PESCUITUL

CRAPULUI
1. ORIGINE
Crapul este crescut in China de mai bine de 2000 de ani in culturi de orez.

2.
HABITAT SI OBICEIURI IN FUNCTIE
DE ANOTIMPURI
Primavara
cand apele incep sa se incalzeasca crapul incepe sa misune in cautarea
hranei. In apele mari, cu inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau
alte zone cu apa mai mica ce se incalzeste mai usor.

Vara
pe canicula si pe o apa calda crapii se retrag la munte (am glumit), se
retrag la apa adinca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape
mai oxigenate. In cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in
apropierea acestora. Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3
m sub el.

Toamna
cand incepe sa se raceasca apa crapul da intr-o foame ceva de speriat,
mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara trecerii iernii. Unii spun
ca e cea mai buna perioada (septembrie-noiembrie) pentru pescuitul crapilor

capitali. Cu cat inainteaza mai mult spre iarna crapul aduna mai multa
grasime deci si mai multe kilograme.

Iarna
odata cu inversarea straturilor de apa crapii se retrag la locurile de iernare,
in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita
supravietuirii.

Hranirea
Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de
centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar
exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai
degusta si pestisori, broaste (acestea sunt particularitati) sau raci. In mod
normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii
sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25
de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai
bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in
general in apela fara scoici.
Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece
la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura,
castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente:
pestisori, scoici, broaste.

Reproducerea
Are loc in Aprilie-mai. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se
apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. In timpul pontei se
lovesc intre ei cu burta spre a usura eliberarea produselor genitale, fapt care
a atras momentului pontei si numele popular de "bataie". O femela depune
cam 140000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele masoara 1,3-1,5
mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit
in orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la
o temperatura de 20 GRD; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4,5-5,5 mm.
Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului
vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.

3. VARIETI DE CRAP

La noi in tara exista mai multe feluri/tipuri/specii sub denumirea de

CRAP.

Sau crapul "salbatic" cum mai

este denumit este intalnit in doua
forme: sui - il intalnim exclusiv in forma
salbatica in special in apele curgatoare
(rauri mari si fluvii) si crapul de
crescatorie in diverse rase. Spre
deosebire de ceilalti "crapi" inaltimea crapului comun nu depaseset 29% din
lungimea corpului. Rasa Lausitz, crap de crescatorie, are inaltimea corpului
de pana la 40-42% din lungime. Este foarte prolific, are un ritm de crestere
foarte bun si s-a adaptat foarte bine la viata inafara mediilor de cultura. Forta
si inteligenta sa, dar si inaltimea corpului, de care se foloseste cu abilitate, fac
ca acesta sa fie unul dintre cei mai "luptatori" pesti.

Crapul "oglinda" este usor

de recunoscut prin prezenta a doar
trei randuri de solzi: dorsal, ventral
si median, dar si prin culoarea
partii sale ventrale, roz-pal. Este o
rasa careia i se atribuie largi
posibilitati adaptative, tolerand bine nivelele scazute de oxigen. Desi poate
creste la fel de mare ca confratele sau din rasa Lausitz, crapul oglinda nu este
un luptator la fel de tenace.

Crapul "golas" pare fratele

mai sarac al crapului "oglinda", el
fiind total lipsit de solzi. Desi, la fel
ca precedentul, nu se distinge prin
valentele sale de bun luptator, crapul
oglinda face deliciul amatorilor de trofee, fiind cel mai longeviv si mai masiv
dintre toti crapii. Exemplarele de peste 25 de kilograme nu sunt iesite din
comun, la aceasta greutate, crapii avand o forma aproape rotunda, gheb si
abdomen pronuntate si capul mic in comparatie cu corpul. Cel mai mare pe
care l-am vazut avea 44 de kilograme.

Mai este denumit si

amur, cteno, cosas. Tenul
este 100% fitofag. Se
hraneste
cu
vegetatie
submersa, alge si stuf.
Originar din China, a fost
introdus in apele romane in ultima jumatate de secol. Are reputatia unui
luptator feroce. Desi este numit "crap" chinezesc, el este mai apropiat
filogenetic de clean decat de crap.

Hypophthalmichtys molitrix. Il mai intalnim si sub numele de fito sau

chinez.
" Chinezul " nu este nici el adevaratul fitofag dintre crapii "chinezesti",
avand un regim bazat pe alge microscopice. Echivalentul sau in ocean ar fi
balena, care desi este impresionanta ca marime se hraneste cu organisme de
4

zeci de ori mai mici decat ea. Fiind mai usor adaptabil la conditiile de mediu
din Romania decat confratele sau- sangerul- acest peste a proliferat atat in
captivitate, in crescatorii, cat si in Dunare, unde a facut obiectul principal al
pescuitului la japca.
Diferentele dintre fitofag si novac sunt foarte subtile si destul de greu
de sesizat in practica, cu atat mai mult cu cat s-a incercat si chiar s-a reusit
hibridizarea celor doua rase. Aceste diferente constau in raportul cap/corp,
numarul de radii la inotatoarea dorsala, etc. Pentru a le lamuri, precizez
urmatoarele: Fitofagul are capul relativ mai mic decat al sangerului si o
coloratie mai deschisa. Sangerul, in schimb, are capul mare, si prezinta, in
special dupa moarte, acea coloratie sangerie care ii da numele.O alta
greseala comuna este sa se considere ca se poate face o diferentiere exacta
dupa culoarea solzilor, dupa dungi sau pete. Am vazut atat sangeri, cat si
fitofagi "impestritati" cu negru si gri; pe deasupra, o logica pescareasca ne
aduce aminte ca pestele preia culoarea habitatului, putand exista, de exemplu
stiuci galbene, verzi, cu pete, cu dungi, etc.

Introdus din China si URSS odata cu tenul si fitofagul, sangerul este un

peste specific crescatoriilor. Contrar denumirii pe care i-o dau unii de "fitofag",
novacul este preponderent zoofag, hraninde-se in special cu organisme si
microorganisme de tipul puricilor de balta. In cazuri in care masa
zooplanctonului este redusa, acest peste apeleaza ca supliment dietetic la
bentos- stratul nutritiv de pe fundul apei- fapt ce justifica, cel putin in parte,
afirmatiile celor ce pretind a fi prins sanger la rama.

