Sunteți pe pagina 1din 25

1.SUPRAFATA DE FRECARE

Procesul de frecare da nastere:

-in primul rand unei forte tangentiale numita forta de frecare , care se opune deplasarii relative a suprafetelor ; -in al doilea rand lucrul mecanic produs de forta de frecare se transforma in caldura, care trebuie evacuata dintre suprafetele in miscare ; -al treilea efect al procesului de frecare se manifesta sub forma de uzura. Transmiterea fortelor de la un element al cuplei de frecare la celalalt se face prin contactul nemijlocit al suprafetelor de frecare. Suprafetele de frecare sunt caracterizate prin microgeometria lor,atat sub aspect dimensional cat si a legii de distributie.Microgeometria suprafetelor se caracterizeaza prin ondulatii si rugozitati.Sub actiunea sarcinii normale contactul cuplelelor de frecare , considerat static delimiteaza urmatoarele tipuri de suprafete:

1.Aria nominala

 

A

n

l

1

l

2

2.Aria aparenta

 
 

n

A

a

ai

 

i

1

definita de geometria de contur a corpului mai mic.

care reprezinta suma ariilor de contact formata de ondulatiile de prelucrare 3.Aria reala de contact A r care reprezinta suma microsuprafetelor de contact a asteritatilor Prin aceasta se transmite de fapt forta de apasare normala .In functie de tipul cuplei de frecare.

A A  A n a r rezulta cuple de clasa a-I-a A  A A
A
A
 A
n
a
r
rezulta cuple de clasa a-I-a
A  A A
A A A
n
a
r
rezulta cuple de clasa a- II-a
n
a
r
rezulta cuple de clasa a- III-a
In
calcul
se
obisnuieste
sa
se
adimensionale ale ariilor de contac.
A
r
1
A
a
A
a
2
3
1
2
A
n
A
r
3
A
n

foloseasca

raporturi

1

2.MODELAREA

SUPRAFETEI

REALE.

CURBA

DE

PORTANTA

ABOTT-

FIRSTONE

Aria reala depinde de materialele suprafetelor in contact , de prelucrarea lor iar in exploatare depinde de rodaj si de regimul de frecare. Sub actiunea sarcinii normale , asteritatile se deformeaza elastic sau plastic.Regimul de

deformare E

p

al

asteritatilor

se

poate

calcula

cu

ajutorul

indicelui

de

plasticitate

 H r
H r

unde E’= modulul de elasticitate redus al materialelor cuplei de frecare;

p .

Unde

E ,E

1

2

module de elasticitate;

,

coeficientii lui Poissone; H=duritatea materialului mai moale; r=raza asperitatii;

1

2

Daca -

p

0,6

defarmatiile sunt elasice chear si in domeniul sarcinilor foarte mari;

1

  • - p

deformatiile sunt plastice schear si pentru sarcini mici;

-intre 0,6 si 1 indicele de plasticitate arata deformatii elasto-plastice.

CURBA DE PORTANTA ABOTT-FIRSTONE

Curba de portanta a unui profil depinde de rugozitate si de dispersia acesteia pe suprafata de frecare .Influenta hotaratoare in transmiterea fortei de la o suprafata la cealalta o are distributia in inaltime a asperitatilor si nu forma microgeometriei. Curba de portanta se obtine prin intersectarea profilului rugos cu un numar n de plane echidistante fata de un plan de referinta care in general este planul de fund al asperitatilor.

2.MODELAREA SUPRAFETEI REALE. CURBA DE PORTANTA ABOTT- FIRSTONE Aria reala depinde de materialele suprafetelor in contact

p li

i

4

j

1

lij

Zona punctelor de inflexiune corespunde frecventei maxime de distributie a inaltimii rugozitatilor.Aceeasi curba de portanta se poate obtine la profiluri diferite de rugozitate. Curbele de portanta pot fi exprimate prin relatii analitice pana la zona de inflexiune cu

relatii de forma :

1

b

iar

a

R

max

apropierea relativa a

suprafetelor sub actiunea sarcinii normale

a=apropierea absoluta; Rmax=inaltimea maxima a asperitatilor.

2

2.MODELAREA SUPRAFETEI REALE. CURBA DE PORTANTA ABOTT- FIRSTONE Aria reala depinde de materialele suprafetelor in contact

3.CALCULUL ARIILOR APARENTA SI REALA DE CONTACT

Pentru definirea ariei aparenta , ondulatiile se considera in general sub forma sferica,

elipsoidala si cilindrica ,iar sub actiunea sarcinii normale , deformatiile se considera

intotdeauna elastice.

A

a s s

,

2,38

   

r  r N n w 1 w 2 
r
r
N n
w
1
w
2

r

w

1

r

w

2

E

 

2 / 3

r

w

1

,

r

w

2

=razele ondulatiilor sferice;

N=sarcina normala;

n=numarul ondulatiilor;

 

E=modulul de elasticitate redus.

La contactul

 

A

2,38

   

r  N n w
r
N n
w

  

2 / 3

 

a s p

,

E

 

Aria reala se determina apeland la unele ipoteze de forma ale suprafetei de contact.O

prima ipoteza este o suprafata rugoasa cu asperitati sferice in contact elastic cu o suprafata

perfect plana.

La contactul elastic sarcina normala N preluata de intreaga suprafata reala se determina

n prin insumarea sarcinilor Ni de la cele r asperitati. n r N   N
n
prin insumarea sarcinilor Ni de la cele
r
asperitati.
n
r
N
N d
i
n
0
2
2
2
A
 
  r
 r  a
 2 r
ri
i
i
i
i
i
a
i
=apropierea absoluta
a i
i
R
max
apropierea relative
A
2
 
r

R
ri
i
i
max
n
r
A
2
r
R
d
ri
i
i
max
n

0

a

i

Pentru rezolvarea integralei se considera ca

numarul total de asperitati

suprafata de frecare sic el care preia sarcina

n

r

sunt intr-o relatie de forma:

n

a

de

pe

3

n

r

c

n

a

unde c si α sunt constante care se determina din cuba de portanta.

