1.

SUPRAFATA DE FRECARE
Procesul de frecare da nastere:
-in primul rand unei forte tangentiale numita forta de frecare , care se opune deplasarii
relative a suprafetelor ;
-in al doilea rand lucrul mecanic produs de forta de frecare se transforma in caldura, care
trebuie evacuata dintre suprafetele in miscare ;
-al treilea efect al procesului de frecare se manifesta sub forma de uzura.
Transmiterea fortelor de la un element al cuplei de frecare la celalalt se face prin
contactul nemijlocit al suprafetelor de frecare.
Suprafetele de frecare sunt caracterizate prin microgeometria lor,atat sub aspect
dimensional cat si a legii de distributie.Microgeometria suprafetelor se caracterizeaza prin
ondulatii si rugozitati.Sub actiunea sarcinii normale contactul cuplelelor de frecare , considerat
static delimiteaza urmatoarele tipuri de suprafete:
1.Aria nominala

A n l1 l2

definita de geometria de contur a corpului mai mic.

2.Aria aparenta
n

A a ai
i 1

care reprezinta suma ariilor de contact formata de ondulatiile de prelucrare

3.Aria reala de contact Ar care reprezinta suma microsuprafetelor de contact a asteritatilor

Prin aceasta se transmite de fapt forta de apasare normala .In functie de tipul cuplei de frecare.

An A a Ar
An Aa Ar

An Aa Ar

rezulta cuple de clasa a-I-a

rezulta cuple de clasa a- II-a

rezulta cuple de clasa a- III-a

In calcul se obisnuieste sa se foloseasca

adimensionale ale ariilor de contac.
Ar
Aa
A
2 a 3 1 2
An
A
3 r
An

raporturi

2.MODELAREA
FIRSTONE

SUPRAFETEI

REALE. CURBA

DE

PORTANTA

ABOTT-

Aria reala depinde de materialele suprafetelor in contact , de prelucrarea lor iar in

exploatare depinde de rodaj si de regimul de frecare.
Sub actiunea sarcinii normale , asteritatile se deformeaza elastic sau plastic.Regimul de
p
deformare al asteritatilor se poate calcula cu ajutorul indicelui de plasticitate
.
E
p
H r unde E= modulul de elasticitate redus al materialelor cuplei de frecare;
Unde E1 , E 2 module de elasticitate;
1 , 2 coeficientii lui Poissone;

H=duritatea materialului mai moale;

r=raza asperitatii;
0,6
Daca - p
defarmatiile sunt elasice chear si in domeniul sarcinilor foarte mari;
1 p
deformatiile sunt plastice schear si pentru sarcini mici;
-intre 0,6 si 1 indicele de plasticitate arata deformatii elasto-plastice.
CURBA DE PORTANTA ABOTT-FIRSTONE
Curba de portanta a unui profil depinde de rugozitate si de dispersia acesteia pe suprafata
de frecare .Influenta hotaratoare in transmiterea fortei de la o suprafata la cealalta o are
distributia in inaltime a asperitatilor si
nu forma microgeometriei.
Curba de portanta se obtine prin
intersectarea profilului rugos cu un
numar n de plane echidistante fata de un
plan de referinta care in general este
planul de fund al asperitatilor.
4

pili lij
j 1

Zona punctelor de inflexiune corespunde frecventei maxime de distributie a inaltimii

rugozitatilor.Aceeasi curba de portanta se poate obtine la profiluri diferite de rugozitate.
Curbele de portanta pot fi exprimate prin relatii analitice pana la zona de inflexiune cu
a

Rmax apropierea relativa a

relatii de forma : 1 b iar
suprafetelor sub actiunea sarcinii normale
a=apropierea absoluta;
Rmax=inaltimea maxima a asperitatilor.
2

3.CALCULUL ARIILOR APARENTA SI REALA DE CONTACT

Pentru definirea ariei aparenta , ondulatiile se considera in general sub forma sferica,
elipsoidala si cilindrica ,iar sub actiunea sarcinii normale , deformatiile se considera
intotdeauna elastice.

Aa ,s s

r r
N n
2,38 w1 w 2

rw1 rw 2 E

2/3

rw1 , rw 2

=razele ondulatiilor sferice;

N=sarcina normala;
n=numarul ondulatiilor;
E =modulul de elasticitate redus.
La contactul
2/3

r N n

Aa ,s p 2,38 w

Aria reala se determina apeland la unele ipoteze de forma ale suprafetei de contact.O
prima ipoteza este o suprafata rugoasa cu asperitati sferice in contact elastic cu o suprafata
perfect plana.
La contactul elastic sarcina normala N preluata de intreaga suprafata reala se determina
prin insumarea sarcinilor Ni de la cele nr asperitati.
nr

N Ni dn
0

Ari i2 ri 2 ri ai 2 ri ai

ai

Ari 2 ri i Rmax

=apropierea absoluta
a
i i
Rmax apropierea relative

nr

Ari 2 ri i Rmax d n
0

Pentru rezolvarea integralei se considera ca numarul total de asperitati

suprafata de frecare sic el care preia sarcina nr sunt intr-o relatie de forma:

na

de pe

nr
c
na
unde c si sunt constante care se determina din cuba de portanta.
In realitate contactul real al suprafetei unei cuple de frecare este dependent nu numai de
sarcina normala ci si de forta tangential cauzata de frecare.Prezenta frecarii mareste aria reala
de contact:
Aa Aast 1 0,5 ak2

ak2 =coefficient de frecare cinetic.

