Viata si toate fenomenele de pe Terra sunt legate de lumina si caldura primite de la Soare.

Cantitatea de lumina si
caldura se schimba in cursul unei zile si in cursul unui an. Aceste schimbari se explica prin miscarile pe care
Pamantul le face in spatiu: in jurul axei si in jurul Soarelui.
Miscarea Pamantului in jurul propriei axe poarta numele de miscare de rotatie. Miscarea in jurul Soarelui poarta
numele de miscare de revolutie. Astfel de miscari executa si celelalte corpuri din Sistemul Solar, mai putin
meteoritii.

Miscarea de rotatie a Pamantului

Aceasta miscare se face de la vest spre est, in decursul a 24 de ore. Noi nu simtim
aceasta miscare pentru ca ea se produce cu viteza constanta. De aceea, multa vreme oamenii au crezut ca
Pamantul este fix, iar Soarele se roteste in jurul lui. In schimb, putem observa miscarea Soarelui pe cer in cursul
unei zile. Aceasta miscare are loc de la est la vest, invers decat rotatia Pamantului.
Urmarile miscarii de rotatie:
o turtirea la poli si bombarea la Ecuator a globului terestru
o succesiunea zilelor si noptilor
o modificarea orei pe glob
Ora ne indica pozitia in raport cu Soarele. Ora solara este ora adevarata a fiecarui loc. Ora 12 este indicata de
momentul cand Soarele se afla deasupra meridianului locului respectiv. Dar, din motive practice, ora solara nu
poate fi utilizata. De exemplu, daca ne-am deplasa de la Bucuresti la Pitesti, ar trebui sa dam ceasul cu cateva
minute inapoi.
Ora oficiala este ora adoptata de fiecare stat si corespunde in principiu orei fusului orar. Suprafata Globului a fost
impartita in 24 de fuse orare. Un fus orar cuprinde 15 longitudine si de-a lungul lui ora este aceeasi pentru toate
localitatile.
Ora pe Glob se stabileste in functie de fusul orar care include meridianul de 0 (Greenwich).

Miscarea de revolutie
Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o orbita de forma alungita (elipsa). Aceasta
miscare se face de la vest spre est si dureaza 365 de zile si 6 ore (un an).
In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore ramase anual, o data la patru ani se formeaza o zi in plus,
care se adauga lunii februarie. Anual are atunci 366 de zile si se numeste an bisect.
In deplasarea sa pe orbita, Pamantul isi mentine in permanenta aceeasi inclinare si aceeasi directie a axei.
In timpul unui an exista patru momente importante:
o

21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul este astfel plasat fata de
Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale pe tot
Globul.

22 iunie (solstitiul de vara). Razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului,

luminand si incalzind mai mult Emisfera Nordica. In Emisfera Nordica este ziua cea mai
lunga din an.

23 septembrie (echinoctiul de toamna). Pamantul se afla in pozitie opusa celei din data de
21 martie, iar razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator, ziua si noaptea fiind
egale.
o 22 decembrie (solstitiul de iarna). Razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul
Capricornului. 22 decembrie este ziua cea mai scurta in Emisfera Nordica dar cea mai
lunga in Emisfera Sudica.
o

Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. La poli, jumatate de an este vara ("ziua polara") si
jumatate este iarna ("noaptea polara"). Astfel, la echinoctiul de primavara, la Polul Nord incepe ziua, care va
dura pana la echinoctiul de toamna. In tot acest timp este continuu lumina. In celalalta jumatate a anului va fi
iarna (noapte). La Polul Sud este invers.
Urmarile miscarii de revolutie si ale inclinarii axei:
o formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii axei, in cele doua emisfere
anotimpurile sunt inversate.
o durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.