In realitate contactul real al suprafetei unei cuple de frecare este dependent nu numai de

sarcina normala ci si de forta tangential cauzata de frecare.Prezenta frecarii mareste aria reala

de contact:

A A

a

ast

1

0,5

2

ak

Aast= aria in conditii statice;

2

ak

=coefficient de frecare cinetic.

4.METODE DE CUNOASTERE ALE SUPRAFETELOR DE FRECARE

Starea de rugozitate se determina dupa o directie cu aparate denumite profilometre si

dupa mai multe directii prin observarea cu microscopul conectat la computer.

Profilometrele urmaresc profilul suprafetei prin palpare cu un varf ascutit.Palpatorul face

parte dintr-un traductor electric care converteste denivelarile si deplasarile in semnale electrice

care pot fi amplificate si inregistrate.Limitatrea acestei metode este data de raportul dintre: raza

de curbura a palpatorului si microrugozitatea care trebuie inregistrata.De fapt palpatorul

inregistraza o infasuratoare a profilului real.

Microscoapele electronice permit mariri pana la 500 mii de ori cu rezolutii de 5-8

enstroni.

4

5.FRECAREA USCATA

-se caracterizeaza printr-un proces de natura moleculara mecanica si energetica intre suprafete

de contact in miscarea relativa;

-se caracterizeaza prin contactul nemijlocit la suprafata de frecare;

-frecarea uscata este daunatoare datorita efectelor principale:incalzirea si uzarea sau datorita

intretinerii unor vibratii;

-aceasta poate fi si utila la ambeaje,frane, variatoare cu frictiune

5.FRECAREA USCATA -se caracterizeaza printr-un proces de natura moleculara mecanica si energetica intre suprafete de contact

1.Teoria mecanica:considera ca frecarea este

dependent numai de energia necesara pentru

escaladarea asperitatilor.

2.Teoria adeziv moleculara :pleaca de la observatia

ca daca se suprapun doua placi de sticla cu suprafete

de contact foarte netede.S-a constatat ca pentru

deplasarea relativa a lor este necesara o forta mai

mare , cu toate ca asperitatile sunt reduse.

Explicatia consta in aceea ca frecarea este o

consecinta a invingerii fortelor de interactiune moleculara a suprafetelor in contact.

3.Teoria microjonctiunilor sau a puntilor de sudura:in timpul miscarii relative datorita

presiunilor in punctele de contact se formeaza punti de sudura , iar forta de frecare se datoreaza

fortei consumate pentru ruperea microjonctiunilor.

Culomb in teoria mecanica a enuntat 4 postulate pentru frecarea uscata:

-forta de frecare este direct proportionala cu sarcina; F

f

N

-forta de frecare este independenta de suprafetelor de contact;

-forta de frecare este independent viteza de alunecare;

forta de frecare este dependenta de natura materialului in contact.

Relatia F

f

N

este valabila la viteze relative mici

in cazul frecarii uscate, si atata

timp cat deformatiile raman in domeniul elastic.In realitate coeficientul de frecare depinde de

presiune si viteza de alunecare.

In cazul teoriei microjonctiunilor , forta de frecare este necesara

sudura astfel incat forta de frecare este

F Ar

f

r

Unde :

r

-este rezistenta la forfecare a materialului mai moale

Ar-este aria reala

forfecarii puntilor

de

p

  • c -presiunea de contact

, - constante de frecare

5

E,G- module de elasticitate.

N Arp

c

F

f

r

N

p

c

r

p

c

Pentru frecarea uscata, coeficientul de frecare se mai poate calcula empiric cu relatia:

ak

1,07 10

4

 

1

2

3 2

6.FRECAREA LIMITA

1,2

3

E

1,2

4

G

1,2

G

1,2

3

E

1,2

4

G

1,2

-termenul de frecare limita este utilizat pentru a descrie fenomenele care apar la interfata

metalului cu lubrifiantul;

-frecarea limita se caracterizeaza prin interpunerea unuia sau a mai multor straturi subtiri

moleculare de lubrifiant care de regula impiedica contactul direct.

E,G- module de elasticitate. N  Ar  p c F f   r N

-schematic pelicula de lubrifiant este formata

dintr-o zona centrala n marginita de doua zone

exterioare m.

In zona centrala n curgerea fluidului este in

general laminara si aici se localizeaza procesul

de alunecre. Zonele marginale m formeaza

straturile de adsorbtie, de aderenta a

lubrifiantului la suprafata de alunecare.

Grosimea stratului n de aderenta este a ordinal de 2-3 lungimi de molecula, iar grosimea stratului

laminar n este format din cateva sute de molecule de ulei.

In unele cazuri, grosimea stratului central n scade pana la 0, iar procesul de frecare se

localizeaza la nivelul straturilor de aderenta m. In acest caz regimul de frecare se numeste

omtuos, acesta se poate realize numai in cazul unor netezimi foarte mari a suprafetelor.

Prin adsortie se intelege modificarea concentratiei unei substante la suprafata unei faze

fata de concentratia din interiorul acesteia. Daca adsortia este de natura fizica, nu se modifica

structura interna a moleculelor, iar legaturile dintre moleculele de lubrifiant si stratul superficial

al solidului sunt de tip Waldervals. Daca legaturile dintre moleculele lubrifiantului se modifica in

urma interactiunii cu suprafata metalica, formandu-se legaturi chimica noi, fenomenul este de

natura chimica fiind cunoscut sub denumirea de chemisortie. In cazul chemisortiei, moleculele

absorbite sunt mai puternic fixate pe suprafata metalica.