Aast= aria in conditii statice;
4.METODE DE CUNOASTERE ALE SUPRAFETELOR DE FRECARE
Starea de rugozitate se determina dupa o directie cu aparate denumite profilometre si
dupa mai multe directii prin observarea cu microscopul conectat la computer.
Profilometrele urmaresc profilul suprafetei prin palpare cu un varf ascutit.Palpatorul face
parte dintr-un traductor electric care converteste denivelarile si deplasarile in semnale electrice
care pot fi amplificate si inregistrate.Limitatrea acestei metode este data de raportul dintre: raza
de curbura a palpatorului si microrugozitatea care trebuie inregistrata.De fapt palpatorul
inregistraza o infasuratoare a profilului real.
Microscoapele electronice permit mariri pana la 500 mii de ori cu rezolutii de 5-8
enstroni.

5.FRECAREA USCATA
-se caracterizeaza printr-un proces de natura moleculara mecanica si energetica intre suprafete
de contact in miscarea relativa;
-se caracterizeaza prin contactul nemijlocit la suprafata de frecare;
-frecarea uscata este daunatoare datorita efectelor principale:incalzirea si uzarea sau datorita
intretinerii unor vibratii;
-aceasta poate fi si utila la ambeaje,frane, variatoare cu frictiune
1.Teoria mecanica:considera ca frecarea este
dependent numai de energia necesara pentru
escaladarea asperitatilor.
2.Teoria adeziv moleculara :pleaca de la observatia
ca daca se suprapun doua placi de sticla cu suprafete
de contact foarte netede.S-a constatat ca pentru
deplasarea relativa a lor este necesara o forta mai
mare , cu toate ca asperitatile sunt reduse.
Explicatia consta in aceea ca frecarea este o
consecinta a invingerii fortelor de interactiune moleculara a suprafetelor in contact.
3.Teoria microjonctiunilor sau a puntilor de sudura:in timpul miscarii relative datorita
presiunilor in punctele de contact se formeaza punti de sudura , iar forta de frecare se datoreaza
fortei consumate pentru ruperea microjonctiunilor.
Culomb in teoria mecanica a enuntat 4 postulate pentru frecarea uscata:
F N
-forta de frecare este direct proportionala cu sarcina; f
-forta de frecare este independenta de suprafetelor de contact;
-forta de frecare este independent viteza de alunecare;
forta de frecare este dependenta de natura materialului in contact.
F N
Relatia f
este valabila la viteze relative mici in cazul frecarii uscate, si atata
timp cat deformatiile raman in domeniul elastic.In realitate coeficientul de frecare depinde de
presiune si viteza de alunecare.
In cazul teoriei microjonctiunilor , forta de frecare este necesara forfecarii puntilor de
F Ar r
sudura astfel incat forta de frecare este f
Unde : r -este rezistenta la forfecare a materialului mai moale
Ar-este aria reala
pc
-presiunea de contact
, - constante de frecare
5

E,G- module de elasticitate.

N Ar pc

r pc
N
pc
Pentru frecarea uscata, coeficientul de frecare se mai poate calcula empiric cu relatia:
3E1, 2 4G1, 2
2
1, 2
4
G1, 2 3E1, 2 4G1, 2
ak 1,07 10 1 2 3
6.FRECAREA LIMITA
Ff

-termenul de frecare limita este utilizat pentru a descrie fenomenele care apar la interfata
metalului cu lubrifiantul;
-frecarea limita se caracterizeaza prin interpunerea unuia sau a mai multor straturi subtiri
moleculare de lubrifiant care de regula impiedica contactul direct.
-schematic pelicula de lubrifiant este formata
dintr-o zona centrala n marginita de doua zone
exterioare m.
In zona centrala n curgerea fluidului este in
general laminara si aici se localizeaza procesul
de alunecre. Zonele marginale m formeaza
straturile de adsorbtie, de aderenta a
lubrifiantului la suprafata de alunecare.
Grosimea stratului n de aderenta este a ordinal de 2-3 lungimi de molecula, iar grosimea stratului
laminar n este format din cateva sute de molecule de ulei.
In unele cazuri, grosimea stratului central n scade pana la 0, iar procesul de frecare se
localizeaza la nivelul straturilor de aderenta m. In acest caz regimul de frecare se numeste
omtuos, acesta se poate realize numai in cazul unor netezimi foarte mari a suprafetelor.
Prin adsortie se intelege modificarea concentratiei unei substante la suprafata unei faze
fata de concentratia din interiorul acesteia. Daca adsortia este de natura fizica, nu se modifica
structura interna a moleculelor, iar legaturile dintre moleculele de lubrifiant si stratul superficial
al solidului sunt de tip Waldervals. Daca legaturile dintre moleculele lubrifiantului se modifica in
urma interactiunii cu suprafata metalica, formandu-se legaturi chimica noi, fenomenul este de
natura chimica fiind cunoscut sub denumirea de chemisortie. In cazul chemisortiei, moleculele
absorbite sunt mai puternic fixate pe suprafata metalica.
Pentru modelarea frecarii limite si explicarea uzarii se
considera ca stratul de lubrifiant este strapuns in una sau mai
multe microzone.
In cazul spargerii plicului de lubrifiant se considera ca
distrugerea lubrifiantului se face pe o suprafata care reprezinta
o fractiune din aria totala a contactului.
Stratul de lubrifiant ramane intact pe (1-) din aria totala a
contactului. Notam cu
6

rezistenta la forfecare a

microjonctiunii solid-solid; cu e rezistenta la forfecare in interiorul filmului de lubrifiant; si cu