4. ECHIPAMENT
Ca in orice stil de pescuit, echipamentul de crap este foarte
costisitor, dar cum pestii pe care (sper) ii vizati sunt de talie mare si foarte
mare (un crap este mare cand trece de 10 kg.) va dati seama ca nu puteti
face rabat la calitate nici la cel mai mic accesoriu. Decat sa va cumparati 14
lansete si 14 mulinete de unica folosinta mai bine va luati 3 lansete si 3
mulinete de calitate si va garantez ca pescuitul vi se va parea de mii de ori
mai frumos. Unii pretind de la o scula scumpa sa prinda singura sau sa aiba
televizor. Aceste idiotenii nu ma mai mira de mult. Nu poti sa faci diferenta
intre o mulineta ieftina si una profi fara sa pescuiesti cu amandoua.
O lanseta cu mulineta clasa economic costa pe piata in jur de 30 $, opt
(cam asta este media de scule pe cap de pescar pe baltile noastre)
asemenea echipamente costa 240 $, bani pe care trebuie sa-i dati aproape
anual caci mai mult nu rezista aceste scule ieftine. Cu 240 $ puteti sa va luati
o lanseta si o mulineta foarte bune (nu cele mai bune) si astfel in trei ani sau
chiar mai repede cu putin efort puteti sa va faceti un echipament de crap
adevarat cu scule de valoare care garantat va vor tine de cel putin zece ori
mai mult decat cele mai ieftine. In felul acesta dati si mai putini bani (7-800 $
pt minim 10 ani fata de un minim 2000 $ in acelasi nr de ani), satisfactia
pescuitului va fi mai mare iar cand deja v-ati obisnuit cu un echipament, cand
v-ati format mana pe el atunci incepeti sa pescuiti cu el si nu sa-l inlocuiti cu
altul din cauza uzurii avansate.

1.1 Lansete; Mulinete

Lansetele
Lansetele sunt dintr-una, doua sau max. trei bucati. Restul sunt bete ce
pot fi folosite si la pescuit in caz de nevoie.
Lansetele de pescuit la crap sunt cele mai specializate din toate stilurile
de pescuit. Pescuitul la crap cere lanseuri de peste 100 de metri deoarece
crapii mari sunt foarte precauti si nu stau prea aproape de mal de aceea
lansetele au lungimi de 12 - 13 picioare (ft) sau mai pe romaneste 3,60 - 3,95
m, putere 2 - 4 livre si doua manere. Cele mai folosite (aproape un standard)

ATENTIE ! In primul rand trebuie sa va atrag atentia ca nu tot ce este scump este si bun.
Piata noastra este infestata de produse de o calitate jalnica vandute sub nume foarte
cunoscute. Sunt si firme care pe vremea lui tataie erau mari si tari dar acum a ramas doar
renumele de ele si produsele lor se vand la preturi mult supraevaluate ca de domle sunt de
firma.

sunt de 3,60 m si 3 livre. Carbonul nu mai reprezinta o noutate si se poate

vorbi chiar de un monopol asupra lansetelor. Mufarea pe cui spigot asigura o
buna continuitate in actiune si este intalnita la toate lansetele bune.
Mulinetele
Mulinetele folosite la ora actuala in pescuitul crapului au tamburul de
capacitate mare si diametru f. mare (7 - 8 cm) si asta nu pentru ca se folosesc
fire f. groase, ci pentu ca un tambur cu diametru mai mare inseamna un
lanseu mai lung. Astfel pe un tambur de 4 cm diam. (o mulineta de marimea
40, cea mai folosita mulineta la noi) o spira de fir masoara 13 cm iar pe un
tambur cu diam. 8 cm masoara aprox. 25 cm. Daca ne gandim ca la un
lanseu de 60 de m cu un tambur de 4 cm diam. se desfasoara 460 de spire
inseamna ca acelasi nr de spire pe un tambur de 8 cm inseamna un lanseu
de 115 m (bineinteles cu un inel de plecare adecvat) si asta fara sa mai
punem la socoteala lungimea tamburului si frecarile care sunt foarte mari la
tamburii mici si destul de mici la tamburii mari. Special pentru pescuitul
crapului au fost create mulinetele cu bait runner, un sistem care debreiaza
frana prin actionarea unei parghii si lasa tamburul liber in timpul asteptarii
(frana pe minim), iar la primul tur de manivela frana revine la reglajul pe care
l-ati stabilit.

1.2. Firele
Guta nu este un fir, este o boala. Firul cu care se pescuieste la crap
trebuie sa fie de calitate si lung de peste 200 metri. Asa cum am mai spus nu
tot ce e scump e si bun. Cand cautati un fir cautati in primul rand o marca
adevarata, o firma care se ocupa cu productia de fir de pescuit si nu cu alte
minuni (am vazut pe piata fir Sony!!!) si nu credeti tot ce vedeti prin toate
reclamele. Firul trebuie sa fie matasos, mat (orice stralucire dauneaza in
pescuitul crapului), culorile maro inchis si verde inchis sunt cele mai
recomandate.
Cand incercati un fir intr-un magazin aveti grija sa nu va faceti de ras.
Dovediti ca sunteti pescar, nu croitor, incercati firul pe nod pescaresc nu de
croitorie, nu strangeti nodul fara sa-l udati, retineti ca firele rezista numai ude,
cand trageti de un fir lasati-i macar 70-80cm lungime de proba caci in 5-6 cm
oricum nu va dati seama de nimic, studiati elasticitatea firului, scoateti un
metru de fir de pe rola si lasati-l sa cada, uitati-va daca face bucle sau se
intinde, nu trebuie neaparat sa-i dovediti vanzatorului ca dvs. puteti sa rupeti
orice fir, nu trageti firul pe unghie sau printre dinti ca nu aveti ce sa vedeti, nu
trageti de fir cu socuri.

1.3. Plumbii (Arlesy, Bila, Delta, Kevin Nash)

Ultima moda in plumbi sunt plumbii acoperiti cu plastic, asta din doua
motive, ecologice (dupa cum stiti plumbul este foarte toxic) si in al doilea rand
plasticul poate fi colorat in functie de mediul in care se pescuieste, astfel pot fi
negri ca malul, maro, nisip, diferite pietre si chiar scoici!!!

1.4.Carlige
Carligele speciale de pescuit la crap sunt negre, gri, verzi (niciodata
aurii) si nu au paleta, au ochet. Gama de modele este foarte larga si in functie
de momeala folosita exista si forma dedicata.
1.5. Suporti
Suportii pentru pescuitul stationar au
evoluat in ultimul timp de poti sa crezi ca sunt
cine stie ce instalatii spatiale. Eu am ramas fidel
vechilor cracane care se infig in pamant unul in
spatele lansetei si unul in dincolo de jumatatea
ei. Nu folositi suportii care se gaseau pe vremuri
in comertul de stat si care aveau punctele de
sprijin la 30 cm departare unul de altul pt ca
acelea erau bune pt lansetele care se gaseau pe
vremea aceea (1,80-2,10m) dar in cazul unei lansete de 3,6m greutatea partii
din fata va face o parghie periculoasa pe sarma suportului si puteti rupe
lanseta foarte usor.