E,G- module de elasticitate. N  Ar  p c F f   r N

Pentru modelarea frecarii limite si explicarea uzarii se

considera ca stratul de lubrifiant este strapuns in una sau mai

multe microzone.

In cazul spargerii plicului de lubrifiant se considera ca

distrugerea lubrifiantului se face pe o suprafata care reprezinta

o fractiune α din aria totala a contactului.

Stratul de lubrifiant ramane intact pe (1-α) din aria totala a

contactului. Notam cu τ m rezistenta la forfecare a

6

microjonctiunii solid-solid; cu τ e rezistenta la forfecare in interiorul filmului de lubrifiant; si cu

A aria totala a contactului, forta de frecare va fi:

F f
F
f

* A*

m

1* (1) * A*

e

Considerand ca sarcina normala preluata de contact este: N=A*p c , coeficientul de frecare

F

f

*

m

(1

) *

e

N

p

c

p

c

7,FRECAREA SENIFLUIDA SAU MIXTA

Frecarea semifluidă sau mixtă apare la limita frecării fluide atunci când deşi filmul de

lubrifiant are o grosime corespunzătoare ungerii fluide totuşi filmul se rupe şi se reface astfel

încât o dată cu ungerea hidrodinamică apare şi contactul direct între suprafeţe.

Regimul de frecare mixt nu se poate evita în mişcările tranzitorii a maşinilor (pornire/

oprire).

Forţa de frecare poate avea expresia:

F f
F
f

(

N

O

p

o

A

O

N

1

)

Unde:A 0 este aria de montat semiuscată

p 0 este presiunea de contact (adeziune moleculară specifică)

este coeficientul de frecare

N 0 este forţa normală preluată de zonele semiuscate

N 1 este forţa normală preluată direct de corpurile solide în zonele de frecare uscate

Dacă deformaţia contactului direct este elastică sarcina N 1 este:

N

1

1.33

E 2 a  r 2 1  
E
2
a  r
2
1 

Unde: E este modulul de elasticitate longitudinal

este coeficientul lui Poisson

a este deformaţia elastică a suprafeţei

r este raza asterităţii

Dacă deformaţia este plastică sarcina N

1

2HB r a ,unde HB este duritatea corpului

mai moale. Coeficientul de frecare este mai mic decât la frecarea uscată, dar mai mare decât la

frecarea fluidă.

La lagăre cu alunecare s-a constatat ca în funcţie de sarcina N viteza relativă v şi

vâscozitatea dinamică a lubrifiantului se poate modifica grosimea filmului de lubrifiant h şi

valoarea coeficientului de frecare.

7

8.FRECAREA FLUIDA -forţa de frecare este datorată doar tensiunilor de alunecare internă din filmul de lubrifiant.

8.FRECAREA FLUIDA

-forţa de frecare este datorată doar tensiunilor de alunecare internă din filmul de lubrifiant.

-forţa portantă depinde de presiunea filmului de lubrifiant pe suprafaţa reală şi de factorii fizico-

chimici.

În ungerea fluidă natura suprafeţelor joacă un rol mai redus. El fiind totuşi luat în

considerare datorită fenomenelor de transfer termic. Dacă filmul de lubrifiant are grosimea până

în 10 mm,lubrificaţia este un film subţire,dacă filmul de lubrifiant are grosimea peste 10 mm

lubrificaţia se numeşte lubrificaţie cu film gros.

Formarea filmului de lubrifiant se poate face pe 2 căi:

Hidrodinamică la care lubrifiantul este introdus din exterior între suprafeţele de frecare

fără presiune sau cu o presiune redusă. Capacitatea portantă a filmului este condiţionată de

existenţa unei viteze relative suficiente ale celor 2 suprafeţe şi a unei forme adecvate între

suprafeţele în mişcare.

Hidrostatică la care lubrifiantul este introdus din exterior cu un debit şi o presiune care

să asigure menţinerea filmului continuu între suprafeţe.

8.FRECAREA FLUIDA -forţa de frecare este datorată doar tensiunilor de alunecare internă din filmul de lubrifiant.

8

9.REGIMUL DE FRECARE ELASTO-HIDRODINAMIC [EHD]

În cazul mişcărilor relative se constată la unele cuple de frecare puternic încărcate şi

care au o slabă conformare geometrică a suprafeţelor conjugate(contacte punctiforme şi

liniare)că acestea au o comportare ca şi când ar fi unse în regim fluid.

Existenţa unei ungeri fluide se explică prin modificările ce intervin în vâscozitatea

lubrifianţilor la creşterea presiunii şi prin deformaţiile elastice ale suprafeţelor respective.

1)Contacte hertziene nelubrificate şi fără frecare

Ipotezele lui Hertz pentru determinarea eforturilor unitare şi a deformaţiilor aferente sunt:

●materialul este omogen şi izotrop

●în zona de contact apar numai deformări elastice

●dimensiunile suprafeţei de contact sunt mici în raport cu razele de curbură ale pieselor

●sarcina este normală

A

H

d

H

b

H

p

max

3

N

2

a

H

b

H

La nivelul suprafeţei de contact apar presiuni normale cu un maxim în centrul suprafeţei de contact.
La nivelul suprafeţei de contact apar presiuni normale cu un maxim în centrul
suprafeţei de contact. Starea de eforturi este caracterizată şi
de
apariţia la o anumită adâncime a unui efort unitar tangenţial
maxim
max
Studiind evoluţia eforturilor unitare rezultă că în centrul
ariei de contact apar tensiuni normale maxime
max
,iar pe
contur,eforturi unitare tangenţiale maxime
 0,133 p
max
max
. Aceasta explică apariţia fisurilor la marginea urmei de contact.

2) Contacte herţiene cu luarea în considerare a frecării

S-a constatat că sub efectul forţelor de frecare aria de contact creşte. Această forţă

tangenţială provoacă o mică deplasare prin alunecarea unor zone începând cu perimetrul

suprafeţei de contact.

