Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple
consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific.
Dintre evenimentele care au marcat nceputul erei moderne nici unul nu a avut urmri mai
nsemnate dect descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste
descoperiri ncepe expansiunea care avea s impun celorlalte continente stpnirea Europei i
supremaia civilizaiei europene.
Dup cderea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai
puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, n sec. VIII d.Hr., au nceput o serie de
expansiuni teritoriale. Aceti marinari rzboinici sunt cunoscui sub numele de vikingi sau
nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la
nceput vikingii s fi debarcat n noi regiuni pentru a face comer. ns ei i-au dat seama
curnd c le pot cuceri i stpni. Imboldul de a prsi Scandinavia i-a determinat pe vikingi s
caute pmnturi nefolosite.

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice

Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a
circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza
materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si
totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei .
Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un
numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de
cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America.
Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost
statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia.
In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si
manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si
al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de
la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de
calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Descoperirile portugheze.
Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi, care au inceput , din
primele decenii ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a Africii.
Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric, numit Navigatorul,
care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Un pas important in realizarea
circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias, care in 1488 atinge
extremitatea sudica a continentului, numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei Sperante.
Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. El a
inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta.

Formarea imperiului colonial portughez

Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei
vaste perspective maritime, comerciale si coloniale.
Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din
porturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor Africii apusene si rasaritene Din 1500
portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. Populatia portugheza
deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi,
negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana.Organul
supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala si bancara de stat cu
sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din
anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa, India, Malaezia, Indonezia, Brazilia,
ajutati de inspectori, comandanti de forturi, feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali.

Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale

Motivul expediiilor geografice a fost setea de ctig i asigurarea monopolului
comercial.
n cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce n ce mai preocupai de ideea de a
ajunge n India, navignd de-a lungul Africii. Drumul pe uscat ctre Orient era obositor i plin de
pericole, deoarece turcii otomani i atacau foarte des pe negustori. Din acest motiv preul aurului
adus din Indii era foarte ridicat. La fel era i preul mirodeniilor, fr de care carnea european
era practic de nemncat (n lipsa posibilitii de rcire, srarea, respectiv
condimentarea, era singura metod de conservare). Evenimentele de mai trziu au demonstrat c
pn i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor corbii puteau aduce nite profituri uriae,
dac mcar un transport de mirodenii ajungea la destinaie..
n anul 1497, sub conducerea lui Vasco da Gama, s-a pornit o nou expediie. Da Gama
a plnuit s ias cu corbiile n largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vnturilor
de vest; totul a ieit precum se ateptase. Vnturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperane; a
reuit s evite curenii din apropierea rmului. L-au ateptat ns destule pericole pe drumul ce
ducea n sus, de-a lungul coastei de est al Africii, nainte de a debarca n Calicut, strbtnd
Oceanul Indian. ntoarcerea lui Da Gama, n septembrie 1499, a fost srbtorit,
deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar ntre Est i Vest.
Portughezii i pstrau toate secretele, vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili n a nfrnge
monopolul portughezilor asupra comerului africano asiatic. Probabil acesta a fost i motivul
pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convini s sprijine
un brbat care afirma c se poate gsi un drum mai scurt spre Indii. Acest brbat a
fost Cristofor Columb (1451 1506), un cpitan de vas italian, care n urma studiilor sale s-a
convins c Indiile sunt la doar 3.500 de mile peste Oceanul Atlantic. Calculele sale erau
acceptabile pentru oamenii nvai din acele vremuri care tiau deja c Pmntul este
sferic, dar habar nu aveau de existena Americii. Evident, Columb a greit, dar aceasta a
fost una din cele mai norocoase greeli ale istoriei.
Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean spre Indii este posibil, iar inuturile nou
descoperite erau foarte bogate.
Descoperirea Americii , de ctre Columb (1492), a fost repede valorificat de
spanioli i portughezi care i-au furit imperii imense n America Central i de Sud.
Columb nu a recunoscut niciodat pn la sfritul vieii sale, eecul su de a atinge
Indiile; curnd ali spanioli i-au dat seama c din ntmplare, au dat peste pmnturi vaste,
necunoscute, gata de a fi prdate, cucerite i transformate. Singurii rivali care luau parte la