A aria totala a contactului, forta de frecare va fi:
F f * A * m 1 * (1 ) * A * e
Considerand ca sarcina normala preluata de contact este: N=A*p c , coeficientul de frecare
F f * m (1 ) * e

N
pc
pc

7,FRECAREA SENIFLUIDA SAU MIXTA

Frecarea semifluid sau mixt apare la limita frecrii fluide atunci cnd dei filmul de
lubrifiant are o grosime corespunztoare ungerii fluide totui filmul se rupe i se reface astfel
nct o dat cu ungerea hidrodinamic apare i contactul direct ntre suprafee.
Regimul de frecare mixt nu se poate evita n micrile tranzitorii a mainilor (pornire/
oprire).
Fora de frecare poate avea expresia:
F f ( N O po AO N 1 )

Unde:A0 este aria de montat semiuscat

p0 este presiunea de contact (adeziune molecular specific)
este coeficientul de frecare
N0 este fora normal preluat de zonele semiuscate
N1 este fora normal preluat direct de corpurile solide n zonele de frecare uscate
Dac deformaia contactului direct este elastic sarcina N1 este:
E
N 1 1.33
a2 r
2
1
Unde: E este modulul de elasticitate longitudinal
este coeficientul lui Poisson
a este deformaia elastic a suprafeei
r este raza asteritii
Dac deformaia este plastic sarcina N 1 2HB r a ,unde HB este duritatea corpului
mai moale. Coeficientul de frecare este mai mic dect la frecarea uscat, dar mai mare dect la
frecarea fluid.
La lagre cu alunecare s-a constatat ca n funcie de sarcina N viteza relativ v i
vscozitatea dinamic a lubrifiantului se poate modifica grosimea filmului de lubrifiant h i
valoarea coeficientului de frecare.

8.FRECAREA FLUIDA
-fora de frecare este datorat doar tensiunilor de alunecare intern din filmul de lubrifiant.
-fora portant depinde de presiunea filmului de lubrifiant pe suprafaa real i de factorii fizicochimici.
n ungerea fluid natura suprafeelor joac un rol mai redus. El fiind totui luat n
considerare datorit fenomenelor de transfer termic. Dac filmul de lubrifiant are grosimea pn
n 10 mm,lubrificaia este un film subire,dac filmul de lubrifiant are grosimea peste 10 mm
lubrificaia se numete lubrificaie cu film gros.
Formarea filmului de lubrifiant se poate face pe 2 ci:
Hidrodinamic la care lubrifiantul este introdus din exterior ntre suprafeele de frecare
fr presiune sau cu o presiune redus. Capacitatea portant a filmului este condiionat de
existena unei viteze relative suficiente ale celor 2 suprafee i a unei forme adecvate ntre
suprafeele n micare.
Hidrostatic la care lubrifiantul este introdus din exterior cu un debit i o presiune care
s asigure meninerea filmului continuu ntre suprafee.

9.REGIMUL DE FRECARE ELASTO-HIDRODINAMIC [EHD]

n cazul micrilor relative se constat la unele cuple de frecare puternic ncrcate i
care au o slab conformare geometric a suprafeelor conjugate(contacte punctiforme i
liniare)c acestea au o comportare ca i cnd ar fi unse n regim fluid.
Existena unei ungeri fluide se explic prin modificrile ce intervin n vscozitatea
lubrifianilor la creterea presiunii i prin deformaiile elastice ale suprafeelor respective.
1)Contacte hertziene nelubrificate i fr frecare
Ipotezele lui Hertz pentru determinarea eforturilor unitare i a deformaiilor aferente sunt:
materialul este omogen i izotrop
n zona de contact apar numai deformri elastice
dimensiunile suprafeei de contact sunt mici n raport cu razele de curbur ale pieselor
sarcina este normal

AH d H bH

p max

3
N

2 a H bH

La nivelul suprafeei de contact apar presiuni normale cu un maxim n centrul

suprafeei de contact. Starea de eforturi este caracterizat i
de
apariia la o anumit adncime a unui efort unitar tangenial
maxim

max

Studiind evoluia eforturilor unitare rezult c n centrul

ariei de contact apar tensiuni normale maxime
contur,eforturi unitare tangeniale maxime

max , iar pe

max 0,133 p max . Aceasta explic apariia fisurilor la marginea urmei de contact.
2) Contacte heriene cu luarea n considerare a frecrii
S-a constatat c sub efectul forelor de frecare aria de contact crete. Aceast for
tangenial provoac o mic deplasare prin alunecarea unor zone ncepnd cu perimetrul
suprafeei de contact.
9

Dac deplasarea suprafeelor de contact este format din alunecare i rostogolire

apropie de suprafa.

max se

La
depirea limitei de elasticitate de ctre presiunea
de contact apare fenomenul de adaptare adic o deformare plastic. Alunecarea i tensiunile
tangeniale determin o scdere a limitei de adaptare.
Creterea vscozitii,datorit presiunii concur la reinerea lubrifiantului n zona de
contact ceea ce duce la formarea filmului de lubrifiant relativ continuu. Maxwell a stabilit
noiunea de vscoelasticitate a fluidelor artnd c dac un lichid este tensionat suficient de rapid
acesta va avea o reacie elastic,necesitnd o cantitate finit de timp nainte de apariia curgerii
vscoase. Aceast cantitate de timp a fost denumit timp de relaxare,iar tranziia de la reacia
elastic la cea vscoas este denumit fenomen de relaxare.
Proprietile elastice ale unui fluid pot fi gsite n forele de atracie intermoleculare care
asigur continuitatea acestuia. Maxwell a propus pentru modelarea vscozitii un sistem format
dintr-un piston i un arc.
Dac sistemul arc-piston este supus unei comprimri sau ntinderi
foarte scurte resortul va prelua efortul respectiv,iar pistonul va rmne
insensibil la aceast aciune. Dup ncetarea comprimrii sau nchiderii
resortul i va cpta poziia iniial,adic sistemul se va relaxa.
Dac sistemul este supus unei ntinderi sau comprimri,timp mai
ndelungat mai nti va rspunde la aceast aciune,arcul,iar pistonul l va
urma ncet. Cnd nceteaz aciunea resortul i reia poziia iniial,iar
pistonul i va menine noua sa poziie.
,

n cazul unui lichid Maxwell pistonul reprezint vscozitatea M

iar resortul,modulul de elasticitate la forfecare G.

tr

G ,unde tr este timpul de relaxare

Dac lubrifiantul este supus aciunii unei sarcine maxime un timp mai mic dect cel de
relaxare,el se va comporta mai degrab elastic dect vscoz evitndu-se astfel expulzarea lui din
zona de contact.

10

10.UHGEREA HIDROSTATICA

Asigur filmul portant prin introducerea lubrifiantului cu presiune n buzunarele create

special COUZINET. Frecrile sunt reduse chiar i la viteze relativ mici. De asemenea se asigur
o mare stabilitate a fusului,o rigiditate mare precum i amortizarea vscoas a vibraiilor efect pe
care reazemul cu rulmeni nu-l poate realiza.
Dac pompa volumetric alimenteaz 2 sau mai multe buzunare care aparin unor lagre
diferite,atunci n circuitul hidraulic se intercaleaz restrictori.

Notnd cu pa-presiunea de alimentare a pompei ; pb-presiunea din buzunar ; N-sarcina de

ncrcare a lagrului;apar urmtoarele situaii:
nainte de pornire pa,pb sunt nule

11

dup pornirea pompei pa i pb cresc pn cnd se ajunge la o valoare limit,pL cnd filmul de
lubrifiant se amorseaz
N
pL
pb
Ab
,unde A este aria buzunarului
b

Dup depirea valorii pL partea cuplei n micare se

ridic,se formeaz pelicule de lubrifiant i ca urmare a
mrimii suprafeei de aciune a presiunii
lubrifiantului,presiunea din buzunar va scdea sub pL i va
aprea un debit de scpri.
Dac pa i N sunt constante i grosimea filmului de
lubrifiant,h,va fi constant.
Dac crete sarcina,h va scdea,presiunea n buzunar
crete,iar debitul de scpri se va micora.

11.LUBRIFICATIA CU GAZE
In cazul ungerii cu gaze se deosebesc regimul gazo-dinamic si gazo-static. Prin
suprapunerea actiunii unor campuri electromagnetice se obtine regimul magneto-gazodinamic.Avantajul folosirii gazelor consta in vascozitatea mult mai redusa decat a fluidelor.
Frecarile fiind mai reduse, si caldura produsa este mai mica, fapt care permite utilizarea gazelor
la lagare cu turatii mari. Aceste avantaje duc la reducerea gabaritelor, cresterea performantelor, si
simplitatea intretinerii.
Dezavantajul principal este capacitatea de incarcare reduse. Pentru turatii intre 0 si
50000 rot./min., presiunea medie din lagare este:

p n *10 4 [daN/cm 2 ].

12

12.MISCAREA SACADATA
Fenomenul de intrerupere periodica a miscarii de alunecare care se produce le viteze mici
in regimurile uscat, limita, mixt se numeste alunecare cu intermitente, miscare sacadata sau stickslip.Apare la ghidajele masinii-unelte, ascensoare, cilindrii hidraulici, la basculante, frane,
ambreiaje, etc.
Acest fenomen caracterizat prin
lipire, urmata de dezlipiri cu alunecari, la
viteze sub 3 mm/s este datorat proceselor de
adeziune moleculara care au loc in
microzonele de contact ale ariei reale.
Trecerea succesiva de la frecarea statica la
cea cilindrica produce o variatie periodica a
fortei si a coeficientului de frecare.
La viteze mici apare fenomenul tipic
de stick-slip cu treceri abrupte de la lipire la
alunecare cu cresterea vitezei de antrenare peste o valoare critica v cr , alunecarea devine sursa de
autovibratii, iar la viteze de antrenare mult mai mari decat cea critica nu mai apar sacadari, iar
forta de frecare devine constanta.
Pentru amortizarea fenomenului perturbator se recomanda urmatoarele:
-ungerea suprafetelor prelucrate neintrerupte groase de 58m
-prelucrarea unor rugozitati optime ca inaltime, forma, directie si distributie
-utilizarea unor perechi de materiale cu proprietati favorabile amortizarii stick-slipului
13

-marirea rigiditatii sistemului mecanic

-limittarea sarcinii si marirea viteze.