1.6.Semnalizatoare
A apus de mult vremea cerculetelor colorate numite bambine care se
pun pe fir si care la fiecare trasatura mai ferma lovesc lanseta (de fiecare data
in acelasi loc) si care se infasoara cu atata agerime in jurul lansetei cand
intepi. Daca mai aveti asa ceva prin casa aruncati-le pe toate. Nu, nu le faceti
cadou unor copii sau unor incepatori ca ii invatati rau si mai bine le explicati
de ce nu trebuie sa foloseasca asa ceva. Toate sistemele de tip bambina din
ziua de azi sunt atasate de suport si se fixeaza pe fir cu ajutorul unui clips iar
in cazul muscaturilor hotarate sau cand intepi se desprind cu usurinta. Pe
vant se folosesc semnalizatoarele numite la noi veverite care culiseaza pe un
ax vertical infipt in pamant sau prins pe suportul de lansete.

1.7.Semnalizatoare Electronice
Detectoarele electronice sunt
niste aparate care semnalizeaza acustic
si vizual orice miscare a firului. Acestea
au ajuns in ultimul timp la performante
care cu putin timp in urma nici nu erau
de imaginat in pescuit. Cele mai noi (in
ziua in care scriu acete randuri, pana la
aparitia cartii s-ar putea sa fie istorie) au
ecrane de afisare a meniului, au pana
la 12 nivele de sensibilitate si emit

semnale ce sunt captate de o centrala ce poate fi montata in cort daca doriti

sa va retrageti la umbra sau sa dormiti.
Folosirea semnalizatoarelor electronice ofera marele avantaj ca nu mai
trebuie sa stai cu ochii priponiti pe bambine si poti sa legi linistit o montura
noua care tocmai ti-a bubuit prin minte si care esti convins ca este ceea ce
trebuie acolo si atunci sau sa admiri locul in care pescuiesti, sa observi ce se
intampla in/pe apa si in jurul ei, lucruri atat de minunate si de folositoare in
intelegerea comportamentului fiintelor acvatice. Semnalizatoarele electronice
nu le inlocuiesc pe cele care se prind de fir, ci le suplinesc.

1.8.Accesorii utile
Alte accesorii utile:
Umbrela sau cortul sunt absolut necesare in special pe timpul verii
pentru prevenirea insolatiei sau pentru adapost in caz de ploaie.
Un scaun confortabil este intotdeauna binevenit.
Un pat pliant este foarte bun
la un pescuit de mai multe
zile.

V-ar cam trebui si o lada frigorifica

pentru momeli.
Lanterna este indispensabila la un pescuit de noapte. Daca este de
prins pe cap este si mai bine.

2. MOMELI

2.1. Momeli Animale

Folosirea momelilor animale in pescuitul crapului nu este de loc lipsita de
etica. Momelile animale sunt in anumite situatii foarte productive.

Viermusii sunt o delicatesa pt crap. Pescarii unguri folosesc foarte mult

viermusii la pescuitul crapului si au creat chiar si un sistem de rig pt viermusi.
In acest fel se pot folosi carlige sanatoase fara sa storceasca viermusii. In
nada viermusii sunt foarte atractivi.
Ramele (mai multe modele) sunt foarte folosite de pescarii de la noi
din tara, in special in apele curgatoare. In Dunare este
momeala nr 1. Mie personal imi sunt cam antipatice
aceste creaturi si nu le folosesc decat in Delta pe cele
negre.
Libelulele sunt o momeala si o nada excelenta.
Racii - o momeala pt exemplare mari.
Scoicile - in apele cu scoici acestea reprezinta baza de hranire a
exemplarelor mari.

2.2.
Momeli Vegetale
Momelile vegetale sunt foarte apreciate de toate formele de crap.
Porumbul este de departe cea
mai folosita momeala pentru crap.
Acesta poate fi folosit sub diferite forme:
crud (din stiulete), conservat simplu sau
cu diferite arome, uscat.
Graul poate fi folosit uscat, conservat simplu sau in arome sau incoltit.
Foarte bun este graul decorticat (alb).
Floarea-soarelui - sunt zone (ape) in care floarea soarelui este
momeala nr 1. Se foloseste cruda sau coapta putin la cuptor, faramata in
nada si intreaga ca momeala (3 - 4) seminte pe rig.
Mazarea este prinzatoare in apele furajate. Este foarte apreciata de ten
si fitofag.
Canepa este o componenta de baza a nadelor. Se foloseste cruda sau
coapta.
Nautul se foloseste si ca nada si ca momeala. Se coloreaza si se
aromatizeaza foarte usor. Se pastreaza uscat si doar cu o zi inaintea

10

pescuitului se tine la inmuiat cca 12 ore in apa rece cu aroma si colorantul

dorit apoi se fierbe 1 minut (de fapt se pune in apa clocotita).
Castraveti, kivi, rosii, mere sunt foarte cautate de ten.
Pufuletii (expandatii) din porumb, grau, orez se folosesc simpli sau in
combinatie cu alte momeli pentru a le ridica de pe fund.
Nucile si alunele sunt foarte cautate de crap. Sunt foarte bune in apele
cu densitate mica de pesti caci prin uleiul pe care il raspandesc atrag crapii de
la mare distanta si de pe toate nivelele.
Tiger Nuts (nucile braziliene) sunt foarte recomandate de pescarii din
alte tari, dar eu personal nu am prins nici un peste cu ele.

2.3. Boillies
Mai putin cunoscute la noi desi in ultimul timp au tot aparut diverse articole in
revista de specialitate boillies sunt in alte tari foarte folosite la pescuitul
crapului.
Boillie
Sunt facute dintr-o pasta foarte bine legata modelata cu ajutorul unei
mese de rulat (termen romanesc) sub forma de bilute si fierte pana la o
anumita intarire. In compozitia lor intra oua si alti compusi cu pericol de
alterare rapida asa ca o lada frigorifica este foarte binevenita.
Exista in lume multi producatori de boillies si fiecare are foarte multe
marimi, arome si culori cu care se lauda asa ca alegerea nu este tocmai
usoara. "Inraitii" genului spun ca boillies-urile trebuiesc facute chiar in ziua de
pescuit si am vazut la Sarulesti pescari care isi fierbeau "bilutele" pe malul
apei (nu erau de-ai nostri).
Va voi prezenta modul de preparare fara insa sa intru in retete de mix
pentru ca exista tone de astfel de retete si le mai gasiti si prin reviste sau
puteti sa folositi un mix din comert (avem si un producator autohton).
Mix-ul este amestecul de baza, compus din fainuri, la care mai
adaugati dupa imaginatie (sau dupa gust) cateva componente care sunt sarea
si piperul boillies-urilor:
1. Aromele - dau gustul si mirosul intregii compozitii iar restul
componentelor ar trebui sa fie pe aceasi baza nu sa faceti vreo salata
de sa le infundati crapilor nasul. Dintre cele placut mirositoare cele mai
folosite sunt: aromele de fructe capsuni, banane, zmeura, nuci, cirese
sau amestecuri de fructe (tutti frutti), aromele de vanilie, anason,
coriandru, ciocolata, caramel, miere, scopex, canepa iar dintre cele cu
mirosuri grele: scoici, creveti, peste, branza, calamar (squid), monster
crab.
11

