Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Generalitati
Este un cazan cu trecere fortata unica cu punct fix de evaporare, cu constructia in forma de ,
avand urmatoarele suprafete de schimb de caldura:
- 2 economizori EKO 1 si EKO 2;
- 4 vaporizatori vap 1-4;
- 7 supraincalzitori de IP, SI 1-7;
- 2 supraincalzitori de MP, SMP 1-2;
- 4 schimbatori de caldura abur IP - abur MP;
- 2 preincalzitori de aer rotativi tip Rothemulle PAR1, PAR2.
Cazanul este construit sa poata functiona cu urmatoarele sorturi de combustibili:
- debit 100% cu gaze naturale de 7500 kcal/Nm3
- debit 100% cu lignit
de 1500 kcal/Nm3
- debit 100% cu huila
de 7500 kcal/Nm3
- in amestec gaz 30% si lignit 70%
In cazurile cand se functioneaza la debitul normal cu mai putin de 10% gaz si restul lignit nu
este necesara utilizarea ventilatoarelor de gaze recirculante. In celelalte cazuri este necesara utilizarea
lor cu recircularea de gaze , cazanul fiind prevazut cu arzatori cu un debit de 3500 Nm 3/h fiecare;
montati pe 2 nivele 4 arzatori la diferenta de 10 m si 10 arzatori la cota de 18 m. Prepararea
carbunelui este asigurata de 6 mori tip ventilator MV 50 alimentate cu benzi Redller cu viteza
variabila si posibilitatate de reglare a grosimii stratului de carbune.
Aerul necesar arderii este asigurat de 2 ventilatoare de aer axiale care aspira aerul din
atmosfera si il refuleaza spre cazan prin doua PAR-uri.
Evacuarea gazelor rezultate in urma arderii este asigurata de 2 ventilatoare de gaze axiale care
aspira gazele arse din cazan si le refuleaza la cosul de fum.
Evacuarea zgurei si cenusei de la baza focarului este asigurata de catre transportorul de zgura
cu racleti si cu viteza variabila.
Separarea cenusei din gazele de ardere este asigurata de 4 celulule de electrofiltre cu tensiunea
variabila pina la 55 kv cu scuturarea periodica a electrozilor emisivi si reciptivi. Evacuarea cenusei
este pneumatica si hidraulica, cazanul fiind prevazut cu 3 ventilatori (suflante) pentru transportarea
cenusei pe rigole, 3 compresori de 30 kW cu pistoane rotative pentru transportul cenusei din pilniile
de sub PAR si 2 compresori de 75 kw pentru transportul cenusei la buncarul de cenusa uscata.
Transportul cenusei la bazinele pompelor este asigurat de 4 ejectori de cenusa, apa pentru
ejectorii de cenusa fiind asigurata de 4 pompe de apa bruta pentru toate 4 cazanele, 2 in functie si 2 in
rezerva, iar transportul hidroamestecului de la bazinele pompelor Bagger este asigurat de 4 pompe
Bagger pentru 2 cazane si 2 fire de hidroamestec, in functie fiind 2 pompe, cate una pe fir, 2 fiind in
rezerva.
2. Parametrii cazanului Benson
- Debit abur IP produs
510 t/h
- Presiunea nominala abur IP
215 bari
- Presiunea de lucru abur IP
196 bari
- Temperatura abur IP iesire cazan
540 oC
- Presiunea de alimentare apa intrare cazan 235 bari
- Temperatura apa alimentare intrare cazan 264 oC
- Presiunea nominala abur MP
60 bari
- Presiunea de lucru abur MP intrare cazan 48 bari
- Presiunea de lucru abur MP iesire cazan
45 bari
- Temperatura abur MP intrare cazan
345oC
- Temperatura abur MP iesire cazan
540 oC
3. Descrierea sistemului de presiune (circuitul apa - abur)
Suprafetele de schimb de caldura pe circuitul apa-abur IP , sunt inseriate , circulatia apeiaburului realizindu-se cu ajutorul pompelor de alimentare (EPA sau TPA) . Cazanul are doua circuite
apa-abur IP si abur MP distincte (2 semicazane) cu reglaj debit apa alimentare si temperatura abur IP
si MP separata , cu o inversare a circuitului IP dupa S3 si a circuitului de MP intre SI1 si SI2.
transversal 4 , peretii laterali si spatele partii superioare ai tirajului II de la cota 33 pina la cota 43 ,
unde se afla colectorul de iesire din S2.
Temperatura iesire S2 este de 377 oC. Suprafata de schimb de caldura 780 m2, S3 este format
din 93+94 de tevi de diametru 38 x 4 din 15 Mo3 orizontale si ecraneaza plafonul cazanului la tiraj
II , tiraj transversal si camera focara avind 2 colectori intermediari pentru uniformizarea temperaturii
si un colector final. Temperatura abur iesire 378oC
Toti colectorii sunt plasati in podul cazanului , dupa colectarea de iesire din S3 se efectueaza o
inversare a circuitelor pentru uniformizarea temperaturilor , aburul din colector de intrare in S4
dreapta , suprafata de incalzire a S3 este de 534 moC.
Temperatura aburului la iesire este de 378oC , S4 e format din 4 x 76 de tevi de diametru 38 x
5 din 15 Mo3 si ecranarea peretilor lateral si fata - spate ai focarului de la cota 22,5 la cota 32,5 m .S5
este format 2 x 144 tevi de 31,8 x 5 din 13Cr Mo44 si 18 CrMo10 si ecraneaza peretii laterali si fata
ai camerei focare de la cota 32,5 la cota 43,5.
Suprafata de incalzire este de 804 m 2; temperatura abur iesire din S5 este 447 oC , presiunea
207 bari. Din colectorul de iesire a S5 care este montat in partea din fata a cazanului la cota 44 aburul
trece prin schimbatorii de caldura apa - abur cite 2 pe fiecare parte a cazanului in afara lui dupa care
trece prin colectorul de injectie 1 spre colectorul de intrare S6.
Temperatura dupa schimbatorii de caldura este de 431oC , iar dupa injector 1 este de 417oC.
S6 format din 8 x 50 tevi de diametru 31,8 x 4 x 4 , 5 x 5 x 5,6 din 15 Mo3 , diametru 31,8 x 5,6 din
13 CrMo 44 si 31,8 x 5,6 x 6,3 x 7,1 din 10 CrMo 910. Este montat la partea superioara a camerei
focare sub forma de 8 pacheti de serpentine vertical sub forma de dublu 'u' de la cota 30,6 la cota 44,4
m . Suprafata de incalzire este 1956 m 2, temperatura abur iesire de inj. 2 unde i se reduce temperatura
la 492 oC. S7 este format din 2 x 310 tevi de diametru 30 x 6,3 si 7,1 din 10 CrMo910 intre cotele
33,3 si 44 m , in transversal. Suprafata de incalzire este de 991 m 2. Temperatura de iesire este 540 oC ,
presiunea este de 196 de bari. Din conducta de IP iesire cazan este racordata la conducta pentru
supapa de siguranta cu impuls (comandata) in functie si una in rezerva. Pe fiecare conducta de abur IP
sunt urmatoarele:
-diafragma de masura debit abur Q 1101
- punct de masura cu transmisie C.C.T. temperatura abur IP
- un racord pentru by-pass IP
- o vana manuala de izolare cazan
- un racord pentru masa de probe
Cele doua conducte se unesc intr-una singura in fata cazanului , conducta pe care sunt
urmatoarele armaturi si puncte de masura:
- o conducta de drenaj la expandor cota 10 m
- impuls de aerisire locala
- impuls presiune transmisie C.C.T.