aceste aciuni erau portughezii care, n 1500 au descoperit din ntmplare Brazilia. Aflndu-se n
partea estic a liniei de demarcaie, trasat n 1494, care delimita orice nou descoperire a
Spaniei i Portugaliei, Brazilia a devenit colonie portughez. Restul Americii Centrale i de
Sud, de la New Mexico pn la Terra del Fuego, aparineu Spaniei la fel ca i,
teoretic, pmnturile mai puin ospitaliere din partea nordic, crora le-au artat mai puin
interes.
Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli n conflict cu portughezii. n 1473 papa
Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. La cererea Spaniei,
Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentina precedesorului su i mpri lumea
colonial ntre Spania i Portugalia. Prin bula din 4 mai 1493, toate teritoriile descoperite la est
de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei; iar Spaniei
teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. La protestul Portugaliei, linia de
demarcaie a fost mpins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas, 7 iunie 1494).
Ambele state au acceptat s nu ntreprind explorri n emisfera atribuit celuilalt.Cu acest
tratat a nceput o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 1580). Spania i
Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. n timp ce spaniolii au
explorat, cucerit i colonizat vaste spaii i civilizaii n America Central i de Sud (1492
1550), portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane, braziliene i indiene (1498
1511). Posesiunile spaniole s-au ntins pn n Filipine (1570), acolo unde deja ncepea
stpnirea portughez asupra Indoneziei.

Alti calatori renumiti:

Magellan a descoperit drumul de vest pe care n zadar l cutase Columb i a condus prima
cltorie n jurul pmntului, care a relevat existena Oceanului Pacific i a
revoluionat concepia geografic despre lume.
Giovanni Caboto (1450 1498), navigator i explorator englez de origine genovez, a
ntreprins n 1497 o cltorie pentru gsirea unui drum ctre Katai (China) i India. A
descoperit o coast pustie (24 iun. 1497) pe care a numit-o Terra Prima Vista
Martin Frobisher (1535 1594), ofier i navigator englez, care particip la expediii n
Guineea (1553 1554) i pe coasta Barbariei (1559), fiind primul explorator care,
dup Giovanni Caboto, ncearc s gseasc Trecerea de Nord-Vest spre Oceanul Pacific.
Martin Frobisher a fost primul cercettor al icebergurilor.
Henry Hudson (nscut la mijlocul sec. 16 cca. 23 iun. 1611, n Golful Hudson,
Canada), a fost navigator i explorator arctic englez. A condus trei expediii pentru
descoperirea Drumului maritim de Nord Vest ntre Oceanul Atlantic i cel Pacific. El a fost cel
care a adus o mare contribuie la descoperirea nordului continentului american. Numele su l
poart astzi marele golf nord-american, o strmtoare ntre Pen. Labrador i ins. ara lui
Baffin, un fluviu n S.U.A. i o peninsul n Groenlanda.
William Baffin (1584 Londra 23 ian. 1622), navigator i explorator arctic englez. A
determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cereti, a observat
cea mai mare declinaie a acului magnetic (la vremea aceea), a efectuat preioase observaii
climatice asupra mareelor i fenomenelor de refracie din atmosfer, care au folosit
exploratorilor de mai trziu. Un golf (ntre Groenlanda i Arh. Arctic Canadian) i o mare
insul i poart numele (ara lui Baffin).

Urmarile marilor descoperiri geografice

Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez,
spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international, Europa
extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America.
Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul,
secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si
unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au
introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari ,
curcanul.
Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile
teritorii, au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice
consecinte economice si sociale.
Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au
creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana.
In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele
Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a
intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima hispanoenglez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a Invincibilei Armata, in anul 1588 si la
razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a
secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial
portughez din Asia de sud-est.
Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa,
America si Asia cu care au venit in contact statele europene .
Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In
aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a
Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau.
Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute
pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica,
zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc.