Evoluia omului

Omul este una din ultimele fiine aprute pe Terra. Noile descoperiri arat
apariia primului hominid acum 3-4 milioane de ani n urm i prezena homo
sapiens numai acum 250000 de ani.
n anul 1974 a fost descoperit n Etiopia scheletul unui hominid datnd de
peste trei milioane de ani. Acest hominid se pare c mergea pe dou picioare stnd
drept, dinii, formai din molari foarte mari, aveau deja caracter uman. El aparinea
familiei australopitec. Craniul acestei clase are dimensiuni modeste de 600-800
cm3.
Evoluia omului a avut loc foarte lent. Omul progresa din etap n etap n
funcie de dezvoltarea sa cerebral.
Astfel apare homo habilis care este obinuit cu viaa n grup. Homo
erectus este primul care cunoate focul. Faa sa ncepe s se aplatizeze. Volumul
cavitii cerebrale are o mrime medie de 1000 cm 3. El apare cu 1,5 milioane ani n
urm.
n continuare apare homo sapiens. Acesta are un creier voluminos de 1500
cm3. Este nelept, i ngroap morii i ncepe s deseneze pe pereii peterilor.
Resturile fosile ale acestei clase pot fi ntlnite pe toat suprafaa globului.
Scheletul su se aseamn cel mai mult cu cel descoperit n 1868 la Cro-Magnon,
n Dordogne. Cro-Magnon este strmoul nostru direct. Din el provine omul
modern homo sapiens sapiens.
Fiecare element al familiei homo a dominat planeta pentru o perioad de
timp dup care a disprut. Homo sapiens sapiens a existat de peste 35000 de ani.
Acest lucru dovedete posibilitatea sa de a se adapta la toate situaiile ostile.

Multe clase au disprut cnd condiiile lor de via au fost modificate. Este
cazul homo sapiens neandertalensis.
Mrimea creierului a fost avantajul care a dus la evoluia omului. Uneltele
au fost prima invenie a omului. Acestea au dat posibilitatea supravieuirii.
Evoluia omului s-a desfurat pe o perioad de peste 4 milioane de ani i
nc mai continu i astzi.

Bibliografie
1.Gographie du temps prsent, Classiques Hachette, 1985