2. Colorantii - dau, desigur, culoarea dorita momelilor. Daca pe flaconul

de colorant, aroma sau oricare alt component pe care vi l-ati procurat
este specificata cantitatea (ml sau picaturi) care trebuie pusa la 1 kg de
mix respectati-o intocmai altfel s-ar putea sa obtineti alte rezultate
decat cele asteptate.
3. Indulcitorii - dulcele este foarte apreciat de crap si se propaga foarte
bine in apa. Cele mai folosite sunt mierea zaharul si melasa dar in
ultimul timp au aparut pe piata indulcitori speciali pentru nade si
momeli.
4. Aditivii - dau un plus de culoare, gust si miros. Nu trebuie neglijati.
5. Uleiurile complexe si uleiurile vegetale au rolul de a propaga mirosul
momelilor in apa.
6. Uleiurile esentiale sunt uleiuri obtinute prin distilare naturala, au o
densitate mai mica decat apa si se ridica spre suprafata ademenind
pestii de pe toate nivelele. Atentie la cantitatea pe care o puneti ca
astea sunt cam amare.
7. Emulsifiantii au rolul de a dispersa uleiurile si de a difuza gustul si
mirosul in apa. Ii puteti procura de la patiserii sau cofetarii.
8. Stimulatorii de apetit sunt un amestec de aminoacizi, zahar si
glutamat.
9. Ouale proaspete sunt un liant excelent pentru mix.
10. Bird food este un amestec de seminte pentru pasari foarte folosit la
fabricarea boillies-urilor.
Bollies flotante
Daca in loc sa fierbeti boilies-urile le bagati la cuptorul cu microunde se
usuca si se expandeaza devenind plutitoare. Eu am citit chestia asta prin
reviste dar nu am incercat-o niciodata asa ca nu o garantez. Daca ati sau o
veti incerca va rog transmiteti-mi si mie rezultatele.
Boillies solubile (numai pt nadire!!!)
Sunt extraordinare in apele noastre cu 2 crapi/km2 pentru ca nu
hranesc pestii ci doar ii incita, le starnesc toate poftele facandu-i sa caute
pana gasesc momeala din carlig.

2.4.Pellet - Paste
Mamaliga
Este cea mai folosita momeala la noi in tara atat ca momeala cat si ca
nada. Are marele inconvenient ca atrage si hraneste pestii de toate
dimensiunile. Intr-un loc in care forfotesc o multime de pestisori nu prea apar
crapii mari deoarece acestia sunt solitari si linistiti si nu prea le place un
asemenea balamuc. Nu mai spun de faptul ca intr-o zi calduroasa de vara
mamaliga se acreste in cateva ore.
Dar!!! Din mamaliga eu mi-am facut primele boillies si am si prins cu
ele. Nu puteti sa va inchipuiti ce bucurie a fost pe capul meu cand am prins
cativa crapi cu boillies facute cu mana mea. Nu e greu asa ca va voi povesti si
asta. Am macinat niste malai in rasnita de cafea, l-am amestecat cu niste praf
de budinca de ciocolata (proportia cam o parte de budinca la doua parti de
malai), am mai pus zahar, aroma de ciocolata si putin unt de arahide. Am
12

amestecat toate astea bine si le-am pus la fiert facand o mamaliguta cam
moale. Cand s-a racit suficient sa pot pune mana pe ea am framantat-o bine
de tot, (s-a facut ca o coca), apoi am facut bilute cu o mini masuta de rulat.
Am fiert putin bilutele (stiam ca trebuie fierte pana ies la suprafata dar ale
mele nu au iesit) si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca au iesit ca un
fel de cauciuc. Pe bune ca am dat cu ele de perete si au sarit inapoi. Prima
care m-a incurajat a fost pisica mea care a si mancat doua bilute pana sa le
pun in frigider. Pe rig rezista foarte bine si nu explodeaza in lanseu iar in apa
au rezistat si sase ore fara sa se dizolve sau sa le ciuguleasca pestisorii. Una
am tinut-o in borcan si s-a dezintegrat dupa o zi si o noapte.
Dar!!! Primul meu crap, in copilarie, l-am prins la cubulet de mamaliga.

3. NADE
De nada poate sa depinda succesul sau insuccesul la pescuit.
Nada este cea care cheama pestele la masa de aceea trebuie sa
contina elemente din hrana de baza a crapului, sa aiba aroma care trebuie,
gustul, culoarea, consistenta care trebuie.
Cum TREBUIE exact sa fie toate acestea? INTREBATI UN CRAP! Sau
folositi-va imaginatia si cu cat mai spectaculoase vor fi rezultatele cu atat mai
mari vor fi si satisfactiile. Eu o sa va dau doar cate ceva din experienta proprie
si din a altora dar nu o luati ca litera de lege. Conditiile de pescuit difera de la
o zi la alta, de la o apa la alta sau chiar de la un mal la altul.
Crapul are simtul mirosului de 8 - 10 ori (8 ori in publicatiile frantuzesti
si englezesti si 10 ori in cele germane si italiene) mai dezvoltat decat al
omului si de aceea exista teoria savanta ca trebuie folosite in nada
componente care cresc pe malul apei deoarece apa de ploaie care curge
printre stiuletii de porumb si printre fructele din copaci duce cu ea mirosurile.
Nada trebuie sa cuprinda in compozitie momeala pe care o veti folosi.
Prin scrierile maestrilor stilului se spune sa nadesti exclusiv cu boillies
si pelleturi dar eu nu prea sunt de acord cu chestia asta si intotdeauna pun in
nada porumb apoi pescuiesc cu boabe de porumb pe o lanseta, cu boillie
normal pe alta si cu boillie flotant pe ultima (fiecare cu fixul lui). In felul acesta
cred ca si crapii se hotarasc mai repede sa manince boilliesuri gasindu-le
printre boabele pe care le cunosc bine. La boabe de porumb am prins mai
bine pe baltile mai salbatice si mai putin batute de pescari "cu carte" iar in
baltile deja nadite cam la fel la toate momelile. Exceptie face balta de la
Sarulesti unde in ultimii 10 ani s-au aruncat sute de tone de boillies si unde
acestea sunt momeala nr 1.