- impuls temperatura transmisie C.C.T.
- vana electrica 15 Vv cu by-pass doua ventile 815 Vv - 813 Vv
- o diafragma de debit abur total
- o conducta drenaj la expandor cota 10 m
Dupa diafragma debit abur total conductele celor doua cazane se unesc intr-o singura
conducta care merge la corpul de IP turbina. Circuitul de apa-abur e prevazut cu goliri la colectorii de
la partea de jos a suprafetei de schimb , trei conducte pe fiecare parte la cota 4,5 m si 4 conducte
pentru fiecare parte de la cota 10 m , si cu aerisiri la colectorii superiori , montati pe cazan la cota 47
m . Pentru functionarea cazanului acesta este prevazut cu by-pass IP format din 2 ventile de reglaj
presiune-temperatura si balonul de demaraj , propriu-zis , prin interme-diul carora aburul de IP se
destinde si se raceste pina la parametrii de alimentare ai supraincalzitorului intermediar MP.Ventilele
de reglaj presiune au urmatoarele : 213 W stinga, 233 W dreapta si o dubla actionare. O actionare
lenta care regleaza presiunea sistemului de IP atunci cind aburul nu merge la turbina si mentine
aceasta presiune in functie de valoarea consumata.
In functionarea normala acest consemn este superior cu cca 10 bari preisunii reale . O
actionare rapida care deschide 1009 atunci sind presiunea aburului IP este mai mare sua egala cu 205
bari. Aceasta deschidere este data de un manometru cu contact montat in fata vanei 15 W.
Reducerea temperaturii aburului in by-pass IP se face prin laminare si prin injectie cu apa de
alimentare din fata PIP . Injectia cu apa alimentara intra in corpul venelor reglaj presiune prin doua
conducte la fiecare vana avind urmatoarele armaturi:
- o vana manuala de izolare montata pe conducta comuna la cota 24 m cite 2 ventile electrice
pe fiecare parte inseriata , unu de izolare cursa tot sau nimic si unul de reglaj avind urmatoarele
numere 231 Vh stinga si 233 Vh , dreapta 251 Vh si 253 Vh.
Din balonul de demaraj aburul trece in Si prin doua conducte racordate de la partea superioara
a balonului de demaraj in conducta de abur MP rece dupa vanele 11 si 13 Vr . Apa formata in balonul
de demaraj respectiv in SI este mai mare decit presiunea in balonul de demaraj este mai mica decit
presiunea degazorului , in expandorul cota 10 m si de acolo fie la condensator prin 51 Vh fie la
condensator prin conducta de preaplin. Reglajul nivelului in balonul de demaraj este realizat la
degazor cu 15 Vh pe automat si la expandorul cota 10 m cu 31 Vh pe automat a lui 15 Vh corespunde
in acelasi timp si pentru 31 Vb. Pe conducta de golire balon demaraj mai sunt urmatoarele armaturi:
- o vana electrica de izolare 13 Vb in amonte de 15 Vb. Pentru mentinerea in stare calda a
balonului de demaraj aceasta este prevazuta cu o conducta de legatura , diuza de 5 mm intre conducta
de abur IP inainte de 233 W si partea inferioara a balonului .
Precizare referitoare la circuitul de apa-abur : cazanul este impartit pe circuitul apa-abur in
doua circuite distincte stinga - dreapta cu mentiunea ca dupa S3 se face o inversare a circuitelor .
Pentru usurarea exploatarii , comanda ventilelor de reglaj debit apa alimentare dreapta , normal se
comanda din stinga in C.C.T. , ventilul din stinga local se comanda din dreapta in C.C.T. pentru a
corespunde circuitului de abur IP la iesire din cazan.
DESCRIEREA CIRCUITULUI ABUR SUPRAINCALZIT
INTERMEDIAR ( SI SAU MP )
De la esaparea corpului de IP al turbinei , aburul trece in sala cazane pe o conducta comuna
pentru doua cazane ale unui bloc pina la cota 20 de m unde se ramifica in doua conducte cite una pe
fiecare cazan . Pe conducta unui cazan sunt prevazute urmatoarele armaturi si puncte de masura:
- o vana electrica de paralel 11 Vr cu by-pass electric 811 Vr ;
- o vana electrica de izolare 13 Vr ;
- intre cele doua vane este raportata o conducta de drenaj la expandor cota 10 m ;
- racordul celor doua conducte de abur de la balonul de demaraj ;
- injectie auxiliara .
Dupa injectia auxiliara , conducta se ramifica in doua,cite una pe fiecare parte a cazanului.
Aburul intermediar prin intermediul unui ventil cu trei cai , poate fi trecut prin schimbatorul de
caldura abur-abur, sau direct spre SI.1. avinda o lira pe lateralele cazanului . Din lira sunt racordate
cite un drenaj la expandor cota 10 m si cite o golire la cota 10 m. SI 1 este montat in tirajul II sub
forma de serpentine orizontale si verticale intre cota 31 m si cota 43,5m , e format din 9 x 62 tevi de
diametrul 44,5 x 3,6 din st. 35,8 si 15 Mo3. Suprafata de incalzire = 3118 m 2. Temperatura abur
intrare in SI = 356oC. Temperatura de iesire = 460oC. SI 2 este montat in tirajul transversal sub forma
de serpentine verticale dublu *U* intre cota 35m si cota 43.Este format din 7 x 62 tevi de diametrul
44; 53,6 din 15 Mo3; 13 CrMo44,10 CrMo910. Suprafata de incalzire 2183m 2. Tempe-ratura de
intrare in SI2 = 460oC, temperatura de iesire SI2 = 540 oC. Intre SI1 si SI2 se face o inversare a
circuitelor si se introduce inj.stg. si dr. pentru reglarea temperaturii. Apa pentru inj. reglaj temperatura
abur SI stg. si dr. si inj. auxi-liara este prelevata de la priza TPA si EPA cu o presiune de 60 bari.
Fiecare componenta de abur SI iesire din cazan este prevazuta cu un racord pe care sunt montate doua
supape de siguranta cu resort tip Jasper capabile sa evacueze in atmosfera intreaga cantitate de aburi
SI produs de cazan si sunt reglate sa deschida la o presiune 60 bari si un ventil de esapare prevazut cu
doua actionari, o actionare lenta care mentine pe automat presiunea in SI, in functie de o valoare
consemnata si o actionare pe deschidere rapida atunci cind presiunea aburului este egala cu 52 bari.
