
80
corespund inuu totul realitatii, un studiu de termogra fie efectuat in alt labnrutor
al CNRS [31 confi rmand 0 crestere temporara a temperaturii suprafetei in
cauza.Jn coruinuare. au putut fi observate 0 serie de efecte de reechilibrare a
tinutei posturale (readucerea bazinului si/sau a claviculei in pozitie orizontala.
etc) insotite cand a fo 't cazul de 0 scadere a intensitati i contracturi lor musculare
dureroase. Toate aceste efecte sugereaza 0 amellorare a proprioceptivi tatii.
Cazul specific pe care il discutam este 0 pacientu in varsta de 41 ani. care
a suferi t in anii copilariei 0 fracturu craniana urmata de sechele permanente, In
urma uccidentului. pacienta prezenta 0 inrautati re a proprioceptivitatii, insotita
de 0 reducere a capncitati i de mentinere a echillbrulu, cefalee frecvente si
deficiente vi zuale. In cursul timpului , pacienta a fust tratuta cu unal gezice si ;\
fost efectuat un program indelungut de reeducare a proprioceptivitatii, In
momernul de fata, pacienta poate duce 0 viatu quasi-nonnala, problemele de
echilibru ramanand totusi prezente, De exemplu. in cazul mentinerii unci posturi
verticale fara a aveu repere vizuate, pacienta nu poate mentine echilibrul normal
mai mul t de 30-40s. cuderea Iiind prezenta eel putin 0 data la 5 incercari.Luand
toatc masuri lc de precuutic ncccsarc, au fos t inrcgistratc 4 scri i de rnasuratori is
situatiilc urrnatoare:
;1) mentinerea posturii vcrticalc cu prczcntarcu rc pcrclor vizuulc in absenta
Neuroslab
b) mentincrea posturii vcrticalc far~ prczcntarca repcrelor vi zualc (cu
ochii inchisi) in abscnta Ncurostab
c) mentinerea posturi i verticale cu prezentarea reperelor vizuale utilizand
Neurostub
d) mentinerea posturii verticale fara prezentarea reperelor vi zuale (cu
ochii inchisi) utilizand Neurostab
Rezultatele analizei posturate penuu situatia a) sunt prezentate in figuru I.
,"
"
:>
r~
I
:
e
......
. .-.
-
--
-..
..
,.
.
,.
. l~." . ~
f
,'"
',
-?'.,- '. "" ; .... ~
t t' .,
L)
"
~ ~
..
,
y
. ,
"
. . .
......" I
- .'
1 1 '
:J
:)
'. ',
0"
'
'IJ
...
...'
1'
Xl
82
""
"
~M
-3 f'l'O .
I') o:.'r ~u r
"
! ~,
,
,,
,: u.
,.
"
-- -
.1
r. "I>. ,) .
,;: .
,.
........
.. ..... ...... j
l
.0'
,
"
0'
.,
W
Figura 3: Anal iza posturala in conditia c)
:1'
1 1
'
supra fata accstora eu eele din fi gura 2) ei si in banda 00,5 Hz. Surprinzator,
indiccle general de instabi liuuc arc valoarca de 0,88 cchivalcntul unui tanar de
18-25 ani perfect sana lOS. 0 cxpl icaucpcmru accasta valoarc ar putca Ii ca intre
momcniul apliearii dispozitivului si momentul inrcgistrari i au rrccut circa 120s,
limp in care 0 adaptarc a inccput deja.
.,
:>
:>
; i'!,
,, ,-,
,.,
,
! .x ,"
: . !.,
: x
"
"
h .... ,) .
--., -
.--
1 .
. . .
,~-.. ,
1~
'
~,
..
. . - .'
N "
1
oj
1
-~
'
~. -"
,
.J
.,
c) Discutie
Rezultatele preliminare prezentate (studiul nostru lii nd mult mai extins sl
inca in curs tie realizare) ne permit totusi sa afi nnam cu dispozi tivul Neurostab
are 0 eficacitate neta si ca efectele sunt resimtite imediat, fapt confinnat tie
analiza posturala si nu numai de perceptia pucientului.
Una dintre dificultatile principale pe care le avem este discri minarea intre
diversele mecanisme care conlucreaza in cadru l mentinerii ecbi li brului postural.
Intr-adevar, daca iutrarile sistemului pot Ii usor identificate (vi ziune,
proprioce ptivitate, exteroceptivitate, sistem vestibular, etc], nu ace lasi IIIClll se
poate ufirm u in cazul mecanismelor per se, In stadiul actual este practic
imposi bil de verificat daca ameliorarea ech ilibrul ui postural in cazul utilizarii
dispozitivu lui Neurostab se datoreaza exclusiv unei exteroceptiviuui ameliorate
sau unci proprioccptivituti ameliorate (sau ambelor) , Sperum ca 0 serie tie teste
pe care le prevedem in vi itorul upropiat vor puteu ujuta la elucidureu acestor
aspecte. Printre uceste teste, prevedern util izureu cxperimentala :1 di spozitlvu lui
leurostub de entre pilotii de vanutoare si de entre parusutisti. Ambele activituti
mcntionatc Iac aile I la propri occprivitatc. utilizarca cxtcroccptivitatii podalc
Ii ind rcdusa (in cazul pilotilor) sau nula (in cazul purasutistilor). facilitand astfcl
discriminarc a intrc mccanismclc citatc,
BI8LIOGRAFlE
I. hup:l/www.meuellech.fr si hUIJ:l/www.uoclOnech.ro
2. hup:l/fr;tmiral.fr
3. hup:1/21 3 .41 .1 45 .33 : 11l /lou tel i nfoIl MG/p<lfllT8 ~'C I99-1-l,IJ<!f
4. hup:l/www.medellech.com!hllnllresult;tts%20cliniques.htrnl
Un i\'~ lsi[< JI." l'rov..nee C kS labl>t3luirl." .Jc N..11I\Jl:tiuluei... ln l~'W'Jh h ..1 Ad:lplari\'\', ('~"" ft. J. l'Iacc VKl(.lr
IIUgt1 l.B JI ~ IMk ill", . FRANC":.
lnvcl-Agcnric de "rc;.pnctarc lntclccnala. lou Ghica 3. ep. ZO. sectorul 3, O.\tnU kIX UfC~i. ROMANIA. enuil: ,,c k~.l'g i n vd ,ro,
85
The structure of waleI' WOJ inn:sligat"d/rom some hundreds ofyears. bill at the end uf
the {(l.u ('('nl",:,' il H'(lS (l('hlt'wel a right ,'h'U' cunceming II.
The water octivotio meaning 10 ('/range the composition ufl/It: imv /i t'c/.,yslem:t of the
wafer structure cnn be u((:/ "IJi.U' biologicat systems life.
Tho nnn(l is 0/ [;ghl W(lU'" compared 10 ,he normal lI'aI(" " showa! ,lijj el'(!11/
characteristics with high potential 10 improve tha human health.
The u ~e of /ight isotopes 10 impregnate the light waler structure is helpf ul /or
biological systems Q ,( treatment u.l l/~lfe,..:nt diseases.
The paper describes rullgh~r the practical results of th,' authors ani' pmpo.H:.\' the
future researches to be done further.
I. Considcratli generate
1O~.523
H,O
Dcnsitate:
Ghcata la OC
Apa 13 20C
Vascozitatc la 20C
Temperatura dc topirc
Temperatura de ficrbcre
Caldura spce ifica (Cp):
Ghcata 13 0C
Apa la OC
Vapori la OC
Pcrm iuvitatc:
Ghcata 13 - 10C
Apa la 25C
Conductivi tatc tcrm ica:
Ghcata la OC
Apa la OC
Apa la 100C
Vapori la 100C
\),0
s
0.91 7 glcm
0.998 glClw'
1.005 cP
273 .16 -
373 .16 -
1.017 glcm
I. 105 ?Icllr'
1.25 1 cP
276.97 OK
37~ .5 9 U
K
2.038 JI?K
1.90S JI?K
2.202 JI?K
~ .2 3 JlgOK
1.68 JI?K
95
78.5
92
78.2
~ .1 86Jlg OK
9. l olO' s s
11.9 \0'" s
- 1.297 \Os s
_1.295 \Os s
1.333
1.328
6IO'Ss
Gheata 13 - 10C
Apa la 25C
87
(
88
8'1
10
T ill"
300
T:w
30
58
36.6
~o
50
60
~9
20
10
2~
15
~A
zilc
zilc
zilc
orc
orc
ore
30
I~
1.5
~5
sce
mm
mm
mm
nun
90
3
ore
1.3
orc
70
27
orc
orc
30
12
1.5
0.3
sec
sec
sec
sec
sec
'10
mai rapida in cazul apci activate (oht incrca unci comprcsi i mai ridicatc in
pcrioada ini tiala de imbatranirc a bctonului Fig. I) (I)
Test de compreslo
I-+-
5000
4000 _ 3000 -
a. 2000
&
1000 -
-'
Z
8
28
1 110
Fig. I
Tcstc lc cfcctuatc la CAl Envi ronmental Laboratory. Carlsbad. U.S.A. au
ararat ca activarca apei arc tcndinta de a reduce atat aciditatca cui si alcatinitatca.
(Fig.2) lSI
Tesl de pH
7,5
7
6,5
ti
Iitrare aelda
'II
m ..-- - - - - - - - - - - - - - - - - - --,
120
6 115
~
710
:& 70S
100
&95 .1--
.1--
Fig. 3
Teste rn icrobiologicc arata 0 dcscrcstcrc cu 86 % a coliforrncl or din apa
de ploaie activata 30 minute (Fig.-l) (5). De ascmenca a rezultat 0 reduccrc cu -1-1
% a coloniilor bactcricnc din apa dc lac activata (Fig.S). [SI
Test microbiologic
Ie
apI obrotlt'lt.. .
0IJlA Ilrh\A11l 1
200
1r.O
oJ
100
r.o
0
To tal Collfortn8
Fig. -I
PI:lc:l heterctrorlca
Ie
200
' 00
' 00
00
0.1--
'---
Fig. S
'12
Ic
120 ,..--
-,
100
80
if
60
40
20
I. ca l"" (Lym.13l18)
I. pl5lca (FL74)
Fig. 6
Alte teste cfectuatc la Cedar-Sinai Comprehensive Cancer Center in Los
Angeles privind nnmanll de eelule albe ale unui pacient allat sub chimiotcrapic
(FigJ) arata 0 crcstcre pronuntata dupa a ~-a zi eu rcvcnirc la nivelul initial
dupa to zile, (5)
I-+-
120
100
80
~
60
40
20
0
1
6
:rlla
Fig. 7
'13
10
11
.-....
_-_._ -=----:::---:--~-=--:
H2 180
H 0 180
Apa
flJ lJam
02
180
- -- --- -.
H2 160 - 99,727 %
Apa (lxi~rea
H2 180 - 0,2 %
H2 170_ 0,04 %
H 0 160 - 0,033 %
unde 99.72 7% din apa csic constuui ta din apa usoara si oxigen. 16.
Dintrc molcculcle mai grelc, trci dirurc ele consutuc 99% din volumul
total al accstora H,IN O (73,5%). H,"O ( 1-1,7%) si HD"O (11,5%), Apa potabila
conIine de obicci 330 mg/I apa grea (li DO) si aproximativ 2g/l ll, '"O,
Aceste concentratii sunt comparabi lc sau ehiar mai mari decat conccntrat ia
admisa II sarurilor in apa,
Dcuteriul ell mieroclemenl csie parte components nu numai a apei, dar si
a prineipal ilor eompusi organici, atunci ca importanta polite fi pus pc unul din
locurile prineipale daca nu pc eel dintai . In compamtic eu aile clemente din
organismul uman, D vine direct dupa Na, Conccntratia lui in organism cstc de -I
ori mai marc deeat cca a K. de -I ori mai mare in cornparatic eu Ca, de 10 ori
este peste Mg si eu mu ll mai mul l intrccc cclclahc microclcmcntc importantc
cum ar Ii F. Fe, I si Mn.
Dr - = 17
n 't
=16
K't
= 3,4 03,5
= 0,37
= 0,000275 e- 0,00063
eronice, cand fortclc de aparare a organismului sum slabitc, In accst caz oriee
pcrturbarc in plus poatc sa joaee 1111 rol negativ scmnificativ, provocand
dereglari in principalclc sistcmc ale organismului,
In cadrul Institutlui de Studii Mcdico-B iologicc de pc langa Academia
Rusa de Stiinte s-a rcal izat un studiu unic, unde pc 0 pcrioada de 240 zilc s-a
monitorizat modifi carca compozitici izoiopicc a complcxclor biogcne din
organismul uman in eonditi i de izolare indelungata in barocamera, S-a constauu
ea in eonditi i de Sires puternic si eonditii cxtcrnc ncfavo rabilc, organismul
nostru sc dcspartc in primul rand de izotopii grei cum ar Ii dcuicriul si 0 (18).
Astfe], de exemplu:
'IS
2,19
0 ,33
36,7
13,15
"oCa
"'Ca
..ICa
96,97
0,003
0 .19
50 ,9
2,79
2,53
" Fe
Cont.sem
350
300
250
200
150
100
50
100
200
300
400
Concentrmia. D ppm
600
GOO
700
')1
RESTABILIREA FUNCTIILOR
VITALE ALE INIMII
Anna S. Ghcorghiu
In presem doys the heon diseases are those that alleel hWnONJ ill generot. Thls is why
scientists keep looking 10 improve the al,.ta( ~ existing methocl5for an early diagnosis uf the
disease and tore-establish the 111:0'-' functions in the initial stages of the heart disease. This is
Utlt ' ofth mu.st imponant preoccupations ;11 present tim" medicine.
Rezolvarca eu succcs a aeestei probleme a lost real izalil de doi medici din
Sankt-Pctcrsburg - A.T. Serababin si E.A. Serabobina (tczc si ref. La a XII-a
Con ferinla lmcrnntionala .Aspcctc clinicc ~i tcorcticc ale uliliziirii tcrapici de
biorezonan ta ~i mul rirczonanui " .JMEDIS ', Moscova, 2006, vol II. pag 3 7~ -3 79 ,
Rusia).
Dcsprc succcsclc cxpcricntclor lor in accst domcniu, domniilc lor
relatcaza:
"Cordul cstc un generator al vibratiilor acusticc, care sc inrcgistrcaza de
catre medic prin auz, iar folosirea aparatclor spcciale de amplilicare a sunctului
pcrmitc sa se pcrccapa scmnalclc acusticc generate de cord intr-un diapazon de
frccvcnic mull rnai larg, ceca cc pcrmitc diagnosticarca activitati i functionalc a
cordului. Pcrturbarilc activitati i functionalc cardiacc condue catrc schimbarca
caractcri zarii spccrra lc a inimi i.
Restabilirca proprictatilor acusticc ale activitatilor functionatc ale ini mii
ducc la stabilizarca ae t ivi t~l ii ei ini tiate.
Scopul accstor ccrccuri a fost - restabilirea functiih: cardiace prin
metoda biorezonantei, ba z.11 ~ pe uti lizarca pcntru omul (pacicntul) dar, a
scmnalelor acusticc sintetizatc de la un donator cu in ima saniitoasii .
Daca cxarn inam alent aetivitatca liziologiea a omului , atunci ne "om
inloarcc la postulatul, eii toate organele umane lucreaza sub eondueerea
crcierului . Pentru lunctionarea inirni i, in creicr raspund doua zone: zona
pricipald de comanda (eondueerc) care se gasc~l e in panea drcapta a frunlii, mai
-24
F ru
0.5 I
4 8
IS 30
r ru
u.s
6(l
I 1 4
IS 30 00
110
b)
a)
Fig. I.
a) spcctrul scmnalului acustic al
cordului s<~n at os
I.
b) spccuul scmnalului acustic in
cardiopatia ischcmica
f r u c) spcctrul scrnnalului acustic al
cordului in tahicardia sinusoidala
36
O.S I 2 4
X IS 30 00
110
c)
100
r. ing..
102
~k,hdn3
Lncrarea pre:;n16 l4:golmile strdnse $; ~ 'i:ilJil... lntre cnergiile lie bn:1l ale?
creatiei...discutn cauzele dil'crsirdlii fumt('/or sl /enumene!u1' ell IVnt" complexitatea $i
independema /01' alii/anel in ocelas! limp existema line; reltuii de ilJlero{"li,me $; simditudine
in actlvitatea I",..
I- GENRA LlTlES:
Why, when, how did the diversity of the surrounding world emerge'! What
is the reason fo r many objects and phcnorncnca having elear features of
similarity and simou ltaneously never being absolutely identical'!
Studying the most general laws of development of nature leads to
comprehending the FACT that in the very beginning there existed a single
primary entity. HOMO. Homo fo rce possessed all the possibilities for
development and comprised in a latent way the global tendencies for changesHETERO.
(HOMO means similar.and HETERO means the opposite). Homo thus.
could mean unifo rmity, natura l character, spontaneity. conservatism. stabil ity,
unifi cation. universal ity, acceptance. amiability. closcdncss, reserve, potency,
simp lification. regress. compression, condensation, protect ion, darkness,
protection, coldness. YIN tendency. regularity, downward tendency, involution.
internal, CIC. Wh ilc HETERO is thcdiversity, premeditation, novelty, instabil ity.
separation. partiali ty, resistance, confl ict, openness, clarity. real ization ,
complication. progress, expansion. softening. auack, lightness, warmth, YANG
tendency, irregularity. upward tendency. external. etc.
One terce cannot dominate the whole cxistancc, otherwise or a
continucouss transformation is on. or a complete stagnation is on. In ei ther case
that means no cxistancc in the right mean ing of the word we can sec. Even we
cou ld not exist...
So under the infuence of homo- force, the transformation processes started
by Hctcro - forcc. slow dO\\TI. A new fo rce is now dominating, a new stale, a
new form .....This NEW force Is the force of equilibrium of harmony of life in
its subtle movements and actions.
This is THE HETERO FORCE .
To elucidate the interaction of these forces and their manifestations we
appeal to thc TRI OR IGIN MODEL to explain the action of this evolution-
103
involuti on process from the ZERO world to the REAI. world from the point of
view of ON URI MEDlCINE as il lustrated by pro lessor PARK JAE WOO
President ot' the International Publ ic Foundation O;\N UR I.
II - TRIORIGI i'i ACUP ' NCT 'RE
The Trlorlgln of 1I0mo, Hetero and Neutro manife sts itsel l' in both the
real world and the human body in the integral relation with one another. The
Triorigin model of four components - ini tia l Neuto, Homo, Hctcro and real
Neutro - is the basic, fundam ental Triorigin order. A deeper look would reveal
the fact that the world is evolving out of Neutro, is full of it and centred on
movement towards it.
Homo represents the zero world, in which any differentiation is absent. In
the real world the Homo force resists change, development, trying to return all
arising things back into the zero world - the world of absolute Neutro (Neuto).
The origin of the Hetero force is the world of infinity, perfection, where
due to this there is no possibility lor further development, movement, change
(Ncutro), So, in the real world the Hctcro fo rce contributes to change and
improvement, moving towards its source. Chaos, inherent in Hctcro, is an
integral part of the perfect world, 100 .
The iniliaI Ncuio together with Homo and Hctcro form Prc-Triorigin:
Homo, Hctcro and real (practical) cutro form Post-Triorigin: and these four
components together, connecting the zero and real worlds, fo rm the fundamental
Triorigin model (Fig. I).
Since this model underl ies any existence unit, any system. so its discovery
will be the ti rst important stage of diagnosing impai rments in a system,
N.
II<
II.
II.
I'-- No
II.
II
N.
105
Mental Energies
Emotion Energies
(Emotions)
--ny
\Ho
\
No
\
Viml Energies
(SixKi)
.............../
/
'.
' - --
/
\~I
Psychic Energies
(Mind)
Fig.2. Triorigin model of man 's energies
106
Homo-Brightness
(Sunset)
Hetero- Brightness
(Dawn)
No
' - Neuto-Darkness
Neutro-Brightness (Radiance)
FigJ. Triorigin model of vital energies
~(tJ"" ' I I1JmlJk)
Neutrcd lNr.
,' "
-,
...
..
...,
:IIrtol'l'U lk.
.
'
"
107
Brightness
- Ne
Coldness
. . . ..0_-
_--
He .
_-
Hotness
Ho -
Dryness
- He
Humidity
Heat
Wind
IO'J
110
CekbntiOll
Gtnerosity
Respect
--... Gratitude
Sadne..
Onpnal Feelq
IcaJou5)'
Soui.r.te1lon
--..... H.ppine
Emy
AnxlelY
Desire
Agony
consciousness.
Accumulation of pathogenic Homo-Coldness in the body contributes 10
development of Homo diseases, such as cataract, paralysis, deafness, uro- and
cholelithiasis. mal ignant tumors, atrophy, necrosis. Homo-energy is nonman ifest, so the presence of Homo-Col dness often results in man ifestations of
the axially-connccrcd Hotness.
II I
Ncuuo-Aaony
NCUlJO.lur
HOtn().Sadnca
Calmness
Homo-Fur
Jf~ltf()~r
I(tt.e,o- If 1IR'llnm
'-- IIticro-Joy
112
important lor maintaining (recovering) harmony and health. benefi cial on the
way to self-perfection,
The Tri origin model underlying the type II Triorigin sequence uf
emotions includes Calmness (Nu) and Love (Homo, l lctcro and cutro),
Homo-Love is selfish, interested. conditioned. makes the love object
dcpcndcnt.
l lctcro-Love rejects obligations. is free, shilling. inconsistent, has
multiple objects and manifestations.
Ncutro-Lovc is unconditioned. calm. it is helpfu l and elevating,
developing and forgiving.
Hctcro-Angcr is aggressive. directed al others, entails action. excessive
with regard to provocative factors. short-l ived.
Homo-Anger is less noticeable but more constant. often directed at one's
scir and relatives.
Ncutro-Angcr is beneficial. it manifests itself when one has to stan.
defend, resist, change something.
Any of the Six emotions can be similarly analysed. One nceds to
understand emotions not only for diagnosing the majority of morbid conditions.
A peculiar feature of emotional energies is their perceptivity, quick response
(Hctcro), which allows to obtain a fa st therapeutic effect in treatment.
Finally the Iri origin diagnosis eontinuues to clarify and understand. the
unlimited creation varaietics.....time. space. cosmos. plannets. earth. continents.
cultures. people. animals. plants.. etc,
It also enters to the very minute details of their structure, function, and
correlat ions with other entities in their system.
Many examples could be gi ven ...but lor thc details....this might nccd
plenty of explanations to the highest level of speciality in each domain... leaving
this task 10 those who life searching lor performance and as more implication in
their field.
Yet for treatmenI purposes and using the principles of triorigcn diagnosis
.it is wel l known that THE RUSSIAN POLICE AND ARMY SPECIAL
TROOPS- usc these treatments in emergency si tuations very successfully; in
accidents .war situations, shortage of mcdicinc.cmastrophics.. .. etc.
11 3
n ESPRE REINCARNARE
Tlbcrlu Claudl u IONESCU
..Ill outline ofthe complex and debate,I ,\"lIlyecl: reincamation, a\" it occur.5 in different
religions or modem though.
Reincarnation is presented; ill concept, a'i if 'S cl,-~ c,.ibed ill opocryphol christian texts, aJ
an wellknow sum'ct:. orphism. hinduism {reasons ofcycles ofreincarnation): buddhism. cabala
and ali it's explananoned by the modern philo.fUphcrs fli:uing. Schopenhoucr ur Steiner).
sus!inula ~ i de lisus. In anul 553 insii, la eel de-al eineelea Conei liu Ecumenic de
1.1 Constantinopo l, reza rcincarnarii a IOSI anatcmizau, liind considerata drepl 0
croarc dogmalic<' . Imparatul Just inian (lcit-moiivut :;.'u: "Afurisit lie eel care, de
aiei lncolo, va mai erede in prccxistcnta sullctului!") a impus clerului propriul
sau crcz, a pus sub arcst pc Papa Vigilius (spre a nu comurba Conciliull) si a
obligat cpiscop ii sa acccpte noua dugrna. Justinian a considerat ea tcza
rcinearnari! acorda omen iri i 0 prea lunga perioads de li mp pentru atingerea unci
trepte rnai inaltc de dczvolrarc a constiintci.
Dupa anul 553, crcdinciosilor Ii s-a spus de catrc bi scrica ea au la
di spozi tic u singura viala pcntru a reveni din nuu la stadi ul dinaintea comitcrii
pacatului originar, uua lew a lui Justinian, prupagala rnasiv in randul
cnoriasilor de prctutindcni in cursul sccolelor urmatoarc, continuata panro azi, a
dus la crori si mai mari dc eomporLamcnl ale oamcnilor, rnajori tatcn inccrcand sa
traiasca din plin asa-zisa un ica viala. Biscrica a cxclus trcptat aproapc roatc
tcxtclc, documcruclc ~ i celc 31 de cvanghclii apocri fc, nccon formc noii linii
dogmalicc trasatc. Cu Loala ccnzura impusa tcxtclor originalc. s-au mai pastrat
pc alocuri uncle rcfc riri ale lui lisus 1.1 reineamare (Evanghc lia lui loan [3, 18),
de ascmcn i afi rmatiilc lui Iisus dcsprc rclncamarca profctului llic in trupul lui
loan Botczatorul din Evanghclia lui Matci [ 11,1-1 si 17,1013 ), sau eelc spusc de
Iisus farisci lor, in lcgatura cu Iaptul ca cJ ar rna; fi lriiit odala pc parnam, inca
inai ntca parriarhului Avraarn [Evanghclia lui loan, 8,56-58) . Ahe pasajc bibliee
care aduc indi cii asupra reinearnarii : "lcremia" ( I,' ), "Cartca lntclepciunii" (2 ,5
~i 8,2U), "Canea lui Kohclct" (12,6), "Evanghclia lui Matci" (26,52),
"Evanghclia lui loan" (9,1 ' 3), "Epi stola lui Pavel catrc Filipcni" (2,6-7), "Epistola
sobomiceascn a lui Iacov" (3,6). De ascmcnea, in documcntclc nccanonicc
(apocrifc): "Evanghclia dupii Pistis Sophia", "Evanghclia lui Toma" s.a,
IL~
11 5
Buddhismul
Buddhismul , ca si hinduisrnu l, credc in cxisrcnta unci relatii stransc intrc
rcincamare ~i lcgea karmci, Sunt totusi numcroase ditcrcnte li'la de hinduism.
Privind conccptia clibcrarii, omul se poaic cliberu singur de lume ~i dc
su lcrin la. Terapia se bazcaza pc critica iluziilor legate de dorinla si pc renuntare:
ca propune un demers mai putin mistic. cal psihologic, Accentul nu este pus pc
tuziunca cu brahman, ci pe dctasarea care conduce la Nirvana. intcles ca 0
privatiune dc orice dorinla. ca un calm desa vii ~i l .
on-pcrmancn ta sullctului: continui tatca subiectului unum nu cste dcci,l
iluzic ~ i aparcnla. Nu se arc in vedcre ncrnurirca sutlctului. Sutlctul esic un llux,
o curgerc, 0 translormurc ncincctata, Doar curgcrea vietii pare sa asiguru continuitatea
rcincamarilor,
irvana: in budismul clasic cste delin il intr-o maniera neglllivil. EI nu cste
de tapt nimic, nu cstc un loc, eI exprima starca de cl iberarc, de non-dorinFI. Dar
anumite sec tc il vad ca pe locul dc bcatitudinc. dc fcricirc dcplina atmsa la
Sm r~ ilu l proccsului de cliberarc de catrc individul care a trccut printr-o scrie de
remcaman .
Al tc curentc dc giindirc:
Gnosliclsmul: cstc 0 ipolcza iudco-crcstma alcatuita din rnai multo
curcntc crestinc aparute in cursul cclui de-al doi lca secol dupa II rislos. Printrc
altcle, aceasra ipotcza airibuic lui Hristos tcoria dupa care loan Botezatorul ar Ii
lost !lie rcincarnat .
Cabala chraica: exista din vremca celui de-al doi lea S(,'C01dupa l lristos,
dar propasirca ei s-a laeul intre sec. 13-16. Este 0 tcosofic in lorma cbraica,
Cabalistii nu sunl 10li de acord asupra idcii de rcincamare. Sunt multc adaptari
succcsive. care dau impresia de a te gasi in litla unci cornpilari doctrinarc, in
care rcincarnarca i ~i joaca rolul in functie de problemelc care sc ivcsc in
consriinta populara.
Fllozofli modern l: Ideea dc reincarnarc a arras mull 0 scrie de li lozoli
modemi. Pcntru Lessing (1729-1781 ). accasta consutuic 0 ipoteza. pcntru
Arthur Schopcnhauer (1786-186U). ca cstc un element important al unci fi lozo fii
cxrrcm de pcsimistc (care ar pUlC<1 Ii prczcntata ca 0 fil ozofic a plictisclii),
Spl rilismul : Reincarnarea sc regA se~te in curentul spiritist al Ini Allan
Kardec ( 18 U~ - 1 869) . Intluenta sa a fost foartc marc in sec. 19 ~i sc mai pA strea z,~
inci rcmin isccn jc imponantc in Brazilia ~ i Filipine.
Rozt cru cienti: accast curcnt afirma, printre allele. cAreincarnarea nu cstc
un simplu (apt de credin!A. ci eeva sigur. ilceesibil C<1paciIA!ilor oculle ale
ini!iatului ~i ca orice liin!AeSle parle inlegranlAdin Dumnezeu (lerna care sc
regAse~le azi in eurenlul New I\ ge). C<1 doctrinA desprc rcinearnare este 0
expliC<1!ie el i c<~ mullmnitoare a nedrepta!ilor din aceaslA hnne; eArcincarnarea ~ i
legea de la cau z,~ la erecl sunt in perfeclAarmonie cu astrologia: cAHriSIOSa dal
uccn icilor s.~ i invA!AlUri dcspre rcineamare. dar c<~ Ie-a ponmcil sAnu vo rb easc.~
nimAnui despre aceaSla. de unde ar rc ie~i 0 ocu l~1re. 0 ascundere a eX iSlen!ei
rcincarnArii limp de 2UUU de an i.
11 6
BIBLIOGRAFI E
I. Brianc ianinov, Slantul lgnatie, Despre vedenii. duhuri si minuni,
Editura Sophia, Bucurcsti, 2002.
2. Brune, Francois, llristos si karma , Editura Univcrs Enciclopcdic,
Bucurcsti, 1997.
3. Ankcrbcrg, John & John Weldon. Realitatea despre viata dllfJli moarte,
Edi tura Agape, Fagaras, 1997.
-I. Ankcrbcrg, John & John Weldon. Realitatea despre astrologie, Editura
Agape, Fagiim~. 1997.
.
5. Bastovoi, Savatic, In cautarca aproapclui picrdut, Editura Marincasa,
a ra, _~OO~_ .
T1n11S0
6. Brune, Francois, A!orlii ne \'01'1>=, Editura Enciclopcdica, Bucurcsti, 199-1.
7. Harri son, Peter & Mary, Viata inainte de nastere, Editura Europol is,
Constanta, 1993.
3. Paraskcvaidis. mitrop. Hristodoulus, R(izboill/ impotriva satanei,
Editura Anastasia, Bucurcsti, 1993.
9. Novak. Adol f, Miscorea mrismaliai. Editura Lumina Lumii, Korntal, 1995.
10. Marler. John & Andrew Wermuth, Tinerii vremurilor de pe 1117//(j ,
Editura Sophia. Bucurcsti, 2002.
I I. Kcrnbach, Victor, Enigmetc miturilor astraie. Editura Albatros, Bucurcsii.
12. !lie Clcopa, arhirn, Despre vise $i vedenii, EdilW11Bunaves tire, Bacau, 199-1.
13. Fi laret, pro101ln, Crestinism si YUKa?
1-1. Cost ian. Dan, AdCl"(jrll/ despre l'uKa, Editura Valrni.