3.1. Retete de Nade

13

Reeta 1
Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este
foarte eficienta pt toate formele de crap. Merge foarte bine din mai pana in
septembrie. Este un amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi
introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei.
1. 4 kg de porumb uscat
2. 1 kg de grau sau arpacas
3. 2 kg de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel)
este f. bine daca aveti 1 kg de boillies solubile.
4. 1 kg de canepa (recomandabil sa fie coapta)
5. 1 kg de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna, dar numai
kg)
6. kg soia uscata
7. kg seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
8. kg naut preparat (vezi capitolul momeli)
9. kg peleturi (solubile)
10. aditiv praf sau lichid
11. putina sare
12. 10 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat de concentrata
e aroma, ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri). Puteti
folosi foarte bine siropuri concentrate.
13. 10 ml ulei de canepa
14. 10 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu
aveti cel de mandarine poate fi combinat cu orice aroma.
Toate chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt impart totul in
doua si fac doua transe de nada) si le amestec bine, pun apa cat sa acopere
totul si le las asa cateva ore. Grauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un
burete (in special nautul si soia) asa ca aveti grija sa adaugati alta in
permanenta. Acest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea direct la fata
locului adica din barca sau pe jos. Daca nu se poate amestecati totul cu o
nada praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca dispuneti de o
barca lasati amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida.
Cantitatea aceasta eu o folosesc pentru un pescuit de doua zile si o arunc in
4 portii. in prima seara si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai
arunc , apoi cate inca seara si dimineata. Dupa 5-6 partide intr-o balta
puteti sa faceti crapii dependenti de aceasta aroma.
Reeta 2
O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si ten)
1. 4 kg de porumb uscat
2. 4 kg de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. Nu taiati cartofii
decat atunci cand pregatiti nada.
3. 2 kg de boillies (canepa, fructe sau squid)
4. 1 kg de arpacas
5. kg naut preparat
6. 1 kg zahar

14

7. aroma
8. 10 ml aditiv (merge bine in combinatia asta Aromix-ul de crap de
Sensas)
La aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se
poate pune pe rig proaspat sau puteti folosi cartofii conservati din comert.
Reeta 3
Nada pentru ten (cica). Aceasta reteta o am de la un amic de-al meu
care sustine ca a prins multi teni cu ea. Eu am folosit-o doar o singura data si
am prins sute de platici, doi crapi mici si un singur ten.
1. Cca 3 kg de porumb verde (taiat de pe stiulete)
2. 2-3 kg de rosii
3. 1 ceapa!!!!!!!! Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
4. 1 kg de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta)
5. 4 paini
6. 100 g miere
7. 50 ml de ulei de floarea soarelui
8. aroma de vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu
vanilia)
9. 2 linguri de aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!)
Cum se face chestia asta. Intr-un vas (pe malul apei) se storcesc rosiile,
se rupe painea in bucati si se amesteca cu terciul de rosii si porumbul. Se
framanta pana se face o coca foarte tare. Se adauga ceapa si uleiul (deja
suna a carte de bucate) si se framanta din nou. Se adauga aroma si aditivul
se framanta iarasi si se fac galuste cam cat pumnul care se pastreaza intr-un
prosop ud. Pot sa va spun ca dupa ce am terminat de facut nada muncisem
atat de mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. Nu va dadeam aceasta
reteta daca amicul nu era om de incredere, dar sa stiti ca nu e pescar dintrala si cand spune ca a prins asa este.
Reeta 4
O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie:
1. kg porumb uscat
2. kg boillies (calamar, scoici, peste, somon)
3. kg biscuiti pt caini (peste, somon)
4. 20 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
5. emulsifiant
6. 10 ml esenta de ciocolata
7. 2 linguri de zahar
8. 10 ml ulei esential de mandarine
9. 2 linguri de aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den Eynde)
10. un stimulator de apetit este binevenit
Amestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. Zgarciti-va cu
cantitatea de nada caci in aceasta perioada crapii nu sunt foarte mancaciosi.
De mare folos sunt acum pungile solubile in care puneti cca 100-150 g de

15

nada la lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu

plumb. Pe aceasta nada puteti sa incercati si o boillie de ciocolata. Cantitatea
este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in perioada asta peste
noapte. Daca aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata) este
foarte bine.
Reeta 5
Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se
scufunda repede si unde este necesar sa contina substante grase care sa
razbata prin acesta. Tot pt 2 zile de pescuit. Acestui mix puteti sa-i imprimati
ce aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte
consistenta.
1. 2 kg de porumb uscat
2. 1 kg de boillies (aroma la alegere)
3. 2 kg de alune crude pe care le coaceti putin la cuptor cu f f putina sare
4. kg seminte de canepa coapta
5. kg de soia uscata
6. kg pelleturi de alune (sunt foarte uleioase)
7. kg pelleturi de aroma de baza
8. kg zahar
9. 50 ml ulei de porumb
10. 10 ml ulei esential de anason
11. esenta dupa cum este cazul
12. emulsifiant
13. aditiv
Amestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa
amestec toate grasimile astea asa ca in general mai iau cu mine un invatacel
si il pun pe el la treaba) si oferiti nada in portii mici si dese (de 3-4 ori pe zi).
Momelile din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo).
Reeta 6
Inca una pt fund malos si gata. Mai departe incercati si voi si daca aveti
rezultate bune spuneti-mi si mie.
1. 2 kg de porumb uscat
2. 2 kg de seminte de floarea soarelui crude si faramate (nu macinate)
3. 1 kg de boillies (ciocolata, canepa sau scopex)
4. kg canepa coapta
5. kg soia uscata
6. kg pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie)
7. kg zahar
8.
9.
10.
11.

50 ml ulei de floarea soarelui

10 ml ulei de canepa
emulsifiant
aditiv
Aceleasi conditii ca la reteta de mai sus.

16

3.2.Ndirea
Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care
isi cauta hrana ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti cele mai "ciumege"
scule, boilies-urile de la cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii in
zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde
trebuie, adica pe langa carligele cu momeala. De asemenea cantitatea de
nada este foarte importanta, nu trebuie sa va zgarciti, dar nici sa hraniti toata
pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in
dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi
trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada
voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare
atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la
inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai + apa + zahar + anason sau
vanilie).
Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare pentru ca
pestele odata intrat in zona nadita sa nu isi piarda camuflajul. Tone de
mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta.
Si ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. Fiti
intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. La noi in
tara foarte multe balti sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savantii in
asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si
broastele.
Sa va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu pe balta
xxxxxxxx. S-a dus omul dotat cu toate cele trebuicioase, mamaligi, pachete
de nada ("de firma" nu asa oricum), arome, boillies-uri de 14 feluri, a nadit si-a
aruncat lansetele si s-a pus pe asteptat. A asteptat omul rabdator toata
noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura. Dimineata linga el, in stuf, s-a
asezat un copil dintr-o localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot
imputit si a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat amicul meu. Spre amiaza
vazind ca el tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, monturile
(chiar a aruncat 2 lansete langa undita copilului) s-a dus si l-a intrebat pe pusti
cu ce da:
-Dom'le aici trebuie sa dai cu bere!
-Cum mai cu bere?
-Cu bere dom'le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane la fabrica de
bere.
A doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a
pescuit cu porumb tinut 2 zile in bere si sa vezi surprize placute! Asta e un
caz fericit (cu berea), dar sa vedeti balti furajate cu gunoi de grajd sau cu
faina de oase (bleeaaa!).
Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii
cauta proteine, incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers
vara sunt foarte recomandate aromele de fructe (capsuni, banana etc).
Pentru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: aflati
17

ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba

cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii
nu au vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o
cantitate mai mare de boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este
sa aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati
minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si abia dupa cca 2
saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.