Aceste ventile sunt capabile sa descarce in atmosfera intreaga cantitate de abur SI produsa de cazan la
un moment dat. Ventilele de esapare sunt utilizate cind cazanul functioneaza si turbina nu, sau nu
utilizeaza intreaga cantitate de abur iar by-passul de MP nu are conditii sa poata fi deschis. In
continuare pe conductele de abur SI sunt cite un punct de masura, temperatura de transmisie in CCT
un impuls pentru masa de proba, dupa care cele doua conducte se unesc intr-una prevazuta cu un
clapet de reglare a debitului de abur prin supraincalzitorul intermediar (71 Vr) montat la cota 27 m.
- un racord pentru by-passul de MP
- by-passul MP format din vana de detentie 211 Vr si ventilele de injectie 155 Vh
- o vana electrica de izolare 73 Vr
- o vana paralel 75 Vr cu by-pass 875 Vr
- o conducta drenaj local si una la condensator intre vanele 73 si 75 Vr
declansarea sau descarcarea brusca a turbinei si nu deschid rapid esaparile pina la reducerea
corespunzatoare a sarcinii si deschiderea esaparilor si a by-passului de MP ceea ce ar duce la spargerea tevilor la SI.
Circuitul Mp al cazanului este prevazut cu 4 supape de siguranta de tip Jaspar cite 2 pe fiecare
parte a cazanului cu racord independent. Supapele sunt dimensionate sa evacueze in atmosfera toata
cantitatea de abur produsa de cazan la un moment dat. Supapa de siguranta este o supapa su sarcina
prin resort cu scaun plat de tip cu reactie care da descarcarea maxima si o foarte usoara abatere intre
presiunea de deschidere si presiunea de inchidere. Este o conceptie simpla si datorita materialelor de
calitate de functionare de lunga durata. Dispozitivul de reglaj al supapelor permite sa se obtina o
presiune de inchidere cu 2 % inferioara presiunii de deschidere. Pentru a se evita o functionare
instabila cu inchideri si deschideri repetate aceasta se regleaza cu presiune de inchidere mica de 4%
fata de presiunea de deschidere.
Variatiile de temperatura au o influenta mica asupra reglajului de deschidere. Aceasta este dat
de constructia cu coloane care asigura o compensatie a dilatarilor si cu deflector exterior care izoleaza
resortul de proiectiile de abur in timpul suflarii. Discul opturator si deflectorul sau au ghidajul
independent de cel al pieselor exterioare care asigura apasarea resortului .
Aceasta apasare se face printr-o suprafata sferica . Oricare ar fi deformarile prin incalziri
neregulate nu este posibila nici o frecare. Eforturile ramin intotdeuna sensibile, axiale, si functionarea
pieselor mobile nu poate fi impiedicata. Discul obturator primeste apasarea printr-o suprafata sferica
radata care ii permite sa aplice perfect si uniform pe scaunul sau. Resortul de fabricatie prinsa
transmite apasarea sa prin suprafetele sferice. Discul este din otel inoxidabil special tratat si
proportional pentru a fi putin sensibil la variatiile bruste de temperatura care se produc in timpul
inchiderii si deschiderii. Scaunul este inzestrat cu metal stelatic depus si verificat ingrijit. Corpul
scaunului din metal de aceeasi natura cu corpul supapei este sudat in acestea, ceea ce garanteaza
etanseitatea asamblarii .
Un tratament termic final asigura perfecta stabilitate a corpului , scaunului si a partii stelitice.
Striatiile concentrice facute pe suprafata de ghidaj evita rotatia si vibratiile totodata centrind fara
frecare piesele mobile . Discul ecran trimite in jos aburul care scapa prin ghidaj in timpul suflarii si
protejeaza presonalul apropiat de supapa .
El protejeaza de asemeni partile superioare si in special resortul contra incazirii bruste
provocate de trecerea aburului in jurul ghidajului. Levierul de descarcare manevrat cu mina permite
asigurarea in timpul functionarii ca supapa este buna. Supapa poate fi usor demontata si curatata fara
dereglarea resortului.
MANEVRE DE EXPLOATARE
Pregatirea pentru pornirea sistemului apa abur al cazanului. Se controleaza ca toate lucrarile
sa fie terminate, autorizatiile de lucru inchise, materialele si personalul de la reparatii sa fie
indepartat. Se controleaza si se pozitioneaza armaturile cazanului dupa cum urmeaza :
- vana de apa alimentara 51 Vh si 851 Vh vor fi inchise si scoase de sub tensiune ;
- vanele manuale apa alimentare stg.-dr.deschise;
- ventilele de reglaj inchise ;
- toate ventilele de golire pe circuit de IP inclusiv in teu cota 10 inchise ;
- golirile circuitului MP deschise ;
- toate aerisirile cazanelor cota 47 m deschise ;
- supapele de siguranta de impuls in schema normala;
- vanele manuale abur IP deschis ;
- vana 15 Uv si 815 inchise ;
- ventilele de reglare a presiunii 213 Uv , 233 Uv pe manual in poz. 50% si sub tensiune ;
- ventilele de drenaj abur MP dintre vanele 11 si 13 Vr si din lira fata SI1 si ventilele de
drenaj, conducta abur, IP dupa 15 Uv vor fi deschise ;
- ventilele de esapare abur MP 151 Vr si 171 Vr se vor deschide 50% si se vor pune sub
tensiune ;
- vana manuala injectii balon demaraj si ventilele de inchidere si reglaj , injectie balon
demaraj inchise si ventilele electrice sub tensiune ;
- vana 13 Vr deschisa, vana 11 Vr si 811 Vr inchise si scoase de sub tensiune ;
- 31 Vb inchisa si sub tensiune ;
- toate aparatele de masura locale si transmisie , traductoare de debit vor fi puse in functie ;
- pina la 540oC
- 5oC/min
La scaderea temperaturii trebuie pastrate valorile:
- de la 540 la 400oC - 3oC/min
- de la 400oC in jos - 8oC/min
Cind temperatura aburului la iesire este mai mare decit ts (cazanul a iesit din saturatie) se
deschide drenajul in fata lui 15 Uv - la expandor . Cind presiunea la supraincalzitorul intermediar este
mai mare de 5 bari se inchid golirile pe interme-diar. In balon in timpul pornirii e necesara mentinerea
unui nivel in jur de 300-400. Apa din balon se descarca la expandor cota 10 m prin 31 Vb pina cind
presiunea aburului MP este mai mare decit presiunea din degazor se trece descarcarea in degazor prin
15 Vh. Aburul format in balon alimenteaza SI si de acolo a esapat in atmosfera pina la presiunea de 3
bari cind se trece pe by-passul MP se inchid esaparile si se pun pe automat cu consumul de presiuune
la 20 bari. Cind temperatura abur MP si IP iesire din cazan este mai mare de 400 oC se incepe
incalzirea conductelor de abur IP si MP cald si rece.