11 7
PREGATIREA U. ITATILOR
Strcsul a fost delinil in mod variat, Unii psihologi I-au descris ea liind
pre!ul purtMii ~i aciiunii haorice a corpului, in limp ee dictionarclc in general
asociaza acosta eu 0 istovirc (cpuizarc), ineordare sau lensiune a organismului
uman, U anumitA stare de incordarc (tcnsiunc) actioncaza ea un stimulenl ec
induce 0 cficicrua in activitatc (componamcnt), insa peste 0 anumita valoarc a
slMii de incordare, deasupra stimularii, aparc stresu l care. in accst caz, ducc la 0
slabire progrcsiva a rationarncntului, la rcactii nccontrolarc si , in fi nal, lipsa
logieii. Prcgatirca oameni lor pcntru razboi trebuie sa lie privila prin prisma
mcmincri i cficacitatii (de luptator) a aeestora, concomitcnt eu intarzicrca fazei in
care arc loe lipsa logieii, deei npari tia strcsului.
Tipuri de sires datorat luptei
I. Stresul acut al luptei
Se rcfcra la ceca ec sc inlampIii pc timpul actiuni propriu-zisc ~ i sc
manifesta prin doua moduri:
.. viclima cstc ca ~i paralizata ~i adcsca nu poatc vorbi, privcstc lix ~i
pare incapabila sa actionezc ~i sa raspunda normal , Accasta stare iI
indeamnii la fapte nccugctate cum ar f fuga din la!a inamieului
rcfuzul de a lupta sau chiar tcndinta de a se ascundc de inamic:
.. vicrima cvita S<~ analizeze si tuatia. s~ se conccntrczc asupra
clcmcntclor misiuni. furn izand informatii incomplete (dcsi vi talc)
dcspre si tuatii le inlalnile.
Accstc rezultatc eondue oamenii la luarca unor deeizii irationalc,
neconcordanta eu rc.1Ii t.11C.1 deoareee ei nu POI sau nu vor sA eonsiderc faptelc
rclcvanic, dcsi ei par eli actioncaza ealmi (eu sangc recc) ~i in mod logic
(rational). Uamenii pot cadea dintr-o stare de atenlie mari la intr-o stare lelargica
~i pot sii para eli nu sunt dispusi sa raeii nimie pentru apararca lor. Chiar ~i uncle
"eliviliili simple de la bordul navclor, ea de exemplu ~piilalul si curatcn ia puntii
pot scmana 11 ccva plictisitor, deranjant, inutil, In plus, accstc aClivilA!i
11 8
Combatcrca stresului
Intcracriunca dintrc conditia psihica ~i eea lizicii rezultii c.1 prima cerin ~l
penln! pregiitirea luplei astlel ea individul sa lie eorespunziilor din ambele
punete de vcdere. Mul!i marinari ambarcali sc bueurii de un slandard relaliv
ridieal al bunasliirii. Buna hrdnire estc un importanl faclor in clicienla lIclivita\ii
la navA, iusA esle neecsarA a eviden!A clarA a oamenilor obezi si
nccorespunziilori care nu sunt capabil i de propriul control asupra eonsumului dc
11 9
alimenrc sau asupra aspcciului fizic . lnir-o m~surn marc. hranirca suplimcntara
const ituic un refugiu al oamcnilor apasa]! de stres.
Elicicnlii si ~ l ii n lii in instruirc
Scopul cficicntci si st iintci in instruirc cstc ca prin programul dc instruire
sa sc reducii sfcra surprindcri i si nccunoastcri i, Din sian. doza de rise care
plancazii asupra victii oamcni lor si navclor crccaza circumstanta care plascazii
oamcnii sub un grad de sires. Instruirca individualatrnai putin) ~ i in special cca
colccriva - in echipii (in special) duce la crcsicrca convingcri i cii teama ~i strcsul
pot f diminuatc sau chiar combatutc,
Capacitatea Iiderului
Ex ista foartc multi factori care influcntcaza mai mult sau mai putin
capacitatca dc decizic si conduccrc a liderului. lndi fcrcnt de nivelul conduccri i,
trebuic a\111e in vedcre urmatoarelc aspcctc:
I. Cunoastcrca oamenilor - ponte constitui clcmcrnul principal al lidcrilor
in idcnti fi carca modlflcarilor componamcnralc ale subordonatilor marea!i de
Sires. lix ista intr-o miisura mai marc sau mai mica 0 evidenla diticultate care
sugereaza ea oamenii nu pot intotdeauna sa sc cornporte in eoneordanli, cu
Silualia ivita atunci cand sunt apiisali de sires, Un lider (comandaru) trebuic sa
manifestc disponibi litatc si rcsponsabilitatc lali, de rel1etii1e cc pot vcni de la
subordonati, sa poscdc cunostintc generate desprc comportarncntul oarnenilor
dorninati de sires.
2. Mcntincrca subordonatilor informa]i - tluxul de inforrnatic rcfcritor la
momcntul luptci, prccum si intcntiilc ultcrioarc alc inamicului sunt factori vita li
in mcntincrca moralului trupci. Accstca nu mai crccaza psihoza omului care
astcapta 5.1 sc Intamplc ccva fii ni sa stic, Momentelc de groaza daca sun I
oarccum anticipate pot fi trccute rnai usor,
3. Mcntincrca subordcnatilor impreuna(evitarca singuriila!ii. izolarii)
sistcmul regi mental din armata este cel mai bun cxcmplu in accst scns, prin
faptul ca oamcnii lupta mai binc, mai cficicnt atunei cand sc ana printrc prieteni.
Tovarasia de la bordul navei poate rcaliza 0 marc forta intr-un limp rclativ scurr.
Taria cxistcntci "inchisa in acciasi curie de otcl" ponte Ii slabi la (subminata) in
mod series de frccvcntclc transformari comportamcntatc ale oamcnilor,
-I . Mcntincrca unci ocupatii continue la subordonaii - inacrivitatca crcenzn
team~ . frje~ . Fieeare ar trcbui s~ sc obisnuiasca s~ practice aet i vi l~ ! i piinc de
scmni tlcatic, care s~ combau plictiscala ~i s~ domolcasca ~ i s~ alungc frica.
Mij loacele de I UpL~ de la bordul navclor permit cchipajclor sa dcsfasoarc eu
u~urin!a exerei!ii practice de alannare. anlrenamenle in vederea perlce! ion~ r i i
deprinderi lor in lulosirell aceslora. Exereiliile. ehiar de mieil anvergur:" pol
dcveni ulile, lulosiloare ~i pline de semni ficalii . cand se des la~oa rii inlr-un cadru
eat mai apropiat de relilitale.
120
121
Aceasu SC poate rea liza nurnai printr-o cooperate lula lil a tuturor lactorilor
dcciz ionali- mcdicul, modul de al imentarc, antrcnamcntul tl zic. Ar trcbui
introdus un program de educate a subordonatilor, care sa inceapii printr-o munca
de convingcrc a accstora, ea starca lor corcspunzatoarc (apIa pentru lupia)
dcpindc, in marc masurn, de diela. obicciuri , cxcrcitii fizice ~i vuinlil.
I'ri)leipalii factori cc pot dctcrmina reducerca nivelului de sires sunt:
I. Intclcpciunca in instruirc, In ciuda multor instrurncmc corcspunzatoarc
antrcnari i in mod realist (sau cal mai aproapc de rcal itatc) aparitia zgomotclor
produse de cxploz iilc provocaie ~ i controlatc, a fumultti , pot induce un anumit
nivcl al strcsului, desi pcricolul real lipscste.
Uu lizarca controlaui a si mulatoarclor de lupta contra ineendi ilor, gaurilor
de api, distrugerilor, cstc eea rnai bunil calc de create a situatiilor pcricu loasc,
dcsi sunt posibi lilA!i multi ple de crcare ~i a alter situati i limilAposibil de intalnit,
Combinarea cxerc itiilor de instruirc la useat cu eele dcsfasuratc la bordul
navclor poatc race foartc mult in sensul ca la aparitia unor situatii rcalc,
marinarii vor avca expcrienlil sulieientil pcntru " rezolva situatia, indi fcrcnt de
natura cr.
2. Coeziunca cchipajului. Estc un clement vital al succcsului in razboi ,
Cel mai marc cstc crodarca spiri tului de cchipa, care ducc la diminuarca
eficientei unor aeliviliili, rnarirca elortului de instruire, marirea duratei
aeliviIA!ii. Pcntru cvi tarca apari iici unor astfct de sjtuatii , trebuie luate lome
miisurile pcntru mcntincrca cocziunii eehipajelor.
3. Aspcctc ale comcnzii. In razboi, atentia membrilor cchipajclor V
" li
toealizatii caIre comandan t (de pillion, compnnic, bataliun ... de naval. Acosta
trcbuie , in mod dcoscbit, sA posedc 0 bogalA cxpcricnta din limp de pace. sil fie
obisnuii eu situati i inccnc, de tcama, intr-un cuvant, sa fi e obisnuit sa faca rata
strcsului, dcoarccc rcsponsabili tatca "cestui" cstc imensii. Sistcmul
responsabilitatii estc eelma i putemie sentiment simlil de uli leri i tincri allali la
eomanda unor subunilA!i (nave).
Ofitcrul
de comanda trcbuic sa "iba rezcrvc de forla
ncccsara actiunilor
in
extremis - adica atunci cand loti sc uita la cl, accsta lrebuie sii-i linistcasca din
priviri, s.~ cmane ineredere.
Un aspect dcloc neglijabil il constituic dicta corcspunzatoarc. Un somn
adccvat ~i mai ales cunoastcrca rnodului de a se rclaxa, chiar in pcrioadc foartc
scurtc. Arta somnului iepurcsc a losl gasili, toarte lolusiluare penlru mu lli.
TOlU~i. pclllru ealeva ore de odihnA eonlinuA. eomandanlUl lrebuie sA aibA
eapaeilall:.l s:i transrere prerogalivele s.lle oli!erului seeund, evidenl. eand
nivel ul ameninlari i pemlile. AeeaSla inseamnii c;i loli ofileri i seeunzi ar Irebui sa
tic pc deplin eapabi li sil laeil lalil situaliei de a prclua eumanda.
Un alt aspeel il eonstilUie legAtunl eo mand.~ - aeliune. Cei mai mulli
oameni vor sureri de un anumil sIres in ac!iune, fii rii sa sc aile in slare de ~oe .
Pierderea sensul ui limpului duee la perturbarea proccsului gandirii, i"r deeizi ile
~i huUiniri le in aeeSle silualii au de suleri!. Dc au-ca, eSle cscnlial ea ,
eomandanlul 'A rurnizeze ~i sA planilicc inten!iile ubordona!ilor. inaintel:.l
aee~t i a sa ae!ioneze.
122
Concluzli [male
Stresul poatc actiona ca un stimulcnt care imbun~ IA!e~ le cficicnt, ins~
suprastimulat cauzcaza eolaps(miieinare ncrvoasa plus cpuizarc fi zica), Ex ista
varia tc forme de sires cauzaic de Iactori fizici ~i psihiei care irucractioncaza
foartc bine. Oarncnii sunI dotali (inzcstraji), in mod variabil, eu capacitatca de a
rczi sta stresului, dar forta omului ponte Ii crodata in aile moduri, prineipalul
mod liind friea(teama) de surprindere, de neeunoscul, dcmoral izarca in fata
imaginilor si zgomotclor luptci, cpuizarca lizieii ~ i psihica,
Ex is,,~ eAi (mod~l iIA! i )prin care capacitaica oamcnilor de a rczi sta strcsului
poatc f i m bunntA! i t ~. lntclcpciunca ~i rcalismul in insuuirc 'unt lactori chcic, iar
un conduciilor bun devine faelorul vital, Expunerea gradata si controlata la
pcrieolc(in cadrul instruiri i) constituie 0 modalirate clicicnlii de a crea suportul
moral invingcrii strcsului,
Factorii principali care al'asii asupra compctcntei comandantului stint:
cunoasicrca subordonatilor, informarca eoreclii a accstora, cocziunca cehipajului
~i mentinerea permancntii II unci slari de ocupatic a accstora. Ei Irebuie sa aiba
ineredere in eehipament ~i tehnica mil iw~ , precum ~i eredinp in misiunca pc
care 0 au de indcplinit. Corcspondcnta ~i cunoastcrea situatiilor tamilii lor de
acasa constituic un element principal dc cornbatcrc a strcsului. Ex istcnta catorva
credintc rcligioase sunt de bun augur.
3. Prcsiunca strcsului la care cstc supus comandamul navci cstc imcnsa,
Ofitcrii de eomandii trebuic sii ~i imprime ritmul asa incat ei sa aiba rczcrvc de
1'0* ncccsarc unor situati : extreme, Planurilc lor ircbuic s.; lie binc conturatc,
iar intcntiilc lor transmisc clar subordunatilor, inainte ca ei sa piece la luplA.
Ofi tcrii sccunzi ar trcbni s~ fie permanent capabili s.~ ia comanda navclor pcntru
scurtc pcrioadc de limp.
Elcrncntul STRES estc cauzat ~i de cfectul cornportarncntului uman care
ar trebu i sil nu lic a~a greu de inleles, indiferent de nivelul la care se alia
individul .
BIBLIOGRAFI E
I. Gheorghe, Aradavoaicc, Stresul psihic ill lupta armata, Editura
Acadcmici de Inaltc Studii Mi litate, Bucurcsti, 1993.
2. Valentin, Arsenic, Cornel, Sarbu, Surprinderea ill lupta annatii, Editura
Mil itara, Bucurcsti, 1993.
3. Mircca, Cosma, Gestionorea stresului psihic de lupui, Editura Acadcmici
Fortclor Tcrcstrc, Bucurcsti,
-I . Mircca, Cosma, Benoni, Sfa rlog, Alcxandru, Rizcscu, Dictionar de
termenl specific! crizelor, Ediiura Acadcmic i Fortclor Tcrcstrc, Bucurcsti;
5. Dictionar de p itiologie sociala, Editura ~ lii n ! i li c<~ ~i Enciclopcdica,
Bucurcsti , 198 1.
6. Observatorulmilitar, Edituru MAp ,nr. II , 15,2 1, 2-1, 27 ~002 .
7. Gabriel Dulca, Fundamente psihologice ale luptei armate - Edilia a II-a,
Edi tura Univcrsitati! Nationalc de Apararc ..Caro l I", Bucurcsti, 2007.
123
1 2~
particulc fi zicc .matcrialc care sunt clc inscle punctc dc lumina condcnsata.In
afara de acesta exislii ~i aile eorpuri de lumina.din matcric mai subtila care nu
pot fi pcrccputc cu ochiul fizic, dar care au fost puse in cvidcnta
prin diferitc
125
126
bruiaj" produse de un grad inalt de stres neuropsihie sau de giinduri negative ale
propriei persoanc sau ale cclor din jur,
7. Pcrrnitc dctcrminarca ~i apoi clirninarca cfcctclor sccundarc ale
mcdicamcmclor sau ale unor vaccinuri.
Accstca sunt doar catcva din vastclc posibilita]! pc care lc ofera accst gcn
128
orgurusm pnn sernnc ~I srrnptomc,
o astlcl de aplicatic practica se poatc dczvolta de cxcmplu, pornind de la
o observatic pc care am facu t-o ehiar in cabinctul nostru in aproxirnativ eei 3 ani
de consultatii eu [MEDlS- BRT. Estc verba despre prcvcntia eaneerului!
Unul din eei mai importanti pararnctri musura]i de noi eu ajutorul
aparatului, cstc grudul de incarcarc al organisrnului cu cfcctclc campurilor de
bruiaj: prin accstca in!elegaud toate cncrgi ilc perverse din mcdiul nostru de
vialft. adica radiati i clccuomagncucc. radiatii ionizantc, campuri gcopatogcnc,
substaruc eu cfcci toxic: dar ~i cncrgia degajata de gandirca ncgativd ale propriei
persoane S.1U ale cclor din jur. Accst paramctru se masoarii pc 0 scars de patru
grade, gr. [ fi ind eel mai mie, iar gr. [V Iiind maxim. Pc langa accsta un al l
pararnctru imponam cste gradul de incarcarc psihocrnotionala sau gradut de
sues ncuropsi hic, care poate Ii dc la 0 scario dc la gr. lla gr. V, S-a constauu pc
un 101dc aprox imativ 600 dc pcrsoanc care au fost tCSl.1tC , cio tOli eci care au
prezcntat un grad al campurilor de bruiaj mai marc de II ~i 0 lncarcarc
prihocmoiionala mai inallio dc gr. II avcau polaritatc 1~11 s.~ , adieio anumiti
aminoacizi din structura unor organc si-au schimbat spinul dc rotatie dc la
dextrogirt normal) la levogir (grcsit), Iapt care duce in limp la aparitia
oncoprotcinclor, preeursorii eclulclor ncoplazice. outatca accstei metodc si
beneliciu l ei cstc acela eio pc IflOgio taptul ea dctcctcaza ucestc lucruri, arc
pcsibi li tatea ca prin biorczonunta ~ i lerapia de inductie s{o .Jndrcptc" spinul de
rota tic al arninoacizi lor ~i Impreuna cu remedii homcopaticc pcrsonalizare s{o
scada campuri lc de bruiaj ~i gradul de strcs, ceca ee ducc implicit la
impicdicarca aparitici cclulclor atipiee in organism. Dcsigur cii vern continua
accstc obscrvatii ~i vom e1abora si nistc studi i statist icc, pcntru cio considcram cii
poate Ii un marc ca~ lig pcntru urnanitatc dczvoharca unci astfcl de melode de
prcvcntic,
o aha aplicatic practica cxtrcm de irnponarna cstc faptu l ea aparatul poate
dctccta cu marc prccizic agcntii patogcni ~i in special prczcnta virusurilor in
organism ~ i ehiar imr-un anurnit organ sau !esul pc care il invcstigam , ceca ee
prin rnctodclc clasicc de laborator cstc foartc difi cil ~i eostisitor , Desigur c:i
liind 0 metoda calitativa , putem scmnala prezcnta sau abscnta unui anumit
microorganism, element ehimie, toxi na, alergen .etc : dar nu putcm da detalii
dcspre eanl ilatca a~s lora , lliei a\'and supremalia dozarile din laboratoml elllsie,
Dc ascmcnca metoda poalc descric un proccs bioch imie c.1rc sc intamplio la un
momenl dal intr-un IC 'ut ( cx. anaboli 'm sau eatllbolism .dc difcritc gradc , in
mcdiu alealin sau acid. cu prcdominan!a sislcmului simpal ic sau parasimpatic ),
poatc sio scmnalczc p rc z~n !a sau nu a c" lcu lilor sau chiou a lumori lor. dar nu
pOllte da informali i despre dimensiuni sau forme: penlru aeeslca liind neccsare
invesligali i imagislicc cum ar Ii eeograf. lomograJ: RMN.
ea 0 eoneluzie se poale alirma er, aceastio noua meloda de diagnoslie ~i
tratament prin biorezonanla, vine s{o completeze in mod lerieit melodele ~i
129
In inchcicrc voi prczenta cateva din eele mai reccntc cazuri rczolvate
unc le ch iar spcctaculos in cabinctut nostru, care nc-au incurajat sA credem in
cficicnta ~i viabilitatca mctodei .
I. Pacicnt 1.1. de 50 de ani, se prez int.~ la cabinet pcntru 0 ncvra lgic de
trigcmcn , instalata in urma cu aprox imativ 3 ani. dupa 0 operatic de sept nazal.
Simptomatologic em cxtrcm de zgornotoasa ~i impresionanUi : dureri
insuportabilc pc truicctul nervului tri gcrncn, care implicau dintii ~i urcchilc,
insomnii
, , stare dc ncrvozitate accentuata.
In urma invcstigatici s-a detectat prezcnta virusului Epstein-Barr in
structurilc ncrvului trigcmcn , accst Iapt ducfind la starca de iritarc a nervului ~i
in consccinta Ia simptomatologia acuzara.
Dupa 2 luni de tratarncnt eu nozod de virus E.B. ~ i remedii homcopatiee
indicate de aparat ca tiind eompatibile eu pacicruul , combinate eu scdintc de
biorczonan ta, aeesta s-a vindccat,
2. Pacicnta R.V. de 36 de an i , se prczinta la cabinet eu un abdomen
crescut in velum , tulburari de tranzit intestinal ~i crarnpc abdominaIe cxtrcm de
intense, nclcgatc de alimcntatie sau aile cauzc, dureri musculare ~ i 0 stare de
astcnic marcata.
pnraztu.
130
The importance of commercial negotiations has grown lip in ,11(: sam" lime with 'Iu:
g,.uwlh of /he inlcl.-{."Y.'11CCS lx.'/'tI,;'('1l national ,'conumic.'i. Along. with IJu: development of ,IJ(:
analyses fur m.'go/illl;un pI'U(\'SJ. appear n"U' questions to whic'h the sd(' nlifica/{l' n:.H.'{U"CI,
have to m1Swer.
Is the protonegotlation a distinc! phase vI m:guliOlivn.'i?
llow longer clues the prUlun.?gulintiun phase em/lire in a norma! commercia!
m:gulimiunt
t low ej}iciell(,." is the protonegotiotion in the negotialion framework
IC)U'0I1 1'i
the
132
satistaccrca intcrcsului comun si avantajul rcciproc al parti lor. Practic cstc dificil
de dcl im itat negocierca propri-zisa, ca moment, intrucat accasta depinde de
timpul si cadrul ncgocierilor care au loc, cat si de tipul obicciutui ncgocierii, F~1
apare mai evident atunci cand cci doi pancncri nu se cunosc sau cand obicctul
ncgocierii cstc nou pcntru una din patti, In oricc C<1Z, sc poatc considers ca
ncgocierca propriu-zisa inccpe atunci cand partilc iau loc la masa
trauuivclor, cunoscand care le sum intercselc fata de obicctul ncgocicrii ,
Protoncgoclerea
In afara negocierilor, care prcsupun intalnirca unor rcprczcntanti autorizati
ai partilor, avand 0 ordine de zi si 0 procedure stabil ita in eomun in vcdcrea
atingerii unui obicci iv sub forma unui acord scris, ex ista intrc parti 0 activitatc
pcrmancnta de acomodarc tacita si de armonizarc a atitudinilor. Absenta unui
cadru format si organizat ne impiedica ';'1 nnm im accst gcn de activitatc,
"negocicri", Faptul ea ele au trasaturi lc de baza ale ncgocierilor ne sugcrcaza
introduccrca tcrmcnului de "protoncgocicri",
Proroncgocicrilc constau intr-un act unilarcrnl ee cstc 111<11 drept scmnal, de
catrc partile intcresate, Scmnalul cstc dcsci frat, intcrprctat si comcnrat de C<11re
partca ce sc simtc vizata . Aslfcl se ponte ajunge la 0 intclcgcrc lara un acord
formal si tim. ca ncuociatori i sa sc Ii inlaln it.
Protoncgo cierilc raman utile in special in zona actiunilor curcntc si
de proporti i mai mici , Ele insa nu sc pol substitui cfortului ncgocicrilor lormalc
care sunt supusc unui ansarnblu de principi i si prin insasi initierea lor cxprirna 0
alirmare a vointci comunc de a ajungc la un rezultat, Dupa inchcicrca aeestor
pasi se poatc afirma ca odata eu primul scmnal lavorabil primit din partea
agcntilor vizati, se ponte trccc la urrnatoarca faza, aeeca a prcncgocicri lor.
133
I~
ncgocicrc.
135
136
137
BIBLIOGRAFIE
I. Pro f.Dr.Alexandru Puiu, "Management in afacerilc economicc
Intcrnationalc", Ed. Independenla Eeonomiea, 1992.
2. Prof.Dr, Toma Georgescu, Prof.Dr.Gheorghe Caraiaui, "Managcmcntul
negoeierii afaeerilor - Uzante, Protocol", Editura Luminalcx, 2003.
3. Mireea Malita, "Teoria si practica ncgocicrilor", Editura l'olitica, 1972.
OkD. E.:unomiiL A c~m ~ J~ SruJii F.'UIk>mi,-: liu, ur ~~ lj. r:n~-J.in(, CA aJ SC F.l..,ttoo'\,..c anica SA
Ploicsti.
138
T1MPUL VISULUI
Horia VERTAS'
Adrian MAJ R ..
"~ nJIIIJu;t
139
dirui chip memoria noastrn recent~ nu-l poate deslusi, Ast fel adesea vedem in vis
pcrsoane nccunoscute ccrcului nostru existential apropiat, care vorbesc si sc poarta
1:1111 iIiar.
ldeile, giindurik, cunceptele grupate in mesaje verbale ~i uneori gesturi tree
baricrele temporalc in variate dircctii,
Timpul visului , a~a cum este descris de mitologie, legende, basrne 'au de
experiente martuiriste, este spatiul de inliiln ire a mai multor trasee care
inrersecteaza destinul fiecaruia dintre noi,
Despre cei care mor in somn se spune, din folclor piina in literatura de
spccia litatc, ca sunt cei mai fericiti . Astfel s-a spus ~i de Octavianus Augustus, care
a murit a~a cum si-a dorit si s-a rugat neincetat zeilor: in sornn. Si ponte visfind, De
aceea a IOSI supranumit ..Cel Fericit". A muri in somn este cea mai u~oarn d l~ lorie
de treccre a suflctului, cea mai candida separate a acestuia de spatiul existential
recent. Timpul visului estompeaz; atecrele ~i reduce simturile la mininum.
Din punct de vedere al lizid i cuantice ~i postcuantice, visele fac parte din
domeniul metafizic, al reali"'lii in l1i~ ura le . al spatiului cu mai mull de trei
lIimensiuni,
Forta care opcreaza aici este cea tahionica, una din cele mai subtile dar ~i cea
mai penetmnta dintre forte le existcnte in universurile care se intersccteaza ~i dau ~i
realitatea desl1l~u rat~ a lizicii particulelor atomicc ~i a timpului prezent.
In vis noi putcm accede la orice limp istoric, caci eel biologic nu exista
Incepand eu a patra dimensiune, de aiei incolo existmd un "glisando" in orice
directie, in orice orizont de usteptare sau de prernonitie inclusiv materializari
tahionicc instantancc,
Fizica cuantica arc dclini!ii ~ i pentru aceste particule numite tahioni care
rezulta din ciocnirea unei coarde vibrante cu 0 m in igaur~ neagra, dar totodata ea
este ernanata in mod continuu de fiecare liintii. [J].Se pare ci' intreaga capacitate a
sisremului nerves central este folosita. dar nu de noi si credem c~ fiecare individ
este raspunzator de ceca ce se intiimpla cu astri, din intregul univers. Miturile ne
vorbesc foarte liumos de stelele care sc nasc odalii cu noi, cresc si apoi dispar in
neantul preeum p~ m:i ntenii cand ple ac~ "aca~"la Tat~1 Ceresco
Mireea Eliade in scrierile lui de tinerete vorbe~ le de modul cum se poale
accede in mod con~ti ent in l<lrdmul visul ui ~i obliniind din acea parte de lume mai
mulle inv~!~turi ~i in!depciuni, cu condi!ia s~ lim preg~li! i intd cctual, dar ~i moral
pcntru a~ a ceva. Bariem cauZ<lliliitii nu poale Ii lrecutii de oricine. cste necesar un
istoric personal cu anumite valen!e, cu 0 anumila cantit"te de ) um i n ~ care nu poale
Ii int:ilnit~ pc Ioate drumurik.[4]
Ar Ii roarle bine ca acest tiir,im care esle similar cu "cc"lallii lumc" s,i lie
accesat de oamenii care au alins un anumil nivd de dezvollare moml~ s~ lie
1-10
precum cela!~n i i Republicii ideate a lui Platen, care aveau lumina colxmita in
mintile ~i in inimilc lor prin BINE. ADEV,.{R fi FRUMOS.[Sj
Din piical~ e greu de crezut ca al i. in societatea postmoderna unde exis!<i
foarte multe meade lntre vicii ~i virtuti, ar exista 0 societate in stare Sa gestioneze
pcntru bincle ci si pentru binele celor care tr:iiesc ~i sc nutresc din bunatatea
pamantlllui . visele ~i campurile tahionice in totalitatea lor.
Daca ne gandim bine putem gasi totusi 0 astfel de societate can: pentru noi e
totusi ca incxistenta ~i nu se intcrsecteaza cu nici unu l din vectorii mnnagementului
nostru dezastruos care nu duee nicaieri. Aceasta este societatea allata de 60.000 de
ani in cpoca de pialra a aboringienilor din Australia care isi gestionenza cu
obstinatie timpul lor propriu : tirnpul viselor.
CO:\lCLUZII
Ar Ii multe concluzii dupa cele cateva randur] mai mult insiiilate, din
hra na spirituals. In loc sii construirn punli. noi ridiciim ziduri cu care ne fe rim de
ceilalti, ne ferirn de noi insine si nu diim voie luminii. Il uxului de foloni sii ne
inunde ~ i sa ne scoalil din mocirla in can: am intrat,
Cu anumite nise tahionice se pot expcrimenra vecinat,.ti de dincolo de
bariera eauzalitii!ii, dincolo de timpul CU care sunrem obi~ nu il i , pentru a intrelJiri ~ i
aile posibilitali. mult mai atotcuprinzatoare din domeniul holistic. (6)
Exist" insii ~i revers ul medaliei, Cand acccsul ar Ii nclimitat ~ i nediferenti nt
~i rehnica tahionicil ar incilpea pe mamile celor care condue azi lumea, ignorand
orice urma de moralitare ~i un cinism ncmarginit, dnd acestc noutiiti vor devcni
anne care vor ducc la ultirnul salt cuantic al omenirii, saltul spre exitus.
Noi lasam la latitudineu liedlruia modu l de in!e kgere a ceea ce sa expllS aici
cat ~i in luemrca "Cealalta rcalitatc" prezenlata aici de cei doi aUlori. Bunavointa
exista pentnt anmnite sug~st i i penlru a putea porni ~i pe alte carari ne~l iu te ~ i
ascunse de la lacerca lumii. d~ acea bariera a cauzalitillii. pe nu 0 pUlem tmvcrsa cu
nici un chip.
141
BIBLIOGRAFIE
I. Adrian Majuru. Legenda Khazaro. Editura Caligraf Design. Bucuresti,
2.
3.
4.
5.
6.
2007.
Ismail Kadare, SII!jb"$ul de I" paknulviselor. Editura Humanitas, 2007.
Charles Seife, Zero : Biogrofla unei ide! periculoase, Editura Humanitas,
Bueuresti, 2007.
Mircea Eliade, Romanul udolescemului miop. Editura Minerva.
Bucuresu, 1989.
Plat on, Republica. Editul"d Antet XX, Bucuresti, 2005.
Horia Vertan, Lucian Istode, Fortele universale, it/Iefl/elilllli cu
(lrt,r. univ.dr. i~. A\-..:kmu TC'hnid t.fiI iurl , Hu..'urqli, ('-n\liI: hp\'("".&n~mu .fP
'C"'r\'t'~tt"t dr_ In~(u.Iul :\atit"n:t1 de:' Mc.'d~:ina L~~l. la "Min.a Mintl'\i..-i" thh.ut\'~i. t."lnli l ~llTIujtIJlI.~)'aht"" .I:" 1II
142
. tlextmdcr lJ.