9

Dacă deplasarea suprafeţelor de contact este formată din alunecare şi rostogolire

apropie de suprafaţă.

max

se

Dacă deplasarea suprafeţelor de contact este formată din alunecare şi rostogolire apropie de suprafaţă.  max
Dacă deplasarea suprafeţelor de contact este formată din alunecare şi rostogolire apropie de suprafaţă.  max

La

depăşirea limitei de elasticitate de către presiunea

de contact apare fenomenul de adaptare adică o deformare plastică. Alunecarea şi tensiunile

tangenţiale determină o scădere a limitei de adaptare.

Creşterea vâscozităţii,datorită presiunii concură la reţinerea lubrifiantului în zona de

contact ceea ce duce la formarea filmului de lubrifiant relativ continuu. Maxwell a stabilit

noţiunea de vâscoelasticitate a fluidelor arătând că dacă un lichid este tensionat suficient de rapid

acesta va avea o reacţie elastică,necesitând o cantitate finită de timp înainte de apariţia curgerii

vâscoase. Această cantitate de timp a fost denumită timp de relaxare,iar tranziţia de la reacţia

elastică la cea vâscoasă este denumită fenomen de relaxare.

Proprietăţile elastice ale unui fluid pot fi găsite în forţele de atracţie intermoleculare care

asigură continuitatea acestuia. Maxwell a propus pentru modelarea vâscozităţii un sistem format

dintr-un piston şi un arc.

,

Dacă deplasarea suprafeţelor de contact este formată din alunecare şi rostogolire apropie de suprafaţă.  max

Dacă sistemul arc-piston este supus unei comprimări sau întinderi

foarte scurte resortul va prelua efortul respectiv,iar pistonul va rămâne

insensibil la această acţiune. După încetarea comprimării sau închiderii

resortul îşi va căpăta poziţia iniţială,adică sistemul se va relaxa.

Dacă sistemul este supus unei întinderi sau comprimări,timp mai

îndelungat mai întâi va răspunde la această acţiune,arcul,iar pistonul îl va

urma încet. Când încetează acţiunea resortul îşi reia poziţia iniţială,iar

pistonul îşi va menţine noua sa poziţie.

În cazul unui lichid Maxwell pistonul reprezintă vâscozitatea

M

iar resortul,modulul de elasticitate la forfecare G.

t

r

M

G

,unde t r este timpul de relaxare

Dacă lubrifiantul este supus acţiunii unei sarcine maxime un timp mai mic decât cel de

relaxare,el se va comporta mai degrabă elastic decât vâscoz evitându-se astfel expulzarea lui din

zona de contact.

10

10.UHGEREA HIDROSTATICA

Asigură filmul portant prin introducerea lubrifiantului cu presiune în buzunarele create

special COUZINET. Frecările sunt reduse chiar şi la viteze relativ mici. De asemenea se asigură

o mare stabilitate a fusului,o rigiditate mare precum şi amortizarea vâscoasă a vibraţiilor efect pe

care reazemul cu rulmenţi nu-l poate realiza.

Dacă pompa volumetrică alimentează 2 sau mai multe buzunare care aparţin unor lagăre

diferite,atunci în circuitul hidraulic se intercalează restrictori.

10.UHGEREA HIDROSTATICA Asigură filmul portant prin introducerea lubrifiantului cu presiune în buzunarele create special COUZINET. Frecările
10.UHGEREA HIDROSTATICA Asigură filmul portant prin introducerea lubrifiantului cu presiune în buzunarele create special COUZINET. Frecările
10.UHGEREA HIDROSTATICA Asigură filmul portant prin introducerea lubrifiantului cu presiune în buzunarele create special COUZINET. Frecările
10.UHGEREA HIDROSTATICA Asigură filmul portant prin introducerea lubrifiantului cu presiune în buzunarele create special COUZINET. Frecările

Notând cu p a -presiunea de alimentare a pompei ; p b -presiunea din buzunar ; N-sarcina de

încărcare a lagărului;apar următoarele situaţii:

●înainte de pornire p a ,p b sunt nule

11

●după pornirea pompei p a şi p b cresc până când se ajunge la o valoare limită,p L când filmul de

lubrifiant se amorsează

p

L

N

A

b

p

b

,unde A b este aria buzunarului

După depăşirea valorii p L partea cuplei în mişcare se

ridică,se formează pelicule de lubrifiant şi ca urmare a

mărimii suprafeţei de acţiune a presiunii

lubrifiantului,presiunea din buzunar va scădea sub p L şi va

apărea un debit de scăpări.

Dacă p a şi N sunt constante şi grosimea filmului de

lubrifiant,h,va fi constantă.

Dacă creşte sarcina,h va scădea,presiunea în buzunar

creşte,iar debitul de scăpări se va micşora.

11.LUBRIFICATIA CU GAZE

●după pornirea pompei p şi p cresc până când se ajunge la o valoare limită,p când

In cazul ungerii cu gaze se deosebesc regimul gazo-dinamic si gazo-static. Prin

suprapunerea actiunii unor campuri electromagnetice se obtine regimul magneto-gazo-

dinamic.Avantajul folosirii gazelor consta in vascozitatea mult mai redusa decat a fluidelor.

Frecarile fiind mai reduse, si caldura produsa este mai mica, fapt care permite utilizarea gazelor

la lagare cu turatii mari. Aceste avantaje duc la reducerea gabaritelor, cresterea performantelor, si

simplitatea intretinerii.

Dezavantajul principal este capacitatea de incarcare reduse. Pentru turatii intre 0 si

50000 rot./min., presiunea medie din lagare este:

p n *10

  • 4 [daN/cm 2 ].