Incalzirea conductelor de IP se face prin deschiderea treptata in 5 trepte a 815 Vv si avind
drenajele 601;603 si 611;613 Vv deschise. By-passul 813 Vv este deschis complet. Cresterea
temperaturii conductei IP se face cu maxim 5 oC / minut . La fiecare treapta de deschidere se asteapta
7 minute timp necesar ca temperatura metalului (la exterior T 6604 ) conducta sa se stabileasca si sa
fie egala cu temperatura aburului la purja T 6605 .
Cind temperatura in conducta de abur IP reper 6604 este mai mare decit 350 oC se inchide
drenajul conductei abur IP dupa 15 Vv si drenajele 603 si 613 Vv in asa fel incit presiunea aburului in
conducta IP sa fie egala cu presiunea aburului IP iesire din cazan (dp. vana 15 Vv = 0). Se deschide
vana 15Vv si se inchid 815 si 813 Vv . In continuare cresterea temperaturii in conducta IP se
realizeaza prin deschiderea treptata a drenajului 613 Vv respectindu-se o crestere de maxim
5oC/minut .
Terminarea incalzirii conductei de IP este considerata cind este egala cu temperatura aburului
la iesirea din cazan . Incalzirea conductei abur MP cald se efectueaza prin deschiderea lui 875 Vr , iar
conducta abur MP rece prin deschiderea lui 811 Vr . Vana parale 75 Vr se va deschide atunci cind
temperatura conductei abur MP cald in fata turbinei este mai mare de 400 oC si dupa ce presiunile in
fata si dupa 75 Vr sunt egale. Vana 811 Vr este deschisa complet si 11 Vr se va deschide atunci cind la
drenajul local pe conducta de abur MP rece (linga TAP) iese abur uscat si cu presiunile in fata si dupa
11 Vr egale .
Dupa deschiderea vanelor dupa paralel 15 Vr si 11 Vr si 75 Vr se inchid by-passele acestora si
drenajele conductelor de la expandorul cota 10 m. Dupa deschiderea vanei 15 Vv se ridica presiunea
in cazan la presiunea de lucru(195 bari) cu 4 bari/minut prin modificarea consemnului de presiune
pentru by-passul IP.Se va incarca EPA si in asa fel incit ventilele de reglare apa alimentara sa aiba
zona de reglaj. Pina la stingerea temperaturii de saturatie in cazan viteza de crestere a temperaturii se
realizeaza numai actionind asupra focului. Dupa depasirea temperaturii de saturatie asupra
temperaturii aburului Ip se intervine si cu injectiile de la temperatura de 450 oC acestea fiind puse in
reglaj automat s la temperatura de 490oC se va actiona cu temperatura atit a aburului IP cit si MP.
Pentru a evita variatia temperaturii aburului Mp (prin scaderea acestuia ) in timpul saturatiei
acestea vor fi mentinute cu injectiile la valoarea de 200 oC pina ce circuitul de IP a ajuns la
temperatura de saturatie dupa care injectiile se inchid respectindu-se ace-easi crestere a temperaturii
ca si la aburul IP. Atunci cind turbina a fost pornita, pe masura ce se admite abur in turbina se inchid
by-passele IP si MP pe manual, iar dupa inchiderea completa a acestora se ridica valoarea de consemn
a presiunii cu cca 15 bari mai mare (abatere - 10%) si se cupleaza pe automat by-passul de IP si bypassul MP si esaparile MP In continuarea se ridica temperatura aburului IP si MP pina la 540 oC si se
ridica sarcina pe cazan la nominal . Dupa inchiderea completa a by-passului de IP si MP se trece la
reglajul apei de alimentare pe reglaj sarcina dupa cum urmeaza :
- se scot ventilele de reglaj apa alimentare de pe automat ;
- se manevreaza spre in sus sau in jos butoanele aparatului de consemn sarcina pina ce
abaterile aparatelor ventilelor de reglaj vin *o* DACA la unul de ventile nu vine abaterea pe *O* ,
atunci se va aduce regulatorul de corectie de la injectii .Cind abaterilor de reglaj sunt pe *O* se
cupleaza fiind posibila din consemnul de sarcina cazan.
SUPRAVEGHEREA CAZANULUI IN TIMPUL
FUNCTIONARII
Operatorul cazane din CCT supravegheaza parametrii cazanului cum sunt temperatura abur IP
si MP , atit temperatura finala cit si temperatura zone , presiunea aburului IP si MP , tirajul in camera
focara . O2 in gazele arse , presiunea aer si dupa PAR , temperatura amestecului dupa moara , valorile
acestor parametrii sunt cele din fisele de regim. Urmareste de asemeni pozitia principalelor armaturi .
La o cadere mare a debitului de apa trebuie redus imediat corespunzator cantitatea de combustibil
chiar daca la temperatura aburului nu se cunoaste si la fel se va proceda la scaderea debitului de
combustibil cu scaderea debitului de apa .
Se are in vedere aceasta deoarece circuitul complet al apei abur in cazan dureaza 8 minute .
OPRIREA CAZANULUI
Inainte de oprirea cazanului se controleaza si se deschid:
- ventile by-pass apa alimentara 851 Vh
- vana manuala injectie balon demaraj
- se trece pe deblocat cheaua de protectie la inchiderea vanei 11 si 13 Vr.
Se trece la oprirea cazanului.
- se reduce sarcina pe cazan prin reducerea concomitenta a debitului minim (200t/h) . Debitul
de combustibil se reduce prin descarcarea si oprirea unei mori si reducerea debitului de combustibil
pe celelalte.
- se incepe preluarea debitului de abur IP si MP prin by-passurile de IP si MP cu deschiderea
pe manual a acestora pina cind debitul de abur IP total arata *0* iar by-passul MP este deschis cca
90% .
- se inchid vanele de paralel 15Vv,11Vr,75Vr
- se stinge focul la cazan prin apasarea butonului de oprire din panoul CCT
- se trece pe automat by-passul IP cu consemnul la 200 bari presiune ce trebuie mentinuta pina
la inchiderea completa a vanei 51 Vh
- se trec pe manual ventilele de reglaj apa alimentare si se inchid complet
- se inchide 51 Vh
- se scot de sub tensiune :15 Vv; 11 Vr; 75 Vr; 51 Vh; 815 Vv; 813 Vr; 875 Vr
- dupa inchiderea completa a 51 Vh se inchide al 2-lea ventil 851 Vh.