G""rit.~('h
rellular biu!ugy. The paper presents the g("u:.'I15 ani! the main featwes elf his ,ht.'u,)' vi the
vectorial biological fietd. This t!u,:ury iii viewed as uppust.:d to tiu: molecularist-reductionlst
vislon in biological sciences.
rcduqionista, Nco-darwinistii din vrcrnca noaslr.i nu mai considcra cii celc care
sufcrii mutatii ~ i cvolucaza sunt organismelc ~i speciilc, ci doar gcnclc. Mai
mull. toiul se cxp lica sau tinde sA se expl iee in biologic - in conformitatc, parc.~.
cu un program epi stcmologic dinaintc stabili t ~i umiat cu oarba tcnacitate - prin
recursul cxclusivi st la gene ~i la ,\ DN, la 0 "nUL '-and-bolls molecular
chemistry". "Today' s biology, dominated by the molecular approach deve loped
iincc about 19-10, is suff ocated by an immense amount of experimental data on
molecular aspects of biological functions which present an extremely
fragmented view of the living state, Thc very success of this approach is now
becoming biology's greatest enemy.. .", remarca bio fizicianul german Marco
Bischof [ (J. lar in alia parte. acelasi auior ati rrna abrupt: "Bio logy has lost the
wholeness ofl ite, il' not lite itsel f from its view" [2, p. 17J.
o consccinta a viziunii excesiv fragmcntatc a rcductioni smului genct icomolccularist pare sa fie accca eft organismul viu ca intreg. co sistem ce este mal
/III/It dl!ait SI//II{/ P(irl ilor sale, a disparut ca obicct principal dc studiu,
pouivindu-sc zicala: "nu se mai vcdc padurca din pricina copacilor",
Cornpozi tia chimicii ~ i rcactiilc biochirnicc (oricat dc complcxc si alarn bicaic)
nu pol e1 ucida dccat partial modul in care un organism viu i~i dobandcstc ~ i i~i
mcntinc forma, organizarca spccifica ~i intcgralitatca: in consccinta, muhc din
cnigmele re lative la importantc proccse biologicc precum cmbriogcncza,
morfogeneza sau rcgcnerarca [esuiuri lor nu sum dcsci frabi le doar prin actiunca
gcnelor. Sii (U3m un singur cxcrnplu: asn-numitul blastcm dc regenerate, cc sc
formcaza la locul lcziunii aumci cand cstc amputai, sii ziccm, piciorul unci
salamandrc (amli bian care arc capacitatca de rcgcncrare :1 mcmbrelor sau a
cozi i), Blastemul de regenerate csic 0 masAdin eel ule primitive, nedifcrcntiatc,
omogene ~ i ncspccializate (in c.~) pcntru functii spccificc (dar avand potcrqinlul
genetic de a se spccializa in orice lip de cclula), din care. ulterior, prin
complcxclc proccsc de regencrare lisularA. se formcaza un nou picior, Pcntru a
se lonna !esuluri lc noului picior, in cclulclc blastemicc e ncvoic sA fie activate
143
anumitc gene ~ i rcprcsatc allele. De unde ~i cum "stiu" accstc celule care gene
trcbuic represatc ~ i care gene ircbuic activate? La nivcl microfizic, atomii a, b. e
.... din mo lcculclc i\, H, C .. . "stiu", imr-un anume fel, eA trcbuic :;,~ participc
la formarea unui pieior ~i nu a unci cozi . ~ i nu numai atat: ei trcbuic sA "stie"
unde sAformcze oasele, muschii ~i ncrvii, De uncle vi n accsic informatii? Cam la
fel stau lucrurilc si in cm briogcncza. Cine "spunc" i\ DN-ului sA se "ex prime"
intr-un mod care :;,~ duca la fo rmarca unui organism eu 0 organizare 'pa!iaIA
anume'! "Jocu l" rcactiilor biochimicc, oricat de fascinant ~i acaparator ar Ii , nu
pare eil poate furniza un raspuns pc deplin satisllicalor. (Pcntru eei aeapara\i de
main-strcam-ul " ~l i i n lei olieia le" e mai confortabil, "mai curn intc" ~i mai
"productiv" ca ast tel de intrebari si, lie ignoratc,..).
2. Atunci cand, in 200 1, a fost anunlala de sava r~i rca descilrarii genomulu i
urnan, Craig Venter (care a comribuit cscntial la accasta marc rcalizarc a
genetieii molccu larc) afi rma ea, acurn, pentru a intclcgc viata "il should be
considered a different (presumably, non-chemical) level of organization" (dupa
[3]). Daca am Ii malitiosi, am putca spune ea Venier indeamnii la "rcinvcntarca
rotii", caci, pc de 0 parte, idcca cxistcntci unui nivcl non-chirnic de organizarc
(preseurtat NCLO) la organismclor vii preeum ~i variaiclc dezvoltari
conccptualc pomiud de la ca au 0 vcchc traditic in biologic. traditio ocuhata de
dogmele rcducjionist-molccularistc. iar pc de aha parte, "with the growing
dissatisfaction about the rcductionisr, mo lecular-genetic approach 10 biology the
number of those who develop il~d support an entirely different kind of
biophysics is inercasing""[-I, p. 2]. In fapt, 0 noun biofi zica presupune 0 nOlla
biologic, pe care unii autori nu se 'liese '- 0 dcnumcasca .. mpramolccular
biology" (5), "the other side of mo lecu lar biology" (6), "nonmolccular biology"
[7Jsau chiar asa: "a new biology" lSI.
In general, adjcctivul "non-chimic" din si ruagma "nivc l non-chim ic de
organizarc" poate Ii intclcs in doua fcturi: lie caractcrizand princi piul mctafizic
cc s-ur alia la fundamentul vietii (preeum entelchia postulata de Ilans Driesch,
ori elanul vital prezumat de lIenri Bergson), lie dcsemnand 0 rcalitate liziea
necorporala de gcnu l cc;mp, supraiaccnta sau subiaccn ta chimismului si
)14
)15
J ~6
Intr-o lucrarc
publicata in
191 2 ("'Dic
Vcrcrbuug als
Vcrwirklichungsvorgang", BIOLOGISCHE ZEl\'TRALBLAIT., 22, 458-1 86),
Gurwusch inccrca S<~ formulcze critcri ile implicarii unui factor supracc tu lar
ordonator in proccsclc bio-morfogcncticc. EI avansa ipoteza e~ "the
determination of developmenta l late of an embryonic pan by a mpra-ccltu lar
ordering principle would be more probable than its determination by the
attributes of the individual clements (cell s) if: I) the dcpendenee between cell
properties and their posit ions with respect to a common set of coordinates is
precise and mathematically simple; 2) a gradual increase of the regularity and in
the precision of the arrangement of the cells is observed within the course of
development: 3) the outlines of a pan or a whole embryo can be formulated
mathematically more precisely than the shape and the arrangements of its
(interna l) parts" [9), Lucrarca rcspcctiva era prima in care Gurwitsch introducca
explicit conccptul de "camp" ca factor ordonator supracclular ee guvcrncaza
"soarta" eelulelor vii. EI dcscmna (in limba germans) accst camp prin
sintagrnclc Kr(lji/eid (camp in care sc cxcrcita 0 fOl\ii) sau Gescheherf eld (camp
in care cvcnimcntclc, procesele se produe intr-o manierii intcgrata, coordonata).
Urmatorul pas in programul de ccrcctarc gurwitsehian a fost meut in
lucrarca din anul 191 4 ("Der vererlungsmechanisms der Form", W. ROUX'
ARCHIV FOR DI E ENTWICKU GSMECHAl\'IK, 39, 516) refe ritoare la
morfoucneza
ereierului de rech in . "Here Gurwi tsch documents his most
..
successfill histological demonstration ofa 'law' thai seems to be universal for all
epithel ial morphogenesis: in the epithel ial layers destined to change their shape,
the long axis of the nuelei (and, as became evident later, the latera l cell wall s as
well) arc ori ented perpendicularly not 10 the transient surface of the layer, but 10
that to be established some time later (S<1y, atlcr several hours of further
development). Gurwitsch 'poke of this phenomenon as 'prognostic nuclear
orientation' and considered it as evidence for the ex istence within a space
uirrounding the embryo of a field of force with its equipotential surfacets)
coinciding with the configuration to be reached eventual ly by the embryon ic
parts/layers during morphogenesis, The synonim for this surface ti eld of force
was 'dynamica lly preformed morphac' . The epithelial layer was situated. in a
manner of speaking, in a Kratl fc ld the intensity of which stood in an inverse
relationship to the di stance between the cells invol ved and thc surface of the
force effec t (Gurwitsch, 191 4). This thcn was a true field construction
permitting predictions related not only 10 the orientation of the nuelei, but also 10
the relative rates of the cell movements and the relative orientation of the cell
axis in different regions of the brain" [9].
Activitatca ~l i in lifieii Iaborioasa a lui A. G. Gurwitsch a fost inrrcrupta de
izbucnirca primului razboi mondial ~i a rcvolutici din 191 7, el rcluandu-si
munca de ccrcciarc in 191 9, in laboratoarclc Univcrsitatii
din
Sim
feropol
)17
5. De la dcscopcrirca radiatiilor mi togenetice ~i p.ina la inceputul cclui deal doilca razboi mondial, sc va dcdica aproape in cxclusiviuu c studicrii accstora,
abandonand practic continuarca conccptualizarii tcorici campuri lor biologiee.
"But, he always kept it in mind - prccizcaza prof. Bcloussov. The apparent
involvement of molecular events in the processes of mitogenetic radiation
gradually convinced him that the principles of mpra-molccular ordering 'hould
also be extended to this level as well [9J. In lucrari de la ineeputul anilor 1930
preeum ~i intr-un ve lum dcsprc bazcle histologicc ale biologici [11), Gurwitsch
dczvolra ideea ea "[the] ordered structure at a molecular level is lar from a
thermodynamic equil ibrium . He called these urucrurcs ' non-equilibrium
molecular constellations' (NEMC) and interpreted the data from some of his
laboratorv experiments on mitogenetic radiation (...) as evidence lor the
existence of EMC" [9J. In terminologia aCluala din teoria sistcrnclor autoorgnnizatc, EMC - considerate de Gurwitsch ca tactori csentiaf in gcneza ~ i
ordonarca "elcmcntclur" (subsistcmelor) dintr-un sistcrn vi u - . nu rcprczinta
altccva decal aeele structuri disipativc [dissipative structw'es) care ating stari
stationare [stea'(I'states] determinate de eehi libre dinamicc, adica de proccsc
indcpartate din punet de vcdcrc tcrmodinamic de punetul de eehi libru (v. de
pilda, [13 D. Si in accasta privinla. Gurwi tsch poatc f considcrat un precursor.
101revine asupra ehestiunii carnpuri lc biologiee in anii plini de vieisitudini
ai eelui de-aI doilca razboi mondial ~ i claborcaza 0 vcrsiunc modificata ~i
inchcgata a teoriei sale. publicaia sub forma unci ear!i in li mba rusii in anul 19././
[1 ./), a carci versiune franccza datcaza din 19./7 [ 15). Tot in anul 19./7 aparc ~i
ultima lui lucrarc antuma dcsprc campul biologic [16]. Dupa razboi, Gurwitseh
t18
150
lSI
BIB LlOGRAFI g
I. M. Bischof - "The Hi story of Biologica l Holism and Field Theories in thc
1h
152
15)
MANURF.A
Recovery "~r pUlling 1Iu: hanclf" is archety pal. ince 11K' old times these successes
U'('fl.' mentioned into ,11,' socred or profane m.,,-tf. II ;J .'tcJ "cal the human capoci(r 10 receive
CIlf."g)' f rom a universal source anel 10 m U I'(' it OK-YlY when ' it is nt"IT.um:r 10 b<! used.
OIl /C'UtltL'$ n:garding people w" h imprUl'('tl ur recovered illness (1"(' scored. 111t' scientific
explanations Clrf missing II('clIrH(.' there is .Hill nul set lip a /('dmulugy oble and to weird , ami
IV cherk 11u.'
experiments.
mtrc oamcrn.
Nu cstc important aici sa ,mi lAm ce numc au prirnit de-a lungul tirnpului
diferitele mctodc de dirijare ~ i aplicare a rnainilor pe trupurilc fi intclor care
avcau nevoie de accst lip de tratamcnt, pcntru ca aici vrcrn doar sii supuncm
analizci oamenilor de ~tiinla un set de experimente si rczuhatclc lor.
Credent eii cstc ti mpul sa nc dcbarasam de orgol iul "inla ielalii" in accst
domcniu, ~ i sa cream proiectc dcschlse in care sa poata interveni eu cxplicati i
oamenii de ~ liin!a din difcritc dornenii ale cercctarii, carora sa Ie punem la
dispozitie experimentcle ~i rezultatclc noastrc, fi ind dispusi tot odata, sa Ie
rcfaccm ~ i sA Ie .J nrcgistram" in prczenta lor ~i a aparatclor pc care Ie fo loscsc,
in scopul cvidcnticrii matcrialc a accstor fenornene evident benefice dar in c.~
ncclucidaic.
Ar trcbui sa mai aratarn rnetodologia eomuna de "punere a rnainilor".
Acest gesl nu se I:, ce la int,irnp lare. M.iin ile se a~a zA pe ("enl,.ii sail cclllalele
151
155
AI dollcs experiment:
156
Al treilca experiment:
Un om 101 care lin toartc mull sc opera in str~in~ la te. 101 peste 2000 de
kilomctri, M-a sunat $i rni-a spus ora la care incepe operatia, limind coni $i de
fusul orar. Facuscm prcparativele de rigoarc. Haria Europci, harta lari i
respective. haria orasului cu localizurca spitalului in care sc alia eel ee urma sa
tic opcrat, Dc data accasta pcntru eli era 0 distanla alat de mare am tolosit si
dircctionarca cncrgici cu palmcle pe harta, Am transpirat putcmic, am vizual izat
AI patrulca experiment.
I.a slTif$ iml anului trccut colcga mea M.B. era extrem de a b~tut~ . Am
inrrcbat-o ee se in tfim p l~ $i mi-a povcsut dcspre e~lc l u l ei $i 'uferin!a pc care 0
arc. M-am holiini l pc Joe sa-i aj ut calelul. Am invatat-o ee lrebuie sil laca. Mi-a
pus 101 dispozitic 0 harlii par(iala a Bucurcstiu lui, eu zona in care locuieste
indicandu-mi cu un punet mare albastru locul exact al apartarncntului sau, l-am
cxplicat procedure pc care 0 voi aplica pentru ea era foartc important ea sa
in\elellga eu precizic lucrurilc.
Eu am ramas la scrvi ciu, pentru eli ca cunostea exact loeulunde ma allam.
M.B. a plccat aeasii. Dupa ee rn-a contactat tclcfonic la ora 19.55. la om 20.00
am inceput transmitcrca fluxului energetic pcntru calcl. fo losind maini lc ci C'I 0
prclungire a mfiinilor mcle. Transrnisia am Jacut-o [inand rnainilc dcasupra har(ii
$i conccntrand fluxul pe punctul albastru de pc harta. imaginandu-mi chipul ci $i
mai ales partca supcrioara a capului unde se ana al 7-lca ccntru energetic
princ ipal.
Totul a durat 5 minute, M-am tcrnut pcntru catcl, Mfi iniJc mi sc
incalziserii foartc mull. practic imi ardeau palmclc $i m-arn gfindi l ca accnsta
rcactic ..tcrmodinamic:i .. ar plltca gcnera un eJcel neeontroJal asupra subicctului.
(am dallclefon $i am intrebato ce lace Mutzica. Domlea deja din timJlul
transmisiei. Eram sigurn e~ am reu$it s~- I resL1bilese.
157
se hraneasca}.
lntr-o asemenea perioada plin de sllferitlll; pentru Mutzlca [inceputul lui
noiembrie 20(7). dllfX; 4 zile de la dcclansarea crizei. alii
nXIII'S
la metoda de
tratament a doamnei MMM ime/'{'Sald la rtindu! sail de acest nou tip de experiment.
Alii ciintat si 11111 lipl;l'i l 0 IUII'/d CII amplasamentului blocului, pe care alii
inmdnat-o Dnei MMM si i-am furnizat explicatii allldlllllllile (descriere} legale
de amplasamentul apartamentului ill bloc $i a cameret ill cadrul
apartamentului. Alii stabilit $i ora (orele 20.(0) la care 1'0 11I f ace /e.<IIII, precum
$i durata acestuia. de 5 minut. Dna MMM III-a lnstrnit si mi-a explicat CIIIII
trebuia Sll procedez In tr-o atare suuatie. 1.(/ ora 19.55 ne-alll contactat telefonic
pentru a fi p r eglllile SII lncepem p ro cedure la o/'{/ 10.00.
l-am asezat p MlIlZiccI . ell lIIullll otemie pe 0 port CIJ pulpa sllingll ill sus.
La ora 10.00 alii al/nurat palmeh: $i te-am asezat ostfel SII POI acoperi
zona operata.
3 or e. S-a trczit.
S~{/ ridicat singur si. spre uimirea mea, flirt; ajutor tJ siirit sus in pat (o siir;turii
eli h,d"illlea de 45 CIII). Isi revenise complet.
Aspcctclc prczcntatc mai sus rcprczinta 0 parte din cxpcricntelc mcle.
Spcr Col intr-o zi sa Ie pot cxptica stiintific, Acurn trcizcci de ani nu sr iam nimie
dcspre toatc accstc lueruri. Am Jacm numeroase cursuri eu diferi!i ..maestri..
romani sau straini, am chit mi i de pagini de fi lozofi c, mcdicina, isroric a
~I i in!e lo r sau rcli gi ilor, etc., iar in ultima \'reme m3 oeup de fi zie3. Toate aeesle
aetivil3!i sunl in afara profesiei mele. d;lI sunI mai mult dec.it un ..hobby",
Atunei cand benefieiem de bue,1L1 de paine pc care 0 man c.~m , hr3nindu-ne,
nu ne g;indim 101 lehnologia ap l ie aL~ pentru oblinerea paini i, Ace la~i lueru este
158
159
Tb e bt'g illllin}:
(EI .Fj.
,h.m
i1
lItoJlr h
Tho si..: } \.~m .I\U;.1,", thus, th." I' mf trip" 10 Ib." h. l1piti11 onJ </ :J."1Ii "p.td 2-"1
fhi> tJdW("a / lrl!(lIrrIot'II. Th, } ./III 1"1" ,(, ,"'hrlll . "JUlI{",.,m:l,\, hNrl Jl ~i(l,(~.
f:/.1I .J l',rt lJ/()(J,"1. lIti'llJh. l/{rdlty
J I-il.'d J:rt. ,",.\ lJ<l/ .~I'iflirl( tI' '' /J. g\ r""tY.'r' /''r:l(iJl J it N W',C. ",/\1 JJo1>et.>,t;;. I" i' I/I,/V?\'( ''!I"'' I'il In.!IJ,l.frWI ,'" ('1111,,,( I~' bi( I1I'f(>
b u.,
P'''''
hitfolry .
In Orient, mii dc ani s-au dczvoltat tehnicile dc recuperate si echi librare energetics
(Rciki.Qigong.Zcn.etc), Din sccolul XX in Occident sc dczvolta lizictcrapia. to l 0
tchn ica de rccupcrmc si cchil ibrarc encrgetica. Dar dcsprc ce energic cste yorba in accste
forme de tratamen t? Starca cnergetica a structurilor celulare estc tinta lor. Sornnul, eel
pe care organismul ne obliga sa-l faccrn in fi ccarc zi, este pcrioada biologica dcdicata
rccupcrari i starii cncrgcticc a structuri lor cclularc . Cind cstc corcspunzator, ne trczim
plini de vi ta litatc gala sa luam din nou viata de aeolo de unde am lasat-o cind nc-arn dus
la culcarc, Dar eind somnul nu vine...Viata devine un chin si in scurr li mp lot felul de
boli despre care credeam ca Ie pOL avca doar ccilahi, ne napadcsc. Orienlalii stiu
lucrurilc accstca de mii de ani si au invcntat tOI fclu l de tchnici de rccupcrare si
eehilibrare cucrgctica. Xoi, europenii, ponte le-arn stint, dar le-arn uitat de mull . Acum
Ie redcscoperim si nu ne vine sa eredem cit de imponaruc sunt si cit de putina atcntic learn acordat, Ceca cc intuitia asiatica a pus pc primul plan in starca de sanalate , noi a
trcbuit sa deseoperim eereetind viaia inti ma a cclulelor biologicc, Dar sa inccrcam sa
intclcgcm meeanismele hiologiee dcclansatc in organism de tchnicilc orientale de
reeuperarc si cchil ibrarc cncrgctica. Un nux de radiatic ctcctromagnctica de frccvcruc
cxtrcm de joasc general de si uemul nerves central in perioadele de relaxare sau
mcditat ic (asa numita stare alfa), lavorizeaza la nivclul struciurilor celularc atingcrca
unci stari cncrgctice inalte. Spcctrul energetic caractcristic sistcmutui Iizic consuiuit de
celula biologics csic in domcniul ELF(Extrcmcly Low Frequency), Ca ctectc irnediate,
sc observe 0 dinamizare a schimburilor prin membrana cclulara si a proccsclor
cnzimaticc din intcriorul cclulei. Accstca due la un metabol ism mai activ care este insotit
dc intcnsifi carca cm isici radiatici clcctromagncticc generate dc proccscle fizico chimice
ce dclincse activitatea biologics cclulara. Una din proprietati lc dctinitorii ale accstei
radiatii cstc cocrcnta, caracteristica cmblcmatica a radiatiei dc tip LASER. Aecst aspect
rcmareabil a fost stabi lit in anii 'SO ai scco lului trccut de un eoleetiv de eereelalori
eondus de F. A. Popp si W. Nagl . In aeeeasi perioada incepe sa eapele eonlur din cc in
cc lIlai clar raplul ea struelurile biol ogiee sunt insotite de 0 malriee inlormalional;l eu
caraeler hologratie. eare asigura eoordonarea genezei si evolulia maleriei ,ii. Luerari lc
doelonllui Karl Pribmm eu rererinta la or~an iz arca sislelllului nervos eenlml si ale
160
Ii zicianului David Bohm, w ag atcntia asupra accstui subicct la mij locul anilor '60.
Sccolul XX a inscmnat si 0 crcsicrca uriasa a posibiliuuilor tchno logicc. Inccrcari lc
occiden tale inccputc inca din sccolul XIX de a patrundc experimental in lumca
medicinci orientale. au 1~1CUt ca sistcmul energetic indian bazat pc chakrc ci t si cel
chinczcsc al mcridianclor, sa capctc in sccolul XX concrercic, adica corespondenta cu
li ziologia occidentala. Acurn putcm spunc foarte elar ca 0 stare energetics
corcspunzatoarc dar si cchilibrata a organismulu i, asia inscmnind primre allclc anumite
valori spcci licc alc potcntia lului de membrana la nivcl celular, cu corcspondenta in
starea chakrclor si a circulatiei Qi oriental, cstc carucrerisrica de baza a stari i de sanatate.
Fizi ologic vorbind, starca de sanatatc cstc insotita de un fond radiativ electromagnetic
cocrenl corespunzator, cc tace ca holograma clcctromagnctica gcnerata de matrices
in formationu la sa aiba un contrast sulicicnt de putcrnic pcntru a asigura buna coordonarc
in plan electromagnetic a proccsclor fizico chimicc cc dcfincse materia vic. Pleeind dc la
accstc premise, mcdicina sccolului XXI sc ana in pragul unci rcvolutii de proportii care
va lace ca tchnicilc de rccuperarc si cchilibrare cncrgctica sa dcvina prineipalelc
mijloacc de tratamcnt, insotitc evident de fondul nutritional care sa asigure dctoxificrca
si rcmincralizarca organ ismului biologic. Pri mii pasi ai accstci rcvolutii au fost deja
facuti in sccolul uccut, Astfcl in 1930 aparc uparatul de fiziotcrapic american Diapulsc,
iar dupa razboi , Vasile Robcseu dcschidc cpoca tcrapici ELF (Extremely Low
Frequency) cu Magnctodiaflux-ul. Practicata in statiunile balncoclimatcricc, s-a dovcdit
a fi la fc l dc valoroasa in mcntincrca stari i dc sanatatc a romanilor ca si tchnicilc
orientale pcruru asiatici, Prin actiunca cimpului electromagnetic asupra suucrurilor
biologicc. sc activcaza schimburilc prin membrana cclulara si sc inicnsi fi ca
mciabolismul, Sc inrarcstc sistemul imunitar, Apare un rcglaj hormonal. Datorita
cndorli nclor siarca psihica CSIC mai relaxara, sc rcglcaza ciclul circadian, CIC. Terapia
ELF a dat mari satisfactii in afcct iuni lc rcumatismalc, ncuropsihicc, cardiovascularc,
rcspirarori i, digestive, endocrine, ginccologicc, scchclc posuraummicc, etc, Teate
acestca sunt con ti rmatc de studiilc Iacutc in taw noastra de cmincnti spccialisti printre
carc prof dr. Tr. Dinculescu, prot, dr, Jitariu, dr. A. Macclariu, dr. Ana Maria Zirra, dr,
e. Stoicnescu, dr, D. Constantinescu, si verificatc ulterior pc plan mondial in cadrul unor
prestigioasc univcrsitati din intreaga lumc. Acum la inceput de milcniu, Spiridus-ul ,
uparatul dc lizioterapie care incape intr-o cutie de chibriluri, vine sa puna la dispozitie
lempiH ELF Heasa, seUlind bolnHvul de drumurilc si programari lc incrente tmlamenlelor
elHsicc. Durcri le HrtieulHre. HrtritH, ostcoporoza. Hfeetiuni le cardiovHseulHre, eireulHlia
sHnguina dcfieitHm, tllibumrilc endoerinomclaboliee, disfllneti ilc sexllalc, afeeliunilc
gineeologiee, dHr si diabcllll, boala socict'llilor post industriHle, pOLdeveni Hminlirc.
161
BIBLJOGRAFIE
I. AIkins Peter, de Paula Julio, Physical Chem istry, Ox ford University Press,2002,
2, Cclan Eugen, Materia vic si radiatiilc, Ed, Stiintillca si cnciclopcdica, 1985.
3, Cremo Michael A., Human Devolution, Bhaktivedanda Book Publ . Inc" 2003,
4. Gerber Richard, Vibrational Medicine, Edi tura Elit, 2005,
5, Guyton Arthur c., Hall John E"Texlbook of Medica l Physiology, Elsevier
Ine.2006.
6. Pollard Thomas D., Earnshow William C., Cell Biology, Elsevier Inc" 2004.
7. Seto A, Kusaka C, Nakazato S, ct al. Detection of extraordinary large biomagnetic field strength from human hand. Acupuncture and Electro-Therapeutics
Research International Journal. 1992: 17:75-94.
8. Talbot Michael, Holographic Universe, Harper Coll ins Publ.Inc., 199 1.
9. Zimmerman J. Laying-on-of -hands healing and therapeutic touch: a testable
theory, BEMI Currents, Journal of the BioElcclroMagnetics Insti tute, 1990: 2: 8-17.
162
-.
ICULITA
Alcxandru PAP"
Ana Beatrice
1'h(' artlcle summarizes flu.' system ufilruid energetic practices. Their fH t ' ieods 10 the
(''11t:rgetk hormunlzotion 0/ 111(.' human being. Therefore. the human bt'ing fan oltttlin
remarcoble slu'n's es in ulljie/cb' v.{tlC'lbj(\'.
Practicilc cncrgcticc ale druizi lor - conducaiori i spiritual] ai vcchi lor cclti,
formcaza un sistcm de cxcrcitii, vcritabilc ritualuri, bazat pc 0 fi lozofic proprie.
Praeticarca sistcmul ui urmarcstc I' valori fi carca potcntialclor latcnlc Hie
fiintci umanc in vcdcrca atingcrii unci slari de sanatatc spirituala, psihica si
liziea cxcclcnta.
Sistcrnc urmarind in linii mari acclcasi obicctivc cum sum Qi-gong si
YOgH. sunt cunoscutc si sc practica pc SCHra rclativ IHrga in multo din larile
lumii. Qi-gong mai Hies in tara de origine: China, spre deosebire de YOgH putin
cunoscuta in lam de origine: India.
Sisternul de cxerci tii cnergcticc 1I1e druizi lor cste nccunoscut in
majoritarea tari Jor lumii. EI H fost pracucat iu secret de-a lungul seeolclor
tnmsmi tandu-se doar in cadrul unor ramiIii, de la lliia la liu. A cxistat
convingcrca ca incalcarca accstci proccduri poatc atragc dupa sine ncnoroeiri
mario SoH crezut mull tirnp c;i invala lurilc druizilor s-au picrdut in ncgura
ti mpurilor, in realitate, sistcmul de cxercitii cnergcticc druidc sc pracricn si
astaz], in mod discrct, in uncle fam il ii irlandczc, Accstia cunosc ci rca 100 de
ritur] din cornponcnia sistcmului ,
Ciitcva date despre druizi.
Druizii lI U tost conducatorii spiritual i ai celtilor in calitatc dc preoti,
Icgiuitori, vi ndccatori, astrologi, clarvazaiori ...
Druizii au dilcrit mu ll dc contcmporanii lor prin intelepciune, stare
perfects de sanalalc, Iongcvitntc ic~ illi mull din comun ~ i printr-un bagaj
cxtraordinar de cunostintc dintr-o multitudinc de domcnii.
[n irlandeza vcchc druid inscmna supcrintelcpt,
In cadrul lriburilor cclticc druizii HU dctinut aproapc 1011 tc pozitiilc
importantc, mrA 'n aplirA in prim plan in ca liiatc dc conducatori. TO lU~ i
conducatorii crau infl ucnta]] in mod hou rator de druizi, lie in mod direct prin
sfaturi, lie in mod insidios sub lomla de pro tetii SliU oraeole.
Druizii avcau prcgMirc atotcuprinzntoarc ~i 0 ..SClC" continua de noi
cunostin]c,
163
propru,
165
166
167
BIBLIOGRAFI E
I. Chadwick N. - ..The Druids", Cardif, 1996.
[')Q(ror ingm<r. burCOll li1 premiilor Aclkkmicj Rl.'moU'k:' . Cenuul de k'f'JPii .;QlJlpl<m."f1~ 1\" ~v ila ,
('siholog Ccnnul de t,,"t3pii ..:on\p","nk"ntar~ Somavita,
168
Lcs changements climatiques. d(.ll(:nnirn.;" s par teph('~lI uml'n(: lit' n.:fhuu.Di.menl glu[,,,I.
unl des Yf!pi:rnf.ssiuns .sur /0 Sf.~lIri,tJ (j rfh'hd/f: globale (,./ p1:lI\wII Sf.' cunstltner. ,; lung
tenne, dans un probll:ltti' majeur fit: .'iecuril(; nationale. 11.'1 peuvent offccter /0 siuuulon
geo.fl l"(1u}giqlle regiona! {comme par exemple, /0 JiOll l;<.;"e septenuionale du Canada) et
determiner line intensifirotinn tie la cCHIl/H?tition intem atlonale 1'01"- l 'occes GU\' ressources,
ce qui pew genel-e,' des CtJlljlit.'i .
A lung 1(:""1(: . la /H.'nacf: representee par les changements climatiques pcut DIV;,. lin
impact beaucoup pius desmetif que celui du tcrroristne intemationol. Dans ce (,CJ/lU:.WC. le
"tile des forces armdes connaitra nne ev olution. passaru de to perspective trminionnelle tit: /a
(lr.lji.'n.'il.' flu territoire cI fit: fa sUIH,t:rtlinf.'le natlunale (i l 'accemuotlo des missions dt!
p ,vl f.'CI;un clvlle ft,k:s interventions en ('liS de catastrophe nlllmx:lle) " I ii /",:lablis.\'('ff'l.'nl fit! Ia
s('C"r;le des ressources vitales (l 'ea, 10 nourriture ('I l 'm erg ie) , LA slnbilil': au niveau
nationo), regiunal el intem ationa! flepemlra fie In copaciu: fltS gouvernement de gber iJ
lung ten ne I 'acres do res Il.'SJum'f('S,
Si 10 principale menace est acourt terme ,.epn?sentee par Ja diminution des ressources
em:"getiqlleJ et par 10 concurrence qui existe pour l 'acces celles-ci, long lame (25 - 100
am). if yo lo pauibi/iu: (/" ,k:dandt(."u:nl des gucrres tk' /'('0",' dum les impliC(lf;U115
depasseront Ie cadre n:J:iu"al"
I. COi'\TEXT
!.bfl"lrirl in f~,..,.;ti uni lor dintn. rompoocntelc sale" ..k' fiJl' t,,,i e.,t,y"i II<JhI'lIIi (\'olri""li.ol cncrgici cmid d,,'
Sl.':ltc:, Crtlpfli vulcanee. \'oll1:ll1:l p.1tolmctn lttr cebuah ai 1'5~ tu lui l sau ..tt.~rni iJ'l1r')/" )f,.,~ni. n:':I1.Il l;a ~i din
:K1iviUtlk uman~ (scllimbal.....1 t:ompu7jti\'i almvs(\,f\,j 1.' 3 Ullnat'\ a t:1\'$f\"rii ,,:vl)l:\" [Dlk-i ~al\' k>t cu d~"l &- k'1:i
oonstilUcnli ga7Q ~ ai .lltmosf..ycj ata! natulllli_cal si anlropi.,: i, ..:arc abwrb ~i t\"IT\il rJJialia infran.' it.:J, Ga7\-Ic
":u C(<<I Jc 5\'f''\ ~1l1 1: J io:.: kJul do: ":llrOOn 0 :" metanul (C II~I. (lx i.lul ':1I1l,:~ (l S ll":O), hiJtQf}U(J\('1 rburi l,,'
po."flluoroc:llburit,: (I'rc.). h('x.:alluorud &0 "li u l f (S F~I .
5;1U
1I1FC."
169
at\' d im\; . Varial i il~ }>I: r,,"1nk'1l iCU11 :iUn l cUIIVM:'U I.:
un punct in care rcsursclc ncccsare conscrvArii unor condi tii de vialA dezirabile
devin insuficicntc, in socicu ti lc umane sunt indusc disfunctii majore.
,. u
niw l global. lii\unl ~' ~ i "'Oicwil.: ;t:iUCL1t... ~ h imb:1nkJr diflU;t~ l.' \'ur Ii ~'\:hi\' al~'Itf~ ..:u (J p i ~'f\kf\' ~Iluala
Intn: 5-Zt1'. din I)Ik. tn sdlimb. cQ.!ltwilc aq iunilor .,Ie l\oJUCCI'(' a cmis.iilor de gale I.:U lo."f"XI de s-..'f'~ Si 'de
~ l i l\.)l~- ('\'iu rii unui impa\c nuxim ,al ~h iml,JrilQ r , limati,,- ar pu t~'".l fi l imilal... ~ I ('> Ilin PIBuJ gJcXtol1.
, S im u15n l... IC.1Ii:r.J.le at ,hknl~' fIlt"\klc :lr31i JI(~n.T1~~ wIle ,ht~'li te s"cnani. wd scmn:l!uJ "(lmun ... "k lie
inc.al7.il\' a diml.'i. Chi31 Jac:i C UII"\:'l1lt:i~ .1I ~31dol' cu d~'(;[ & :k"cl 1M: \'a stabi ll1~. lbturila in ~'1\i l.'i s.iit,mului
li O
"Suprarila permanent I n~t.a 13 s-a JiminUJI in ZOO? . : u 2.\'. (alJ de rccordul a nterior, inr~"g isua t in ZOO; , De
a..~"Il ,~.a, in ull imii ::0 M ani. !41p101fJ\oZI :m:tidl p,,'rmJn<fll inghC10lY S-.lU r(' lr~.: u 41r .. iar )Utlsim:'.l m..'\I tc II
gh('lil ,.~ hll u.~ 1.:1 JLlflUI.;)!, (&,. 1.1 3 1:1 1.5 m..,ln ) )I.'OU1Cblkk ( i;I~rd. C('I'.:.;oli!l.lr b ('<nlru llt;1li l.l IUIII~'
c..'t"'til i ~tiinti f)C < 101m F.:m'" ~ i JvnJollatot al pregramului ...urcp....JJl Damv..:ks J.... Obk't\':if\':1 An':licii.
" Caleta ~LK iar~ din \..-stul Antall;lid i. de rn:triRX"a GfC<'nlanJ..:i ri scll sJ se 1-Y1Ibu~asd dup;l Ct' m~ll ik sale
\w introl in pfl.'\'s &- Il'1'ir(' ..lin '~U7~ l("mpcroiI Ulil riJ i(lI!C.
If> Urm.:lll: .:I 3O:~"i l<i So1IUa(ii. in pn--.I~'nt . ('xi,.1.i un ~0I11 gU~"' IIU ItlI.l1 bl finn em' Now 7-4..... I.:aI\J3 ,...:1 .:ang.1j.:a1 s.i
pn:ia pc-pul3lia ill sul~-i Tu\'aJu. ca ut"nUJ1.' a ct.... .,~Ti i lIi\'dului apd vr Vl: ..-.ulului ~ Jisp:u i ~l.'i insuki in J>I.", waJa
urmlloore.
171
In 1I1'Opa, numai in vara anului 2003 au dispann 10% din ghelarii din
I\lpi iar in riimul actua l, lrei sfcnuri din ghctarii Elveliei se VOl' topi pima in
2050.
o
modificarea tipologiei precipltatiilor
Dcsi eanlitii\ile de prccipitatii la nivcl global VOl' crcstc, sc VOl' inrcgistra
mari difcrcnticri rcgionalc, De ascmcnca, va crcstc ampl itudinca ~ i frccvcnta
prccipitati ilor extreme, datoriui cvaporarii crcscutc a apci occanicc, si va crcstc
frccvcnta sccctclor, din cauza tcmpcraturilor ridicatc ~ i cvaporarilor care nu VOl'
putca fi compensate de volumul prcc ipitatii lor.
172
'
173
Elcctc econornicc
ell efcct al inundatii lor si 111pcrioadclor indclungatc de scceta vor avca loc
pierderi economice insemnate in agriculwl'ti. transptnturi. alimentarea ell
energie. gospodarirea apelor. slillaW/e si gospodarii.
Dc ascmcnca, vvr crestc costurile legate de nfacerca Iocuintelor si
infrastrucnuii dis/ruse de inundatii si alte dczastre naturale (sccctc, tom ndc,
viituri), refaeerca ~i lmbunatatircn lucriirilor destinate protcctici zonci de li teral,
proicctarca unor sisteme care sa fo loscasca cornbustibil i altcrnativi in locul celor
traditionali, bazati pc rcsturi fosile (petrol).
Un all clement important il poate eonstitui modificarea varfului de
sarcina energetic, ca 1II'/JllJl'e (l modiflciirii ritmului diurn de activitate.
Efeete importante sc vor rcsimu ~ i asupra faunei ~i Ilorci. Este de a~ tept~ l
ea uncle specii care nu se pVI adapta la temperaturi marl $i sealii sii dlspartl. In
schimb, POL aparea speeii care SUI1l spccificc zonelor tropieale.
Impactul schi mbarilor climatice asupra pMurilor din Romania poatc
conduce la scdderea considerabild a productivlt/uii plldurilor datorita crcstcrii
tcmpcraturilor ~i scaderf volumnlui prccipi tatiilor. De a 'cmcnca, modifi cnrltc
prcconizare dc tcmpcramra ~i prccipiiatii vor duec la modificarea perioadelor de
I'Cge/alie ~i la dcplasarea liniilor de dcrnarcatic dintre piiduri ~i paj isti.
Efectelc probabilc 1I1c modi liciirilor in volumul prccipitati itur ~i III
cvaporari lor prcfigureaza 0 diminuare a capaciuuii de productie a sistemelor
energetice care aula baz utilizarea apei (sursclc hidroclcctrice ~i nuclearc), 0
dcpendenlii miirilii dc rcsurscle cncrgetice provcnitc din import sau din sursc
alternative ~i rcduccrca sursclor de apii potabila.
Efecte socialc
Schimbarca rcgimului cl imatic la nivclul Romiiniei va pcrmitc aparitia
l/Iwr noi boll. caracteristice altor zone climaticc, cum ar Ii eelc tropicale sau
[orme agravante ale bolilor anotimpului rece.
Va avea loc 0 modiflcare a ritmului vietii, C<I urmarc a sehimbiirilor
climaticc diurnc sau intrc anorimpuri. Discorf ortul termic, fenomenele
meteorologice extreme, pierderea bunurilor in urma evenimentelor
meteorologice vor conduce la instalarea unci slliri de lIesigliralllii ill rdndu!
comunitatilor locale, complctata de afisarea neincrederii [ala de capacitiitile
administratiei locale sau nationale de a reduce cfectele mani festate,
In uncle situa\ii sc vor lnregistra afectiuni fizice ale populatiei care 1'01'
depII$i capaci/Illile sanitate locale de tratore.
BIBLIOGRAFIE
.Stratcgia nationala a Romanici privind schirnbari lc elimatice 2005 2007", Ministcrul Mediului si Gospodarii Apclor, iulie 2005
.Planul national de actiune privind schimbiirile elimatice - 2005 - 2007",
Ministerul Mcdiului ~i Gospodarii Apclor, 2005
Administratia Naucnala dc Meteorologic, ....'Ww.inmh.ro
"Mediul in Europa - A patra cvaluarc", Agcntia Europcana de Mcdiu,
Bclgrad, 2007, www.cea.europa.cu
.Starca mcdiului in Europa ~i pcrspcctiva pc 2005", Agcntia Europeans
dc Mcdiu,
!illP:!lrC[!orts.eca.cu.im/stalc_of....cnvironmcnUe[!ort_2005_IL
.Vulncrabilitatca ~i adnptarca la schi mbarilc climaticc din Europa",
briefing al Agcntici Europene de Mcdiu, 2005
"A I patrulca
rapon: schimbari elimaticc
2007". Grupul
intcrguvcrnamcnral al cxpcrtilor 0 U in schimbarilc clirnaiicc, W\\W i cc eh
Raportul Stern "The Economics of Cl imate Change", 30.1 0.2006,
www .hm-trell ~ury .gov .lIk lindellendent review ~
Damoclcs
Programul european
(Developing Artie Model ing and
Observing Capabilities lor Long-term Environmental Studies) de obscrvare a
Arctici i, www .damocles-eu .or~
Ban Ki-Moon, Sccretaru l Gcncral al Ol'iU. discurs la conterinta de la Bali
privind schimbarilc cl imaticc, 12.12.2007
John Reid, "Water Wars: Cl imate change may spark confl ict", The
Independent, 28.02.2006
Rapid Climate Change, Centml Britanie de Oceanografie din
Southampton, www.noe.soton.ae.ukJrallid/raJllilll!m
MUliu\'I\l! AJili:irii.
M in i~h.'1'U1 AJ,\lJarii.
li 5
There is 1." \';dl,,71<"I." If) susp..-ct thut (I human Ih:allh risk n.mld existfrvm ..-sposure to
4'1..'(-tromc'1!"'''/;CjitM.
Exponential development of Ilk, rudioelectronic appJi.'utiu1ZS - il1d"di,,~
"s/A'duJ{,,. mvbih- ('()nlmun;n l1;"m und electro-hous..huM ulilirh's hits I..'ad /()
continuously increase vI risk factors for the pnJj;:.J,.JiunaJ lind residentiul exposure. \dlh
'hI,,"harm/ill ('//i..'('/S v" human vrgcmi:u/;un.
SwrtinK from 'hI! exiJIJ""i! datu. found till nln f in lhe liten unre (pllfli'ulmty
(..,....bral tumors fo r the funs IJ.f mobtl ('ummUnkalilJrJ. tfl:lJ,:iml."r prI.Y4J<"' (l '. troubtes IJ.f
memories.
t!tl ~) We:"
tried makt! u vriticul nnulysis u{ them und 1!.'iw bli,fiht!,J thi! cld w n
mechuntsmts}, by ph.r~'icul dtll ;:n:nCt:.1 between the thermal 1.1/'xl.1 and Ih.: n:SlHum('t"
t:.lli!('/,~ . so ('(Illc!d "the! ",i"dul" eJ!i?,:t" ofmicrowuves.
I:'\TROO UCF.R E
La ora actuala, exista date in Iiterarura de speeial itate care atesta taptul
ca expunerca la cimpurile elccrromagnetice reprezinta un factor de rise
pcntru sanatatc.
Dezvoltutea exponentiala a aplicatiilor radioelectronice, in special
telcfonia mobila si utilitarile domotice, au dctcrminat cresterca continua a
factorilor de rise pentru expunerea protesionala si rezidentiala, avind efeete
sociale nefaste.
Pornind de la datele gasite in literatum, (in special cele care citcaza
rumorile cerebrate ale fanilor teletoniei mobile. cazurile de Alzheimer
prococe, turburari de memorie si ale procesului de invatare, etc.], am
1i6
...'t
...
t
Ii7
;\( ECA~I SM E L E
FIZICE ALE
I ~TERA CTI EI
l\lICROUSDELOR
CU SISTEMELE BIOLOGI CE
de ecuatia :
't .
0'1'. , I
ax'
..
..
..
.,
"
ax'
Daca
K~ =
k' - k -
li 8
un nurnar nnagmar
"" - j -J K'
,
k'
U i\lA ~ E
Fricke.
In general. daca se asimi leaza tesuturi le biologice cu o suspensic de
celule, sferice sail cilindrice, inrr-un mediu diluat, se poate aplica modelul
electric echlvalent pentru tesuturl, mndelul lui Fricke ( tlg. I) constituit
dintr-o capacitate C. reprezcruind contributia rnembranei, 0 rezistenta R,.
corespunzind f~lci intracelulare a mernbranei si 0 rezistenta R. pentru fala
extracelulara membranara.
..
I te
1i9
UII
UII
180
...
. .....'"
Fig, 3. Curbc de absorbtic
- K' si dispersie - K" in cazul
tesutului adi pes si usus.
..
Efectele netermiee ale MU au lost cereetate in nhimii ani. atit ill vivo,
cit ill situ, pe sisterne eelulare excitablle si pe cord. sau ill vitro pe lien'
sclatlc si percneu , ca si pe cord perfuzat de broasca ( Rana eseulaenra).
181
L" "
""
~'"ln
...
--
11,...".,
u ,. . . ......
Cit,
01 U
$1t" M
182
183
COJkm tk 8 klIiLh:a. r:t..'uILllc::J de M..'<1iI.'ina. Cniw rsillica "l'iru t-.b KtfC"'"\l- Hucur.. ~ti. ld . 07.:!270j ()??
("R1.1i I: l1orlnOJI'pr1siu y.dxxl.I:om
ClIlc'th Ii:- Ri<lliti.'lI. i=....ulu ll'.. til," Mlo"did nll, Uni\'C"Jf;iu1&"1I "Fieu M..iorescu" n l1~ urC'~1 i . IC' I . 0 72 ~70%l)l) .
e-mail: 1I\ l r ina llpno(~ )'ahl "".l . ~l.nl
IS-!
The mobile phone is an emission-reception device with small dimensions. Accun ling to
ifs stamlard. the transmisslo if ejfecllialed within a /"tmge <J/ 453 - //;OO Mil:. The nutiation
olltpUI if variable 01111 maiJJ ~r depends an the communication channel's S/OIWi. as "the mobile
phone Is " 14.' mal" statlon ", Ihls meaning thot as higher is 1/1(,' signal {II Ilk: reccptio place. as
lower is the radiation outpu! ofth m" bile plume.
) Tcrmic
2 Non-termic sau informational.
Efcctul termic
Nu cstc cazul sa cxplicam sensu) accstuia. Putc]i sa-l obscrva]i daca vcti
punc 0 gaina in cuptorul cu microundc, iar peste ccva limp veli scoatc msncarca
gata. Aprox imativ acclasi cfccl il arc ~ i irudicrca produsa de tclcfonul mobi l.
Acest lucru CSIC usor de obscrvat prin vizualizarca computcrizata a campului
electromagnetic.
Trebuic sa mai line!i eont ~ i de Iaptul c.i antcna, cca mai importanui sursa
de iradicrc a telcfonu lui mobil, se ana Ia 0 dislanla
dc 35 ccntimcui de crcicr,
186
187
188
189
This paper refers to one of /!J(! exira sensorial rapabilitles ulthf. human being. with
applicotions ill lite locotization oj J(}Im.~ material targ('/s cliss;mlllalfc ' umk tg'YJlI1ut. o the
surfoce v'-in the air space.
190
inrcgisrratc indcobsrc de "gen era l i~ti " eu spccia lizari cxrrascnzorialc multiple,
ins.~ insulieient consolidate din punet de vedcrc tcorctic ~i practic,
Sub raponul proccsari i subconstientc a darclor ~i vitczci de propagate a
impul sului tclcpatic, biodctcctia ponte Ii inclusa in aria paradoxurilor fi ziei i
cuanricc, avand cnun] contradictoriu dar demonstrabil , totodata, Un operator psi
corcspunzator anircnat poate detccta cvasi-instnntancu ~ i [inte din spatiul
191
192
RIRLJOGRA FI F.
I. Miirula, AI., Nastasc, I.G., Biosinergetica , Ed. Conphis, 2003.
2. Constantin, Dumitru, lme/il:ellla materie), Ed. Tcora, 1992.
3. Mamulas, loan, Consideraiii (ISUp m conceptelor de bioenergie $i
bioellergetictJ. I.uerarc prezcntata in cadrul Scsiunii anualc de comunicari
~t ii n !i fiee eu participate intrenationala Strategii XXI2006, organi zata de
Un ivcrsitatca Nationala de Apiircre "Carol I".
-I. Arghircscu, Marius, Proprieuuile de convector energetic ale
organismului subiectilor psihokinetici. Lucrarc prezenlatii in cadrul Sesiunii
annale de comunicari ~li i n l iliee cu participate intrenaliona la Strategii XXI2006,
organiwta de Univcrsitatea Nalionala de Aparere "Carol I".
5. Birgaoanu, Eugcn, Stiiri/e creierului. I/o/ism. Stlmulare alternative.
Lucrarc prelentata in cadrul Scsiunii anualc de eornunicari ~l i i n l i liee cu
participate intrcnalionala Strategii XXI2006, organil llla de Universitatea
Nationala de Apiircrc "Carol I".
6. Rudan, Vasi le, Supersimntri. Rev, Independent nr. -1912006: 50/2006:
51/2006.
7. Rudan, Vasile, Dincolo de imposibil. Rev. Independent nr. 55/2006.
8. Rudan, Vasile. Localizarea lime/or strategice prin mijloace
cxtrasenzorlale. Lucrarc prczcntata in cadrul Sesiunii anualc de comunicari
stiinti flcc eu participarc intrcnationala Strategii XX12007, organizata de
Univcrsitatca Nationala de Aparcrc "Carol I".
kkp.3l ic('.
( \\.....'W .l:\'IIl1ulbio.so.ro)
193
Ctn,:,, Liri
lIi(l(l)(,fg.:liu .
lIu.:wq:li,
The tbeory vfp hysin tl .,'an ",m preceded rllt! theo ry of the: / () r$i IJ1J interuvtivns. Upon Iris
time. Newto USt, 1 ,1,, term "ether ", dc'li",,,)! 1/ us HIt ('/(1..:\1;( ' medium Irh,'1\.' II( '/ ;Wlll' theforces ot '
ultradic.m between bodies. The uncient treaties, Vl!das {around 4000 b. C.). nlt!lIthm fir.: l!XiSIl!nn:
~r 1I primary' super-metter Jrum lI'hich till is born und III whkh all return. WI.- ("(In see a
n ,rrf?spcJlk/l?".r e between these concepts. 11re churucteristics of \',h'UUm determine its self-
This m..~ f;um n Ul not be noticed as th.. ~'UTII 0/ ,hI.' /NJil i\\' churges
is rt.lUu! M th sum vI /hI! neg"I"' )! d wrgf!J. wkJ Iv the If!/i Tutti/ian ~r elements co rresponds u
19-1
propn u-zis.
6 Viteza de riisp:indire cstc practic de ordinul clipei, din orice punct
al Universului p:ina in orice punet al acestuia,
7 Acest cnmp are propri~ta,i de natura inlc,rma,ionala. el nil transmite
energie. ci informatie, C:impllrilc de torsiune sunt baza C:implilui
lnformational al Universului.
8 Energia, ca ~i consecintii secundarii a modificari lor camplilui de
torsiune, Modi fi carile de la nivelul campurilor de torsiune sunt insotite de
modificarea caracteristicilor fizice ale substante i, de d~ll aj a r~a energiei,
9 R:ispiindirca prin intcrmediul mediu lui lizic. Intrucfit RT nil sufera
pierderi energetice, ea nil scade la trecerea prin diferite medii fizice,
10 Omul poate Sa perceapa ~i sa transforme campurile de torsiune.
G:indul este de natum torsionara.
I I Cnmpurile de torsiune nu sunt limitate on timp. Semnalele
torsionarc de la un obiect pol fi reccptionate in trecutul. prezenlul ~i viitorul
obiectlli lli .
195
Cam' H. Hcrz cu
valori).
Pomind de I:, ipolCzelc de baz:i alc acestci Icorii putem spune ca fi ecami
paramerm independent al particuldur demcnlare oi corespundc un c8mp
independent.
196
197
198
mstantaneu
In spapu:
2 elementele omonime din csrnpul de torsiune se atrag, cele
opuse se resping:
3 spinul inlluenleaza all spin:
4 campul are efectul de memorie spinala.
Dar eel rnai important este fapiul cii campul de torsiune poate sa actioneze
asupra obieetelor materiale lara sehimb de energiel
Campurile de rorsluue - saleU!ii oemljloei!i al radlatlilor elcctromagnetk e
199
200
Lucian STAN'
J. Teoria
( ~i
OASTF.RII
practica) cunnastcrii
20 1
Tehnologia eu eca mai marc grcutatc dintre accste lehnologii cstc cea care
asigura suponul socicurii informationalc: tchnologia informatiei ~i
comunicatiilor (TIC). Rcferi tor la conccpiul de
socictate
informa!ionalii.
sc
202
cxisrenta.
203
relcrin!a. In sensu1eel mai general paradigma cstc fclul cum vedem lumen - nu
din sensul simtului vazului, ei in lermeni de pcrccpcre, lntctcgcrc, intcrprctarc.
Utilizdnd proiccti i ale lumii Inconjuratoare, liccare din noi i~ i ponte
rcal iza un sistcm de cunoasicrc, prin proiccti i ale lucrurilor asa cum sunt
(realila!i) si prin proicctii ale lucrurilor asa cum trcbuic/ vrem s:i lie (valori),
Accs tc proicctii rar vin sub lupa eriliea persona Iii: de multo nici nu tree tcstul
vcridicitati], Lucram, consticnt sau nu, eu ele ~i eredem cfcct iv ca fclul in care
privim lucruri lc cstc ehiar 1110dul in care ar trebui s.~ fi e.
Din optica noaslrAderivA 1110dul nostru de a gandi ~ i modu l de a actiona.
Dc accca de multc ori trebuie privit mai atent nu al.il hunea, cal lcnrilctc
prin care privim lumca, pcrccptia noasrra. Plee~111 la drum eu convingcrca c.~
lucrand preponderenl universul nostru interior, primr-un proces de tipul efectului
Pygmalion, putern at ingc obicetivcle auturca lizarii ~ i urea pc spirala rcala a
dezvoltarii pcrsonalc.Viziunea unci noi perspect ive, imptumutata sau
descoperiut prin introspcctie. rncditalie, autoanatiza etc, gcncrcaza un mod nou
de gimdi re, care, la nindul lui , antrcneaza 0 noul' perspectiva. lnstrumentelc,
mctodclc, stratcgiilc generate de cunoastcrc, vor da nastcrc, la randul lor, la aile
instrumcntc ~ i teorii, dee i 0 noua cunoastcrc, dar mai ales vor putca ofcri aile
perspective ale acclccasi realitali. Inta de ee ..adcvarata ciilalorie a cunoastcrii nu
consta in cautarca de noi [inuturi, ei in a avca oehi i noi" (Marcel ProUSI).
A ji modi fica permanent a I'edea, penlru ea a vedea sa sehimbe irevcrsibi l
a f i. Lucrand asupra modului noslru de eunoa~tere, a prieepcri il abi litroli lor ~i
20~
In canca sa, Revolutia ill mlscare. Alvin Tomer in lare~te ideea schimbarii
rapidc si complcxe a fenomenclor din interiorul socictati lor bazatc pc
cunoastcre: termcnul revolutie implica 0 modificare, uneori inloeuire. drasiica a
tuturor fo rmclor de organizarc sub aspect social. economic, polit ic etc, Mutatiilc
sunt scmnificat ivc, total c ~ i afcctcaza toatc sistcrnclc (de avutic. socioorganizational, sccularizatc etc), prceum si paradigmcle de baza.
Mutati ile de paradigma nu sc produe instantancu. Gcoccntrismul lui
Ptolcmcu a test inlocuit de paradigma lui Copcmic, care a asczat Soarcle in
ccntru, dctcrminand rnari ncl inisti in modul de gandirc ~i actiunc al vrcmii ,
Modclul eu aplicabilitatc mccanicista a fi zici i ncwtonicnc a fost Inlocuit de
teoria relativi sm a lui Einstein. a earui valoarc ~i aplicabilitatc a rcvolutionat
lumea ~ti in !ilica . Progrescle tchnolog ice actualc din domeniul nanobiologiei,
gcnctic ii, robotie ii ~i intcligcntci art ificialc vor da probabi l aile conotatii
paradigmclor actualc.
Albert Einstein observa: ..Problemele insemnate eu care ne con Ihllll~m nu
POl Ii rczolvaic la acclasi nivel de g,indire cu eel in care ne aflam cand lc-am
crcat.
..
205
206
Care sun I mjloaccle ~i ce lac de tapt antrcnurii/ consil ierii? ..Inlai de toate
sc ocupa de dvs. Ani de zile s-au concenlral asupra unci anumile direc!ii in care
I cmd. ctladl ... .:mll'('OOI.
IJI'c- \iala
!J~'(ll.,:u.:hinc:.ul fOW'il.'$k Io.~"ul J... CUM (. intI-un pt\ll:~'S tk p3.fl\.'JI\..,iat! rd 3ti,' prut~~ionala. p,,' d llJ
psihan.ali7ol U( ili7"~Jl'.J. 'etm:nul Je /1<jJ('Wt,'. inU-WI si~ "..n &: (crupiI:' tk.l~ l(}( pa..: i \'"fl l
,.F>k:wrul U fo.' di f,r.. . . . tiR.A OU.iClr t;'Qil\;hinr.ul d,' psih;ana1i7J ~I ... r~ rtlrtu l , (In}ticntT7..:ar(',' :&;;tiunc, o..~i nu
!
,,'Xd lkl,,' l:(ll4li""f1lu..u,,a. l:(lal:hingul <~I< ork:onlOll d lf'\:' X !llln<. In pr<"al~ ctlach-ului. d i,,'nlul i$i Sl:1,,' ;:J l;)
"bi",,-tl'''':' I;O rtjt IUk~ I ,,' :u f:ll.:gii $i dplol'::I:r.i cli J... alule....n: 01 :t;X'tOI:l. 1".iltl3ll:llll.:l pun... :ll;lXlltul p..'(lIl~l ic nti 7", n: oonsiJ...rlnJ , .1. :Imnci d nd h.k: l\lrilc ,sine dan: in no. d ab<If'Jf\';l Wlui plan de oq iunc \'in.: \k la
,sin,... Vi tttiliu Rku l3]
207
sunl cxpcrti ~i stiu sa disccarna cum sc pot obiinc rczultatclc bunc mai rapid.
Ulilizand strategii le pc care vi Ie imp3rl3~e~t e nntrenorul , putcti S<~ v3 schimbaji
imediat ~i radical nivclul de pcrformanta. Uneori antrcnorul nici macar nu va
spunc ceva nou, ci doar vii amintcstc ceca ee ~lili de tapr ~ i va delemlinii s-o
faccti."] IOJ
Antrenori i transmit "cu noil ~l erea" direct prin scrninarii, con ferintc SIlU
mijlocit, prin intcrmcdiul c3r!i lor, casctc lor, emisiunilor TV. De exemplu
Anthony Robbins[II). 0 automate mondiala in psi hologia succesului si a
sc himbarii, invit3 la .controlarcn" a cinci domcnii de Viil!3 de maxima
importanta: l.controlul cmotiilor (..practic lot cc faccrn cstc sa schimbam fc lul in
care 'im!im"), 2.controllll fizic ("S<~ prcluati controlIII asupra s<~n 3t3 !i i fi zicc, nu
numa i ea sa arata!i binc, dar C:I sa va ~i simlili binc ~i sfl ~li!i c:i dctincti controlul
asupra vielii dvs."), 3.eontrolul relatiilor ("tainele ce vii vor ajuta sa va creati
rclatii de cali tatc- rnai int,ii cu propria persoana si apoi ell ccilahi"), -l.comrolul
tinanciar ("sollliia nu estc doar sa urmiirili sii faccti avcre, ci sa vii schimbati
convingcrilc si atitudinilc in privinta banilor"), -. corurolul asupra timpului (nil
numai stabili rca prioritatilor, ei modclarca ~i manipularca lui)
S.Covey propunc, in anul 1989, 7 trcpte de ureal' pcntru a atingc nivclul
superior al cunoastcrii, cficicnta , pcntru ca ul terior, in anul 200~ , sa pastrczc
AC EL EA~I ~ principii ~i s3 propuna 0 a 8 Ireapl3, drumul cmrc
marel icJinlclepciune, dcterminat de ins.'i~ i transformarca societIt!ii in care traim.
Ccle saptc deprinderi ~i principiiIe pc care se fundamentcaza acestc principii
suru: I.lii proacuv (rcsponsabi luatc/ ini!iativa),2.incepc prin a tc gandi la sffi r~ i l
(v izillnel valori), 3.respecla-li priori lalile, ~ . i1doplii 0 mcntalitatc de lip "ca ~t ig
ca~tig "( respcc l! ca~ l ig rcciproc), 5.mai inui i inccarca sa fi i lntclcssi abia apoi s.'i
tii intelcs (In tclegerc reciproca), 6. sincrgie (colaborarc crcai iva), 7. uscute-ti
feraslr3111(reinnoire). EI pune accent nil numai pc dezvo ltarca ~i consticruiza rca
ralionala, ci 0 trezire a tuturor simturilor: constiinta dc sine, motivatia pcrsonala,
aiuocchilibrarca, cmpntia, abi lila!i socia lc (clemente cscntialc ale intcligcntei
cmotionalc-Etj),
um:anta.... (S.CO\'C" I
208
s.'
21 0
In caz contrar, devine sliipanul sau sclavul cclorlalti. Ambelc solutii se dovcdcsc
deseori ncsutisfacatonrc"] 18J
Din pcrspcctiva socials, a rclatiilor pcrsonale ~i interpersonale, putem
analiza paradigma maturizarii continue, prin ircccrca progrcsiva de la un stadiu
21 1
fi irua, fac s~-i dispara oricc u rm ~ dc pcrsonal uate; omul c sil it S<~ sc conformezc
S<lU S<~ IllOam. Dcoarccc organiza ti ilc dcvi n mai mari ~ i mai putcrnicc pc 1i cc
trccc, vi itorul, con form accstci viziuni. ameninta sit ne transformc pc loli in
creaturi de cca mai josnica spcl", lara si ra spinari i ~ i tara fala, omul
orgll n i~ l i olll,I , "(20)
vinovau.lntrcbarca cticacc nu cstc .Dc cc?", accasta liind 0 inircbarc care iii
taie aripilc, [.. .) d~ imprcsia dc inchidcrc, blocarc. "De cc nu?", dimpoiriva,
dcschidc, ctibcrcaza.",
Descoperirca indcpcndcntei ~i irncrdcpcndentci, a li losoliei mature de
autoconducere ~i autonornici pcrmite 0 intclcgcrc superioara II dietonului:
..Nimeni nu poate sil-li Il.ca rilu, dacatu nu decizi accst lucru." (Buddha)
X. Partca I - Concluzii. Partca a II-a - Introduecrc
Prevocari lc ~i cornplcxi tatea lumii cu care ne conf runtam la nivcl personal
~i interpersonal sunI de 0 natura ~ i rnagnuudinc rara precedent in istoria
urnanitatii.