3.3. Metode de ndire

3.3.1. Nadirea cu ajutorul lansetei
Este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si nada
ajung exact in acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu poti
arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este
nevoie si de nadire suplimentara. Nadirea cu ajutorul lansetei se face cu
ajutorul cosuletului de nadit (arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu
racheta .
Cosuletul portnada (arcul)
Este cel mai popular accesoriu de nadire. Acesta se umple cu nada
pasta , simpla sau in amestec cu momeli.
Firul solubil
Este foarte potrivit pentru boillie si momeli vegetale. Insirati boillie sau
boabe de porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete
ale firului de montura (forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se didolva
si ve-ti avea un pumn de boillie sau de graunte pe o suprafata de o palma.
Saculetul solubil
Este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada
(pasta, boillie, boabe, momeli animale) se introduce in saculet ci montura cu
carlig reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie la
greutatea la care ajungeti cu nada + montura!!!
Racheta -Este o teava din plastic (mai nou din
carbon) si are in capatul superior o camera cu aer
iar in capatul inferior un sistem de prindere. Se
umple racheta cu nada iar in capatul inferior se
face un dop din pasta sau din pamant. Cand este
aruncata greutatea nadei scufunda racehta iar
camera cu aer o tine in pozitie verticala. Dupa ce
dopul se dizolva si nada cade racheta se ridica la
suprafata. Necesita o alta lanseta decat cea cu
care pescuim (de putere mare) si o buna precizie
in lanseu, dar are avantajul ca duce o cantitate
destul de mare de nada (pana la 500g)
18

3.3.2. Nadirea fr lanset

Barca
Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru
nadirea locului inaintea partidei de pescuit.
Vaporasul teleghidat
Ofera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului
pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii.
Cobra
Este o teava din aluminiu sau PVC de cca 1 metru lungime si curbata
la capatul superior. Cu aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca
boillie (una cate una) la peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni
diferite in functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boilliesurilor.
Prastia
Daca pescuiti la distante mici fata de mal (canal) puteti
folosi prastia de mana dar cum de cele mai multe ori se
pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia fixa (pe
suport). Cel mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi
in aceasi zona in care va-ti lansat monturile.
Lopata
Nu este vorba de unealta agricola, ci de o chestie
de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o
coada de 1,5 - 2 metri in care se pune un bulgare de nada
iar restul depinde de ce vrea (sau ce poate) muschii
dumneavoastra.

4. MONTURI
4.1. Principii

19

Uitati din start ce v-au invatat alti pescari despre cum se leaga forfacuri
cu 2-3-15 carlige in ideea ca puteti sa folositi mai multe feluri de momeli sau
ca daca un carlig se scufunda in mal raman celelalte.
Pescuitul crapului se face cu UN SINGUR carlig pe lanseta. Al doilea
carlig pe care il puneti in montura, in cazul in care prindeti un peste mai mare,
in mod sigur se va agata de un obstacol de pe fundul apei, de plasa
minciogului inainte sa bagati pestele in el sau si mai rau de ochii pestelui sau
de alta parte a corpului provocandui chinuri suplimentare, asta in primul rand
iar in al dilea rand doua sau mai multe carlige inseamna mai multe noduri deci
mai multe puncte slabe pe o montura. Nu aveti nevoie sa puneti mai multe
momeli pe o singura montura pentru ca oricum crapul nu se entuziasmeaza la
vederea unor asemenea salate, iar impotriva scufundarii momelii in mal veti
vedea ca sunt solutii mult mai inteligente decat insiruirea de carlige pe 2 m de
fir.
4.2. Noduri
4.2.1. Legarea vartejelor si agrafelor

4.2.3.

4.2.2. Legarea a doua fire mono

Legarea firului mono de textil

20

a) Nodul Grinner

b) Nodul Mahin

4.3. Accesorii pentru monturi

La realizarea monturilor se folosesc cateva mici accesorii:
1. Bilele de cauciuc se pun intre o componenta culisanta si un nod pentru al proteja.
2. Stoppere, cauciuc, ata
3. Clipsuri Kevin Nash
4. Spuma flotanta se foloseste in combinatie cu alte momeli pt a le ridica de
pe fund sau se sculpteaza in diferite forme (bila, cub, boaba de porumb), se
imbiba cu diverse arome si se folosesc pe post de momeala.
5. Croseta este indispensabila pentru montarea momelilor pe firul de par.
6. Burghiul
7. Solubilele
8. Degorjorul
9. Foarfeca pentru taiat capetele de fir dupa legarea
nodurilor. Luati-va una de calitate ca sa puteti taia si fir
textil.

4.4. Firul de par

Este cea mai revolutionara descoperire facuta in pescuitul crapului. Am
citit intr-o revista (frantuzeasca, nu de-a noastra) ca s-au facut niste
experimente (cu camere de filmat subacvatice) asupra modului de hranire al
crapului cu diferite momeli si s-a observat ca atunci cand momeala si nada au
acelasi miros (aroma) si sunt distribuite pe o zona restransa crapii se pun pe
mancat si aspira fara jena boabe si boillies, iar cand momeala este oferita fara
nadire solzosii sunt foarte fitosi si ciugulesc si adulmeca bine inainte sa
inghita.

21

De fapt ce vreau eu sa va povestesc este partea a doua a

experimentului care este cea mai interesanta, asupra prezentarii carligului cu
momeala. Momeala prezentata infipta in carlig (boabe de porumb si grau) cu
varful lasat afara a pus pestii pe fuga mai ceva ca minerii pe politisti. Cum au
aspirat boabele impanate, le-au pipait cu buzele si au simtit teapa au
scuipat, au fugit din acea zona si nu s-au mai intors multa vreme (nu au scris
cata).
Momeala oferita pe fir de par legata de carlige (fara varf) a fost
scuipata numai dupa ce carligul a ajuns in interiorul gurii si nu la nivelul
buzelor. Tot in acest experiment crapilor li s-au oferit monturi legate cu fir
textil si cu monofilament (la noi i se mai spune si nailon). Legaturile de fir textil
se pare ca nu i-au deranjat foarte tare deoarece sunt foarte suple si probabil
sunt confundate cu alge sau alte chestii fibroase de pe fundul apei insa cand
au dat cu nasul de mono mai groase de 0,18 au plecat.
O alta poveste interesanta este despre lungimea firului de par. Literatura
de specialitate spune sa fie un centimetru intre curbura carligului si
momeala, dar un pescar olandez s-a gandit ca ar fi mai bine daca nu i-ar mai
mai lasa crapului posibilitatea sa scuipe momeala si a pus un fir de par de 30
(treizeci) de cm in ideea ca atunci cand carligul ajunge in gura crapului
momeala sa fie deja in stomac si a sustinut sus si tare ca nu a avut nici un
rateu.
Am verificat si eu aceasta teorie - nu la pescuit caci nu am gasit inca un
loc in care sa am atatea muscaturi pe zi incat sa pot face asemenea
experimente - in acvariul tatalui unui prieten, mare amator de carasi rosii, fara
ca el sa stie. Pe un mono de 0.06 am crosetat 4 pellet-uri speciale de hranit
pesti de acvariu iar la 4 cm de acestea am legat un vartej (nu mi-am permis
sa pun un carlig). Spre deosebire de crapii salbatici carasii astia erau atat de
lacomi incat atunci cand cei doi motani ai aceluiasi stapan se ucau pe masa
cu acvariul nu stiai care tabara se uita mai pofticios, iar cand mi-am lansat
montura langa un palc de ceva plante amazoniene un caras de 10-12 cm s-a
repezit la momeala, a inghitit-o dintr-o suflare, a ajuns la vartej, l-a pipait de 3
-4 ori apoi vazand ca nu poate renunta la el fara sa renunte si la pellet-uri l-a
inghitit. Noroc ca am fost prevazator si am pastrat celalalt capat al firului in
afara acvariului. Am avut un moment de drill foarte incitant.

4.5. Modele de monturi

In primul rand la realizarea monturilor trebuie sa va spun cateva mici
chichite care sa va ajute sa " va iasa " din prima si sa nu mai pierdeti si dvs
timp sa le descoperiti.
Tubul de silicon
1. Are rolul de a mentine firul intins la intrarea monturii in apa in timpul
lanseului fapt care reduce riscurile incurcarii forfacului pe fir, protejeaza
firul in muscatura si in drill de obstacolele abrazive de pe fundul apei
(scoici, crengi etc), cu cat este mai lung cu atat este mai bine.

22

2. Folositi tuburi cu diametrul cat mai apropiat de cel al firului (FINETE !!!)
si cat mai subtiri in perete. Exceptie fac apele pline de scoici unde sunt
necesare tuburi ranforsate (astea nu le-am vazut inca la noi pe piata).
3. Pentru a trece firul prin tub introduceti intai un fir de cupru de 0,3 de
care legati apoi firul si il trageti.
4. La legarea carligelor nu folositi fir rigid (Fusion, sau teflonat cum i se
zice pe la noi) ci numai impletit, iarasi atentie, NU rasucit.
5. Nu pescuiti cu un vartej pana nu ati tras puternic de un altul din acelasi
plic (eu am avut ceva surprize).

4.5.1. Montura culisanta clasica

Este o montura foarte usor de
realizat si cu putine componente. Un
lest fixat pe un tub de silicon sau PVC,
direct sau cu agrafa, poate fi un plumb
sau un momitor, o biluta de cauciuc si
un forfac clasic (un carlig legat cu fir
textil si cu vartej in capatul opus). Este
o montura buna primavara cand crapii
sunt inca lenti si fitosi. Avantajul este
ca pestele ia momeala si pleaca cu ea
fara sa simta nici o greutate deoarece
firul culiseaza prin lest.
Lasati bambina mai jos, lasand firului o burta mai mare pt. ca pestele
sa se poata deplasa nastanjenit pana interveniti dvs. Necesita atentie si
intepare rapida caci pestele poate lasa momeala oricand daca i se pare ceva
in neregula. Aceasta montura mi-a fost foarte recomandata de " crapistii " de
Dunare !!!

4.5.2. Montura semiculisanta

Este aceasi montura ca mai sus cu diferenta ca la cca 20 de cm in
urma tubului se pune pe fir un stoper. Cand pestele ia momeala si pleaca cu
ea firul culiseaza pana la stoper moment in care se produce un soc din cauza
greutatii lestului. Daca raportul intre gradul de ascutire al carligului si
greutatea plumbului este bun inteparea este gata, altfel se produce o
preintepare care oricum va ajuta foarte mult.

4.5.3. Montura elicopter

Aceasta montura are avantajele reducerii numarului de
incurcaturi ale forfacului pe firul principal si mobilitatii mari foarte
importanata la scoaterea unui peste mare.

23

Realizare : Necesita urmatoarele accesorii: un tub de silicon, un vartej

marime mare (1, 2), obligatoriu vartejul va fi cu ochetii rotunzi si nu rombici,
doua bile de plasic cu gaura cu acelasi diametru ca al tubului, o bila de
cauciuc si o agrafa cu vartej. Intr-unul din capetele tubului plasati vartejul intre
cele doua bile de plastic pe care le fixati cu super glue (ATENTIE sa nu lipiti si
vartejul) lasati o distanta de cca 1 cm fata de capatul tubului si o distanta de
cca 5 mm intre bile, de capatul liber al vartejului legati forfacul cu carlig.
Montura o puteti face direct pe firul principal sau si mai bine pe un fir textil de
cativa metri pe care il legati direct de firul principal. Treceti firul prin tub
(carligul trebuie sa fie in partea dinspre lest) si legati-l
de vartejul de la agrafa cu vartej, de agrafa prindeti
lestul si montura este gata.
Putei folosi si plumbii facuti special pt aceasta montura
care au din constructie vartejul montat pe un ax din
plastic dur. Exista in comert niste kit-uri numite Heli
Beads, speciale pt aceasta montura. Problema lor este
ca legatura dintre bile (tulip) este dintr-un plastic rigid
care la primul peste se fractureaza si devine inutilizabila.

4.5.4. Montura culisanta rigida (Kevin Nash)

Mi se pare cea mai buna
montura,
cea
mai
eficace
la
autoantepare, iar prin faptul ca in timpul
drillului lestul devine culisant, cea mai
sigura impotriva decrosarilor. Practic
dupa ce am incercat toate monturile am
ajuns sa pescuiesc in exclusivitate cu
aceasta. O astfel de montura daca este bine facuta va va ajuta foarte mult si
va reduce numarul rateurilor la intepatura. Functioneaza cu orice fel si tip de
momeala.
Realizare - Montura se compune din urmatoarele
elemente: Un forfac, un lest, un clips KN, un
conector conic de cauciuc (in lipsa puteti folosi si un
ventil de bicicleta) si un tub de silicon preferabil
maro inchis, verde inchis sau negru, PVC-ul nu este
grozav caci e cam rigid si pe fundul apei nu se
intinde ci sta in bucle pe care crapul le poate
detecta.
Treceti firul prin tubul de
silicon, treceti pe fir conectorul si
clipsul KN cu partea subtire spre
conector apoi legati firul de vartej.
Introduceti tubul de silicon in

24

conector si fixati-l cu o picatura de super glue apoi impingeti vartejul in partea

mai groasa a clipsului KN.
FOARTE IMPORTANT este ca vartejul sa stea fix in acest clips dar
sa iasa la o smucitura mai puternica.