- se inchid vanele manuale apa alimentara
- se trece la racirea cazanului cu maxim 5 minute , prin deschiderea simultana a by-passului IP
si MP urmarindu-se scaderea temperaturii aburului IP si MP si conductei abur MP,IP in fata lui 73 Vr
- cind temperatura aburului IP si MP sunt mai mici de 200 oC se trece la golire
- se inchide by-passul MP si se deschid esaparile in atmosfera
- se deschid golirile la ECO 1 si ECO 2 vap. SIP si SMP
- se deschid aerisirile cota 47 m , drenajele MP in timpul opririlor de lunga durata sau pe timp
de iarna, cazanul se goleste la temperatura de 250 oC pentru evacuarea totala a apei prin expandare
pentru evitarea coroziunii si inghetului
PORNIREA DUPA DECLANSARE
Dupa declansarea cazanului acesta se raceste prin deschide-rea by-passului IP si MP pina ce
temperatura aburului IP scade sub temperatura de saturatie adica cu 350oC mai putin, dupa care se
incepe alimentarea cu apa si se procedeaza ca la pornirea cazanului din stare rece.
REGLAJE AUTOMATE PE CIRCUITUL DE APA-ABUR AL CAZANULUI
- reglaj automat apa alimentare
- reglaj automat al temperaturii abur supraincalzit de MP
- reglaj automat al presiunii in cazan cu by-passul IP
- reglaj automat temperatura balon demaraj
- reglaj automat temperatura abur supraincalzit intermediar
REGLAJ AUTOMAT APA ALIMENTARE
Reglajul automat al apei alimentare a fost prevazut initial in 3 variante de reglaj varianta
sectorului vI.02.09.
3. sarcina fixa prin ventile de ocolire
2. sarcina fixa prin ventile de reglaj
1. sarcina reglabila din consemn sarcina cazanului
Din motve de expluatare varianta 3 a fost anulata , ventilele fiind anulate
Varianta 2 - sarcina fixa prin ventilele de reglaj se consemneaza debitul de apa din PT / L72
consemn ce se compara cu debit apa de alimentare dat de traductorul Q 1002.04 si cu diferenta intre
dt consemnat pentru injectia I si dt realizat pe injectia I dat pe regulatorul PI E42 in sumatorul
algebric , ceea ce rezulta fiind trimis cu semnul + sau - la regulatorul PIA 42 care prin intermediul
contactorului comanda ventilul de reglaj la inchis sau deschis.Debitul de apa modificat prin
deschiderea ventilului actioneaza si opreste inchiderea sau deschiderea ventilului de reglaj. Ventilul
de reglaj apa alimentare are indicatori de pozitie si abatere + sau - care este data de dife-renta dintre
debitul de apa consemnat si debitul de apa real. Cind abaterea este spre - ventilul trebuie sa deschida ,
iar cind este spre + trebuie sa inchida . Atita timp cit indicatorul de pozitie este spre 0 ventilatorul de
reglaj este in pozitia de repaus in varianta 1 sarcina reglabila consemnul pentru debit apa alimentare e
dat de consemnatorul de sarcina cazan PT/M55. Reglajul in continuare lucreaza tot ca in varianta 2 cu
exceptia ca se cupleaza si un impuls de sarcina cazan F66 corectie in care se insumeaza debit presiune
si temperatura abur IP iesire din cazan. Schema de reglaj apa alimentare este data in figura Reglarea
nivelului in colectorii de supraalimentare este desfiintat deoarece ventilele sunt anulate. Reglartea
temperaturii aburului IP se efectueaza cu ajutorul a doua injectii cu apa alimentara pe fiecare parte a
cazanului inj. I inainte de S6 inj. 2 inainte de S7 si lucreaza in cascada de la iesire spre apa de
alimentare dupa cum urmeaza :
- valoarea temperaturii aburului IP este consemnata prin v. 50402 pentru ambele parti
consemnator ce are indicator gradat de le 450-550oC.Aceasta valoare de consemn este comparata cu
TR 111401 intr-un insumator algebric diferenta fiind transmisa regulatorului PID v. 5.04.08 ce are
rolul de a prelua gradul de depuneri pe tevile S7. Dupa regulatorul PID rezulta temperatura ce ar
trebui sa fie in fata S7 valoare ce se compara cu temperatura reala in fata S7 respectiv dupa care inj.2.
Diferenta este transmisa regulatorului PID care prin intermediul contactorului comanda deschiderea
sau inchiderea ventilului de reglaj (de injectie). Deschiderea sau inchiderea ventilului are ca urmare
scaderea sau cresterea temperaturii dupa care injectia si TR111301 avind rol si de aservire opreste
comanda modificind valoarea impulsului in fata regulatoruliui PID. Ventilul de reglaj are indicatori de
pozitie cu abaterea.
I. Cind abaterea a este la - , ventilul de reglaj injectia inchide, si invers , cind abaterea este la +
consemnul pentru inj. 1 este dat de diferenta dintre consemnul dt inj IIY dat de v.40501 real pe inj.2
dat pe TR 111201 - TR 111301 si actioneaza asupra regulatorului PID v.40502 dupa care rezulta
valoarea pe care ar trebui sa o aiba temperatura aburului in fata S6. Aceasta valoare se compara in
insumatorul algebric cu valoarea reala a temperaturii in fata S6 data de traductorul TR 111101
diferenta fiind transmisa regulatorului PI v.40505 care prin contractorul v.40508 actioneaza asupra
ventilului de reglaj inj.1 pe care il deschide sau inchide.
Deschiderea sau inchiderea ventilului de reglaj au ca efect cresterea sau scaderea temperaturii
aburului efect sesizat de TR 111101 care are ca rol de aservire pentru limitarea inchiderii sau
deschiderii ventilului de reglaj inj. consemnul pentru corectie debit apa alimentare este dat de diferenta intre dt fixat pentru inj.1 si dt real pe inj.1 dat de TR 110101-TR 110101 care actioneaza ca
corectie debit apa alimentare prin intermediul regulatorului PIE 42 .
Reglaj temperatura abur supriincalzit MP se efectueaza cu ajutorul unui inj. cu apa de
alimentare din priza de 60 bari a EPA + TPA pe fiecare parte inainte de S2 MP (final) si o inj.
suplimentara cu comanda manuala de la distanta pe conducta comuna inainte de ramificatia spre
schimbatorii de caldura. Reglajul automat al temperaturii aburului MP lucreaza in functie de valoarea
consemnata pe v.70602 valoarea temperaturii aburului MP iesire din cazan care se compara cu
valoarea reala data de TR 1206 in insumatorul algebric.
Diferenta este transmisa regulat PID dupa care rezulta o valoare a temperaturii aburului MP
inainte de S 12 , respectiv dupa inj. Aceasta valoare se compara cu valoarea reala data de TR 1205
diferenta fiind transmisa la regulatorul PI 170608 de aici prin intermediul contractorului v.70609
ventilului de reglaj care deschide sau inchide in functie de felul impulsului. Ca aservire este pentru
limitarea deschiderii serveste traductorului TR 1205 ventilul de inj are indicator de pozitie si cu
abatere. Cind abaterea este la '-' ventilul inchide si cind abaterea este la '+' deschide. In cazul in care
injectia deschide mult si temperatura are tendinta de crestere, se reduce deschiderea clapetului de
reglaj 71 sau 81 Vr al celuilalt cazan pentru a mari debitul de abur MP ce trece prin cazan. De
asemenea se poate interveni si cu inj. auxiliara prin deschiderea acesteia in functie de deschiderea
injectiei MP.