12

12.MISCAREA SACADATA

Fenomenul de intrerupere periodica a miscarii de alunecare care se produce le viteze mici

in regimurile uscat, limita, mixt se numeste alunecare cu intermitente, miscare sacadata sau stick-

slip.Apare la ghidajele masinii-unelte, ascensoare, cilindrii hidraulici, la basculante, frane,

ambreiaje, etc.

12.MISCAREA SACADATA Fenomenul de intrerupere periodica a miscarii de alunecare care se produce le viteze mici

Acest fenomen caracterizat prin

lipire, urmata de dezlipiri cu alunecari, la

viteze sub 3 mm/s este datorat proceselor de

adeziune moleculara care au loc in

microzonele de contact ale ariei reale.

Trecerea succesiva de la frecarea statica la

cea cilindrica produce o variatie periodica a

fortei si a coeficientului de frecare.

La viteze mici apare fenomenul tipic

de stick-slip cu treceri abrupte de la lipire la

alunecare cu cresterea vitezei de antrenare peste o valoare critica v cr , alunecarea devine sursa de

autovibratii, iar la viteze de antrenare mult mai mari decat cea critica nu mai apar sacadari, iar

forta de frecare devine constanta.

Pentru amortizarea fenomenului perturbator se recomanda urmatoarele:

-ungerea suprafetelor prelucrate neintrerupte groase de 5…8µm

-prelucrarea unor rugozitati optime ca inaltime, forma, directie si distributie

-utilizarea unor perechi de materiale cu proprietati favorabile amortizarii stick-slipului

13

-marirea rigiditatii sistemului mecanic

-limittarea sarcinii si marirea viteze.

13.EFECTELE FRECARII.PROCESE LA SUPRAFETELE DE FRECARE

Se caracterizeaza in:

1)

procese la suprafetele semicuplelor in contact

2)

pierdere de energie

3)

uzura

Procese la suprafata de frecare

In suprafata de frecare pot aparea modificari datorita prelucrarilor mecanice si

-marirea rigiditatii sistemului mecanic -limittarea sarcinii si marirea viteze. 13.EFECTELE FRECARII.PROCESE LA SUPRAFETELE DE FRECARE Se

tratamentelor termice, proceselor de frecare si uzare si

actiunilor mediilor in contact.

La suprafata profilului real se observa un strat de oxizi A’,

urmat de un strat cristalin distinct A, si de stratul Beilly- B,

urmeaza apoi un strat cu structura cristalina C, si apoi in

profunzime stratul D cu structura cristalina intacta.

Grosimile straturilor A, B, C variaza de la 0,2µm…150µm.

Stratul Beilly are de regula o structura fina, cristalina pana

la amorfa care de regula este mai dura decat materialul de

baza. Toate materialele folosite in tehnica sunt in general policristaline avand mai multi

constituenti. Aceste materiale pot fi considerate izotrope numai de la un anumit volum.

In structura materialelor policristaline pot aparea defecte de retea si defecte intercristaline. Ca

rezultat al prelucrarilor mecaneice, apar modificari de structura ale suprafetelor care pot fi

grupate astfel:

-deformatii plastice ale stratului superficial- recunoscute prin forma alungita a grauntilor

-datorita ridicarii temperaturii in stratul superficial pot aparea transformari de faza

14

-prin

deformare

plastica

cu

remanente(reziduale).

sau

fara

gradient

de

temperature

pot

aparea

tensiuni

Interactiunea chimica cu mediul ambient face posibila formarea de oxizi la orice temperatura.

14.EFECTELE

TERMICE

ALE

FRECARII.CALCULUL

TEMPERATURII

DE

FRECARE

O mare parte din energia cheltuita pentru invingerea frecarii se transforma in caldura si se

poate disipa prin conductie, convectie sau radiatie. In regimul de ungere hidrodinamic

suprafetele cuplei fiind lipsite de contact intre ele, procesul principal generator de caldura fiind

frecarea lichida, pot aparea insa si unele procese termice secundare, cum ar fi:

-frecarea data de particulele dure

-procesele chimice care se produc in lubrificatie si influentele termice din afara

In regimul de ungere semifluid aparand si microzone cu frecare uscata apare o crestere a

temperaturii functionale. Dupa evolutia lor in timp, procesele termice pot fi clasificate in:

-procese stationare- atribuite frecarii cu alunecare

-procese nestationare- atribuite frecarii de rostogolire si alunecare

Este necesar sa se cunoasca temperature maxima si locul ei de aparitie, temperature

medie si gradientul temperaturii fata de normalele la suprafetele de contact.

Temperatura maxima nu trebuie sa depaseasca urmatoarele marimi:

-temp. de stabilitate chimica sau de aprindere a unui lubrifiant

-temp. critica pentru materialele cuplei de frecare

-temp. de aprindere a diferitilor produsi din care face parte cupla de frecare.

Caldura Q generata prin frecare se disipa elementelor cuplei de frecare, lubrifiantului si

mediului ambient. Se defineste coeficient de disipare al fluxului temic β raportul dintre

cantitatea de caldura disipata in elementul conducator Q1 si cantitatea totala generata prin frecare

Q.

15

Q1

Β= Q

Daca toata caldura se disipeaza prin elementele cuplei, atunci:Q=Q1+Q2=β*Q+(1-β)*Q

Daca se neglijeaza schimbul de caldura prin convectie si temperaturile semicuplelor sunt

1

egale in zona de contact: β=

1

2

λ=

 

W

mK

 

λ1, λ2- conductivitatile termice a celor doua materiale

Daca schimbul termic convectiv nu mai poate fi neglijat: β=1-

  • 1 - densitatea materialului elementului conducator 1

 *  1  *c *v 1 1
*
1
*c
*v
1
1

c 1

- caldura specifica a elementului 1

  • v - viteza de alunecare

La cuplele cu regim nestationar de frecare (porniri, opriri, ambreiaje, etc.):

β=

b * c * a 1 1 1 b * c * a  b *
b
*
c
*
a
1
1
1
b
*
c
*
a
b
*
c
*
a
1
1
1
2
2
2

1

b

, b 2 - dimensiunile semicuplelor in directia normala a fluxului termic

a 1 , a 2 - difuzivitatile termice ale materialelor cuplei

c 1

,

c 2 - caldura specifica

a= * c

Calculul temperaturii de frecare

Cuple cu contact nemijlocit

-la cuple cu contact nemijlocit se considera ca in zona de contact temperature celor doua

elemente ale cuplei de frecare este aceeasi pentru amandoua, coeficientul de frecare este

constant, iar aria reala coincide cu cea nominala.

Ecuatia generala a fluxului termic pentru corpuri omogene si fara surse interioare de

caldura este:

 

T

a

2

T

Q

'

t

c

T- temperatura

 

t-timpul

 

'

Q

- operatorul Laplace

- caldura pierduta pe unitatea de volum

16

Pe baza acestei relatii se pot analiza urmatoarele cazuri:

-regimul termic stationar.

In aceasta situatie variatia temperaturii cu timpul este nula, ecuatia fluxului termic

devine:

dT

Q

'

dx

2

-caldura pierduta pe unitatea de volum

'

Q

(

P T T

0

)

S

T T

0

C e

1

mx

C e

2

mx

15.GRIPAJUL

Temperatura datorata frecarii are efecte negative atunci cand atinge valori caracteristice

griparii. Pentru fiecare combinatie de lubrifiant si materiale ale semicuplelor exista o temperatura

critica la care uleiul isi pierde proprietatile lubrifiante si inceteaza sa mai protejeze suprafetele

contactului direct.

Aparand contactul metal pe metal se favorizeaza aparitia microfunctiilor pe sudura care

nu mai pot fi forfecate, blocand astfel miscarea cuplei, adica griparea ei.

Gripajul poate avea 2 forme diferite:

1)

Griparea la temperaturi joase caracterizata prin deformari plastice ale suprafetelor de

frecare. Fenomenul are o evolutie redusa.

2)

Griparea la temperaturi inalte este caracteristica unor viteze mari si apare ca urmare a

energiei termice acumulate in zona de contact. Evolutia acestui fenomen este mai redusa.

Aparitia gripajului este favorizata de:

1)

Rodajul necorespunzator

2) Jocuri prea mici intre suprafetele in contact datorita proiectarii sau executiei

 

necorespunzatoare

3)

Suprafetele superfinisate lipsite de posibilitatea formarii pungilor de lubrifiant

4)

Calitate necorespunzatoare a lubrifiantului, caracteristica fiind vascozitatea

5)

Depasirea parametrilor functionali

6)

Conjugarea unor perechi de materiale cu afinitate chimica si metalurgica ridicata.

17

16.UZAREA DE ADEZIUNE

Uzarea de adeziune se cunoaste si sub numele de uzare de aderenta

sau de contact.Se

remarca prin sudarea si ruperea puntilor de sudura in microzonele de contact.

Daca

16.UZAREA DE ADEZIUNE Uzarea de adeziune se cunoaste si sub numele de uzare de aderenta sau

a.

A B C    s 1
A
B
C
 
s
1

si

2

-vor

ceda

microsudurile fara smulgere de metal de pe suprafetele de frecare.

b.

s

1

si

.

s

1

si

.

semicuplei.

  • 2 -se presupune ruperea materialului

mai moale.Intamplator poate sa apara si

transport de material

  • 2 - se produc smulgeri prin ruperea ambelor materiale in mod deosebit al celui mai

moale Poate sa apara transport de material.

Intensitatea de uzare depinde de numarul intalnirilor inter-atomice ale materialelor

18

I

h

z

N

HB

Z-proprietatea de indepartare a unui atom de pe suprafata la intalnirea cu alti atomi.

N-sarcina;

HB- duritatea.

O suprafata trebuie solicitata de mai multe ori pentru a se deteriora astfel incat uzura

volumetrica este proportionala cu aria reala de contact.S-a constatat ca toate contactele

contribuie la frecare, dar numai o parte din ele contribuie si la uzare.

U

v

k Ar Lf

k-constanta

Ar-aria reala

Lf-lungimea de frecare

I

v

U

v

Lf

k Ar

F Ar

f

f

I

v

k

U

v

f

k

F

f

3 p

c

Factorii care influenteaza comportarea la uzarea abraziva.

Factorii care influenteaza comportarea la uzarea adeziva sunt:

1.Natura materialului

2.Conditiile de functionare

3.Alti factori

1.Natura materialului

Susceptibilitatea la sudare este influentata de posibilitatea de atractie reciproca a atomilor

materialului in contact si de capacitatea lor de a forma aliaje.

Cuplurile de material cu solubilitate reciproca complexa (cupru-nichel) se caracterizeaza

prin frecare ridicata ca urmare a topirii zonelor de contact si a gripajului intens.

Cuplurile de material cu oarecare solubilitate care pot forma sau nu compusi intermetalici

(fier –nichel) se pot caracteriza prin topiri si curgeri plastice de materialului.

Cuplrile de material cu solubilitate redusa dar care formeaza totusi compusi intermetalici

(fier-zinc, staniu-cupru,aluminiu-wolfram) pot forma punti de sudura cu ruperea de regiuni a

materialului mai moale.La materialele care nu formeaza aliaje este posibil sa apara uzura de

adeziune mai ales daca materialul de baza este foarte moale (fier-plumb).

Aliajele care au o slaba tendinta de a se suda pe fusurile din otel se numesc aliaje

antifrictiune.Cea mai buna rezistenta antigripaj o au aliajele pe baza de staniu,plumb si

aluminiu.

Uzarea de adeziune este maxima cand materialul suprafetelor de frecare sunt identice.

2.Conditiile de functionare

Efectul sarcinii se manifesta intotdeauna prin modificarea regimului termic in punctele de

contact intermetalic intensificand procesul de microsudura punctiforma.

Influenta sarcinii este strans legata de calitatea suprafetei.Efectele vitezei apar mai ales

indirect.S-a observat ca odata cu cresterea vitezei scade frecarea si uzarea.

19

17.UZAREA DE ABRAZIUNE

Uzarea de abraziune este procesul de degradare intensa a suprafetelor solide prin actiuni

mecanice, de aschiere sau taiere. Fenomenul de uzare abraziva este de prezenta mediului abraziv.

Mediul abraziv poate fi format din particule dure ajunse intre suprafetele de frecare sau de

rugozitatea dura a a uneia dintre suprafete.

17.UZAREA DE ABRAZIUNE Uzarea de abraziune este procesul de degradare intensa a suprafetelor solide prin actiuni
Situatia din figura a
Situatia
din
figura
a

(materialul abraziv ajuns intre suprafatele de frecare ) se intalneste

la organele de masini care lucreaza in mediu cu praf , cu etansari necorespunzatoare la ghidaje

de masini unelete, la sistemele de franare etc.

Cazul din figura b (asperitatea mai dura a acestuia dintre suprafete ) apare la cuzinetii

lagarelor , insotita de regula si de uzarea de adeziune.

Abraziunea poate fi produsa in urma impactului unei particule dure din figura c , situatie

care se intalneste la transportoarele pneumatice de nisip, sablaj.

20

Brazdarea este o forma severa de abraziune cu rizuri late si adanci. Zgarierea este o forma

blanda de adeziune si se manifesta rin rizuri liniare paralele si izolate.

Notam cu Hm duritatea metalului si cu Ha abrazinului daca

a abrazinului este diminuata.

Elementele de calcul la uzarea abraziva:

N

1 r 2  r  HB  tg  2 h
1
r
2
r
 HB
 tg 
2
h

Uzarea volumetrica

N

1

HB tg
2

h

2

2

U

v

1

2

2

  • 2 rhL rhL h tgL

f

f

f

Intensitatea de uzare volumetrica:

Hm  0,8...1,3 Ha puterea de taiere
Hm
 0,8...1,3
Ha
puterea de taiere

I

v

U

v

L

f

2

h tg

2 N

HB tg

Factorii care intervin in uzura abraziva:-natura

materialelor:intervine in procesul de abraziune prin

duritatea si plasticitatea lor.Se considera ca ezista o

relatie liniara intre uzarea abraziva volumetrica si

densitatea materialelor omogene.

Brazdarea este o forma severa de abraziune cu rizuri late si adanci. Zgarierea este o forma

18.UZAREA DE OBOSEALA

Uzarea de oboseala superficiala se produce in

cazul unor sarcini periodice si in prezenta unui

lubrifiant.

Formele de manifestare ale uzarii de oboseala sunt:

  • 1. Pitting-ul

  • 2. Exlofierea

  • 3. Cavitatia

Brazdarea este o forma severa de abraziune cu rizuri late si adanci. Zgarierea este o forma
Brazdarea este o forma severa de abraziune cu rizuri late si adanci. Zgarierea este o forma
  • 1. Pitting-ul este o forma a uzarii de oboseala a unor cuple de frecare cu contacte

pinctiforme sau liniare (cama-tichet, rulmenti, flancuri de roti dintate). Fenomenul apare in

special la materialele mai moi (HB <350) sub forma de desprinderi de material cu aspect de

scoica cu unghiul la varf de aprox. 90º

Are doua forme de manifestare:

  • - pitting-ul incipient

  • - pitting-ul progresiv (distructiv)

Pitting-ul incipient se manifesta in prima parte a perioadei de functionare, adica pana la

aprox. 5×10 4 cicluri. Aceasta forma este cauzata in principal de defectiunile de prelucrare.

Dupa 5×10 4 cicluri dezvoltarea ciupiturilor se opreste, iar contaminarea suprafetelor apare

numai ca o defectiune estetica.

21

Pitting-ul progresiv apare dupa 5×10 4 cicluri in doua etape, dupa o perioada de incubatie,

urmeaza o stagnare si apoi o perioada de explozie a ciupiturilor.

Ciupiturile sunt datorate asa numitului fenomen de pana care presune ca initial se

formeaza fisurile principale datorita oboselii. In aceste fisuri patrunde lubrifiantul care

actionand ca o pana forteaza fisurile sa se largeasca. La contacte Hertziene repetate marginile

fisurilor se rup formand ciupiturile.

Factorii care influenteaza asupra ciupiturilor

  • 1. Lubrifiantul

Pe baza datelor experimentale se admite ipoteza ca sub 20 stocks vascozitatea contribuie la

aparitia pitting-ului insa peste aceasta valoare influenta vascozitatiii este relevata in sensul ca

aparitia pitting-ului creste cu radacina patrata a vascozitatii.

  • 2. Natura materialelor

Cresterea duritatii suprateleor scade tendinta de formare a ciupiturilor intre elementul

conducator HB si duritatea elementului condus HB2 se recomanda relatia: HB2=0.852 HB1

  • 3. Calitatea suprafetelor

S-a dovetit ca o data cu cresterea rugozitatilor creste si posibilitatea aparitiei pitting-ului.

Calculul la uzarea de oboseala are la baza doua principii:

a). uzarea zero;

b). uzarea diferita de zero

19.UZAREA PRIN EXFOLIERE.UZAREA DE IMPACT. CAVITATIA. UZAREA DE

COROZIUNE.