13.EFECTELE FRECARII.PROCESE LA SUPRAFETELE DE FRECARE

Se caracterizeaza in:
1) procese la suprafetele semicuplelor in contact
2) pierdere de energie
3) uzura
Procese la suprafata de frecare
In suprafata de frecare pot aparea modificari datorita prelucrarilor mecanice si
tratamentelor termice, proceselor de frecare si uzare si
actiunilor mediilor in contact.
La suprafata profilului real se observa un strat de oxizi A,
urmat de un strat cristalin distinct A, si de stratul Beilly- B,
urmeaza apoi un strat cu structura cristalina C, si apoi in
profunzime stratul D cu structura cristalina intacta.
Grosimile straturilor A, B, C variaza de la 0,2m150m.
Stratul Beilly are de regula o structura fina, cristalina pana
la amorfa care de regula este mai dura decat materialul de
baza. Toate materialele folosite in tehnica sunt in general policristaline avand mai multi
constituenti. Aceste materiale pot fi considerate izotrope numai de la un anumit volum.
In structura materialelor policristaline pot aparea defecte de retea si defecte intercristaline. Ca
rezultat al prelucrarilor mecaneice, apar modificari de structura ale suprafetelor care pot fi
grupate astfel:
-deformatii plastice ale stratului superficial- recunoscute prin forma alungita a grauntilor
-datorita ridicarii temperaturii in stratul superficial pot aparea transformari de faza
14

-prin deformare plastica cu sau fara gradient de temperature pot aparea tensiuni
remanente(reziduale).
Interactiunea chimica cu mediul ambient face posibila formarea de oxizi la orice temperatura.

14.EFECTELE
FRECARE

TERMICE

ALE

FRECARII.CALCULUL

TEMPERATURII

DE

O mare parte din energia cheltuita pentru invingerea frecarii se transforma in caldura si se
poate disipa prin conductie, convectie sau radiatie. In regimul de ungere hidrodinamic
suprafetele cuplei fiind lipsite de contact intre ele, procesul principal generator de caldura fiind
frecarea lichida, pot aparea insa si unele procese termice secundare, cum ar fi:
-frecarea data de particulele dure
-procesele chimice care se produc in lubrificatie si influentele termice din afara
In regimul de ungere semifluid aparand si microzone cu frecare uscata apare o crestere a
temperaturii functionale. Dupa evolutia lor in timp, procesele termice pot fi clasificate in:
-procese stationare- atribuite frecarii cu alunecare
-procese nestationare- atribuite frecarii de rostogolire si alunecare
Este necesar sa se cunoasca temperature maxima si locul ei de aparitie, temperature
medie si gradientul temperaturii fata de normalele la suprafetele de contact.
Temperatura maxima nu trebuie sa depaseasca urmatoarele marimi:
-temp. de stabilitate chimica sau de aprindere a unui lubrifiant
-temp. critica pentru materialele cuplei de frecare
-temp. de aprindere a diferitilor produsi din care face parte cupla de frecare.
Caldura Q generata prin frecare se disipa elementelor cuplei de frecare, lubrifiantului si
mediului ambient. Se defineste coeficient de disipare al fluxului temic raportul dintre
cantitatea de caldura disipata in elementul conducator Q1 si cantitatea totala generata prin frecare
Q.
15

Q1
= Q

Daca toata caldura se disipeaza prin elementele cuplei, atunci:Q=Q1+Q2=*Q+(1-)*Q

Daca se neglijeaza schimbul de caldura prin convectie si temperaturile semicuplelor sunt

= mK

1
egale in zona de contact: = 1 2

1, 2- conductivitatile termice a celor doua materiale

* 1
Daca schimbul termic convectiv nu mai poate fi neglijat: =1-

1 * c1 * v

1 - densitatea materialului elementului conducator 1

c 1 - caldura specifica a elementului 1
v - viteza de alunecare
La cuplele cu regim nestationar de frecare (porniri, opriri, ambreiaje, etc.):

b1 * c1 * a1
=

b1 * c1 * a1 b2 * c 2 * a 2
1

b , b 2 - dimensiunile semicuplelor in directia normala a fluxului termic

a 1 , a 2 - difuzivitatile termice ale materialelor cuplei

c 1 , c 2 - caldura specifica
a= * c
Calculul temperaturii de frecare
Cuple cu contact nemijlocit
-la cuple cu contact nemijlocit se considera ca in zona de contact temperature celor doua
elemente ale cuplei de frecare este aceeasi pentru amandoua, coeficientul de frecare este
constant, iar aria reala coincide cu cea nominala.
Ecuatia generala a fluxului termic pentru corpuri omogene si fara surse interioare de
caldura este:
T
Q'
a 2T
t
c
T- temperatura
t-timpul
- operatorul Laplace
'