INSTALATIA DE AER SI GAZE DE ARDERE
Aerul necesar arderii cazanului Benson este asigurat de 2 ventilatoare axiale cu o singura
treapta - VA1,VA2.Ventilatoarele axiale Dringler cu reglarea incarcaturii din paletii rotorici care sunt
comandate hidraulic prin intermediul unui dispozitiv hidraulic.
Caracteristicile VA :
- tip ventilator FAF 20.12.1.
- presiune aer 420 mm CA
sectiunii aerul este accelerat si in acelasi timp, omogenizat. Carcasa si ajutajele de intrare sunt
executate din doua bucati asa incit este posibila si montarea si demontarea usoara a rotorului cuu
lagarele sale. Arborele intermediar trece prin camera de aspiratie si este protejat de o carcasa profilata
adaptata. Partea rotativa consta din rotorul cu paleti , dispozitivul de reglare al paletilor si lagare cu
rulmenti.
Ungerea rulmentilor se face prin barbotare. Rotorul cu paleti este antrenat de motorul de
antrenare prin intermediul arborelui intermediar, arbore ce este cuplat la ambele capete prin
intermediul a doua cuple TAKE. Spirala produsa de catre paleti este din nou redresata de catre paletii
directori asezati in aval asa incit curentul de aer iese axial din ventilator. Nivelul uleiului este
supravegheat de un indicator de nivel cu sticla, scos in afara ventilatorului avind comunicare atit cu
partea inferioara a lagarelor cit si cu partea de sus a lagarelor.
Racordul indicatorului de nivel de la partea de sus a lagarelor este prevazut la pareta de jos cu
un vizor de sticla in care nu trebuie sa fie ulei. Daca la acest vizor apare ulei indicatia de la sticla de
nivel este eronata si trebuie rupt sifonul prin deschiderea dopului de la vizor si evacuarea uleiului de
pe conducta superioara.
ATENTIE: Daca la deschiderea capacului de la stical de nivel uleiul face variatii trebuie
controlat racordul conductor. Lagarele rotorului sunt introduse in carcasa compacta care este
rezemata in lacasurile prelucrate in carcasa inferioara.
Supravegherea temperaturii lagarelor este asigurata de 3 termorezistente (cite una pe fiecare
rulment - la nivelul exterior al rulmentului) care transmit indicatia temperaturii la panourile locale, iar
aceasta semnalizeaza in CCT atunci cind temperatura este mai mare sau egala cu 9 oC.
Pentru reglarea paletilor rotorici ventilatorul este prevazut cu un dispozitiv hidraulic de
reglare cu gospodarie proprie de ulei. Presiunea uleiului de reglare paleti este asigurata de una din
cele 2 pompe de ulei si este reglata la aproximativ 18 bari.
Dispozitivul de reglare consta dintr-un sistem de reglare comandat , care trebuie distribuie
uleiul in una din cele 2 parti a camerei mobile. In acelasi timp cealata parte este pusa in comunicare
cu descarcarea uleiului , camera mobila deplasindu-se si antrenind in acelasi timp paletii rotorici prin
intermediul bolturilor si tija de aservire care inchide cele doua orificii , paletii raminind in pozitia de
repaus.
O noua comanda urmeaza acelasi ciclu cu precizarea ca in timp ce o parte a camerei mobile
este pusa in comunicare cu uleiul sub presiune , cealata parte este pusa in comunicare cu descarcarea.
Inclinarea totala a paletilor este de 45oC.
O conducta , a treia preia scaparile de ulei la dispozitivul si le returneaza in rezervor.
Fiecare pompa de ulei este prevazuta cu un dispozitiv de reglarea debitului de ulei intre 0,6
pina la 12 l/min, iar pe conducta comuna de ulei sub presiune sunt prevazute 2 filtre de ulei
intermediare si un dispozitiv de reglare a presiunii uleiului intre 10-50 bari.
ATENTIE Presiunea nu se va regla mai mare de 22 bari deoarece este pericol sa se sparga
fortunele flexibile de racord. O presiune mai mica de 8 bari nu poate executa miscarea paletilor.
DIFUZORUL
Este legat de carcasa si este prevazut cu o peisa interioara virf de picurare.
UNGEREA SI INTRETINEREA UNGERII
Ungerea lagarelor este asigurata prin barbotarea cu ulei TPA 38. In lagare se introduc 5-6 l
ulei . In permanenta se controleaza nivelul de ulei si se completeaza la nivel normal. De doua ori pe
an se schimba uleiul. Golirea se efectueaza prin deschi-derea busonului de golire. Dupa golirea
completa a uleiului se pune busonul de golire si se toarna ulei in vizor pina ce a ajuns la nivel normal
(intre cele 2 linii) . Ungerea cuplelor TAKE se efectueaza prin introducerea in acestea , a unui
amestec de ulei 255 si vaselina in proportie de 50%.
Se completeaza de cite ori este oprit ventilatorul si se schimba lat 3000 ore de functionare.
Gospodaria de ulei a dispozitivului hidraulic de reglare paleti contine 80 l ulei H21. Se completeaza
de cite ori este nevoie si se schimba uleiul anual la oprirea blocului. Lagarele motorului se greseaza
lunar cu vaselina LITIU F1p111. Se introduce vaselina cu tecalemitul pina incepe sa iasa la partea
inferioara a capacului.
PREGATIREA VENTILATORULUI DE AER PENTRU PORNIRE
Inainte de pornirea ventilatorului se fac urmatoarele probe si verificari:
- pornirea pompelor de ulei reglare paleti - urmarind sensul d ereglare a presiunii la 18 bari;
- manevrarea paletilor la inchis - deschis complet cu comandarile la fata locului a
dispozitivului hidraulic.
- un impuls de la sarcina cazan este introdus intr-un insumator algebric din care se scade aerul
dat pentru debitul de gaz real pe cazan . Diferenta este introdusa in insumatorul K 5.12.01 unde se
introduce semnalul de exces de aer. Diferenta rezultata se compara cu marimea debitului real dat de
traductorii de debit Q 14.01.04, dupa trecerea prin transformatori separatori TR 14.04.02. Marimea
rezultata din acsti insumatori cu semn + sau - este amplificata de amplificator K 5.12.02 si transmisa
regulatoarelor P1 K 5.12.04 care prin intermmediul contactorului K 5.12.07 actioneaza motorul K
5.12.03 care deschide sau inchide clapeta de aer K5.
Debitul de aer creste sau scade in acelasi timp ca aservire pentru oprirea impulsului de reglaj. Tot ca
aservire actioneaza si indicatia de deschidere a clapetului K5 asupra impulsului P1.