Uzarea prin exfoliere

In cazul deformarilor plastice associate cu forta de frecare, sub urma de uzura pot aparea

dislocatii si goluri. Cand in material sunt incluziuni sau particule mari precipitate, golurile se

maresc, se unesc rezultand fisuri paralele cu suprafetele de frecare, cand fisura ajunge la o

lungime critica se foarfeca materialul dintre fisura si suprafata rezultand o particular de uzura sub

forma de solzi. Aceasta ipoteza se bazeaza pe faptul ca in uleiul de ungere al unor angrenaje au

fost gasite particule de uzura sub forma de solzi de circa 35 μm marime.

Uzarea de cavitatie

Acest tip de cavitatie este definit ca un proces de distrugere a suprafetelor produs de un mediu

lichid sau gazos fara prezenta celei de a doua suprafata de frecare.

Aceasta uzare a fost remarcata pe suprafetele paletelor sau rotoarelor de pompa la cilindri,

motoarele Diesel, elice la nave, etc. si se manifesta sub forma unor ciupituri profunde cu forme

neregulate care se amplifica progresiv.

Distrugerea mecanica a straturilor de suprafata se produce in urma unor repetate, ridicate si

localizate implozii cu smulgeri de material.

Pentru uzarea de cavitatie: I

  • v A

v

n

A= coefficient de material;

n=exponent in functie de viteza fluidului.

22

Pentru reducerea cavitatiei importanta este marimea duritatii suprafetelorprin tratamente

termice, aliere si placare.

Uzarea de impact

Impactul repetat suprafetelor metalice chiar si in conditii moderate, produce uzarea sub forma

unor particule mici sub 1 μm cu suprafata supraoxidata.

Sub actiunea fortelor de impact aria de contact se deformeaza contiuu, iar pe suprafata de

contact apar cratere cu diameter diferite in functie de viteza de impact, nr.de cicluri, geometria

cuplei de frecare, material, etc.

In urma impactului apare la concasoare, mori cu ciocane, cupla cama-tachet, etc.

Pe cale experimentala s-a stabilit pentru uzarea de impact:

k=constanta de material

n=nr.de cicluri

v=viteza de impact

U

= k

nv

g

α=coefficient ce caracterizeaza unghiul de impact.

Uzarea de coroziune

Se manifesta prin deteriorarea suprafetelor de frecare prin pierderea de material, prin

actiunea simultana sau sccesiva a factorilor chimici agresivi si a solicitarilor mecanice.

Uzarea se produce defapt prin inlaturarea produsilor de coroziune atat in perioada de repaus

cat si in timpul functionarii.

In timpul proceselor de coroziune se produc reactii care formeaza pelicule de oxizi.

volumul molar al oxidului

φ= volumul molar al metalului

, apar urmatoarele situatii:

φ<1 = cazul metalelor alkaline si al calino-pamantoase care formeaza pelicule discontinue

afanate cu propietati protectoare slabe si care se distrug usor prin oxidare.

φ=1 = cazul unor metale ca aluminiu, aur, argint, care prin oxidare formeaza pelicule continue

care adera puternic la materialul de baza.

φ>1 = cazul otelului si a fontei unde in pelicula de oxid apar tensiuni interne care pe de-o parte

imprima pelicula, iar pe de alta tind sa se desprinda de pe suprafata metalului.

Tensiunile interne se intesifica pe masura dezvoltarii peliculei, iar daca acestea depasesc

forta de coeziune metal-oxid pelicula se desprinde.

In cazul in care suprafata piesei este neuniforma si discontiuna tensiunile interne din stratul

de oxizi distrug mai usor pelicula.

In timpul variatilor de temperaturi peliculele de oxizi se dilate sau se contacta diferit fata de

metalul din care provin.

23

20.RODAJUL

Este un proces de uzare controlata care are ca scop realizarea unei structuri a suprafetelor de

frecare cu propietati sporite de antifrictiune si antiuzare si la jocurile necesare ungerii la sarcina

si temperature de regim.

Este perioada de viata de la inceputul exploatarii normale, perioada de rodaj este relative

scurta dar cu importanta hotaratoare asupra durabilitatii cuplelor.

In perioada rodajului se realizeaza urmatoarele:

  • - acomodarea microgeometriei suprafetelor

  • - adaptarea microgeometriei in urma unor eventuale defectiuni de fabricatie si montaj.

  • - Caderea elementelor componente cu defectiuni interne de fabricatie si de montaj.

Rodajul normal presupune functionarea la rece prin antrenare exterioara urmata de

functionarea la cald cu antrenare. Este de preferat ca sarcina sa creasca progresiv.

De regula dupa efectuarea rodajului se demonteaza dupa reguli bine stabilite unele piese si

se masoara uzura, jocurile, etc.

Timpul de rodaj variaza in functie de complexitatea produsului si in functie de stadiul de

functionare (produs nou, dupa reparatie capitala sau dupa reparatii curente).

24

Timpul efectiv de rodaj poate varia de la doua ore pana la 15000 h efective de functionare.

Pentru motoarem, lagare, rodajul este de aprox.72 h.

Notiunea de rodaj corespunzator se refera atat la durata sa cat si la calitatea sa.

Aspectele tehnologice ale rodajului

Importanta cea mai mare a rodajului consta in adaptarea suprafetelor de contact.

Rodajul microgeometric are ca obiect micsorarea progresiva prin uzare a varfurilor de

contact in vederea reducerii presiunii specifice. Datorita sarcinilor locale si sub influenta

temperaturii pe varfurile cele mai proeminente se creaza conditii favorabile aparitiei

microgripajelor, de aceea se recomanda ca la inceput incarcarea si viteza sa porneasca de la zero

sis a creasca progresiv.

Rodajul macrogeometric are ca scop corectarea suprafetelor de frecare ca urmare a

defectiunilor de uzinare si de montaj. Aceste imperfectiunii se pot manifesta prin netesaneitate,

consumuri anormale de lubrifiant,energie, etc.

Eliminarea imperfectiunior de fabricatie si de montaj este mult mai grea si de durata mai

lunga.

25