Abordarca diruiuntru ill ofar cstc un proees ncintrcrupt de reinnoire
pcrsonala, bazat pc lcgi lc naturale care guvcrncaza crcstcrca si progrcsul uman.
E 0 spira la asccnsionala a crcstcrii , ee ducc la forme din ee in cc rnai inaltc de
indcpcndcnta responsabilii ~ i de uucrdcpcndcnta fen ila. Aspcctclc negative ale
abordiirii dill a/ora- inanntru ~i pcrspcctiva dctcmiinismului rcactiv (individual,
de grup, organizational etc) diminucaza sansclc giisirii uncia dintrc chcilc
cscntiale penlm a lra i in armonie: eon~lient iza rea .
..Nimeni nu poale eon\'i nge pc ahul sa se schimbe. Fieeare slii de palii la
o u~~ a t ra ns lbrrl1~rii - earc nu poalc Ii dcse hi s<~ dCeal pc di n~ulllru . Nu pUlcm
dcschidc u~ a lIhuia nici prin argulllcnie ra!iona le, nici prin seduclie
senIimcn la l ~ . "(MariI)'n Fcrguson)
213
p;lrtC din lk:,.....~I.\ :Ivuti.1 1 Wlj A,T(ltl1 , A llI(ilJ ifl'PUil'o",: ..U f ('..'Q!ul.... ('~fl,. 1X' .,;.aJ....:!oj ~
pro..lud . iM "w ili:l..:s~ , ;m." \ '3 Iw. IU f k"f\o 0 J3li ell l,. a \ ':1 mIJ:l lX(' 1(\1Co( , lim ,k "pre ::J"'Ulko"I:::: )
Sk"h"" CU\'l.'y r"uIUk"~11.' siJlla;;ma 1~1(~ II/\I/oril". "\.'dlh:'. ooJut wrl,,tului. :h"R"lIflC~lia p"1"S4..l1U1a untc~.
215
..In anii care vor veni, sc VII cere mull de III lidcri . lii vor trcbui sa ajme Ia
redresarea rnul tor probleme soc ialc, III vindccarea divcrselor boli si cpidcmii, Ia
hranirea celor saraci , la eradicurca violcnlci ~i a razboiului, la stoparea
slramulari i lriburilor indigene, la sroparca coruptici ~i lilcomiei. la climinarca
poluarii ~i II dcgradsrii mediu lui inconj uratur si revcnirca la silualia anrerioara,
la eliminarea in conditii de deplina sccuritatc a dcseurilor industriale si nucleate.
la cducarca copiilor fara a Ie disirugc minti lc libcrc, inclinatc catrc spiritualitatc,
Noi tori, imprcuna, putcrn rczolva accstc probleme - contri buind lieeare in fel ul
sau unie - daeii dorim asta eu sineeritale si daca ne "om folosi de fo rta
supcrioara a consticntci noastrc transccndcntc." (27)
Dcsi sumcrn tributari sistcmului rational de cunoastcrc, suntcm convinsi
eii 0 inlelegere supcrioara a lurnii, in plcni tudinca ci, ncccsi ta un salt dineolo de
judccata rationale. Accst sail il rcprczinta ceca ee litcratura numcstc cxpcricnta
sp irituala. Nu alai snuiiul spi ritualitati i, a modelelor de rnisticism, a tcoriilor
cvolutici spiritualc, contcaza. cal triiirea, cxpcrimcntarca spirilual ilalii.
Pc durata intrcgii Iucrari ric-am conccntrat asupra ideii de constienta,
prcpondcrcnt axatfi pc a ~Ii(ill[om/(/(ia). transformata in a fitcunoasterea). prin
cxpcricnta lui a face: s;i sti i CA nu sti i, s;i sti i CE nu stii, sii stii CUM poli sa stii
ee nu stii. Am dcscopcrit cii prin diverse rnctodc si stratcgii (cap.v }i cap vi)
putcrn da raspunsuri persona Ie cxtraordinarc la accstc intrcbari , Intrcbarca
fi rcascii este: exislii soluti i ~i pcntru atingerea spirituatitatii?
Dcsi cste 0 provocarc a lumii (trccutc, prczcntc si vi itoarc) aeest lucru nu
face subicctut lucrari i de la!ii. ca riimanand 0 intrebarc intima a fi ccnruia,
Intcrcsantc sunt totusi inscmniiri le lui Robert Rabbin [28). al carui fi nal de ciuu
(reprodus in continuare) sinrct izcazn cel mai bine problematiea din titlul lueriirii
prczcntc:
..Emincmulul pro fcsor, seriitor si intclcpt Huston Smi th aduee 0
clarificarc ncccsara in ccea cc privcstc natura accstci cxpcricntc a trnnsccndcrii
de sine. EI afirma cii cxista palm caractcristici univcrsalc afcrcruc rclatii lor
misticc ale tuturor cailor ~ i fi lozofii lor spirituale.
Prima cste incfabi
litatca, ceca ec inscamna ca cstc dificil sa rcdai prin
cuvimc cxpcricnta. In eel mai bun caz putcm fo losi poczia, imaginca, mcta fora
sau muz ica. u 0 putem dcscrie ins.~ in mod di rect, dcoarecc cuvintc lc nu ajung
atiit de dcpartc.
A doua indica uniiatca. ceca ee inscamna c.~ ne simtim concctati, sau
faecm pane din ceva mai marc dcc.it trupul/ mintca noasrra, E C.1 ~i cum limitclc
sinclui aluneca ~i sc dcpancal,~. ",ina C<iryd ajungcm sa Cllprindcm inlrcaga erea!ie.
A lrcia eSlc 0 bucurie i me n s.~ . lnlalnirea nca~tcpta la eu gratia divina nc
r id i c.~ pc culmi ame!ilOarC de fericirc ~ i CXI.1Z. Fioml paci i nc dcschide oehiul
inlerior caIre mislcrc ncvazulC pana arlmei.
A palra caracle risl i c.~ 0 reprezin l.~ ccrliIUdinc.1. E~ti convins ea ceca cc
vczi CSIC adevarat - ca a~ a sunt lucmrile in rcalilale. Accaslii ccrliludine estc
dincolo dc indoiala. de nevoia de a prezcnta dovezi, de senlimcnlc. Nc gasim
slimd in riunurile u ria~c ale realil.~ !ii .
A~ adauga aecslor palru c.1rl1elCrislici inca una: implinirc.1. inconjurll!i ~i
pa l run~i de spi ril. nc sim!im intregi. desava r~i ! i , nu duecm l ips.~ dc nimic. imic
216
din ceca cc inscamna cxpcrienta, cunoastere sau bunuri matcrialc nu poate spori
intregirea pc care 0 simtim, -In acea c1 ipa. nu ne tipsestc nimie.
Purtarn in noi semintclc accsiui soi de umani tate rransccndcnta. Cu lolii
am avut pane de asemenca momcntc de negrAilli trurnusete ~i unitate ~i stim eA
accasta cste realitatca. urnai ea am holAnil sAtrairn hi un nivcl rnai limitat."
BIBLIOGRA FI F.
[I] Nico Stehr, II World Made of Knoll'lt>lge. Lecture at the Conference Nell'
Knoll'!edge and NL~I' Consciousness in the Em cfthe Knoll'!edge Society. Budapest,
January 3\Sl 2002. (hllp:llw\\w.ersi.mq.edu.all1doo.uncnts/worldknowlcdge.lldl) p.2
[2J WSIS. In 2003 (Geneva) ~i 2005 (Tun is) s-a limn SUII/II/ilu! Mondial pentru
o Societate lllfo/'II/aliona/(l - Wo/'id SUII/II/il of th lnfonnational Society
(www.iiu.int/wsis)
[3) Dn' gAnescu Mihai, acad, - AR. Institutul de Ccrceuri pentru In lcl igcn~~ i\rtifieialA
(hnp:lAV\\w.racai.ro,lINFOSOC-ProjcctiDragancscu_sl_aO\_ncw.pdl) p.56
H] Idem [IJ p.4
[51 Stephen R. Covey, Eficiema ill Itrepte - Un abecedar a! intelepciunii.
Bucuresti , Editura ALLFA . 2002, p.5-8
[6 ] [7 ) ldell/ [5) p.2-l, p.30-3 1
[8] Ricu Virgil iu, Dilema veche, Anul V. nr.211- 01 manic 2008
(http://M,'W.dilemavcehc.ro/index.php7nr=211&emd=artieol& id=7766)
Virgiliu Rieu cstc Li fe & Executive Coach ~ i psihotcrapcut de orientate
psih;lIlalitieA
[9) Conform Ccrurului Sistcm PSI. (http://www.sistempsi.ro/index.php.!page=lifecoaching)
Cenuul ofera servicii de coaching. consilicrc si supcrvizarc (www.sistcmpsi.ro)
[1O]Anlhony Robbins, Descoperii fon u din tine. Bucurcsti , Editura Cunca Vcehe,
2002, p.26
[l l)ldell/ [1 0] p.26-30
[12]Slephen R. Covey, II s -a treapt a intelepciuni; - De la Eficielllii la
Miirclie. Bucurcsti, Editura ALLFA. 2006, p.2-\1
[13 ][ I ~l A l1 d re Moreau. AUIoCI1I10a$/cl'e $i autoterapie osistatii, Bucuresti ,
Editura Trei, 2007, J>rc faIA. p.11 7
[15jConstan!a-)I1ieoleL1 Bodca (coord), loan Andone (coord), Managell/cll/U!
cunoasterii in universitatea II/ode,.,/(}, Bucurcsti, Editura ASE. 2007. p .2~
[16]Oana Ghcorghiu, lucrarea lmaginar social si autopoieza din vol , "Educalie
si creativi tatc pcntru 0 societatc bazata pe cunoastcrc", Bucurcsti, liditura
TilUMaiorescu, 2007
(17) (18) Idem [ I3J p.7. p.58-68
(19) ldem [5] p.2~
217
VnilWXi/QIN Na pmra/J J.~ J,urar... .. c""<Jml l ", B:N"Un'f ti,II.Jrd.ing.,I:Kiiln .Jf.m'Ardh.-"u 'dnf
21~
INFLUENTEI
NEGATIVE A CAl\1 PURILOR
ELECTROl\1AGNETICE SI DE TORSIU NE
ElIgcn SITEA;'iU'
The paper presented sum" information abuul ..FURPOSf-' '' a device that allows
dt'jh'(ting and dispersing Ihe k:fllvrsiun fi(:hlj' gem:rulcd by PC cli.\ph{rs. TV :lels. micro-wo ve
un'"." ami another electronic equipmems. protecting users from their ' Ft,'ga/h l' inj luence.
Ancient ('4:115. Scandlnavlans and other ancient peoples 11f,,1 U1m:('tJ the tlmes thaI arC,'
clas,fijh'f/ ofCtJtlling 10 color, tree amIflower mnes.
We consider that
219
contrariul
."
in cartea sal, A. R. Pavlenko a dcscopcrit .ccva" cc acompaniaza
intotdcauna oricc camp electromagnetic - campul de iorsiunc, care arc insii natura
infornnu ionala,
Porn ind de la analizarca formci spiralc a AON (0 dubla spirala cu
inclinare sprc stanga), ncadcmicianul A. Pavlcnko a propus oamcnilor de ~t iin~~
o noua tcoric bimllii pc caractcristici lc gcomctricc ale Vacuumului Fizic si ale
campuri lor de torsiunc, Din accasia perspcctiva, savantul ucrainean face 0
similhudinc intrc actiunca ncgativa a campului de rorsiunc general de aparatele
clcciron icc ~ i a ee lui general de l'iirminl in anumitc zone gcopatogcnc. Domnia
sa II siudiat si meeanismul de absorbtie a cnergiei carnpurilor de catre Iiinlele vii
(biclogice). EI a dcscopcrit cli rnccanismul de inllucrqarc a campuri lor artifieialc
asupra sistcmelor biologice csre cornplct diferit de meeanismul de absorbtic a
cncrgici. Dcoarcce sistcmelc biologice au spirala ADN, cle sunt scnsibi lc la
caracteristici lc geornctricc ale campurilor (cu orientarea de rouqie sprc drcapta
sau sprc stanga), Dc aid ~ i legiilura dintre campurile de torsiune ~i teoria
Vacuumului Fizic. 4
Tot odata, sunt prcocupat de studicrca normclor ~i proccsclor intcractiunii
cantitativc ~ i calitativc a omcnirii cu biotopul, cu rcgnul vegetal ~i animal.
Am analizat celc doua curcntc de oamcni dc ~t i i nl [l care studiaza
posibilitatca oamcnilor de a putca rcgcncra biosfcra (curcntul pcsirnist ~i
curcmul optimist). Oamcnii de ~ti in la pcsimist i crcd ca, in prczcnt, proportia
distrugcriirdcgradari i biosfcrei nu ii mai pcrrnitc accstcia Sli sc autorcgcncrczc ~i
nici omenirii sa gascasca caile ~ i mij loacele pentru a reface fosla bios fera, a~
cum a fOSI ca inainlc dc distrugerea aeesleia. AsUel, in sccolul XXI, sc va
confirma delaSlml la care sa ajuns in umla proccsului constant sau aecelcral de
I Anatoliy JIJ\'knko. CompUh.'"1. TV and bc.. hh. l)roolcm solutiQf\. Fourth Edition. Cor(c'leJ 1I1-.J UpJtJrcJ. Ki,,-v.
.. r . :'l..
..OSn(I\'OI .
J Ibi&m.
p. 6.
) fbiJ..'m. p. , .
fbiJcm.
220
distrugerc a unor speeii care probabil eAnu si-an indeplinit incA misiunca lor pc
Plancta AlbastrA. Si, la accasta distrugcre colosala, la searA planetara, s-au
uti lizat tchniea ~ i tchnologia descopcrite ~i rcalizate de om pareio spec ial pcntru a
distruge lot eeca cc era trumos pc Globu l Pamanrcsc.
Mai ex islio si curcruul opt imist. care, desi nu neagio amploarea
distrugcrilor rncnlionatc anterior, aprcciaza e<l. in viitorul apropiat, oamenii de
~l iinla vor dcscoperi, realiza si dezvolta metode si dispozitivc/aparatc bazaic pc
influcntarca si compcnsarca in formationala corcspunzi toarc pcntru ca ernul sa
traiasea din nou in un itatc/armonic cu Natura (cu Mama noastra natura). Sigur
ea unul dintre accstc dispozitivc sau aparatc cstc ~i dispozitivul ..FORPOST- t",
care csic crcat de oameni i de ~t iinla ucraincni, pc cnrc-i fc licitarn, dcoarccc
aparatul FORPOST- I" are putcrca de a dcvia ~i dispcrsa campul de torsiunc
gcncrat de calculaloarele e1eetroniee (PC). de aparatelc TV. de aparatelc eu
mierounde ~i de altc cchiparncntc clcctronicc ~i a proteja astfcl pe
uri lizatori/opcrarori lmpotriva cfccicl or lor negative,
Se pare c;i inca din eele mai vcchi timpuri ale cxistcntci sa le omul a
banuir sau chiar a stiut eare sunt structurile ee au 0 in lluen!a fhvorabila asupra
dczvoltarii mediului ambinnt. Asuc], acadcmicianul A. Pavlcnko serie ca. in
urma cxaminarii structurii megal iticc din Caucazul de ord ~i de Sud.
eomp lexe lor mcgaliticc din Corsica si Scotia (Scotland) s-a consuuai c.\ de
regula. oriee complex mcta lifcr include un sistcm intrinsee de stanci vcrticalc
situate intr-un cere sau in mai multc ccrcuri dispnse in straturi sau sub forma de
labirinturi complcxc, Tot odalA. picIreIe sau roeile respective sunt orien tate sprc
anumite stele sau constclatii, cum ar Ii, de cxemplu, Steaua Polara. De
asemcnea, in urma cercctarilor s-a mai constatat ~ i cxistcnta unor eleele de camp
ncobisnuitc in aeele zone de dispuncre a rnegal iti lor. Oameni i au rcmarcat, de
ascmcnea, influentu lor biogcnetica favorabi la/bencfica asupra mcdiului ~i au
ineereat sa Ie pastrezc si sa nu Ie disrruga. Exisla unul dintrc cci mai mari
megal iti de pe planetio la Stonehenge. la 0 dislanlio de aproximativ 128 km
dcpartarc de Londra, in ccntrul platoului Salisbury. Pc platlorrna de slanea
cnorma ~i rotunda, eu gauri la capctc, exi sla um fl fituri giganticc (eea. 13 m.), de
cutoarc albastra. S-a stabilit ea fi ccarc mcgallt cstc dispus dcasupra unei surse de
apa subtcranc in punctc unde se intcrscctcazf raurilc unele eu allele. 0 coloana
de piatra, ca 0 baliza, eSle a~ela la deasupra inlersceliei raurilor.
Examinarea alenla a lormelor gcometriee rotunde de pialra ~i a aranjarii
lor sub fomla de cere. pe pamant, a eondus la ipoleza existen!ei lmor mecanisme
posibile de inlluen!are biogenelicii a mediului de eatre aeeSle pietre!st<inei
deoscbile. intr-un lei ascmanator eu eel al inll uentei
roti lor libetane utilizate in
treeut. Reamintim ea tibelani i au obieeiul de a puna intr-o mana n i ~le ro!i mici
pc c.1re Ie rotese u~or. In Tibet ex islA lemple langAc.1re sunt plaS<1te un marc
numAr de ro!i mai mari. Se spnne eAaeesle ro!i s<1ere rotesc ceasul in!elept. daeA
221
In fi remen cx i Sl~ 0 Asociatie Run ic~ care arc C.1 ob jective princ ipale s.~
colcctionczc ~i sa sistcrnatizcze in formatiilc disponibi le dcsprc diverse tipuri de
simboluri run icc de pc 101 globul pamantesc,
Simbolurile runice sunt ctasi ficare in concordanta cU lrasaluri leica racl~...istici lc
lor religioase, tipurile/lelurilc de aplica\ii et c: ecle scandinavc ~ i germane anticc
sunI ~i celc mai eunoseulc. La aecstea l e-a ~ adauga ~i pe celc dacicc, dar ~i pc
ecle grcccsti, care de ascmenca sunt cunoscutc de arhcologi.
Inscriptiilc in piatni (runice) ale ccltilor amici sunt clasificatc de oamenii
de ~li i n lii dupa culori, tipuri de copaci, llori etc,
Popoarcle amicc. care nu au avut tehniea ~i tehnologii dezvoltatc, cum ar
fi ecle informationa lc/infornuuicc, au avut avantajul cit au acurnulat si
genera lizat cxpcricnta intcractiunii lor cu natura, de care erau sinins legali ~i pc
care 0 euno~lcau mai bine decat noi. Elc i~i traiau " ia!a in mcdiul nalural prin
inlcrmcdiul ohicclclor naturalc ~ i cclor biologicc rcalc ~ i in inlCrac!iunc
conSlanta cu c1c. Inscrip!iilc lor in piatra ariilall valoarca lor ilctiva. cuno~ t in !clc
nctolosiloarclncpmcticcil ipsilC de valoare realii nu crau acumlliate ea astiizi.
Capacilatca i n rorJllatio na l ~ a simbolurilor din p i alr~ este mult mai marclin a ll~
dcciit cca a litcrclor al fahcmlui . cu toatc c.\ elc au scmnc similare. A ~a sc
~
fbiJcm. p. 67.
222
cxplica, sprc cxcmplu, dc cc in limba lituan ianf cuvantul sau cxprcsia ..inscriptio
in pialrn" inscamna ..a vorbi, vorbire", Oamcn ii dc ~l i in ~~ au claborat nistc rcguli
ale cilirii incriptii lor in pialni ~i ale pronuntici lor spceiticc: specialistii in citirca
inscriptii lor din pia lril au scolile lor ~i publicatii lc lor stiint ifi cc.
Este pacat cil din sanctuarcle sacre de la Sarmizcgctusa - capita la Daeiei nu au mai ramas decal catevu ruinc, cum ar Ii , de cxcrnplu, bazclc unor coloanc,
in rest toatc, dar absolut reate constructiile mil itate ~i rcl igioase dacice liind
danimalc cu salbatieic de romani. De la stramosii nostri daci nc-au rnai ramas
nistc lablile de plumb cu 0 scricrc neeunoscula: daca un ccrcctator ar rcusi sa Ie
dcscifrczc ponte ca vom avca ~i cxplicatia unor simboluri run icc ale daci lor.
Dar pana acum nimeni nu a explical convingator mecanismul posibil de
intcractiunc a simboluri lor inscriptionatc in piaLra cu organisrnul uman. i\r fi
bencfie un ascmcnca demcrs ~l iinli fic intrucat cxpcricnta rnilcnara a gcncratiilor
anticc ponte fum iza su ficicn tc date ~Ii i n!e i pcntru elaborarca unci leori i in accst
domcniu nou al carnpurilor de torsiunc. ESIC posibil ca antic ii sa Ii actionat
inconsticnt/subconsticnt atunci cand si-au ales tal ismancle lor. dansurilc,
cantccclc ~i cercmoni ilc lor ritualc. Dar daca prin accstca omul comunica cu
natura. ell care traia intr-o unitatc armonioasa mi i de ani. ar f binc cat astazi,
oamcnii dc ~li in !n S<~ dcscopcrc adcvarata semni ficatic ~l i in ! ilicn a accstora .
Acum oamcnii inconsticnt inccp S<~ sc intoarcn sprc natura incercand S<~ scapc
din 'IransOarca ncfireasca a zidurilor de bcton ~i aparatclor clcctronice
sofisticatc care ii sufoca ~ i ii imbolnavcsc incctut cu inccrul, dar sigur,
implacabi l ~ i dcfinitiv, Oamcnii Irnicsc un adevarat cosmar: pnmanturi a l tMa ~~
minunatc, cu vcgctatia $i animalele lor. se transforms in pi,manturi moanc,
aride, olrilvile ~i ev ident de nelocu it. Din cauza distrugerii naturii creste
alarmant mill imbolnavirilor de bol i necunoscutc pimil acurn. Putcrn sa
prcfiguram apropicrca dczasrrului final , al distrugcrii victi i de pe Planets
Albaslra : fcnomenul incalzirii globule (dczastrul tcrrnic). distrugerca stratului de
ozon, moanca planctonului din oceano ~ i a anima lclor care se hrancau cu accst
plancton, otravirca apci si pamamulu] - toatc accstca ~i multc allele sunI
ncindoielnie cauzatc de oameni. Crcstc nccontcnit numarul eelor bolnavi psihic,
al celor cc sc droghcazii ~i al celor ce sc sinucid, ceca ce nu se poate sa nu ne
sugerezc ea unii oameni incearea eu disperare sa scape de rea litalea mperii lor
de Mama noaslr.i alura, eaei ei nu poL exiSla decal in unilale eu nalura ~i in
armonie eu aecasLa, Oameni i ineearea sa iasa din aeesl impas, eon~l ient ~ ilsau
i neon ~li ent . chiar ~ i prin folosirea mijloaeclor anlice, purland lalismane, folosind
inscrip!iilc in pialra CIC, Eu personal ered ca semant iea gcomclriea a inscrip!iilor
antice in pialra poate in lluen~l in mod benefi c organele ~ i !esulurilc umane prin
gencrarca acelor eiimpuri de lorsiunc dc lip slatic, dc carc vorbc ~lc
aeadcmicianul A. I'avlcnko.
l'rofcS(l( litulM lJi AcaJ.:mLa C(lmM: iaUJ Satu Mate $i prl,fewt a!o(.ld'll la Ulli" ffl ilalC-J Natioo:JU de Ap.il'arc
..Can;.,! r. aJ(('J;1 &: comail: (.s.it(.anu ~ r.ahoo.~om.
223
TH E E ERGO-INFORMATIONA L
POWER OF LA. GUAGE:
A BIOPHOTONIC EXPLANATION
Traian D. STANCIULESCULucrarea pl"Optme c) o1'igilloJa t:.\11!il"o/ie $tiin/ijica a geuezei limbajulu! verbal, prill
corobororeo datelor scmioticii -1; ale biofotonicii (biologh. t<tcorio t tennologia leserilor}.
Uli/i:aml ipotezeie modf.:/"I,,; elaborat. autorul ofi:rii (J explicatie I'Glicmolii a efectelor
energo-informatlonale alt.' '/JllfcrU em'llntal"i ". cum ( I I' fi cete tcrapeutlc-annonizotoore Pt'
('{Ire le au mantrele orientole Sail tIeJdi1tlf.'fU! romdnesc, inconsarea ruglici,,,,n Sail recitarea
m!t'cwllci a ullul g(:lliallt'J{ poetic (I.w p,.a SIt;,.;; biot'lnu/;unalc: afilnlt:l "mom.:'.
sign:
- in Lime. this genesis was replaced by the conventional one: the power
or the word began to be expressed at the level of the siK" ijieli. of the cuhumI I
informational meaning content.
225
226
f,
'"
.j
._9
,
c,
b)
a)
d)
c)
g)
h)
4' '
.t'
. : t~I
"
_
,- :-1.'.
(.~ ...
e)
i)
227
228
~I '6-(;6Nr'lf/
bAl.""~
...... ..,..,
'''''~H.''itw ,.",~~".,
"U~U
b,,ucroON
De","''''./I~
NEI'oIt"J
~" AlW
We cou ld fi nd in this history of the word the very special intuition that the
su m thinkers had: "The Word is the mi rror by which Divin ity refl ects himself to
thc exterior, The ""01'.1 is both sound and light. because light is the SI!IISI! of the
S OI/l/'(' [Dewh urst-Maddock, 1998: 93). It is difficult to lind a morc suggestive
expression of thc presence of thc "Light-Sound Word" in the world. of the
essential icunici ty between the uncrcatcd "Divine Light" and the "complex
light" ot' the human bodyand sou/lG uj a. 1993).
Each of these hypostases of the human "living light" could be assumed in
a specifi c way by an integrative "semiotics of light", including pertinent
explanations on the effects of "magic language", from the therapeut ic effects of
exorcism or of "powerful words" (such as mantras, prayers, ctc.) to the
harmonizing power of poetry, both scientifically studied by Minco Moritani
(1998)(2).
229
wai ii""....
. ".,.,
.........
-
230
becoming of the human personality. from the body structure to the genesis or
temperament and character.
l astly, as regards the universal practice of exorcism, we could argue
thai it is complcmcntari ly based on:
- The resonant effects ofthe signifier, which are determined by the right
pronouncement (with the same intonation, intensity, ctc.) of certain "magic"
words / sounds, sometimes with no semantic sense (as magical abracadabra
seems to be). For example, the Romanian exorcism "against snake" uses the
incantation: "Da zalca maim I Da zatka batca I Aturis! 1111/1' bre...". These
words - lacking logical signification (maybe the meaning belongs to a lost old
language) - resonate somehow and somewhere inside the human body, entailing
the delivery of some specific antitoxi ns of the organism, necessary for annulling
the effect of the snake's poison [Stanciulcscu. 2UU3a: I,B].
- The mental injluence ofth content of the exorcism (verses / signified)
seems to be determined by the very well known "placebo effect", the selfsuggestive effect or positive th inking, generated by the imperatives that the
exorcist expl icit ly pronounce': go away ill ness, whatever you may be, go 10 the
waste, over 99 countries and seas, and perish there, X "to be pl/rijied I pl/rijied
and briglu I Like filtered silver. I Like the Sl/II when the sky is clear I For c'ver
ameli!". Such a powerfu l / positive suggestion - manifested by the specific
types or resonances / holographic complexes of waves - is able to generate at
the level or the brain a speci fic emission of serotonin or melatonin , or different
types of' hormoncs, etc.. able 10 generate an objective state of healt h.
The verbal practices arc impli citly accompanied by dijlerellt types of
complementary therapies, such as bio-cncrgization by hands, press-puncture and
acupuncture, massage, etc. In this way, complex BE~I PH effects arc
synergical ly generated at the level of human body systems, transforming
exorcism into the first holistic therapy ofhumanity,
To eonelude, we can assert that the recovery of certain spiritua l values
thai time has not altered might result in the reaching or an ideal that wise men or
science, who met in Tsukuba (Japan, 1985), formulated for the Third
Millennium: the ideal or becom ing a visiunary-visual />eilll( [Yuasa, 1986)
capable to emphasize the values of scientific rationality by intuitive harmonizing
pracuccs,
NOTES
(I) TIle postulates ofbiophotonics. named by us the "8iolog;m / Lasers Theory"
(B l,T) [Stanciulcscu , Manu. 1993-2002], put into evidence - at the level of all
biological systems (vegetal. animal, human) - the same uni fying mechan isms,
namely: a) the absorption / stimulated emission of light / bioluminescence, at the
level of the molecular complex phosphate / linked water / oxygen: b) the
presence of certain liquid-crystal structures at the level of cell membranes. able
23 1
(2) Into the frame of an amazing interdisciplinary research, the mentioned author
explained analytically I semantically. at the level of sign ifi ed, and proved
technologica lly (by stereo-phonic transduction), at the level of signifier, how the
"light" of Lord and of the cosmic signs. translated by a resonant ill umination I
inspiration into the poetic sounds (particularly appl ied 10 Millon' S "Paradise
10 u" poetry). is able to harmon ize by (rcjincantation the human being biopsycho-logical state I heal th,
(3) The same strategy appl ies 10 keeping secret the real name(s) or God. which in the Ilebrcw religious ritual - arc used only once a year. only by the greal
priest. in the sacristy of the church: this way a prolime action upon God's name
power is avoided.
BIBLIOGRAPHY
1\11011. Robin ( 1998). "Till: motor tIIl:OI)' of langllage: origin and function"
(Cortona, 1988). http://www.pereep. dcmon.co.uk/motorthy.lum
Dancsi, Marcel, The BO'{I' in the Sign: Thomas A. Sebeok and Semiotics,
Monograph Series, vol, I, "Lcgas" Publishing House, New York, Otawa,
Toronto, 1998.
Dewhurst-Maddock, Terapia prin sunet (Therapl' by SOli/Ids), Editu ra Tcora.
Bucurcsti, 1998.
Emote, Mas-1IU. Messages de l'Eau, I. H.M, General Research Institute, HADO
Publishing, 2001.
Guja, Cornel ia (coord.), Aurele corpurilor - interferente CII cosmosul (The auras
of the bodies interfaces with the COSIIIOS). Editura Enc iclopcdica,
Hucurcsti , 1993.
Jakkcndoff , R., "On Beyond Zcbra: The relation or linguistic and visual
information", in: Cognition. 89- 1 1 ~, 1987.
Moritani, Minco. The Accoustinc Paradise Lost. "Muzicalization" of John
Milton s Paradise Lost. Conversion of Medium F OIII Linguistic AI" to
Acoustic Arl. Zion Press. Ltd. Kobe. 1998.
1'01'1'. Fritz-Albert, Li , K. II.. Gu, Q.. Recent Advances in Biophoton Research
and its Applications, World scientific, Singapore. ew Jersey. London.
Urban Schwarzenberg, Munchcn, 1989.
232
233
'~ "k.ol
(opti ma Iunctlonallate
detcrminata de:
:t
236
237
prm:
a) determinarca proccsclor biochimicc pc care rcmcdiilc homcopatc
Ic gcncrcaza pouivit prineipiului simi litudi nii:
b) evidentierea pro ceselor de rezonanta hologrofica declansate de
vibratiile remedluhti homeopat (depelldell fe d gradu! dilutiei sale)
la nivelul copcanelor energo-irfonnationale profunde ale
organismului. capcane dill care. prin proces de supraradianta. se
" 0 1' eliberara si dirija {pe sistemulnadisurilor. al retelei Ilervoase
S(III
INTREUt\RI DE REZERV,\
11) Purrtvit conceptiei biofotonice, " cner::ia untversala" cste:
a)
TH E HAARP EXPERIMENT
Emil STRAI U
Jfatcrialu! delaJd (,o ILS /i l uie esenta 1It1lli studiu desfll$urnt In Umversitoteo Fairbanks
din Alaska. SUA IX u pcr;uadiJ de mai mulli ani privind modul de mamfesmre (I cimpurilor
dectromagnetice de ,,11m illoltil,fi-('nl:n/iJ in ionosfera emis/erd bo rmle. in perioada august
- septembrie 100i. ,,,,tom l {l panicipat personal to un p,vgram de .\'/udiu a/ (lCeJlu; lip de
!nan!fi:slliri in labo rotoorele (II: la (jakul1l1. A/m Ali. lega; tit.' Inlet:fi.,-enfc/e de acest mud ('"
psihicu! Utrum Ji foloslrea lor f ll llmu; psihul,.uIlJ('(i. Cercetar! de acest If.'! S-au mai jll('l1l
door i,,}o.llo URSS in perioada RIi:b" i/iI/ii reee.
effect on the ionosphere and solar events such as llarcs or coronal mass ejections
can lead to worldwide communication "blackouts" on the short wave bands. Wc
have created an Example Page with data from a communications blackout that
occurred on August 3, 1997 showing how the instruments at the HAARP
observatory can be used to study the underlying physics of these
telecommunication disruptions.
Signal s transmitted to and from satellites for communication and
navigation purposes must pass through the ionosphere. Ionospheric
irregulari ties, most common at equatorial latitudes (although they can occur
anywhere), can have a major impact on system performance and reliability. and
commercial satellite designers need to account for their effects .
In the Auroral latitudes, the ionosphere carries a current that may reach
magni tudes up to or beyond a mi llion amperes. This current, which is called the
aurora l clccrrojct, can change in dramatic ways under .olnr influence, and. when
it docs, currents can be induced in long terrestrial conductors like power lines
and pipe lines, While such effects found in nature cannot be reproduced by
acti ve ionospheric research, the sensitive instruments at observatories like
HAARP can fo llow the progress of natural magnet ic norms and provide insight
into the physical mechanisms at work in the ionosphere.
To varying degrees. the ionosphere is a plasma, the most common lorm of
matter in the un iverse. ellen called the fourth stale of matter, Plasmas do not
exist naturally on the Earth's surface, and they arc difficult 10 contain fur
laboratory study , Many current active ionospheric research programs arc efforts
to improve our understanding of this type of matter by studying the ionosphere.
the closest naturally occurring plasma.
Recentl y, it has become possible 10 produce computer simulat ions of
ionospheric processes. The development of computer visualizations have
allowed us Lo sec and appreciate the enormous variabil ity and turbulence that
occurs in the ionosphere during a major solar geomagnetic storm and the
resultant effects that can impact radio communication and navigation systems.
Active ionospheric research fac ilities like HAA RP attempt to produce
small temporary changes in a limited region directly over the fac ility which, in
no way, compare to the worldwide events frequently caused by the sun. But the
extraordinary suite of sensitive observat ional instruments installed at
observatories like HAA RP permit a detailed and comprehensive correlation with
the induced effects, resulting in new insights into the ways the ionosphere
re 'ponds to a much wider variety of natural condi tions.
Earth's atmosphere is a mixture of gases, mostly Nitrogen and Oxygen. At
the surface, nearly all of these gases arc in molecular form (ic., two atoms of
Oxygen, 0 , or two atoms of itrogcn, , ). As the altitude above the earth
increases, the density of the gases decreases rapidly and the makeup of the gases
also changes as some of the molecules arc broken inLo individual atoms by
incoming solar radiation. AL ionospheric heights, atmospheric gases have
thinned out dramatically. Moreover, at ionospheric altitudes, atomic Oxygen, 0 ,
dominates molecular Oxygen, 0 ,. In ionospheric physics, these non-ionized
panic les are called "neutrals".
The gases aLall heights provide proLeetion from the sun's ultraviolet (UV)
radiation. At the highest levels of the ionosphere where the F2 layer is found (
above 250 km or 150 miles), the gases interact with Extreme Ultraviolet (EUV)
radiation. ALlower alt itudes (less than 30 km or 20 miles), far below the height
where HAARP has any effect, the gases interact with lower energy I V and
create and are absorbed by the ozone layer. Aga in, HAARP has no affect on the
~ases at these lower altitudes.
In the ionosphere, protection is obtained when a neutral atom absorbs
incoming radiation from the sun (a photon) and becomes an ion when one of its
electrons is liberated.
Prior to the ab 'OIption of the incoming EUV radiation , we have:
- One high energy (EUV) photon
- One Oxygen atom (a "neutra l")
The photon gives up its energy in the co ll ision and causes one of the
electrons of the oxygen atom to be dislodged. The result is:
- 0 EUV photon (it has been consumed in the coll ision)
-Onc Oxygen ion (positively charged)
-Onc electron (negaLivcly charged)
The resul t has bccn that a neutral (an oxygen atom) has been ionized and
an incoming photon has been blocked, This is the process by which ionization
occurs.
HAARP creates an external electric field at the F2 layer height. Particles
interact with an electric field only if they arc charged (ionized). As a result,
HAARP only affects the 0.2% of the ionospheric volume directly over the
242
facility that has already been ionized by the sun. The remaining 99.8% of the gas
in this limited vo lume is in the neutral state and remains unalTeeted b)' HAARP
and ready to intercept incoming UV radiation. That port ion of the ionosphere
that is not direct ly over the facility is not affected in any way by HAA RP. As a
result, there will be no impact produced by HAARP on the protective qual ities
of the earth's atmosphere. Th is was the conclusion of the envi ronmental impact
process, and the question was thoroughly studied by experts in the field prior to
granting permission 10 proceed with the project.
II is very important 10 reali ze that the bulk composition of the gas in the
volume that is being studied changes imperceptibly. The protective qualities of
the atmosphere over HAAR P do not change. [I takes some very highly sensitive
instruments 10 observe the eff ects, and the HAARP facility will have some of
the best instruments current ly available for this purpose.
In the ti eld of geophysics, the usc of high power transmitters, such as the
one located at the IIAA RP facil ity, to study the upper atmosphere is called
"active ionospheric research." The II AARI' facility will be used to introduce a
small, known amount of energy into a specific ionospheric layer tor the purpose
of studying the complex physica l processes lhat occur in these naturall y
occurring plasma regions that are created each day by the sun. The effects of this
added energy are limited to a small region directly over the HAARP observatory
ranging in size from 9 krn in radius to as much as ~o km in radius.
II is important to real ize that HAARP interacts only with charged (or
ionized) panicles in a limited region ofthe ionosphere directly over the facility.
Interaction occurs because a charged panicle (electron or positive ion) will react
to <In external electric field . HAARP docs not interact with the neutral atoms and
molecules that make up the bul k of the gas at all atmospheric heigh ts.
When the HAARP HI' transmitter is shut down at the end of <In
experiment, any ionospheric effects rapidly dissipate, becoming imperceptible
over lime fra mes ranging from fractions of <I second to minutes. Extensive
research conducted over many years at other active ionospheric research
facilities around the world has shown that there are no permanent or long terril
effects resulting (rom this research method. The following sections discuss these
points in greater detail,
II is quite apparent from this chart that the ionosphere undergoes a
dramatic change in ioniza tion fro m day 10 night. The [) layer, for example,
disappears entirely as soon as the sun sets. The electron (and ion) density in the
E-Iayer decreases by a factor of 200 to I and in the I' ,-layer by nearly 100: t. For
all pract ical purposes, the lower layers disappear during the evening hours as the
sun's radiat ion is no longer creating new ions and the recombination process
depletes the existing ion supply. The density of neutral (non-ionized) particles,
on the other hand. docs not vary from day to night.
Duri ng active ionospheric research, a small, known amount of energy is
added to a specific region of one of the ionospheric layers as discussed
243
previously. This limited interactive region directly over the facility, will runge in
size, depending on the frequency of operation and layer height, from as lillie as
9 km in radius to as much as -10 km in radius and may be as much as 10 km in
thickness. The interactions occur only with ionized pan icles in the layer: neutral
(non-ionized] particles, which outnumber ionized particles by 500: I or greater,
remain unaffected.
Effects produced by HAARP arc thermal in nature and do not result in
new ionization. Hi\ARP is not able to produce artificial ionization for the
followinu two reasons.
l .The frequencies used by the Hi\ARP faci li ty arc in the High Frequency
(HI') portion of the spectrum, Electromagnetic radiation in the HI' frequency
range is non-ionizing as opposed to the sun's ultraviolet and Xvray radiation
whose photons have sufficient energy to be ionizing.
2.The intensi ty of the radiation from the completed IIi\A RP facility at
ionospheric heights will be too weak to produce artilicial ioni zation through
particle interactions. The power densi ty produced by the completed facili ty will
not exceed 3 to -I microwaus per Col: , about two orders of magnitude below the
level required lor that process.
A portion of the energy contained in the high frequency radio wave
transmi tted b)' HAARP can be transferred to existing electrons or ions making
up the ionospheric plasma through a process called absorption, thus raising the
local effective temperature. As an example, the typical c1eetron temperature at a
height of 275 km (the peak of the 1': region) may be on the order of I-lOooK.
Work at other active ionospheric research faci lities has ShO\\11 that it is possible
to raise this temperature by as much as 30'Yo within a small , local ized region
during an experiment. The affected region would then temporarily display
electrical characteristics different from ncighboring regions of the layer.
Sensitive scicmi fic instruments on the ground can then be used to study the
dynamic physical properties of this region in great detai l.
As the electrons (and ions) acquire additional energy, their temperature
increases, their kinetic energy increases and they begin to move more rapidly, In
the F layer, this increased movement or expansion results in a decrease in the
c1ectron density (electrons move into adjacent undisturbed regions). Experience
at other active iono 'pheric re .earch fac ilities has shown that electron densities in
the small, affected region may be reduced by 10% 10 20%. Th is reduction in
clccton density is shown in the above chart by the dark green line.
Natural ionization in the F layer may produce an electron and ion density
during the daytime of \,000,000 em'), about 0.2% of the total gas present.
Active ionospheric research using the IIAAR P II I' transmitter (interacting only
with the ionized particles and not the neutral gas) could suppress this electron
density in a localized region to 800.000 em'). Compare this with the decrease in
electron density that occurs naturally through a large portion of the nighttime the
regi on of 500,000 em') or less and it is clear that active ionospheric heating
eannoLdup licate what happens naturaII)', even within the small affected region
directly over the fac ility.
For ionospheric layers below about 200 km in alt itude, the electron
density may actually increase as a resul t of active heating because of the
suppression of recombination processes. Compare this with the natural depletion
that occurs after sunset every evening when the Edaycr electron densi ty fall s by
as much as 200 times to levels of 1,000 em') over almost the whole nighttime
hemisphere.
The HAARP transmissions would interact with the charged particles in
the ionosphere. The interaction of the IRI transmissions with the ions would
cause temporary increases in temperatures and decreases in electron densities
within the ionosphere last ing from a few seconds to several hours and possibl y
continui ng through a polar winter night . The temporary changes in ionospheric
properties, caused by the IRI transmitted radio waves, would be many orders of
magn itude less than those changes caused by variat ions in the sun's energy
output.
The IRI would transmit radio waves over the frequency range 2.8 to 10
Mill . The transm itted radio wave beam would occupy a conical volume roughly
30 mi les in diameter at an altitude of 300 miles. The transmitted radio waves
would have up to 3.3 MW of power, only slightly higher than waves transmitted
by radio and television stations,
Even if all the transmitted power from the IRI was absorbed by the
ionosphere it would take more than 33,000 HAARP,sC:lle IRI s, transmi tting
simultaneously to account for just 1 pereent of the auroral ionosphere's energy
budget, Another way of showing the vast differenee between the amount of
energy that would be dissipated in the atmosphere by the HAAR P transmissions
and natural processes is through a comparison of the IOC:11 dissipation power in
terms of power densities. The maximum power densi ty of the IRI transrniucd
1
waves would be about 30 mil liwatts per square meter (mW/m ) at 50 miles
1
altitude decreasing to I mW/m at 186 miles alt itude in the F region. In
comparison. the densities of power dissipated by an aurora could exceed 2
W/m 1, or rough ly 2000 limes greater then the expeeled maximum dissi pation
due to the absorption of the HAARP high frequency transmissions in the F
regi on. Even the daily absorption of solar radiat ion easi ly exceeds the most
intense, low altitude HAARPionduccd energy deposition rate by a fac tor often.
The ionosphere's temperature would be dctectably a ll ectcd within a lew
mill iseconds of init iating IRI transmissions. Wi thin seconds of initialing IRI
transmissions the temperature of the affected conical volume of the ionosphere
would begin to rise. The magnitude of the temperature rise would be a function
of transm itted power and duration, transmission characteristics such as
frequency, and perhaps most importantly, ionospheric conditions.
Existing facilities, such as the IRI in operation at Trornsoc, Norway,
typ ically can enhance F region electron temperatures over a small range of
245
246
mtcrnct.
During active ionospheric research. the signal generated by the transmi tter
system is delivered to the antenna array, transmi tted in an upward direction. and
is partially absorbed. al an altitude between 100 10 350 km (depending on
operating frequency), in a small volume II lew hundred meters thick lind a lew
tens ofk ilometers in diameter over the si te. T~e intensity of the HI' signal in the
ionosphere is less than 3 micrcwaus per em", tens of thousands of times less
than the Sun's natural electromagnetic radiation reaching the earth and hundreds
of times less than even the normal random variations in intensity of the Sun's
natural ultraviolet (UV) energy wh ich creates the ionosphere. The small eff ects
that arc produced, however, can be observed with the sensitive seientifie
instruments installed at the HAARP facility and these observat ions can provide
new information about the dynamics of plasmas and new insight into the
processes of solar-terrestrial interactions.
The HAARP Ionospheric Observatory uses numerous sc ientific
instruments to study the earth's geomagnetic environment and to assess radio
propagation conditions. These instruments operate conti nuously. mon itoring and
archiving the naturally occurring variations that take place in response to the
sun's day-to-day and long term variabi lity. Current geophysical data is available
from the scientific instruments in the listing below.
The Nationa l Environmenta l Policy Act ( EPA) was signed into law on
January I. 1970. Prior to th is law. there was lillie environmental regulatory
oversight lor many Federa l projects like highways, darns, airports, nuclear above
ground testing, etc. Following the enactment of EP/\, however, al l such
projects arc subject to review, reporting requirements. and mandated act ivities,
These oversight responsibilities are often not readily apparent to the genera l
public.
HAARP has complied with regulatory oversight requirements during all
phases of the program beginning with the initial Environmental Impact Stud)'
conducted during 1992-1993, through all subsequent construction activi ties, and
continuing today in all research operations. The Air Force is committed to sa fe.
247
248
250
TIl(' ItM\.1nim l':s}'h(llft\fl ic A1i('(1 lI unl ~'" M <ol:i.1l1oo. Centrul SP.-..:i31 111l1cp:nJ..-n! ,1(' Sl\klii ,i C('I'l;('liti
Uf(llogi"" ,i I'sihologic<.
25 1
The human be ing - as wel! elf till living. ftY.? alUr('S - is immersed within {I high(r
urgcmi:f.:d/ i('/cl: IlMtiF the /Il1l11al1 .\ {orplw. (j('m.'tlc Fietd. known as .. (Iura " ;" ,1:(' ancient
oriental sciences. WJwn injured or sick. the /lA/tiF also ref lects the inj",.ie.'l or "'-'('(l4"esses. II
i s possible 10 aid 0 1/1 / compensate the electro-magnetic components of the I/.\Ifjf : either by
natura! ur l~~' artificio! means - a liMo'" prosthetics. Either way. the prusthetics should un~r
aid the self repairing ur should un~r suppun the integri{l' uf the IIM( ;F fluring diseases 0 "
crisis situoiions and should 1101 be abUfit..l. 10th cenwry .'icienCL' pioneers clt'ld opt!tJ several
w~rJ to prosthe tics oj IIMt ;F; liflllerSlanllillg and 1I,'iing them CO!l-fiC; OWi ( I' v,{{ers new
approaches to human activities support.
'[csuturi lc .fi zicc" (de natura matcrialn masiva) ale organismului urnan
viu sum .scutundatc" intr-un camp intcns organizat dcnurnit ..eorp Cleric" in
terapiile complemenlarc rnodcrnc (denumirc prcl uata din anlroposoli a lui Rudol f
Steiner. din tratatcle Aynrvcda ale lndici anlice ~i din "Yoga Sutra" a lui
Patanjali din India mcdicva la), ori CMOU ..camp rnorfo-gcnctic uman" inferior
in acccptiunca biologului britanic Rupert Sheldrake (inspirat de Jagadish Ch.
Bose. biolog ~i fizician indian din epoca victoriana).
Componcnta sa clcctromagnctica cstc structurata de Iinii de camp
clcctricc ~i magncr icc, care au 0 componcntu statica ~i componcntc suprapusc
oscilantc, dinamicc.
Accst camp morfogcnetic constituie ghidul de unde pe baza caruia se
propagii substantclc ehimice ioniza te (clcctrova lcntc), de-a lungul liniilor de
camp, respcctiv prin fcnomcne de difuzie pe straturile cchipotcntialc ale ace 'lui
camp, rctlccratc in anatomia lizieii ~ i subtilii a organismului:
- substantelc nutritive
- toxi nclc
- hormonii
- cnzirnclc
252
253
Bela
"1/~!pttWtt
Alpha
Theta
II ,,
,
,"
,
,,
\ ,,
\
Delta
"
II
~,
'
"
'v
,'
25-1
Fig..3 .: MaimuUi auric ell pui: Koala cu pui: Cangur ell pui in marsupiu: ~{ ama ell copil
256
Animalclc de lu nn~ S<1U de ha il~ se fo losesc din plin de pro pr iet~ !ile de
sustincrc ~i ampli ficarc a campurilor morfogcncticc, derivate din proprictaiilc
undelor suprapusc, prin care intcractioneaza campuri lc, Astlcl, in savana
africana. lunnclc imcnse de anti lopc gnu se lntrcpatrund cu grupurile de zcbrc,
intrucat masclc imensc de animale de spccii asemanatoarc otera protectic
impotriva pradatorilor, Acestca la nindul lor vaneaza 101 in grupuri , Pcntru a
observa ascmenca fenomcnc estc su lieient sa urmarim li Jmele documcntarc de
pc tclcviziuni le de popularizare a ~I iinle i .
Dc altmintcri, civi lizalia umana a prcluat mai mu ll sau mai putin consticnt
~e esle cunostintc, eu aplicatii socialc, eeonomiee sau mil itarc - purerca grupului.
Inca din antichitatc armatclc grccilor s-au impus prin dczvoltarca tactici lor in
fo rmatic de .Jalanx", Gasim cxcmplc ascmanatoarc pc parcursul intrcgii isiorii a
umanitatii, pana chiar in sccolclc XX si XXI: la civi lizati ilc tribalc (arncrindicni
nordamcricani sau partidc de vanaloarc zulu). De altmintcri, chiar tacticilc
militate ale fortclor de rncntincre a ordinii publico ~cn SWAT (pol itic.
jandarmcric) Ioloscsc din piin puterca de grup - prin ampl ificarca CMGU.
ri ~A. :
257
,.
,'1 _, ,"
.. . . .. ..,. .t."''"''
....
- .. \
\.
1.
...
." ; ~ ~ ~, ,
.
t~".
'
""""'~ .." - ~
, \
,-
~
.
.....,...~":I"
. ,r:r-- .. ,.
.,
\~, -
Fig.6.: grupuri tribale - amerindieni Oglalla SUA: rj:thuinid Zulu- Africa de Sud
F i~ ,i . :
Fig. ~.:
>
25R
~i
recomandari
I. RccomandArl
Conc luzia care derivAdin accstc considcratii cstc eA orice e pre" mult,
strici). Pc de aM parte utilizarca compctcnta. in ellno~t i n!A de c.111zAa tchnicii de
protczarc a campului morfogcnctic U111an cstc 0 tehn i c.~ viabila, putin
costisitoarc ~ i cfi cicnta, rccomandara in situatiile de inrcrvcniic rcrapcutica de
urgcnla ~i intensiva. Insa omu l insasi rl,mllllc dcocamdata cea mai sirnpla cea
mai naturala si cca mai eticicnia sursa de camp morlogcnetic de sprij in, in
folosul silnatalii.
25'J
BIBLIOGRAFI E
o COICCliv de autori: .Fizica" - manual pcnuu clasa VIlI, IX, X, XI . Editura
o
o
o
o
o
o
o
260
M ~ I~I SlF.l lNF.R: t'jl.id.:m. led ANATf CUR - A liOd;l ~;1 N.:a!ioo3!3, JIo' TIo"t:Jpii C(lmpkttl(llwc ~lin
k<lnUnia. ADd. CUrOOna!t>l Jit,,-cti:! J\" c...rcl."br\'; T,,"".spc.'Uf in I\"t'.spii COOlpl""fIk"l1bt\'.
261
Tlk! chosen topic lI(1mf~\' the lhel'apy uldi/.f(.>l'enl SC!ll.'re diseases - CfInn'}", manij'>J/t'll
at the somatic lewd thmugh the connection of specifk- (,OInplememtl1) ' 0 111/ alternative
medicine therapies cwnulatn! with p.~cJwlht!rapy. represents the integrotio of a new vision
In lunctic de cum sunt ele fo lositc, uncle terapii pol Ii considerate lie
complcmcntarc, lie alrcrnativc, Tcrapiilc complcmentare si alternative sunt
folositc pcntru a sc impicdica produccrca afcctiunilor, pcntru a reduce strcsul, a
reduce sau a impicdica clcctclc sccundarc ~i sirnptomclc, sau pcntru a controla
ori vindcca boala. Unclc astlcl dc mctodc ale tcrupici cornplcmcruarc sau
262
acupuncturh, etc.
Ccrcctarilc clcctuate in ultimul limp indica fapiu l eA ui il izarca tcrapiilor
complementarc ~i alternative se g~se~le intr-o permanenta crcsrcrc, Un studiu
cfectuat la seara larga, publicat inca din I I noicmbrie 1998, in Rcvi sta
Asociatie! Mcdicale Amcricanc a descoperi t ca folosirea MCA in mndul
oamen ilor a crescut de la 3-1% in 1990 la -19%) in 2006. Mai multe ccrccmri de
MCA ce fo loscsc pacicnti bolnavi de cancer, au fost rcalizatc cu un mic numar
de pac icnti, Un studiu publicat in fcbruarie 2007 ruporta cil 37% din -16 de
pacicn]i cu cancer de prostata au folosit una sau mai multe terapii MCA, ca parte
a tratarncntului lor pcntru cancer.
Accstc terapii inelud rcmedii pc baza de plantc, remedii fo lositc din cele
mai vcchi tirnpuri, vitaminc ~i regimuri speciale. Un marc studiu al MCA folosit
pcntru pacicnti eu diferite tipuri de cancer a fOSI publieat in numarul din iulie
2007 al Rcvistci de Oncologic Clinica din Statclc Unite, Aeel studiu a gasil ca
83% din -153 de botnavi de cancer au fo losit in fin al una din terapiile MCA, ea
parte a traramcmului pcntru eaneerul ee-l avcau, Studiul ineludea tcrapii MCA,
preeum diete spccialc, psihotcrapic, practici spiritualc ~i supli mcntc al imcntarc
eu vitamine, Atunci cand psihotcrapia ~i practicilc spirituale au fost exe luse,
69% din bolnavi au deelarat inrauta!irea slarii generale.
Estc important ea acceasi evaluate ~tiin ! i lic.~, ce cstc folosiu pcntru a
cstima abordarilc convcntionalc, s~ lie tolosi u ~i pcntru cvaluarca terapi ilor
complementarc ~ i alternative. Un numar din ee in ce mai marc de cen tre
medicate cvalucaza tcrapiilc eomplementare ~i alternative prin dczvoliarca unor
experimente cliniee (studi i de cerccmrc pc pcrsoane) pcntru a Ie testa,
Norme de <,"'''(II ita pr"fe.~;'lIIufii 5i respunsabilitute pllb(h'a
263
CA PCAM a lost crcata in 1999. prin uni rca NCI cu NIH - Ccntrul
National pcntru Mcdicinfi Complcmcnrara ~i Ahcrnativa (NCCAM).
Mcmbrul CA PCAM csic descmnat dintr-o marc zonil dc cxpcni din
comUni lil!ile de ccrccrarc ~i praclicil convcntionatc ~ i CAM din domeniul
cancerutui. CAPCAM cva lucaza abordari lc cancerului, inscrisc in cel mai bun
program de serii de C.1Z ~i face rccomandari catrc NCCAM dacn ~i cum accstc
abordari ar lrebui sil tic urnuuc,
Expcrimcntele eurentc incl ud terapia eu enzime eu suport nutriliunal
pentru tratamcntul eaneerului pancreat ic inopcrabi l, tcrapia eu cartilagiu de
rechin pcntru tratamcntul canccrului la planll;n ~ i studi i ale ctectclor dieici in
eaneeru l de prostata ~i de san.
Uncle din accstc cxpcrimcntc compara terapii le alternative eu
tratamentelc conventionalc, in limp ee allele studiaza clcctclc abordari lor
complcmcntarc folositc suplimcntar in tratarncntclc convcntionalc.
T'erapiile EIII!TJ.:elkl!
lntr-adevar, encrgiilc subtile care ei reul ~ prin corp au fOSI ignoratc ( p:in~
de curand) de oamenii de ~li in !~ oceidental i. Totusi, aeum s-a ajuns la concluzia
ca durcrilc si imbolnavirilc pe care lc avem sunt legate de torma gllOdu lui ~i de
emoli i carc sunt putcrca ~i imboldu l univcrsului. Riidaeina rnultor alcC\ iuni sc
alla atal de adanc in etcric sau aile corpuri incat credinta ca, corpul cstc 0 m a~ina
estc limilala ~ i contradictoric proccsului de vindecare.
Oricc vindccare cste un transfer de cnergic, Accasla cnerg ie CSlC
transfcratii sub forma gandllrilor. aungcri i, intcntici , atcntici, scopului, dorintci ~i
vointci, Oriee vindccare ca ~i psihotcrapia cncrgctica cstc lransferul si
schimbarca energiei.
Vindccatorul cstc imboldul si catalizatorul proeesului de vindecarc. Oriec
vindecare a sinclui cstc !3CUll. de sine prin procesul consticm sau inconsucnt de
a crca un mcdiu unde catalizatorul cx ista, Intcntia cstc un fapt energetic ca ~i
atcntia. Atcntia dctcrmina Iimita conccntrarii noastre, Intcntia ne dirijcaza
266
c1asic de medieinli inlernli a lrnparut ului Galben , care are mai mull de 1000 de
ani vcchirnc, cxista 0 lisla cu 32 de tipuri di lcritc de Chi sau Ki.
Ki cstc utilizata de eei care pracrica artcle martialc, in prcgati rca lor liziea
~i in dczvoltarca mcntala, Estc folositli in cxcrcitii lc de respiratic care poarta
numcl e de pranayama ~i de samanii din toatc eullurilc. pcnlru divinalie.
eon ~l i in !a psihieii, manifeslliri ~i vindeciiri. Ki esle energia non - thicii folosilli
de to\i vindecatorii. Ki esle prczenlii prelUlindcni in jurul noslm ~i poale Ii
aeumulalii ~i ghidalii de minle. Cerecliitoml rus Semyon Kirlian a dczvollat 0
meloda, in anii 1 9~ O, pcntru IOlogratierea campului de energie a vie!ii care
.IIlconJ' oara. 0 persoana..
Elle~~ia
In praclic.' numilARci ki, Con~ti i n !a - Durnnczcu mllll it~ Rei c ~tc cca C<1tC
gh i dcaz~ cncrgia vic!i i num i t~ Ki . Prin urrnare, Rcik i poale Ii dc lin i l~ ea tiind
cncrgia viClii, gh i(l.1t~ spi ritual. A cca ~la cstc cca mai sc m n i tic.1 t iv~ imcrprctarc a
267
cuvantului Rei ki. De .cric eel mai bine cxpcricnta pc care cei mai mul!i oamen i 0
au l egat~ de ea: Rciki nu cere dircctionarca din partea practicantului ci se
aUlughideaui.
Exislll mai multe tipuri de energii vindccatoarc. Teate au Ki sau encrgia
viel ii ca una dintre pllrlile lor importantc. Toti vindccatori i Ioloscsc energia
vielii sau Ki, dar nu toate lolosesc Reik i. Rciki esrc un tip special de encrgic
vindccatoare care ponte Ii eana lizalAde cinevu care a fost initial sAu lilcA. In
limp ce cstc posibil ca uni i oamen i sa sc nasca. cu Reiki, sau sa- l aibii pc 0 allii
calc, eei mai mul]: lrcbuie s;; primeaseii 0 initicrc pcntru a Ii capabil i sa
foloseascii Rciki.
Tchnica A utocontrolului
$1 spanu.
[>cci zona Aiftl corespunde domen iul ui in c.1re loaIe frecven!c1e cerebra Ie
sunl diminuale la aproximaliv j u m ~tale din swrell de veghe. Cerecl~ lorii care au
Nutritionism $I dieta
Numeroase rczultatc ~Ii i n !i liee comunicatc ~i publicatc pc pareursul a
catorva zcci de ani. legale de cxpcrirncntc de laborator ~i obscrvatii c1iniee,
studii randomizatc pc grupe de populatii ~ i dale epidemiologiee au demonstrnt
efeetele benefice ale unor cornponcntc (nuui tivc sau dcnutritivc) din alimcntatia
omului ~ i rol ul lor in scadcrca frccvcnjci localizarilor de cancer, dar ~ i in
tratamenrul accstora,
269
-aditivi alimcntari care POl produce canccr : EI3 1, 1-12, 211, 213, 21-1, 215, 216,
217,218,239. 330 :
-adiiivi alimcntari care afccicaza vasclc dc siingc : E250, 25 1, 252 :
-aditivi alimcntari care produc bol i dc piclc : E230, 231 , 232, 233 :
-adiiivi alimcntari care alac~ si sicmul ncrvos : E311, 312 :
-aditivi alimentari cure pol produce tulburari digcstive : E338. 339, 3-10, 3-1 I.
363, -165, -166. -150, -161 ,-107 :
-adi tivul care distrugc vitamins B12 : E200.
EI23 - cste imerzis in SUA ~i in fostclc state sovictice. Se gaseste in
bomboanc, jeleuri. dropsuri rncntolatc, branzcturi topitc si creme de bnin z~ . Este
considcrat eel mai putcrnic canccrigcn dintrc aditivi. Din acccasi categoric lace
parte si EIIO, care intra in componcnta dulciuri lor (mai ales a prafurilor de
budinca).
E330 - produce nfcctiuni ale cavita\ii bucalc ~i arc nctiunc canccrigcna
putcrnica. Se ga se~le in aproapc toatc sucuri Ie din corner].
E102 - cstc till alt colorant care sc gaseslc in dulciuri, mai ales in budinci.
Are actiunc canccrigcna ~ i cI.