Q - caldura pierduta pe unitatea de volum

16

Pe baza acestei relatii se pot analiza urmatoarele cazuri:

-regimul termic stationar.
In aceasta situatie variatia temperaturii cu timpul este nula, ecuatia fluxului termic
dT Q '

devine: dx

-caldura pierduta pe unitatea de volum

Q'

P(T T0 )
T T0 C1e mx C 2 e mx
S

15.GRIPAJUL
Temperatura datorata frecarii are efecte negative atunci cand atinge valori caracteristice
griparii. Pentru fiecare combinatie de lubrifiant si materiale ale semicuplelor exista o temperatura
critica la care uleiul isi pierde proprietatile lubrifiante si inceteaza sa mai protejeze suprafetele
contactului direct.
Aparand contactul metal pe metal se favorizeaza aparitia microfunctiilor pe sudura care
nu mai pot fi forfecate, blocand astfel miscarea cuplei, adica griparea ei.
Gripajul poate avea 2 forme diferite:
1) Griparea la temperaturi joase caracterizata prin deformari plastice ale suprafetelor de
frecare. Fenomenul are o evolutie redusa.
2) Griparea la temperaturi inalte este caracteristica unor viteze mari si apare ca urmare a
energiei termice acumulate in zona de contact. Evolutia acestui fenomen este mai redusa.
Aparitia gripajului este favorizata de:
1) Rodajul necorespunzator
2) Jocuri prea mici intre suprafetele in contact datorita proiectarii sau executiei
necorespunzatoare
3) Suprafetele superfinisate lipsite de posibilitatea formarii pungilor de lubrifiant
4) Calitate necorespunzatoare a lubrifiantului, caracteristica fiind vascozitatea
5) Depasirea parametrilor functionali
6) Conjugarea unor perechi de materiale cu afinitate chimica si metalurgica ridicata.
17

16.UZAREA DE ADEZIUNE
Uzarea de adeziune se cunoaste si sub numele de uzare de aderenta sau de contact.Se
remarca prin sudarea si ruperea puntilor de sudura in microzonele de contact.
Daca

A
B
C

s 1 si
2 -vor
a.
ceda
microsudurile fara smulgere de metal de pe suprafetele de frecare.

b. . s 1 si 2 -se presupune ruperea materialului mai moale.Intamplator poate sa apara si
transport de material
1 si 2 - se produc smulgeri prin ruperea ambelor materiale in mod deosebit al celui mai
c. . s
moale Poate sa apara transport de material.
Intensitatea de uzare depinde de numarul intalnirilor inter-atomice ale materialelor
semicuplei.
18

N
HB
Z-proprietatea de indepartare a unui atom de pe suprafata la intalnirea cu alti atomi.
N-sarcina;
HB- duritatea.
O suprafata trebuie solicitata de mai multe ori pentru a se deteriora astfel incat uzura
volumetrica este proportionala cu aria reala de contact.S-a constatat ca toate contactele
contribuie la frecare, dar numai o parte din ele contribuie si la uzare.
U v k Ar Lf
Ih z

k-constanta
Ar-aria reala
Lf-lungimea de frecare
Iv

Uv
k Ar
Lf

F f Ar f

Iv k

Ff
Uv
k
f
3 pc

Factorii care influenteaza comportarea la uzarea abraziva.

Factorii care influenteaza comportarea la uzarea adeziva sunt:
1.Natura materialului
2.Conditiile de functionare
3.Alti factori
1.Natura materialului
Susceptibilitatea la sudare este influentata de posibilitatea de atractie reciproca a atomilor
materialului in contact si de capacitatea lor de a forma aliaje.
Cuplurile de material cu solubilitate reciproca complexa (cupru-nichel) se caracterizeaza
prin frecare ridicata ca urmare a topirii zonelor de contact si a gripajului intens.
Cuplurile de material cu oarecare solubilitate care pot forma sau nu compusi intermetalici
(fier nichel) se pot caracteriza prin topiri si curgeri plastice de materialului.
Cuplrile de material cu solubilitate redusa dar care formeaza totusi compusi intermetalici
(fier-zinc, staniu-cupru,aluminiu-wolfram) pot forma punti de sudura cu ruperea de regiuni a
materialului mai moale.La materialele care nu formeaza aliaje este posibil sa apara uzura de
adeziune mai ales daca materialul de baza este foarte moale (fier-plumb).
Aliajele care au o slaba tendinta de a se suda pe fusurile din otel se numesc aliaje
antifrictiune.Cea mai buna rezistenta antigripaj o au aliajele pe baza de staniu,plumb si
aluminiu.
Uzarea de adeziune este maxima cand materialul suprafetelor de frecare sunt identice.
2.Conditiile de functionare
Efectul sarcinii se manifesta intotdeauna prin modificarea regimului termic in punctele de
contact intermetalic intensificand procesul de microsudura punctiforma.
Influenta sarcinii este strans legata de calitatea suprafetei.Efectele vitezei apar mai ales
indirect.S-a observat ca odata cu cresterea vitezei scade frecarea si uzarea.
19

17.UZAREA DE ABRAZIUNE
Uzarea de abraziune este procesul de degradare intensa a suprafetelor solide prin actiuni
mecanice, de aschiere sau taiere. Fenomenul de uzare abraziva este de prezenta mediului abraziv.
Mediul abraziv poate fi format din particule dure ajunse intre suprafetele de frecare sau de
rugozitatea dura a a uneia dintre suprafete.

Situatia din figura a

(materialul abraziv ajuns intre suprafatele de frecare ) se intalneste
la organele de masini care lucreaza in mediu cu praf , cu etansari necorespunzatoare la ghidaje
de masini unelete, la sistemele de franare etc.
Cazul din figura b (asperitatea mai dura a acestuia dintre suprafete ) apare la cuzinetii
lagarelor , insotita de regula si de uzarea de adeziune.
Abraziunea poate fi produsa in urma impactului unei particule dure din figura c , situatie
care se intalneste la transportoarele pneumatice de nisip, sablaj.
20

Brazdarea este o forma severa de abraziune cu rizuri late si adanci. Zgarierea este o forma
blanda de adeziune si se manifesta rin rizuri liniare paralele si izolate.
Hm
0,8...1,3
Notam cu Hm duritatea metalului si cu Ha abrazinului daca Ha
puterea de taiere
a abrazinului este diminuata.
Elementele de calcul la uzarea abraziva:
1
r
1
N r 2 HB tg
N h 2 HB tg 2
2
h
2
Uzarea volumetrica
1
U v 2r h L f r h L f h 2 tg L f
2
Intensitatea de uzare volumetrica:
U
2N
I v v h 2 tg
Lf
HB tg
Factorii care intervin in uzura abraziva:-natura
materialelor:intervine in procesul de abraziune prin
duritatea si plasticitatea lor.Se considera ca ezista o
relatie liniara intre uzarea abraziva volumetrica si
densitatea materialelor omogene.

18.UZAREA DE OBOSEALA
Uzarea de oboseala superficiala se produce in
cazul unor sarcini periodice si in prezenta unui
lubrifiant.
Formele de manifestare ale uzarii de oboseala sunt:
1. Pitting-ul
2. Exlofierea
3. Cavitatia
1.
Pitting-ul este o forma a uzarii de oboseala a unor cuple de frecare cu contacte
pinctiforme sau liniare (cama-tichet, rulmenti, flancuri de roti dintate). Fenomenul apare in
special la materialele mai moi (HB <350) sub forma de desprinderi de material cu aspect de
scoica cu unghiul la varf de aprox. 90
Are doua forme de manifestare:
- pitting-ul incipient
- pitting-ul progresiv (distructiv)
Pitting-ul incipient se manifesta in prima parte a perioadei de functionare, adica pana la
4

aprox. 510 cicluri. Aceasta forma este cauzata in principal de defectiunile de prelucrare.
4

Dupa 510 cicluri dezvoltarea ciupiturilor se opreste, iar contaminarea suprafetelor apare
numai ca o defectiune estetica.
21

Pitting-ul progresiv apare dupa 510 cicluri in doua etape, dupa o perioada de incubatie,
urmeaza o stagnare si apoi o perioada de explozie a ciupiturilor.
Ciupiturile sunt datorate asa numitului fenomen de pana care presune ca initial se
formeaza fisurile principale datorita oboselii. In aceste fisuri patrunde lubrifiantul care
actionand ca o pana forteaza fisurile sa se largeasca. La contacte Hertziene repetate marginile
fisurilor se rup formand ciupiturile.
Factorii care influenteaza asupra ciupiturilor
1. Lubrifiantul
Pe baza datelor experimentale se admite ipoteza ca sub 20 stocks vascozitatea contribuie la
aparitia pitting-ului insa peste aceasta valoare influenta vascozitatiii este relevata in sensul ca
aparitia pitting-ului creste cu radacina patrata a vascozitatii.
2. Natura materialelor
Cresterea duritatii suprateleor scade tendinta de formare a ciupiturilor intre elementul
conducator HB si duritatea elementului condus HB2 se recomanda relatia: HB2=0.852 HB1
3. Calitatea suprafetelor
S-a dovetit ca o data cu cresterea rugozitatilor creste si posibilitatea aparitiei pitting-ului.
Calculul la uzarea de oboseala are la baza doua principii:
a). uzarea zero;
b). uzarea diferita de zero
19.UZAREA PRIN EXFOLIERE.UZAREA DE IMPACT. CAVITATIA. UZAREA DE
COROZIUNE.
Uzarea prin exfoliere
In cazul deformarilor plastice associate cu forta de frecare, sub urma de uzura pot aparea
dislocatii si goluri. Cand in material sunt incluziuni sau particule mari precipitate, golurile se
maresc, se unesc rezultand fisuri paralele cu suprafetele de frecare, cand fisura ajunge la o
lungime critica se foarfeca materialul dintre fisura si suprafata rezultand o particular de uzura sub
forma de solzi. Aceasta ipoteza se bazeaza pe faptul ca in uleiul de ungere al unor angrenaje au
fost gasite particule de uzura sub forma de solzi de circa 35 m marime.
Uzarea de cavitatie
Acest tip de cavitatie este definit ca un proces de distrugere a suprafetelor produs de un mediu
lichid sau gazos fara prezenta celei de a doua suprafata de frecare.
Aceasta uzare a fost remarcata pe suprafetele paletelor sau rotoarelor de pompa la cilindri,
motoarele Diesel, elice la nave, etc. si se manifesta sub forma unor ciupituri profunde cu forme
neregulate care se amplifica progresiv.
Distrugerea mecanica a straturilor de suprafata se produce in urma unor repetate, ridicate si
localizate implozii cu smulgeri de material.
n

Pentru uzarea de cavitatie: I v A v

A= coefficient de material;
n=exponent in functie de viteza fluidului.

22

Pentru reducerea cavitatiei importanta este marimea duritatii suprafetelorprin tratamente

termice, aliere si placare.
Uzarea de impact
Impactul repetat suprafetelor metalice chiar si in conditii moderate, produce uzarea sub forma
unor particule mici sub 1 m cu suprafata supraoxidata.
Sub actiunea fortelor de impact aria de contact se deformeaza contiuu, iar pe suprafata de
contact apar cratere cu diameter diferite in functie de viteza de impact, nr.de cicluri, geometria
cuplei de frecare, material, etc.
In urma impactului apare la concasoare, mori cu ciocane, cupla cama-tachet, etc.

Pe cale experimentala s-a stabilit pentru uzarea de impact: U = k n v

g

k=constanta de material
n=nr.de cicluri
v=viteza de impact
=coefficient ce caracterizeaza unghiul de impact.
Uzarea de coroziune
Se manifesta prin deteriorarea suprafetelor de frecare prin pierderea de material, prin
actiunea simultana sau sccesiva a factorilor chimici agresivi si a solicitarilor mecanice.
Uzarea se produce defapt prin inlaturarea produsilor de coroziune atat in perioada de repaus
cat si in timpul functionarii.
In timpul proceselor de coroziune se produc reactii care formeaza pelicule de oxizi.

volumul molar al oxidului

= volumul molar al metalului , apar urmatoarele situatii:
<1 = cazul metalelor alkaline si al calino-pamantoase care formeaza pelicule discontinue
afanate cu propietati protectoare slabe si care se distrug usor prin oxidare.
=1 = cazul unor metale ca aluminiu, aur, argint, care prin oxidare formeaza pelicule continue
care adera puternic la materialul de baza.
>1 = cazul otelului si a fontei unde in pelicula de oxid apar tensiuni interne care pe de-o parte
imprima pelicula, iar pe de alta tind sa se desprinda de pe suprafata metalului.
Tensiunile interne se intesifica pe masura dezvoltarii peliculei, iar daca acestea depasesc
forta de coeziune metal-oxid pelicula se desprinde.
In cazul in care suprafata piesei este neuniforma si discontiuna tensiunile interne din stratul
de oxizi distrug mai usor pelicula.
In timpul variatilor de temperaturi peliculele de oxizi se dilate sau se contacta diferit fata de
metalul din care provin.

23

20.RODAJUL
Este un proces de uzare controlata care are ca scop realizarea unei structuri a suprafetelor de
frecare cu propietati sporite de antifrictiune si antiuzare si la jocurile necesare ungerii la sarcina
si temperature de regim.
Este perioada de viata de la inceputul exploatarii normale, perioada de rodaj este relative
scurta dar cu importanta hotaratoare asupra durabilitatii cuplelor.
In perioada rodajului se realizeaza urmatoarele:
- acomodarea microgeometriei suprafetelor
- adaptarea microgeometriei in urma unor eventuale defectiuni de fabricatie si
montaj.
- Caderea elementelor componente cu defectiuni interne de fabricatie si de montaj.
Rodajul normal presupune functionarea la rece prin antrenare exterioara urmata de
functionarea la cald cu antrenare. Este de preferat ca sarcina sa creasca progresiv.
De regula dupa efectuarea rodajului se demonteaza dupa reguli bine stabilite unele piese si
se masoara uzura, jocurile, etc.
Timpul de rodaj variaza in functie de complexitatea produsului si in functie de stadiul de
functionare (produs nou, dupa reparatie capitala sau dupa reparatii curente).

24

Timpul efectiv de rodaj poate varia de la doua ore pana la 15000 h efective de functionare.
Pentru motoarem, lagare, rodajul este de aprox.72 h.
Notiunea de rodaj corespunzator se refera atat la durata sa cat si la calitatea sa.
Aspectele tehnologice ale rodajului
Importanta cea mai mare a rodajului consta in adaptarea suprafetelor de contact.
Rodajul microgeometric are ca obiect micsorarea progresiva prin uzare a varfurilor de
contact in vederea reducerii presiunii specifice. Datorita sarcinilor locale si sub influenta
temperaturii pe varfurile cele mai proeminente se creaza conditii favorabile aparitiei
microgripajelor, de aceea se recomanda ca la inceput incarcarea si viteza sa porneasca de la zero
sis a creasca progresiv.
Rodajul macrogeometric are ca scop corectarea suprafetelor de frecare ca urmare a
defectiunilor de uzinare si de montaj. Aceste imperfectiunii se pot manifesta prin netesaneitate,
consumuri anormale de lubrifiant,energie, etc.
Eliminarea imperfectiunior de fabricatie si de montaj este mult mai grea si de durata mai
lunga.

25