4.5.5. Montura cu momeala si nada foarte aproape

M-au tot batut la cap diversi
pescari ca pe nu stiu ce balti merge
numai la bomba. Cand ma gandesc la
monstruozitatile alea cu multe carlige mi
se ridica parul in cap. Am bagat la cap
ideea si am testat-o in felul meu. Merge
foarte bine dar nu consider ca e o solutie. O prezint in speranta ca daca vreun
vizitator de-al meu practica acest pescuit urat (la bomba) si incearca aceasta
varianta isi da seama de inutilitatea carligelor (...mai mult de unul).
Principiul bombei este simplu: un pumn de nada compacta din care
crapul mananca pana da de carlig (va asigur ca si cu o nada si o momeala
bine plasate se intamla acelasi lucru). Iluzia "mersului numai la bomba" este
din cauza ca majoritatea pescarilor nu prezinta momeala in zona nadita.
Cum este aceasta montura. Este o montura
semiculisanta modificata, adica lestul (care aici este
obligatoriu un naditor) nu mai este pe firul de baza,
ci pe firul cu care este legat carligul.
Firul cu care se leaga carligul se lasa de cca
25-30 cm, bagi 2 margelute mici de cauciuc negre si un cosulet naditor apoi
legi vartejul (intre tubul momitorului si vartej distanta optima este de 15-20
cm). Pe rig momeala va fi obligatoriu flotanta.
Cum se comporta aceasta montura: dupa ce lansezi si intinzi firul
carligul cu momeala va sta la o distanta de 2 bilute de momitorul incarcat cu
nada si va flota! Astfel indiferent in ce pozitie cade momitorul momeala va sta
sus. Mai departe e ca la bomba: vine crapul ... vede momeala (si nada) ... ii
place ... musca ... apuca si carligul cu momeala ... se ridica ... lestul culiseaza
si se opreste in vartej ... preinteparea e gata ... e randul tau sa actionezi.

5. PESCUITUL CRAPULUI IN DUNARE

25

Crapii de Dunare sunt Arnolzii pestilor. Cand am prins primul meu crap
la Dunare (undeva langa Calarasi) am tipat de m-a stiut toata Bulgaria dupa
prietenii cu care eram sa vina cu minciogul ca e mare. Dupa o cursa de 1 km
pe mal dupa pestele ce plecase spre Delta am scos un crap de 4 kg!!!
Credeti-ma ca mai prinsesem crapi (recordul meu era la vremea respectiva 18
kg) pana atunci, dar asa ceva nu mai vazusem.
Pregatiti-va cu scule ceva mai tapene pentru acest pescuit. Va
recomand lansete de minim 3,5 lbs (ideal 4 lbs), mulinete care sa ia min 150
m 0,35 mm sau mai gros (nu sunt adeptul firelor groase dar am vazut in Delta
niste faze.), plumb de 120g. Aici trebuie sa va spun un lucru: unii folosesc
plumbi de 200 g sa nu ii ia apa, gresit, forma este totul, plumbul trebuie sa fie
foarte plat iar montura bine facuta. Oricum plumbul trebuie sa intalneasca un
prag, o groapa ceva ca sa se opreasca altfel Dunarea poate sa duca si un
tanc.

6. PESCUITUL CRAPULUI IARNA

Pescuitul crapului iarna este un sport mai putin practicat la noi. Unii isi
pun sculele la pastrare inca din octombrie si asteapta cuminti venirea
primaverii.
Eu (si nu numai) am prins crapi in decembrie (a II-a jumatate) inainte
de inghetarea apelor si in februarie imediat dupa dezghet.
Dupa cum ati auzit iarna nu-i ca vara asa ca trebuie sa va adaptati
putin conditiilor. Dupa perioada aceea minunata din toamna in care crapul
mananca tot ce gaseste pregatindu-se pentru iarna urmeaza perioada de
acalmie pe tot timpul iernii dar
asta nu inseamna ca pestii
impietresc sau dispar. La
temperatura apei de 4 -5
grade C crapul consuma
cantitati foarte mici de hrana
si asta numai daca poate sa
gaseasca hrana fara sa
cheltuiasca
prea
multa
energie.
Cel mai important lucru acum este sa-i oferiti crapului mancarea chiar
la nas. Pt aceasta un sonar este deosebit de folositor pentru a vedea unde
sunt gropile si pentru localizarea pestilor.

26

7. ELIBERAREA CRAPULUI (PESTILOR)

Daca nu se ajunge si la noi in tara sa se inteleaga necesitatea eliberarii
pestilor mi-e teama ca in cativa ani vom fi intrebati de copii:
-Ce sunt chestiile astea?
-Lansete..
-Si la ce folosesc?
-La prins pesti..
-Ce sunt aia pesti?
O balta obisnuita de campie poate avea intre cateva sute si cateva mii
de crapi (asta cu miile sunt cateva cazuri fericite, dar numai cateva). O echipa
de 2-3 pescari poate goli o balta intr-o vara fara prea mare efort. Am vazut pe
mai toate baltile cu peste asemenea echipe care nadesc puternic un loc si
stau cu randul 3-4 zile si pleaca cu sute de kile de peste la piata.
Pe un loc bine nadit poti sa prinzi 2-320 de crapi/om intr-o zi. Sa
luam o medie de 5 (si asta e foarte putin) pesti pe zi, intr-un sezon de pescuit
(minim 6 luni) inseamna 900 de crapi pe sezon/om daca sunt doi - trei oameni
(???)plus alti pescari va puteti da seama unde se ajunge. Ce interes mai
prezinta pentru pescari o balta in care au mai ramas 2-3 crapi?
Acelasi lucru pot sa-l faca 20 de pescari (buni) pe o balta daca iau toti
pestii acasa. Am auzit o garamada de motive ce domnule nu am platit taxa?
Iau toti pestii ! Sigur ca da iar cu interesul care se acorda popularii baltilor
cu peste anul (anii) viitor unde mai pescuiesti ??? Sau ce numai eu iau
acasa? Cineva trebuie sa fie primul (primii) si sa-i lumineze pe neajutorati.
Fiti si voi primii dintr-o generatie mai educata, mai toleranta, oricum va veti
simti mai bine cand stiti ca a-ti crutat o viata.

27