2iO
Acnpunctura
Fitoterapie
Fuotcrnpia, ca metoda dc tcrapic complcmcruara, sc g3sc~tc ca 0 parte
intcgranta a mcdicinii hcrbalc ~ i se rczum3 la mctode icrapcuticc care Ul i lizcal.~
plantc sau produsc obtinute din proccsarca accstora (in fuzi i, dccocturi , ulciuri,
tincturi, pomezi, ungucnrc, s.a.m.d.) in vcderea obtincri i vindccarl], ESIC una din
celc mai vcchi ichnici tcrapcuticc. la noi in !arn arta folosirii plantclor dc Icac se
pierde in ncgura vremurilor, traditia transmitandu-se de obieei ora l pe linie
materna. -In cadrul tcrapici specili ce eancerului putcm lace distinctia clara , in
funC\ie de scopul urmari t, a doua forme de infuzii ~i decocturi,
AstleI, unul este destinat cu precadcre rolului de citostatic, de otravirc a
organismului, Principiul umlaril cstc accla de citostatic general, de otravire a
Intregului organism, odala cu acesta otravindu-sc si soma cclulara ce se divide
anacronic. Din accasta categoric Iac parte urmatoarclc plantc: brusturc (Arctium
lappa), busuioe salbatic (Prunella vulgaris), coada calului (Equiscntum arvense),
eoada soricclului (Achillea milcffolium), dragaiea (Galium aparine), vascul
(Viscum album), talaneasa (Symphyturn officinalc), rostopasca (Chelidonium
majus), nalba de padurc (Malva silvcstris), nasturcl (Nastun ium ollieinale
R,Br.), mcrisor (Buxus scmpcrvircns), rcrnf (Aristolochia chcrnnutis) $i mult
2i l
Am moterapia
Cristaloterapie
Muhc practici tcrapcuticc ale cu lturilur antice includ purtarca de
ta lismane :;i amuletc la gat. formate din di feritc Pierre, in functic de suferi nta
avuta, Si in Roma anticii sc foloscau Pietrele, pcntru efcc tul lor pozitiv asupra
2i2
Reflexoterapie
Se practica atlil rcflcxoterapia planta r~ elil ~ i cea pal l11a r~ . Se urmarcstc in
special marirca il11uni l~!i i , punctc lc de rctlexie speeifiee meridianulu i fi cat-bita,
eehilibrarca encrgctica pc meridianul celor trci focarc, aeumularea de cncrgic ~i
mari rca l1uxului energetic la nivcl renal.
Rctlcxoterapia poatc Ii asociata cu uleiuri cscn tiale pcntru a miiri clectul
dorit . Asifel putern folosi ulei de sunatoare atunci cand se lucreaza pcntru
meridianul ficat-bi la, ulei de rnasl inc cand dorim sr, marim efcctul de
dctoxificrc, ulciul de brad, cedru ~ i pin atunci cand lucram pcntru echi li brarca
sistemu lui nerves.
Presop III/<,III ra
Prcsopunctura este un mijloe de tratament complcmcntar ascmiiniitor
acupuncturii dar care in loeul inlepiiturilor de ace in punctclc cncrgcticc
utilizeazii prcsia sau alte procedee de infl uentarc a aetivitiili i eorpului omencsc
in seopul eoreeliirii accstcia, atunei cand din dif eriic cauzc sc produc deregliiri
gcncratoarc, ori potential gcncmtoarc, ale sliiri i de boala.
Encrgia alimcntcaza ncintrcrupt ~i succcsiv organclc eorpului omenese pc
eiii eorespunziiloare ficcarui organ, numite mcridianc, intclcsc si ca uniliili
energetiee, definite prin denumirea organului pe eare ficcarc meridian il
reprezinlii energetic.
- meridianul plamlin (I')
- mcridianul inte 'lin gros (IG)
- meridianul Stomac (S)
- mcridianul Sp li n~ - Pancreas ($1')
2i3
In cursul cclor 24 de ore ale zilci, ficcarc meridian arc pcrioadc, totdcauna
acclcasi, de cate doua ore de maxima activitatc urmate imcdiat de aile douf ore
de rclaxarc, cand acrivitatca cncrgctica slabcstc, Toatc accstca sc rcalizcaza dupa
un orar bine stabilit, care arata sonsul eireuitului energetic, orcle de max ima sau
minima activitatc, prccum ~i uncle rclatii imrc mcridianc, constituitc in reguli de
rcpartitic a energiei primite.
Porn ind de la idcea eA cnergia care alimcnreaza organ ismul uman (aflatAputcm spunc - intr-o cantitate lim ilalA) trcbuic riguros ~i in principiu, in mod
cgal rcpartiza ta pc 10alC mcridianclc, asa fcl inc.il Iicearc din clc S<~ primeasca ~i
sa foloscasca alai - ~ i numai atal - cat trcbuic, se intclcgc eAoricc activitatc
pcrturbatoarc a s~~ ri i dc cch ilibru energetic va avca consccinte dirccic asupra
sAni,lalii generaIe a organ isrnului. afcctand unul sau altul dintre organcle sale.
lnvers, atunci cand deja s-a produs un dezcchi libru energetic, actionand prin
intlucntarca aelivila\ii encrgctice a mcridianelor, in sonsul revenirii lor III starea
inilillla, normals. sc llelioncaza de fapt pentru in laturarca bolii , pcntru
.msanatosrre,
.."
.
examinarea cficicn tci manipularii spinale mai ales in durerea de gal cronies ~i
domeniul de miscarc, ea ~i impactul manipularii 'pinale lombarc in pOSlurA.
Manipularea spinala poatc Ii folosila cu succcs in mod complementar in cazurilc
rcspiratoru ~ I mrma,
A~lI cum descori mcntiona Dr. KO YA~IA DA (8 DAN JUDO) :
tchnicilc de reanimare Kuatsu sunt considerate ea 0 fo rma de respect pcntru
via!a ~i 0 exprcsie viri la a amrcnamcmclor spcci ficc Artelor Martiale.. . Dar in
ce consta actiunilc tehnicilor Kuatsu (pcrcutii, presiuni, masaje, ctc.) '! Accstca
dcclanscaza 0 cxcitauc care se transforma in IOl1a morrice. Accastd fol1a motricc
produce la randul ei dilatarea, comractarea, accclcrarca, incct inirca sau chiar
oprirca lunctiilor unui organ asupra caruia sc aC! io neal,~ .
In functie de mecan ismul implicat in aparitia sincopci ~ i procedeul tolosit
pcntru a stimula revcnirca la via!n. proccdcele Kuatsu sum foartc ascmanaroare
cu rctlcxotcrapia, iar lcgile care Ie guvcrncaza sunl aplicabile in orice situatii ce
IIfeclcaza starea de sanatlile. lie eli este yorba de 0 afcct iunc survenua in accl
moment in urma unui accident, lie cli ne refcrirn la 0 afcc tiune cronic izata,
lremmtli cc s-a produs cu rnai mull limp in urma.
rOGA
Cuvantul Yoga vine din sanscritul Yog care insca rnna un ire. Astfel de aici
dcriva dcfin itia sistcmului Yoga ~i scopul accstuia de a imbina, de a uni Ii inta eu
Absolutul, de a aducc stabi litatca mcntala sau fixarca atcntici asupra unui punct
urnc.
In Yoga omul sc struduicstc sa gascasca Unicul dincolo de difcritclc sale
moduri de cxistcnta, pc toatc planurile Manifcstarii. Estc practic un proces de
dcstcptarc, de rcgasirc a Spiritului (Alma) din noi. Yoga cstc imparjilii intr-un
marc nurnar de sistcmc, ficcarc eu mctodclc salc difcrite de acriunc dar toatc
avand rezultatc idcnticc.
Cromoterapia
Terapia prin culoarc cstc 0 modali tatc lerapeulicA comptct naiurata.
capabila de a reechilibra organismul, mai ales atunci cand ne am m in conditii de
uress.
Ea i~i arc rMacinilc in trccut, in Egiptul Antic, undc zcul Thor cra st.~piinul
culorilor pc care Ic lolosca pcntru a trezi sau amplifies la oamcni 1:1cul ta!i lc
spirituale latcntc.
Grccii ~ i romanii foloscau si ei, foarte cficient, ~ i 101 ca 0 forma de
croruoterapic, razcle ultraviolete. De la indieni ric-au parven u cunostintclc
despre legiimrile care cx isra intre culori ~i eele sapte chakre (plexurile escntiale
ale organisrnului urnan), Cunoastcm faptu l eli chakrcle ucurnulcazil encrgii
subtile luminoasc, colorate difcrit, pc care Ie distribuic apoi in intcriorul
organismului,
Ficcarci chakrc ii eorespunde una dintrc ecle saptc culori de baza ale
spcctrului luminii albc descompusc prin prisma, Atunci cand 0 anumita chakra
cstc slab cncrgizata, va aparca in organism 0 proasui func tionarc salt chiar 0
tulburarc. Dc obieei cstc suficicnt ea in accstc cazuri rcspcctiva chakra sa tic
di namizaui ~ i ineiireatii cal csic ncccsnr plexului corespondent. Accst lucru poatc
fi facul prin cxpuncre dirccia la 0 radiatic luminoasa de culoare corcspunzatoare
rcspcciivci chakrc, din zona plexului afcctat,
STUlJll EXI'ElllMENTAI.E
Efectul Ptaceb
punciclc terminus) 'unl ntribuitc nivclc separate ale cvidentci scoruri lor, Ccle
doua scoruri rezultatc sunt apoi combinate pcntru a da un scor fi nal,
lnstitutul Nalional dc Cancer al PDQ-Consi liu l Editori al de tnuamcnt
pcntru adul] ] II rcalizat un sistem dc clasiticare, pentru a pcrmite studii deosebite
dcsprc tratarncntul cancerutui uman, in concordanta cu puterea stat istica a
studiu lui dc proicct ~i cu putcrea ~t ii nlitic li a rczuhatelor tratarnentului rnasurate
(dc ex. Punctclc finale). Accst sistcm de clasiticare a tost adupuu pcntru a
pcrrnitc studiilc dcoscbitc pcntru tratamcntclc canccrului cu mcdicina
complcmcntara ~i altcrnativa. Seopul clasificarii studi ilor in aeest mod cstc de a
ajuta cititorii in cvaluarca putcrii dovczilor asoeiate tratamcntclor particularc.
TOLu~i , nu toaLc studiilc umanc sunt clasificatc. Sunl luatc in considerate
numai ecle care raportcaza un punct terminus tcrapcutic, prceum raspunsul
uunori i, crcstcrca duratci de suprnvictui rc sau crcstcrca masuraui a ealilal ii
victii, In plus. rapoancle anecdotiec sau rapoarte de caz ind ividuate nu sun I
clasificate deoarecc adcsca, lipsese importamc dcialii c1 iniee ~ i probcle pc care
aeestca Ie adue sunI considerate in general slabe, ~i cx istJi ~i 0 probabiliratc
spori la ea rezultatc ascmanatoarc (fie pozitivc, fie negative) sa nu tic obiinutc cu
alti pacicnti,
Mai mult, 'unt cxclusc rapoartc ale scriilor de caz, atunci cand
dcscopcrirca c1 ini c.~ estc incompcrcnta ~i stanjencstc cvaluarca ~i intcrprctarca
adevliralli,
Pcntru a indica purerea 'latislicA a uudiului proiccrat, in sistcmul de
elasitieare csic folosiu 0 scalli numcrica de la I la -l, I auibuindu-se studi ilor cu
cca rnai marc puterc si ~ celor cu CCII rnai slaba. Subdivizionarea unor catcgorii
dc proicctc produce mi,suri rna; linc alc putcrii.
Sunt descrisc mai jos mai mullc studii dc proicc I, in ordinca
descrcscatoare a putcrii lor:
I. Probclc clinicc ccntrolate alcatoriu.
Studii in care participantii sunt stabil iti la intarnplarc, pentru a scpara
grupuri de comparatic .1 difcritclor tratamcntc. Este alcgerca paeienlului de a sc
ana intr-o proba alcatoarc, dar niei un ccrcctator si niei un pacient nu poatc
alcgc grupul in care va ti plasat, Folosind sansa, avcm asigurarca eli grupuri lc
vor Ii ascrnanatoarc si ea tratamcntclc pc care ei Ie primesc pOI ti eomparate in
mod obicctiv, In timpul probei, exi sla 0 ncsiguranta rcfcritoarc la tratamcntul eel
mai bun, Accstc probe pol Ii ..dublu-oarbc" sau ..non-oarbc". ProbeIe dubluoarbe au un proieet de studiu mai putcrnic,
I. Dublu-orb: Niei pacientii ~ i niei ccrcctatorul nu ~I i c care pacicnti
primese tcrapia din studiu saUlralamcntul dc compara!ie (de cx. control).
II . Non-orb: Ccrcctaloml ~i pacien!ii ~tiu ee tratamcnl sc administrcaz.'i.
2. Probe cl inice controlale nonalealoriu
Sludiile in c.1re participan!ii sunt li xa!i intr-un grup de lrawment baz,1t pc
critcriul cAei POLti cunoscu!i de ee rce t.~ lo r i , ~ti indu -se dat.1 na ~ter ii pacientului,
2i7
numaru l de gra fic sau data inLaln irii elinice. Cu accsi proicct de studiu, ex is~~
mai pu! in ~ incredere c~ grupul primcstc tratamentul sub studiu ~ i cstc
comparabi l cu grupul de control.
3. Scrii de cazuri
protect.
Proportia populauci din cadrul studiu lui, care a murit. In mod frccvcnt
cste denumita rata de monalimtc. Estc m ~ sural~ de la un punct delinit in timp, ca
momemul diagnosticul ui sau momentul in care s-a inccput tratamcruul. Accsta
cstc cel mai usor de delinit ~ i mai obicciiv punct terminal.
R. Cauza spccitica mo rla l it~! i i
27S
D. Inlocuitori dirccti
Accstca sum miisuriilori ce in locuicse actualclc rczultatc din sanatatc si
sun I un subiecl al intcrp rctarii invcstigatic i. In ordinea dcscrcscatoarc putcrii,
inloeuitorii (surogatele) indircc]i includ urmatoarclc:
a. Supravicjuirca - Durata de limp in care nu a mai fost dctccmt
eaneerul dupa tratarncnt.
b. Supravictuirca progrcsiva dupa boala - Perioada de limp in care
boala nu s-a inriiulii!il dupa tratamcnt.
c. Rata de raspuns a tumorii - Proportia pacicntilor ale carer
uunori au r~ 'punsul la tratament ~i gradul snu cxtindcrea la care
au raspuns tumori lc.
BIBLIOGRAFI E
I. Am ber. R.B.. Color Therapy - hea ling with color. Calcutta , 1992;
2. Bo lile psihicc ~i vindecarea sutlerului in traditia ortodoxa, Ed. Manaslirii
asterea ~I a ie ii Domnului, Levadia, 1993;
3. Carnpigny, H.M. Tcoria ~i pracrica sistcmclor yoga, Ed. Neuron. Focsani,
1993:
2i<J
19.Mitropolit Hicroicos Vlachos. Psi hotcrapia ortodoxa, Ed. Invicrca Arhicpiscopia Timiscarci, 1998:
20.Seraeu. D. Aurocotrol, Ediiura Aldo Press. 2007:
2l.Seraeu. D...Autocontrol pcntru avansati si nu nurnai ., .", Editura Saphirc,
Bucurcsti, 199-1:
22.Seraeu, D. Cristalotcrapia, Editia a 2-a. Editura Aldo Press. Bucurcsti ,
2005:
23.Seraeu, D. ..Cristalclc in Ocuhism", Editura Aldo Press, Bucurcsti, 1998:
2-1.Seraeu D., Enciclopcdia Fenomcnelor Paranormale ~i a Stiintclor Ocultc,
vol, I-VIlI. Ed. Aldo Pres, Bucurcsti, 1996-1998:
25.Seracu, Dan . Vasi le. Teodor .Aromotcrapia de la A la Z", Bucurcsti, Ed.
Aldo Press. 2000:
26.Shinbrol. T.,Grebogi. C. 011. E.. Yorke, J., A., Using Small Perturbations
to Control Chaos, Nature, 363. 1993:
27.Smilh. M.G. "Crystal Spirit", Llewellyn Publ., SI. Paul. MN, USA, 1990:
28.Sofronie. c., Zubcov, R., Psihologia ordinii, psihologia cuant ica, Ed.
Perfect. Bucurcsti, 2()()5:
29.Tucci. Giuseppe, Tcoria ~i practice mandalci, cu rcfcrirc specials la
psihologia modernii a adancurilor, Ed. Humanitas, Bucurcsti, 1995:
30.Vasile, Teodor, Curs practic de Kuatsu, Ed. Aldo Press. Bucurcsti, 2002:
31. Vasile,Teodor - coord.. Dumitru, Constant in: Bojor, Ovidiu: Vasilcscu,
Mario, S., Naturalis, Ghid de Mcdicina ~i Tcrapii Naturale, Ed. Aldo
Press, 20()-I:
32.Vasile. Tcodor, Forme ale Medicini i Al ternative in Tcrapia eanccrului Tel,~ de doctorat, UIA M. Ca lcutta. India, 2002:
33.Walker. DaEI, Cartca Cristalc lor, Ed. Sagiuarius, Iasi, 199-1:
3-1.Young, F.. R.. The Secrets of Personal Psychic Power, cw York, 1967:
35.Zang Ming Wu: Sun Xing Yuan, "Chinese Qigong Therapy", Ed , Shandong
Science and Technology, 198 ';
36.Zee-Cheng RK: Anticancer research on Loranthaccac plants. Drugs of the
Future 22(5): 519-530.1997.
l'rincipal Formnor in Jl!-ihologic Clini,.1; Psibotcrapie F.'p~-ricnl i:lI Ji II Unifdri i InJi\'kJw U ~i lie."
Grup; l'sihQl.."'OIpi< C(l,..ni t i \' C(l mlX' rt~ nt.lU : lI ipl107.1 Clinkl Rdol'li,U< fi T<rolpi<- F..li kSo() n i ~ j - CQ"1!iul
l~ ih (l k.Jf.
1~ 111(J1os 1 1(lr
din ItonUni3 FRI', SI'EIt, ATCCII / lUll. GI ISC - U.K. J IA('I'.I ISI' - U.S.A. I W.I'.C..
Dr. ill $lIill(1." McJIl:ak AII.."rnahw. U.I.A.M.. hkJia f I.A.A.M..
Or. in Mcdidl\l (\ ,mpkmcllfattJ $i Naruroparic. I.I.A.M.. II'IJin.
Drd. in Tcologie, ~\(l lib r>t.." IQf',lU di n cadrul F",ull:'lii .x T(QIQlI:i,',
Dnl. in 1":l;t!I(lI(lgl,:. ~1;J la 1ll.l(t ;s!5. dill L;lI.lrul f",utti ~ii ll~ 1)f,!h(l J,og~. Um'''l''NJI;sI''";I UUCUlC. h.
l)t... ~\.IIIII ,, 31A ~i ~ i.:i & Srud ii Esorcricc. T"'f"JPii Compkm"'fll:m: $i F''flj; Shui - Club UNF. sCU.
280
Du IlUin/ de \'tIe phisique "I'uutre (Jt; " est au.&!lti de III barrisre ..It! lu ("uuJl1li,e en
ml.:laphy~iqllt," (JU , ..:.-1
l 'uctivite humuine ,
I!/
('It\'lupp..:, L't:l I U ,,'JI mIl,' mat..;r il,WLl: In't,'C lc.\. bonnc proprietc dons
sa J/~d"r! est inUd ;"IIl!t! Ires impartunt pa ur iu d llrj/inllicJ1J bl!llUn mlJ
domuine.
si de rclaxarc,
-In organismele urnane, cart: conlin mai mull de j umatate apa. aceasra esre de
doua categorii : apa l ib~rn ~i apa I~gafa, Apa I ~gata este de 0 imponan\a
covarsitoare pcntru intregul metabolism urnan, De accea, oricc vccinatatc nc
intI uen!eaza. liin!" sau lucru ineiusiv e,impurile telurice, magnetice, eleetrice
CUSIllICt:
etc.
281
In alte lucrari am arnintit ~i de aile instalalii adecvate acel uiasi scop. adidi
prcgfitirii unor incinte care s:; rernodeleze structura ide"lii a apci legate "lat pentru
regenerare, cat ~i pentru 0 eficientizare a anumitor procese psihice cum ar fi
.mvatarea.
Aid trebuie sa rearnintim cii teoria rel"tivitiitii fa ce necesnrs renuntarea
compiela la modelul ci\ramizilor de bazil ale universului, ~i mai curand lumea
trebuie viizutii in tcrmenii unui flux universal de evenimente si procese. In loc sii nc
concentram asupra unci particule, sa ne g,indim la un tub de univers spatiotemporal in inreriorul caruia eurg evenimente ~ i procese intr-un Ilux continuu. 0
imagine rnai sugestivii ar consta in considemrea formelor de und:; ce curg prin accst
tub de univers '{/ structur i de l ip \'tir/~i ;1111'- 1111 '11...:111 de 'I/rgere. O"ea observari
cu atcntic un rau ajuns la campie. veli constata cii apar vartejuri ~i rurbioane ce par
a incetini miscarea continua a apei inspn: varsare, ciiul,ind 0 aparentil independent';
de moment, De aceea David Bohm a denumlt aceasta Ihnna de inrelegere
"Plenitudine Indivizibild ;11 Miscarea CI/rglill/llre" . Ace"s!ii curgere estc anterioara
celei a lucrurilor ce pol fi vazute ca formandu-se ~i dizolvandu-se in ea. Am putea
i1ustra acest concept prin "curentul de c()n~l i in!a" care nu este precis definibil, desi
in mod evident anterior formelor de g,indire si ideilor definibile, cc pot Ii vazutc ca
limmindu-se ~i dizolvandu-se in flux . ca undele ~i v,irtejurile intr-un curent de
curgere,
Desi tiecare structura rclativ autonoma si stabila (de exernplu rnolecula de
apa) trebuie intdc:asa nu ca eeva independent ~i defi nitiv, ci mai cunind ca un
produs care s-a format in lntrcaga miscare de curgere ~ i care, in final, 50 va dizolva
inapoi in acea rniscare, Cum anume accasUi structura se mentine pe cot ins a~ i va
de pinde de locul ~i functia sa in sistem, Structure ~i distributia vartejurilor, care
constituie un fe l de continut al descrierii miscarii, nu sunt separate de "clivitate"
tormativa a eurenrului in curgere, care ereeazIt. mentine ~i in linal dizolva
totalitatea structurilor de vdrtej.
Subliniern inc,; od:.t,; cii orice influenta, de depane. de toarte departe, de
aproape, de foarte aproape, chiar din intimilatea noastr,; are 0 pomlere
incomensurnbilii asupm molcculelor de apa din organismele vii care se orienteazil ~i
reorienleazii in rUrlUna gandurilor ~i triiirilor. mu1limilor din veciniitiili colcclive ~ i
individuale.
Cand wm ~li sii ne protejiim organismul "tunci probabil wm ~t i sa
strueturam in mod ideal apa k ga[i\ pe care 0 tczauriz.am.
282
BIBLIOGRAFIE
I. Vcrtan, Horia (1995) - "Between Natura l and Arti ficial Systems", Joint
Conference on general Cybernetics. Dragan European Foundation, Palma de
Mallorca, Spain. July 11 - 13. 1995.
2. Vertan. Horia ( 199S) - "Orizonl strategic XXI - Spre 0 noua abordare a
l'wfuni\'.dr. , Vni\'('rsiUlttl l'lltil'( llt li &: Ap<tfltlC "'C.u,\lI" , llul.'Ul'(,~i. e-maif : (tin_tel'l(I'''k'U1!: y t t\l) ll .I.'('Ifll.
283
TIr,? {/efinition of human being through his intellectual quest to discover /mow/(',Ige.
has o eoted a IOf v! content, which. han.' 1J1Ttm:f' a IOf of gnow:%gical. f:pis rem% gical and
ontological ideas on man. To unde rstand these phenomena and processes that etmm! our
interrelations with 0 11" inner ami outer universe, we need a ceria;" degree of rational
klluw/(:dKI:.
28-1
0_,...
-...
---_.
0
--
. -----
Ji!J .
omul ca fi ind unica liin~ care produce "plus informatic" sprc dcose birc de
cclclalte sistcme biologicc 'ubdiacenlc in sta rca evolutiva (pc care 0 putem
accepts ca rcata), Caliuuca spccifica de sistem integral, producator de "plus
informatic" eonslinle~le .capacitatea" de a realizu concep tc (modele) care nu sunt
in desfasurarca in ",ltura. capacitatea de crcajic. de consticnrizure a dcmcrsului de
sullel ( cu corolarul de eredinla), de cornunicare serisa ~i vcrbala, de posibilitatea
modi ticarii a habitusului natural, demersurile sale socio-cultura le realizand un
univcrs propriu idcativ eu un continut inlormalional cxtrcrn de elieienl pcntru
statutul sau de liinla vic.
Teate acestc dcmcrsuri sustinutc de structura rca de liinla rationala arc ca
rczultat, conturarca unci ..dimcnsiuni" cc structurcaza la randul sau 0 aha
calitatc 101 auit de fundamcntala ~i anumc cunoastcrca.
~"
'1
"
,: ,,...\ ,t,I t
\ : ill,; \ .' I i
'\\1/'. \\\ " /1, . "
- \-s:"
~" .
I
"\",
'>l,'.f
\: !
"
. ii
.. v1o
Mo
.........
..... _ _
286
umane (considcrara ~ti in liIi Cl'i) prin axiomclc sau canoanclc eu care opercaza ~ i a
I.,
REmNANT!
,, -.
IV - Delinirea aeestei asertiuni a eupri ns idee a ea rezonsnta nu depinde
de limp. de spatiu, de cncrgic, de cntropic, de cntalpic, avand randarncntul
speeilie de 100% (C. Ncacsu, 1982). in fclu l aeesta ne putem explica cxistcnta
reala, obicctiva, dcci cognoscibila rational. a ircccrii (transfcrului) imrc cclc
patru ipostazc ale malcrici fij ra a Ii obscrvata in mod obisnuit dc catrc noi.
In accst context definitoriu. cxplicitarca ralionaHi a unor procese sau
fcnomcne la care participa omul in ipostaza de act ivator, activat sau mijloc dc
transfer, capala paramctrii de intcgralitatc in cxistcnta reaH; naturala ~i
supranaturala. Un cdificator de proccsologici PSI cuprinde tclcpatia, tclckinczia,
Icvitatia, clarviziunea, vizualizarea campului bioenergetic ~i hipnoza, prin
implicarca a ceca ec sc dcfi ncstc drcpl .IJl/ICrCa g{indllllli ", accasta liind dc fapt
bazat pc mccanismul, proccsul sau fcnomcnul de rczonanta.
Explicnarca rclatiilor umanc in contcxtul tctralogic de liinla bio-psihosocio-cuhurala bazate pc substratul fcnomcnologic, face ca impcrativul de lip
rezonan,,'i sA aduca omului cxplicarca rcaln a contcxtutui trAirii biologice de
287
via l~
288
BIBLIOGRAFI E
I. C.. Neacsu, Sistemul neuroendocrin co sis/em integrator al organismului,
in rev. Progrcselc Sliiniei. 1973.53. 106
2. C . ClIC~U. Trail doctorot medicino - IMF. 1980
3. C.. Neac~u.lnforlllalia biologicil. Ed. SliinlilicA. 1982
4. C . Neacsu, Ritmurile biologice, Ed. Medicala, 1989
5. C. Neacsu, Biorinnurile si medicine. vol. I. Ed. N Stcflca, 1986
6. C. Neacsu, Biotipologia IIl11am; si zodiacul, Ed. Privirea, 2005
7. C . Ncacsu, Credinla - atribut sail necesitote, 20088 (in rcdactie)
t(l.ANUS.
289
The elertnmic current on CI .(pwl lfaj IIJ1r (Utl/~ u p"l..illX muXI1c'1;r firM
.", hirh. jlJ 11m :, it tX't'omp(minJ br o jield Tt'mlt'ri,,)! .( pt!t"i{l' inJJI~/K'e Oil ohjerl.(
IJ/ tnM/iJt-, nil" f irM U ('tlm!"",,,,,' rtlU"4'." .(pN"~''ir rt"CH"l illn(. p r ,prrtir.( m,d
{'ifir bf-JUll tllllT dl mr/"u( "hJIV'I,(. Jr" JUIW' IIUtnr.J ,hj( ' I I " nm:pdlZl'lZl
"TORS/OX";
Rcoaion of/he OhjlC whk"h (1~ ICII"inx p/(KC lit 'he 1~1t c",J 10 lire riX1r1 0/ "0
plmur of m(l\'('/':"''11 of tm electronic current ... va rious II allo...s 10 {1.U/ltm."
presence Ti;:lrllro",1 cwJ le/I. hund lonioll1idJe.
.
_..
..rorsionara .
290
Stahllirea prublcmci
TO.lt.l lumen cunoaste \':lrlcjurilc din atmosfera sau tornada, care afcclcaza
mai ales rcgiunilc din sudul SUA. Cercctdnd distrugcrilc provocatc de tomadc,
oamcnii de ~tii n!~ au observer fenomcnc nccxplicabilc din punct de vcderc
2. lntrucfit cca mai marc partea cnergici JYr este conccntrata in components
magnetics a CEM. iar pararnctrii de constructic ai PT sun! e ll mult mai mici
dccat lungirnilc de unda generate, cstc posibila rcalizarca unor anrenc din
diapazonul undclor ultra lungi de dimensiuni mi niaturalc, de tcmpcraturi joasc ~i
de marc purcrc, destinate unor puncrc de comanda guvcrnamcntatc aflatc in zone
indcpartatc s.1U a unor puncre de legalUra cu obicctc atlatc sub l>arnant s.1U sub
apa.
3. Depcndcntn frccvcntci fluc tuaiiilor elcctromagncticc PT de
pcrmcabilitatca dielectrics a mediului lnconjurstor nc "a pcrmirc sa cream:
a) scnzori nccuplati pcnrru masurarca cardiogramci pacicntilor in cazul
carom nu pol fi folositi scnzorii clectrici. De cxemplu la pacicnti i eu arsuri ale
piclii, pacientii in cchipamente specialc (costume contra pcsrci, scafandre ctc. );
b) cchipamente de dcrectarc a golurilor, a substantclor cxplozibilc, a
gropilor asiupatc, precurn ~i echipamentc de cautarc rnultifunctionale;
c) cchipamentc dctcctoarc de dcfectc in mcdiilc cvasi-omogcne, inclusiv
cchipamcnrclc pcntru dcfcetoscopierea nccuplan rapida (pana la cale"a sure
km/scc] a suprafctci drumurilor pcntru a stabili dad pc anumi rc portiuni ale
drnmului pot f cfcctuate transponuri de marc tonaj s.1U se pcrmite treccrca
coloanelor oflciale.
d) cchipamenrele de control al starii stationare, de sigllranta a anumitor
incspcri inchisc de genul:
scifuri lor de bijutcrii;
scifuri lor de bani;
dcpozitclor cu anne nucleate. bacrcrio-biologicc. chimicc ere,
Propunerea de Ioloslre it Ill' pe post de generator 31 elementulul de
torslune 31 compuncntcl magnetlee a cill1pului.
Numcroasclc afi rmatii ale unor oamcni de ~ti i n !:,. care de cclc mai dcse ori
nu sunt sustinutc ~ i de expcrimcntc obicctivc, prccum ca componenta de torsiunc
a campului arc 0 inllllenla imporranta asupra lumii vii. i-au dcterminat pc autorii
de fata sa rccurga la cfccruarca unui sir de cxpcrimcntc suplimcntarc.
I. Act1unr.ll com ponen tel de turslune .lI campu)ui asupra celulel
epltellulu! bucal
nastere 1.1 nivclul acestuia unor micro-rezonanre care, la rand ul, lor pol conduce
la micro-Incalziri locale in zonclc de anti nod ale eomponentci clcctricc a CEM.
Accasta i-a dctcrminat pc autori sa prcsupuna ea in accst caz (10.000.000: I) 0
oarccarc inOuenl.l asupra cclulclor csrc posibil.l doar la 0 radiatic din carcgoria
eelor tcrmicc (anatogul cuptorului eu mierounde).
Este important sa rcmarcam faprul ca ehiar ~i in eazul in care autorii nu ar Ii
[inut coni de anurni tc efecte suplimcntare pc care nu lc cunosc, reactia nuclcelor
eelulelor vii ale epiteliului bueal trcbuic s" fi e total echivalcnta la aceeasi
distant.l de la ad. prccum ~i la stanga si la drcapra planului imaginar de miscarc
a fluxuri lor de punatori de sarcina PT.