Reglajul automat al debitului de aer pentru arzatori ramura superioara 5-14 lucreaza asupra
clapetilor K6 st. dr. dupa cum urmeaza : * un impuls de debit aer necesar pentru cantitatea de gaz
reala pe arzatorii 5-14 cu corectie de exces de aer dat de K 6.14.01. , se compara insumatorul algebric
debit aer real dat de traductorul de debit Q 14.03.04. diferenta se amplifica in amplificatorul magnetic
K 6.14.02. si este transmisa regulatoarelor P1 K6.14.05 care prin intermediul contactorilor K6.14.07
actioneaza asupra motorului K6.14.13 si deschide sau inchide clapetii K6. Urmarea deschiderii
clapetilor K6 creste sau scade debitul de aer , acesta avind rolul de aservire pentru limitarea
deschiderii clapetilor *; De asemeni pozitia clapetilor K6 are rol de aservire. Acesta introducind
pozitia corecta direct in regulatorul PI.
Reglajul aerului pentru arzatorii 1-4 , actionarea sa fiind asupra clapetilor de aer K4 si este
identic cu regljul arzatorilor de debit 5-14. Pentru ca reglajul debitului sa lucreze corect , sa fie
proportionalitate intre deschiderea clapeti si debit aer , circuitul de aer este prevazut cu reglaj
presiune, reglj care lucreaza asupra paletilor reglabili ai ventilatoarelor de aer, reglaj ce are rolul de a
mentine presiunea constanta in fata clapetelor de reglj debit. Valoarea de referinta a presiunii aerului
de ardere este variabila in functie de sarcina cazanului. Reglajul automat al presiunii aerului (reglajul
debitului total de aer) lucreza astfel:
- un impuls de presiune dat de valoarea sarcinii se compara cu valoarea reala a presiunii data
de traductorul de presiune dupa PAR,PR, 14.02.02. Diferenta este amplificata in amplificatorul
K1.11.03. si transmisa regulatoarelor PI,K1.1105. si de aici prin intermediul contactorului K1.11.07
asupra motorului K1.11.13. care actioneaza la incarcarea sau descarcarea ventilatorului de aer.
Cresterea presiunii aerului sau scaderea presiunii are tot rol de aservire si anuleaza impulsul
de comanda . De asemeni pozitia paletilor are rolul de aservire dinamica pentru ca introduce corectia
chiar in regulatorul PI. Daca cu impulsul de presiune dat de sarcina una din clapetele de aer
K4,K5,K6 a deschis 85% atunci se modifica consemnul de presiune. In schema este prevazut desi nu
este recomandat, posibilitatea de incarcare diferita a ventilatoarelor de aer K1.11.05. De asemeni in
schema de reglaj debit exista posibilitatea de deschi-dere diferita a clapetilor K4, K5, K6. st. dr. din K
5.12.05, K 6.14.05., K 4.13.06.
BLOCAJE SI PROTECTII PE CIRCUITUL DE AER
Ventilatorul de aer:
- Nu se poate porni daca nu este in functie cel putin un ventilator de gaze;
- Se opreste instantaneu la oprirea ultimului ventilator de gaze
- K2 set inchide automat oprirea VA
Pompa ulei, reglare paleti:
- Porneste pompa selectata odata cu pornirea ventilatorului si se opreste odata cu oprirea
ventilatorului
- Porneste pompa de rezerva la o presiune a uleiului sub 3 bari
Jocuri la VA:
- Intre cele doua fete ale cuplei TAKE 3-5 mm
- Intre paletii rotorici si stator - 2 mm.
CIRCUITUL DE GAZE DE ARDERE
Gazele rezultate in urma procesului de ardere sunt evacuate la cos cu ajutorul a 2 ventilatoare
de gaze VG1 si VG2.
Caracteristicile gazelor arse si traseul pe care il parcurg:
- debit gaze de ardere la sarcina nominala a cazanului la functionarea pe lignit - 1.400.000
3
Nm /h
- temperatura gazelor arse la origine
1100 -1250oC
- temperatura gazelor arse inainte de PAR
311oC
- temperatura gazelor arse dupa PAR
147oC
cauza infundarii ceramicii si imposibilitatii de a o curata , aceasta se inlocuieste treptat tot cu faguri
de tabla de 0,25 mm avind h-ul corespunzator ceramicii . Tabla din care sunt confectionati faguriieste
de OL 37 cu ondulari oblice . Fagurii din tabla se introduc in locasuri formate din nervuri de
consolidare , din tabla de 10 mm. Acesti faguri sunt de 6 dimensiuni, numerotarea rindurilor finnd de
la axul PAR spre exterior.
Lungime
B mare
B mica
H
nr. bucati
Rind 1 538
193,4
123
0,55 m
2x48
Rind 2 538
264,1
194,1
0,55 m
2x48
Rind 3 537
164,1
132,5
0,55 m
2x96
Rind 4 537
200,3
165,2
0,55 m
2x96
Rind 5 537
235,7
200
0,55 m
2x96
Rind 6 537
271,2
236,1
0,55 m
2x96
Pentru fiecare rind sunt montati faguri cu h de 0.25 m si pe jumatate ca numar. Diametrul
preincalzitorului este de 8.5 m. Suprafata de incalzire a preincalzitorului este de 14365 m2.
Carcasa exterioara a PAR este prevazuta cu suporti care reazima pe grinzile de sustinere.
2.Calotele de aer: sunt partile rotitoare ale PAR. Cu ajutorul lor aerul din canalul de refulare al
ventilatorului de aer este dirijat pe suprafetele de incalzire ale preincalzitorului si de aici pe canalele
de aer spre cazan. Partea de rezistenta a calotelor e formata dintr-o rama din profile care se sudeaza
ta-blele ce formeaza incinta de aer. Cele doua calote inferioara si superioara sunt identice fiind prinse
prin flanse pe axul preincalzitorului.
Calota superioara este prevazuta cu coloana cu bolturi prin intermediul caruia este rotit
preincalzitorul (cele doua calote si axul).
Ambele calote sunt prevazute cu rama de etansare intre calota si stator formate din rame sub
forma de U cu o parte prinsa de calota si de cealalta parte prinse placile de etansare din fonta care au
posibilitatea de reglare a etansarilor. Compensatorii de etansare dintre calote si placile de teansare
sunt din tabla silicioasa iar la calota superioara aceasta tabla este protejata impotriva coroziunii cu
tesatura de azbest.
Etansarea intre calote si canalul de aer intrare si iesire din PAR este asigurata cu segmenti din
fonta legati intre ei cu placute cu stifturi.
Acesti segmenti sunt introdusi intr-un locas si presati pe gitul calotei de catre un bolt cu resort
pentru fiecare segment, care da posibilitatea ca la incalzire, la plina sarcina sa se aseze perfect.
Segmentii de etansare au doua degajari longitudinale, schimbarea lor efectuindu-se atunci
cind se erodeaza mai mult de jumatate a nervurilor de la degajari.
3. Axul preincalzitorului are o lungime de 11,455 m si este realizat din tronsoane de teava
sudate avind racirea asigurata prin orificii speciale prin care circula aer rece. La partea superioara
axul este fixat pe lagarul de sustinere cu rulment FAG tip 69352.