Mcrodologia de cfccruarca a cxpcri mcntctor estc proprictatca intclcctuala a
co lcctivului Catcdrci de Genetics si Citologic a Universil.ltii Nationalc
(Ucrai na),
Escnta acestui experiment a constat in detcrmi narea efectului iradicrii PT
asupra mobilitatii nuelcclor celulelor, Iobilitatea nuc lcclor eelulelor la r:indul
sau caractcrizcaza, de cxcmplu, varsca biologica a organismului uman ~i in
particular a omului.
Pc parcurs ul destl~ur.l rii cxpcrimcntului, planul I'T a fost orientat in
diverse pozi tii, asczarca accstuia variind in functie de :
lini ilc de fOT1a ale campului gravitational 31Pamantului;
lini ilc de fOT1a ale campului magnetic 31 Pamanlului;
pozitionarca oarclui,
Teate cclulclc cpitcliului bucal sc aflau permanent in acclcasi condit ii, iar
opcratorul care lucra CD accstca dupa, actiunca componcnrci de tors iunc asupra
lor. era in torala neeunojlint.l de cauza eu privi re la amplasarca cclulclor in
procesul de destasurarc a cxpcrimcntului. Expcrimcntc lc s-au dcstasurat in
pcri oada de lumina a zilci,
Rezultatele erperimentului:
I. S-a stabilit c.I mobilitatca nuclcclor cclulclor cpitcliului bucal care au
293
295
In cazul cclui de-al doi lca rand par experimenta l s-a actionat doar asupra
Ircimii supcrioarc a tulpinii plantclor, Numarul de plante a fost de 20. Timpul de
actiunc - I minut de fi ccarc planla.
in cazul cclui de-al treilca rand par experimental s-a actionat doar asupra
cetei de-a doua trcimi (mijloeul) tulpinii plamclor, Numarut de ptantc a fost de
20. Tirnpul de actiunc - I rninut de ficcarc planI .
In cazul cclui de-al patrulca rand par experimental s-a actionat doar asupra
trcimii infcrioare a tulpinii plantclor, Numarul de plantc a fost de 20. Timpul de
acti unc - I minul de flccarc planta.
in cazul cclui de-al cincilca mnd par experi mental s-a actionat asupra
port iunii sistcmulni radicular al plantclor, PT fiind aplicat la nivelul umcd al
solului sub care sc afla zona radiculara a plantci. Numarul de plante a test de 20.
Timpul de ac tiunc - I rninut de fi ccare plant .
Temperatura. presiunca atmosfcric. nivclul natural al radiatici, umiditatca,
luminozitatca, putcrca vantului etc, sunt acclcasi pcntru toarc plantele de pc
parcctclc cxpcrimcntalc ~i cclc de control.
Oupa tcrminarea pcr ioadci de fructiticatic au fost culcsc ultimclc tructc ale
plantelor oti tite, ptantclc au fost extrasc din sol. Plantcle au fost cantaritc pc
cdntarc mcdica le.
Rezultatcle cxperirncntului:
I. Mas.' verde a plantclor de pc parccla cxpcrirncntala c mai marc cu 19%
deeat cca a plantclor de pc parccla de control.
2. Ill''!. di n plantclc din al cincilca rand par au 0 grcutare de 7 ori mai marc
decal celelalte. adiea eu 700 la Sllla.
296
297
accstora,
29H
'IVERS L I
nU" hUltftlllJ.iIlJ. IJ("("orJinx Id nil Ih~ dhj';'''' ('h"mrlsrtutcs. it IYIl'iJ/y IJpp,ourlrin): If)
//,r o lllup'{, Ill llzt' ,"oJ1'''' rj" iliq' timJ, nU" main mllillT !i",." in lhi" rr)!,'"J ts 'MTI\'UtX Ilf llJr
t:m.-rXetjr T('.((IIIT('('.( .fimtllt(1I1('OIuly 10 tht' rapid itl(Tt~jI1X o/I/U: ('1tCW' ndc. n I L" fight Jor
IJw ~'k"rxl!lit' recollrrn illcrnl.ml JUTing the In.d tk'('uJ.!.(. ojlt:I1 /t'dding to mili/dr)' C'onjlil'u.
RdoltoJ 10 Ihit, ,ht' nlOTtll " ,(poII.fihili,>, oj ,ht' science (I.( 111 1M hWr1l.mti"J'.( future is
j' K'rn l,cn /.
rczolvau. In marc parte, bolilc ornenirii nu au fost inrr:inlc. Multe din celc
"vcchi" si-au schimbat doar aparcn ta ~i au dcvcnit mai crumc (tubcrculoza). Nu
sunt cxclusc din practice omcnirii nici conflictclc armarc. Nu a fost solutionata
problema foamctci unor man masc de populapc, Multc problcmc socialc chiar sau intcnsificat.
A aparut un nllln~r marc de problcme ccologicc ncsoluti onatc la accst
moment: problema global. a apci curate, incendiilc foresticrc, cur.l!enia acrului,
murdarirca (otravi rca) rncdiului inconjurator j i imposibilitatca acestuia de
prczcrvarc a lumii vii, gaurilc de ozon, etc. Din acest motiv. ~liinl3 esrc cea care
trcbuic sa ~i asumc raspunderca pcntru cxistcnta problemelor nerczolvatc
enumerate mai sus ale soc kl ~tii umanc,
lnclusiv ~Iiinla trcbuic s~ gAscasc ~ c~ i princi pial noi de obtinere a cnergiei
(clcctricc ~i tcrmicc). AstAzi energia trcbuie ~ se prelucrezc (oblinA) nemijlocit
la locul unde estc consumate. Doar acest lucru ar putca rezolva un num:ir foane
marc de problemc socialc, economicc, tchnicc ~i tchnologice, care apar ~i cresc
ca 0 a"alanlA de z.lpadA din cauza practicii actualc de obtinere si transport a
cncrgici, Icrodclc traditionalc nu mai sunt acccprabilc pcntru rczol\'arca aecstd
problcmc. Dc accca apare urrnAloarea inlrebarc: eslc oare corcclA 0 aSClllcnea
In lilica. plasma csrc considcrata ..a patra stare" a substantci, care, dupa
parcrca fi zicicnilor, rcprczinta un gal ionizat in care sarcinilc pozitivc ~i celc
negative sunt cgalc, l'rin accasta sc ",plica ncutraliratca ctcctrica a plasrnci.
Savantii consider; c; in stare de plasm; sc alla majoriratca materiilor
Univcrsul ui: stelclc, ncbulozitatilc galacticc, mediul interstclar. Vanlul solar de
ascmcnca, dupa parcrca fizicicnilor, rcprczi nta 0 plasma. Sc considers C~I plasma
ponte avca tcmpcrm uri ridicatc (de la 100 de mii " ina la 10 milioanc de grade)
li tcmpcraturi joasc (sub 100 de mii de grade).
Au fost oarc determinate accstc limite ale tcmpcraturilor? Care cstc
..purtatorul" accsror tcrnpcraturi ridicarc?
Estc foartc di ficil sa m;Sllr; m printr-o metod; inst rumcntala temperatura
din diapazonul de la 3000 la 5000 de grade inlrueit unicclc criterii de la accst
nivcl al scarii pol Ii dOM tcmpcraturi lc dc evaporate a diversclor matcrii, Cea
mai ridicata temperatura de evaporate 0 are Woltramul (5930 OC). dar accst
nivcl cstc aproximativ intrucdt cstc temperatura limit:] care poole f rnasural3
instrumental. Tcmpcraturilc de (6000-20000) UC se m;soam doar indirect. Dc
accea gradul de precil ie ,'a Ii unul foanc aproximaliv. Tot ec de p~e~te accst
prag superior pootc Ii cstimal doar bazandunc pTl.'S upuneri.
Dar e:ildura J.rc inlolde3un3 .,i in 1031CCJlurilc un punoltor. Sc poalc spune
de JS('menC3 col canlitalc3 sumafa 3 aCCSlui p"nli1or rcflect.i lempcralura rcala J
corpului. sllbSlanlci clc, Dc aceca tcmperaturilc corpurilor sail ale substanlclor
nu pOl depal i \'alorile temp"ralUri lor aceslor pun;tori, Accst lucru scmnific;
faptul ca c;ldura nu se poate acumula pur li simplu,
Fil icicnii au descris propriel;!ilc plasmci in dcpenden!; de mClodele
300
CEM. Din dcsen so vedc c. fotonul in sino nu rcprcl inla niei 0 panioul' nici un
proccs do unduire. fai dograb' am putca sa ni-l inchi puirn ca pc un cuant do
dimensiuni rcdusc de cncrgic purn incadrat de un invclis de camp
electromagnetic cc sc rotcstc. In punctul A. pc baza cxcitarii vaeuumul ui fizic
din maduva vacuumului ,,sc nasrc" plasma. iar in punctul B, undo turbionul
CE~1 esie ncin rnlizat, plasma dispare iar~i on vacuumul fi zic.
Spira plasmei sc mcntine in rcgiunca axci lurbionului CEM iar grosimca
accstuia dcpindc de intcnsitatca cxcitarii vacuumului fizic, ACC'SI turbion (rage"
prin eI manunchiul de plasmil...inccrcand" saI elimine. La iesirca turbionului
CEM, amplitudinca so ncutralizcaza, iar plasma disparc.
Din accasta cauza turbionul CEM so misca continuu inaintc cu a viteza
maxims (ell \'iICl.1 luminii), iar spira plasmei ramant absolut nemiscau fata de
vacuurnul inert, Exist.i insa scnzajia ca anumitc manunchiuri de plasma sc
mi~oa . Cand accst turbion CE f parrundc in ochiul nosrru, cl so distrugc trcptat
pc rcccproru l ochiului, iar plasma dctcrmina 0 rcac tie rcccptorials
corcspunzatoarc,
Stabihtatca constructici dcscrisc a fotonului cstc dalil alaI de miscarca
continua a turbionului CEM in dircctia \'.irfului ..picaturii", cal ~i de rota!ia
pcrmanenta a turbionul ui, Accasta intcrdcpcndcnp dintre rurbionul CE f si
vacuumul fi zic poatc cxista lin limp foarte indclungat (milioanc do ani).
Turbionul insa 5C diminucaza trcptat ~i sc reduce nu numai ca ~i amplitudinc, ci
~ i ca durata.
AeeSI lucru conduce 13 rcduccrca cncrgcticii integrate a plasmci cxtrasc din
vacuumul tizic. On practica aceasta so retlecra prin faptul ca daca la inceputul
..dnnnului" foronul era pcrccput de carrc ochi ca 0 crnptie dc lumina alba, atunci
1:1 ,Jumal:llea" vic tii, Ioionul va fi pcrceput C:I 0 cruptic de lumina rosie,
La capatul accstui drum fotonul va dcvcni invizibil . ..lntunccat". Astfcl
lumina care vine dinsprc stclclc din vccinatatca noasna apropiata csrc de 0
luminozitatc alba. iar de la cclc lndcpartatc CSIO ros ie. de la cclc foartc
indcpartatc fiind sub forma unor fotoni intunccati. Accasta nc conduce la 0
concluzic cvidcnta ~i anume e3. nu cxista ~i nici nu poatc ti nici 0 rccesiunc a
galaxiilor, Nu existf, nici imdicrc vcstigiala, Pri n urmarc nu a cxisrat niciodata
niei Maroa Explozic sub forma celci dcscrisc do tcoria rolali\'il' lii. iar procesul
do nasrcrc a galaxici noastrc so cxplica prin cu 101U1 alii facrori do caractcr
alllohlon. local.
Considoraliile onun!ale aratil Oii fOlonii nu sunl la tel. Diap",onlll posibil de
schimbaro a paramelrilor fOlonilor oSle de gradul a I:7080 ~ i poolO Ii masural in
funolio do inion ilalo. Mai mull oa alai, modelul do lorsiune al foionului dosori
nc pcrmile S:I in ~c:lcgcm ca exista caldura. i.1r in conlinuare vom cxamina
prDOosul do formaro a fl uxurilor do o;\ldur;\.
302
Electronul sl pozitronul,
Dups cc am inleles .mccanica" .vi ctii" fotonului putcm lrecc rclativ usor Ii
13 alrc particulc clcmcntarc mai complicate. Vom cxamina inlai modclclc de
torsiunc ale clcetronu lui ~ i ale pozitronului, proprictatilc carora dctermina un
"UrOOf marc de caractcristici ale obicctclor cc nc inconjoara,
Pentru onceput trebnie sa nc imaginam un foton care din anurnitc motive a
dcvenit dc 10- 12 mii de ori mai mare (mai lung). La un ascmcnca foron
stabiliratea slatistica a rniscarii estc incalcata. ceca cc conduce 13 strengcrca
accstuia ontr-un incl onchis complct, On accst caz plasma devine 0 spirn
ncintrcrupta, Turbionul CEM va alcrga dc ascmcnca onainte (pc incl) cu vitcza
luminii. rransfonnandu-sc ontr- un cor onchis care sc rotcstc in raport ell ccntrul
inelului.
303
on mal mart.
306
mull solutiilc, Estc clar doar e3 la nivclul corpului dur apar noi tipuri de campuri
de rorsiunc ell care nc ciocnim de rcgul3 in practica,
Teate lcgilc chimici, prccum ~i cclc ale fi zieii (de cxcmplu teoria diluarii
solutici, tcoria ardcrii, tcoria rrccftrii ctc.) descriu tocmai 3c,iunca acestui tip de
campuri de torsiunc. Asadar rnai avem foartc mull de munca in accasta directie,
Exami narca proprieratilor parriculclor clcmcntarc dcscrise: a clcctronului,
protonului ~i ncutronului, nc pcrmitc s3 formulam patru reguli de cuplarc a
particulclor rocntionatc, Nu cxista aile reguli sau conditi i de cuplarc a
campurilor fizice primare de torsiune.
REGULA 1
Regula de formate a pcrcchilor neutron-proton
On toatc cazurilc, cu cxccptia aromului de hidrogcn ~i a clcmcntclor CI.
neutroni ..in plus" (adie,; cu ncutron i care nu au un proton ..propriu"), ncutronul,
pc baza fortei gravitaponatc cc sc formcaza in accsta, so cuplcaza eu protonul in
partca de la baza conului, vcctorul de gravitat ic at ncutronului acponcaza
conform vcctoru lui de gravitat ic 31 proionului. 0 ascrnenca pcrcchc arc
intotdcauna un singur electron. care treee pc ra nd prin neutron ~i prin proton $i
care 5C intoarcc apoi 13 intrarca ncutronului.
REGULA 2
Regula de formate a pcrcchilor neutron-proton
Pcrechilc neutron-proton sc cuplcaza de ticcare dot'; astfcl ineal forta
gravitationala cc actioncaza in interiorul lor s:'s sc contrahalansczc, ceca cc
p:1Slrcaz:'i re lative ncmiscare 3 pcrcchilor prin aceasta as ig urandu-se stabili tatea
constructici aromului, Pcrcchilc de neutron-proton care formcaza nuclcul sc
cupleaz.1 intrc clc prcpondcrcnt prin varfuri lc conuri lor protonilor, clcctronii
pastrand 0 conexiunc purcrnica eu pcrcchca lor de ncurroni-protoni .
Pc haza fortci de rcspingcre ale clcctro nilor, cu acclasi til' de sarcina,
perechilc neutron-proton inccarca s.l sc indel~'lrtcze in spatiu cat mai mult uncle de
cclclaltc, Aceasta crcca7[1 construcrii simctricc, amplasatc pc acclasi nivcl, Numarul
maxim de pcrechi neutron-proton ce sc arnplascaza pc un nivel esre de 6.
Elccironii sc afl.l dcasupra suprafetci figuri i, Confonn lcgii de insumarc,
Iinia magnctica de f0'13 sc transforma in una singura ~i trccc sub forma unui incl
dcasupra planului figurii (rcprczcntata conventional),
REG I.A 3
Regula formarii constructiilor etajatc
Pcntru elcmcnrcle care contin mai mult de 6 pcreehi de ne utron-proton are
loc 0 rcrepart izarc (rcgruparc) a pcrcchilor neutron-proton, cu conditia
rcspcctarii regulii 2. Accasta inscamna e.l pcntru elemental care coniine, de
cxcmplu 7 pcrcchi ncutrcn-proron. sc fonncaz.l 2 grupc,
Concomitent eu accasta, pereche. neutron-prolon se v. de~ de la leg3tura
A a Iieem i gmp.: ~i sc \"a indrepl' spre Ieg,;tnra B. care se am in ini ma
nucleului alomului. 1'1Inctlli B estc unk in cadml nuclcillui 3lomului ~i in accSI
308
intr-un tot unitar. Conccptul de molccula cstc unul relativ care ne pcrmitc s~
analizam, de cxcmplu, uncle proprictati chimice.
Este importan t ~ subliniem faptul e~ la grani,a dintre medii (dintre
su bstan !~ ~i . de cxcmplu, acr] carnpurilc de torsiune secundare inregistreaza
anlimite dcreglsri care nu exisu in interiorul subslantci tan. Accasla dereglare
conduce la aparitia tensiunii la suprafata substantci dure Ii detcrmina, de
cxcmplu, fcnomcnu! cvaporarii rnctalclor in condi tii normalc ~ i in consccinta noi
lc putcm simli mirosul, gustul.
ConclUl ii
Pcntru cd c expuse trebuie sa spunem ca in analiza rnodclclor de torsiune
ale aromilor substantci, noi, in pri mul r:ind. nu am descopcrit in rcalitatca
subsranta in sine. Am dcseris doar formarea in formaliona l~ Ii energetics a ceca
cc noi obisnuim s~ numim substanta,
in primul rand, prin actiunca noastra fizi e~ asupra matcrialclor arc lee
anume distrugcrca acesror campuri tizicc de torsiunc sccundarc, ceca cc conduce
la cliberarea unci canlilati rnai rnari sau mai mid de cncrgic (plasma), Sc mai
pot pcrrecc ~ i uncle fcnomcnc mai neplacute legate. So\ spuncrn, de contaminarca
radioacti va a substantci initialc, care in faza i nilia l~ nu cxista. De cxcmplu in
caricrclc de grani t, on proccsul de obtincrc a pictrisului, accsta, care cstc un
material fo losit on diverse tipuri de constructii. devi ne sursa de iradicre
radioactiva.
310
Cer cet.
(fJUT("(',1j
ofullenwu: onc/
Jin'l'l turrell' fWJ rcll1xe 011 " ",'ide specm on 0/ jr;:qlk"JCiN. 711(' lend of e/l!('lrOl1kJx netk'
rmlja/ion
mW1'f.1Ue'C
hy l ellC
Iu.H jO ) 't'UI':C. 0111>' 11:1.' rodintion Uti/put cJI'he ri~illU("i1ltie.1j ittcTt!tl.ct!J hy 50.000 limes. TEF
uP'c'.~",.( u romp /a phenOlnel'IJ/' o{ lhe ohjN'll "t" wortd emd pu.Uec certain hilJlropir
pIlNllnrll"F,Ii : JIJI /UrI}, lIt (Trd a.'. / n-'1ue-,tl') (/1:). tlU" clllJpr f~" impu!,,,", ,he I:nhlirnt (1"/m ), IIU'
31 1
iv.
Tubelu! IDistan!a maxima de la cchipamcntclc clcctricc de lIZ casnic la
care se inrc~iSlrcala un camp magnetic peste nivclul limita de 0.2 meT
,\ plilnll eleetrlc
Dhlon,. pt riculoo, .
Frigider
Ficr de calcat
Televizor (36cm)
t-_L
"Ca",
ml"!dar (2 beeuri a CBlc 75 WI
0.03 m de la cablll
r-----:C;;:
'!!!or Elcclric
0,4 m de la Ilcrclele din fala
(iralar elCClriC
1,4 m de la perelele lalcral
lntlucnta campuri lor magnericc artificialc ccrccratc in acest capitol arc 0
scmnificatic principiala in analiza cfcctclor lor biotrope, prccum ji a unor
manifesrari paiologice indcpartate,
312
fr:inare. AeeSI fapt csrc corclat de unii autori cu aparitia cfcci ului de scdarc la
iradicrca ell microundc,
Scadcrca nivclului de asimctric intcnnisfcricc poatc fi conditionata alaI de
inealearea proccsclor de penetrate a baricrci hcmato-cnccfalicc, dctcrminata de
iradicrca ell microundc, inlnu:al din C:1U7..1 lor poatc Ii modifical mpon ul dintre
neuromcdiatorii ~i mctabolitii di n crcier, cal ~i de influcnta modificationala a
accstci actiuni asupra reccptorilor divcrsctor sistcmc mcdiarorialc de 13 nivclul
crcicrului,
On litcrat ura cstc discmata problema predispuncrii unor pcrsoanc, care. prin
natura mescrici lor au legalUra cu CEM de lrccven!a industriala, la dezvolrarea
bolii Alzheimer, prccum ~i la sclcroza taterala amiotrofica. Sc presupnne ca la
baza parogcnczci acesror boli Sia dercglarca homcosta zci ionilor de calciu din
neuroni, activarea celulelor microgliei ~i degenerarea ulterioarf a acCSIOr3.
prccurn ~i actiunca stirnulativa CHI asupra producerii de beta-ami loida,
Simpromclc dcscrise dcmonstrcaza 0 modificarc 3 incrvatici vegetative ~i
somaticc a rcrminatiilor supcrioare a controlorilor OTC din inrrcprindcrilc care
se ocup.'i de productia de magncti pcrmancnti, La masnrarca putcrii cocrcitivc a
magnctilor, una din mainile muncitorului ell rnatcrialul ccrcctat ern pl3S3t.1 intr-o
zona de magnet permanent (cavitatca solenoidului). Laolalra cu carnpul
magnetic al aparatclor tchnologicc, la nivclul m5inilor muncitorilor actioncaza ~i
campurilc rnagncticc proprii ale magnctilor ccrcctati.
Examinarca munci torilor a constarat hi pcrhidroza palmclor. "cfcctul de
marmura" ~i scadcrca tcmpcraturii piclii de la nivclul palmelor in combinatic cu
dcreglarca !ensibililatii la durcrc de lip polinevritic, hipocstczic de fonna
man usilor. In afara de accasta s-au rcrnnrcnt dcrcglari rro fice, 0 crestere :1
casabilitatii unghiilor, 0 uniformizarca a descnului de pc dcgctc, Capilaroscopia
cifrul ui cpidcrmci unghiilor dcgctclor a scos la iveal3 labilitatca capilarctor ~i
prcdispuncrca la spasrnclc de caracter arterial ~i vcnos,
On acest felt dcrcglarca functionarii sistcmului nerves Sf: rcfera alai 13
activitatca ncrvoasa supcrioara, a fcnomcnclor de 13 nivclul crcicrului per
ansamblu, a sfcrelor rctlcctoriale ~i 5C020031c, Cal in ceca cc privcsrc incrvatia
vcgctaiiva.
Rczultatul aciiunii cronice a CEM de frcc\'cn!:'i inalt:i ~ i foane inaWi sc
m:mifcSla PO" modificarile de 13 nivclul sistcrn ului cardio-vascular: scadcrca
prcsiunii artcrialc, bradicardia, incctinirca traticului intestinal. prccum si
dczcchilibrul in continutul de ioni de potasiu, calciu ~i natriu din sangc,
S-a remarcat 0 crcsrere a bolilor cardio-vascularc, cardio-isehcmice ~ i a
hipcrtonici la ma~i niili i locomonvclor clcctricc ~i a cclor de mctrou, a bolilor
hi~rtonicc $i a distonici ncurocirculatorii de lip cardiac 13 muncitorii cc sc
ocup.'i de reglarea a""ralelor de lransmisi< radio de diapazon dc calilalc
superioara. 50 pare ca dereglarea calila!ilor !COlogicc ale erilrocilelor sub
aetiunea CE I. erc.;leICa Iromboxanci B2 conlribuie la delvollarea bolii eardioischcmicc.
On lilcralnra de specialilalc sc , nalil ca20 problema ac!iunii CEM asnpra
fnne!ici reproduclivc a organismului. ASlfd , rezullalele eercelarilor asupra
funcliei reproductive 13 b~rbali i care d~eC\'esc sI3liile de rransfonnarc eu 0
lensiunc medic de 400 kW, au conslalat 0 scadcre a ponderii de b.'iicli nou31 4
,Intensit atea
Tipul prucesului
,iradierii
(mcVtlcm2)
----:R,...cg- ,-Ia"":"jl"""'''. s-c-la-re-a---:~i-l-cs-I.a re-a-sl-al"":"ii"":"lo-r-d-c-ra-.d"":"i""o"""'l-oc-a"ti"c-(":"S=-R=-L-) '-inr
> 1000
cadrul uzinclor i a atclicrclor de rc ara ii
PRna la
Rcglajul, sctarca ji testarca unor blocuri separa te dCI
1000
h ;pcrfrce\"cnl~ . a lcgaturilor (concxi unilor) aparatclor, inclusiv din
indust ria radioclcctronica i de scmiconductoarc
100
Exploatarca pc acroporturi lc de aviatic civi la
1000
Exploararca apara tclor cu
hipcrfrccvcnta, inclusiv
I2000 ::-:~Jlanlenlde tiziotera~"u"'ti"c,,-e.,.,.._-::--:,
-+_-,,::=
P.nala
Lucrul cu tcrminalclc de video-display
500
Crcstcrca riscului avorturilor spontanc flucrucaza intre 1.25 ji 1.8 la grupa
de fcmci care au folosit TVD in difcri rc perioade ale sarcinii, lajoritalca
ccrccurorilor aprcciaza ca tiind critic un grad de cxpuncrc de 20 or' ~pl~man~.
On cvaluarea riscul ui de anomalii congcnitalc ale urmasilor mamclor cu
gradul de cxpuncrc rncntiona! mai sus s-a constatar 0 crestcrc de pana la 1.4 ori a
31 5
ea ne~ogenclel .
317
CORP L Ul\1AN
~I
Ct"'.'iit/~ra{ii generate
318
in mod natural diferite materii: fizica ~ i ctcrica pol coexists in acclasi spntiu farii
intcrfcrcntc.
Corpurilc cc func lioncaza la Irccventc cnergcticc supcrioarc sunt
intcrconcctate ~ i sc alla intr-un echilibru dinamic eu corpul fi zic,
320
e~
punctclc de acupunctura au
Chakrel # Nadisurll
.. Corpul astral cstc un all corp subti l, la fel ca }i eorpul cleric, alcaruit
dintr-o maicric de 0 frccvcnu supcrioara in comparatic cu cea a materiei
etcricc. De aserncnca, el se suprapune cadrului tizico-cicric. Corpul astral
estc implicat, din punct de vcderc energet ic, in cxpcrimcntarca.
exprimarca si rcprimarca cmotiilor.
.. Di stlmcti ile din eorpul astral cauzatc de dezcchilibrcle emotionale pUI
afccta curgerea encrgiei prin chakrc, putand in ullima instanla determina
dczcchi librul glandular ~i boala lizica.
.. Constiinta poatc Ireee in eorpul astral si sc poatc scpara de vehieulcle
fi zic }i cleric. Cand accst lucru sc pctrccc in mod natural (la dorinta),
considcram eft a avut loe 0 proicctarc in astral sau 0 cxpcricnta
cxtracorporala (EE). Cand accasta separate a constiintci arc loe intr-un
mod traumatic (ncdorit),
.. cum ar Ii cazul boli i sau al accidcntului, spunem ea am a\111 de-a lace
eu 0 Expcricnta din Pragul MOI1ii (EPM).
.. Potrivit ccuatici lui Einstein, exiSla 0 energie a carci vileza dcpascstc
vitcza luminii }i care a fost numita dc dr. William Tiller cnergia
clcctrornagnctica (EM). Encrgia clcctromagnctica cstc analoga cu cncrgia
ctcrica ~ i . posibil, e ll cncrgia sau subsrania astra l:\ . Encrgia
clcctromagnctica p rezi nt~ prop riet~l ile unicc ale entropiei negative ~i 0
nalUrl' magnctica ~i nu estc usor de mAsurat ell dctcctori i conventionali de
~1 mp
electromagne tic.
Prana, flux energetic foanc importanl pcnrru corpul cleric. Cand dczvoltarca lor
estc dcficitara, ele au 0 reactic sla b~, partidcle erericc sunI in armonic deei se
limiteaw rransmiterca energici prin deschiderea si legi.lurile ckaerelor in
situatiile corpurilor subtile.
Cand acestca funq ionellw (individu l este eehilibrat) c1e srraluccsc si emil
o lumina scrnanatoarc astrclor, Dimensiunea lor ditcra de la om la om si puate Ii
de lalimea unui dcgct la un lat de pal ma (3-20 em). Accstea sc mai numese parli
de eomunieare subtile eu difcritc eorpuri .
Struetura khaerelor se gascstc la nivclul tuturor [csuturilor ......... Ia nivel
eelular. Ele sc imparl in ehakre sccundarc, pri ncipalc, supcrioa rc si tcrticrc (6).
Cele sccundarc .. ..sc proicctcaza pc eorpiul fizic astfcl:
- catc una in spatclc Iiccarui ochi:
- catc una in rala fi ccarui ochi:
- d ie una in rata fi ccarci ureehi:
catc una dcasupra ficcarci claviculc;
- catc una pc ficcarc
- una dcasupra sinusului
una in zona ficatului
una in rcgiunca stomacutui
- doua legate de complcxul splina-pancreas
catc una in Icg1ilurlt Ctl ficcarc gonada
catc una in ficcarc palmlt
care una inapoia gcnunchi lor
d ie una in Ii'll' tiecarui pieiur
Cele tcrtiare sunl la articulatiilc nlliinilor si pieioarelur (glcznc), cc
const ituie proiect ii ale chakrelor din palme si lAlpi.
Celc principalc sunt in numar de 7 proiecuqi de-a lungul culuanci
vertebrate in zona perineului (In coccis) zona sacrala, complcxului solar, n
inimii, a gatului, a Iruntii si a crcstctului eapului. Ccntii sunl spccializati si
coordoncaza functiilc uncia din glandele endocrine ale eorpului Iizic si a plexului
nerves apaninand sistcmului nerves autonorn (vcgctativ=simpatic+parnsimpatic).
Cele supcrioare sum deasupra coloanci din crcstct si sunt in numar de trci ,
Prima cstc purpuric, adcra emile lumina (consticntului divin), iar ult ima negru
sacru (vidul primordial).
Chakrele principalc sum in nurnar de 7:
Mulathara sau chakra bazala (eentml bord) rcprczcntate ca 0 floare de
lotus eu patru pctalc de culoarc IOsUinteos. Zcuaica Gancsha rnanifcstate irurun clclant ell 7 trompe si mbol izca7~~ mincralclc ncccsarc victii, Dcasupra
clcfantului sc prc z i nt~ un triunghi rosu eu varful in jos, rcprczentarc pcntru
aspcctul feminiu al crcaiici.
323
324
BIBLIOGRAFI E
[I ] Medicina vibrationala, Richard Gerber, Editura ELlT, 2005
[2] Ibidem pg.8,9
[3] lbidcm pg. 128
[4] lbidcm pg.130
[5] Encrgctica viului - Prof.univ.dr. Michael Szcllncr, Editura ANATECOR,
Arad.2007
[5] Ibidem pg. 87,88
INDEX AUTORI
1 2~
MARGINEA~,
Ana Maria 52
MARGINEA:\, Liana 52
327
1 9~
SERJAl\TU. Octavian 86
SFRANGEU, Carmen 52
SITEANU, Eugcn 219
STAN, Lucian 201
STANCllJLESClJ, Traian D. 22~, 23~
STRAINU. Emil 240
SZELLNER, Michael 252
TEODOR. Vasile 262
TEODORESCU, Constantin 160, 281,3 18
TOpiRLAN, Elena Geanina 52
lJl\GUREANU, Grigore 6i , i3
VELCEA, Marian i9
VERTAN, lIoria 139.28 \
328