La partea inferioara axul este ghidat prin intermediul lagarului de ghidaj cu bucse cu material
cu autoungere DEVA.
Lagarul de ghidaj este amplast in interiorul statorului, racirea lui fiind asigurata prin
intermediul circulatiei de aer de la calota rece spre calota calda. Cele doua calote sunt prinse pe ax
prin intermediul a doua flanse.
4. Lagarul de sustinere este format din suportul lagarului, rulmentul cu role conice FAG tip
69352 si carcasa de protectie. Prinderea axului in lagar se face cu ajutorul piulitei filetate pe ax si un
sistem de bucse. Lagarul de sustinere are rolul de a sustine axul si cele doua calote. Ungerea lagarului
cu ulei in baie, continind 15 l ulei TBA 38 care se completeaza de cite ori este nevoie si se schimba o
data pe an la reparatie.
5. Lagarul de ghidaj are rolul de a mentine axul in pozitie perfect vericala si prin acesta cele
doua calote in pozitie orizontala.
Este format din doua jumatati de compozitie fixate pe cele doua jumatati ale lagarului care
imbraca lagarul si sunt fixate cu ajutorul a doua bolturi. Carcasa lagarului este prinsa de stator cu
surub.
Cele doua jumatati ale compozitiei sunt prevazute cu o degajare la mijlocul partii interioare,
degajare ce comunica cu o conducta prin care se inrtoduce de afara molicot pentru ungere si etansare.
Racirea lagarului se face cu aer rece ce trece din calota superioara in calota inferioara prin
gauri special amenajate. Canalele de aer intrare si iesire sunt prevazute cu compensatori de dilatare.
6. Dispozitivul de actionare
Fiecare preincalzitor de aer rotativ este prevazut cu doua dispozitive de actionare, unul in
functie si unul in rezerva cu urmatoarele caracteristici :
motor electric
putere
11 KW
turatie
145 rot/min
tensiune
220/380 V
reductor
raport de transmisie
185
puterea transmisiei
12 CP
ungere cu ulei sub pres
1 bar
tipul uleiului
TBA 38
CARACTERISTI TEHNICE DE FUNCTIONARE ALE PAR ROTEHMUHLE
TIP V 8,5/1,1+0,25 K
carbune
gaz
1.Sarcina cazanului t/h
500
500
2.Putere calorica kcal/kg/Nmcubi
1600
7800
3.Debit gaze arse inainte m cubi/h
770000
490200
4.Debit gaze arse dupa m cubi/h
826000
505560
5.Debit aer infilreat in gaze
56000
37500
6.Debit aer intrare in PAR
504000
352000
7.Debit aer recirculant
120100
86300
8.CO2 in fata PAR %
14
14
9.CO2 dupa PAR %
13,04
13,04
10.Diferenta de presiune mm CA
600
600
11.Temp gaze arse in fata PAR grade C
310
310
12.Temp gaze arse dupa PAR grade C
147
124
13.Temp aer in fata PAR grade C
50
50
14.Temp aer dupa PAR grade C
282
279
15.Diferenta de presiune gaze arse mm CA
68,4
54
16.Diferenta de presiune mm CA
83
45
17.Suprafata de schimb caldura m patrati 12580+1785 m patrati
18.Viteza de rotatie a PAR
08 rotatii / minut
19.Timpul la care un punct de pe stator va fi strabatut de aer 37,5 secunde
FUNCTIONAREA PREINCALZITORULUI
Preincalzitorul de aer rotativ este un schimbator de caldura regenerativ in contra curent.
Intreaga masa a preincalzitorului este introdusa in canalul de gaze care acopera doua treimi de
din suprafata preincalzitorului o treime fiind ocupata de calotele de aer care sunt montate pe ax
comun. Rotirea axului cu cele doua calote este asigurata de un dispozitiv format din motor electric ,
reductor de turatie , pinion de antrenare si coroana cu bolturi montata pe calota superioara. Rotirea
calotelor de distribuire a aerului asigura preluarea caldurii de la tabletele ondulate ale PAR de catre
aer si incalzirea fagurilor de tabla , racire de aer, de catre gazele arse.
Fiecare PAR are doua dispozitive de actionare , unul in functie si unul in rezerva. In cazul
declansarii unui dispozitiv acesta se decupleaza , se cupleaza dispozitivul de rezerva si se porneste.
Pentru mentinerea temperaturii gazelor arse sub valoarea de 200 o dupa PAR pina la schimbarea
actionarii de rezerva , acesta se va roti cu o manivela montata in capatul axului motorului electric de
antrenare.
Circulatia aerului in PAR este descendenta iar circulatia gazelor ascendenta.
Manevre ce se executa la PAR
Pregatirea pentru pornire .
Se controleaza ca toate materialele sa fie evacuate , personalul indepartat , autorizatia de lucru
inchisa. Se controleaza si se inchid usile de vizitare pe canalele de aer , se inchid usile de vizitare ale
PAR , se controleaza nivelul de ulei la lagarul de sustinere si dispozitivele de actionare. Se
controleaza ca o actionare sa fie cuplata si una decuplata. Se fac legaturile si se pun sub tensiune
dispozitivele de actionare.
Pornirea preincalzitorului de aer
Se deblocheaza butonul de pornire de la fata locului. Se trece pe manual cheia de blocare de
la fata locului si se da comanda de pornire de la fata locului urmarindu-se:
1. CLAPETELE DE SIGURANTA
- nu se poate aclansa ( deschide )
- se stringe manual (se inchide) vana electrica din amonte de clapete si se deschide by-passul
clapetei pina ce se descarca presiunea din fata clapetei de siguranta. Clapeta nu sta anclansata.
- pirghia de contragreutate nu sta in pozitia orizontala
- se incearca electrovana de aer care trebuie sa fie calda, daca nu se apasa nutonul de armare
panou cota 10 m.
- daca electrovalva este calda si pirghia cu contragreutate nu sta in pozitie orizontala, se ridica
presiunea de aer si gaz
- daca pirghia de contragreutate sta in pozitia orizontala inseamna ca toate conditiile sunt
realizate, defectul fiind in sistemul de pirghii si se trece la remedierea defectului.
2. ARZATORII DE APRINDERE SI PILOT
- arzatorul pilot nu sta aprins
- praf. pe conducta arzatorului pilot si fotocelula nu sesizeaza flacara - se curata praful, se
sterge sticla la fotocelula.
3. ARZATORUL PRINCIPAL nu se aprinde
3.1. Lipsa presiune aer comprimat care poate fi din urmatoarele cauze :
- presiune de aer scazuta in retea
- robinet aer amonte de filtrare inchis
- filtre de aer infundate sau murdare
- presiune scazuta aer ardere mai mica de 20 mm coloana H2O, presiune gaz mai mica de 230
mm col. H2O.
4. VANA ELECTRICA AMONTE CLAPETA SIGURANTA nu se deschide.
- contact deschis clapeta de siguranta nefacut
- lipsa tensiune de actionare
In toate cazurile de stingere a focului si cazanul functioneaza numai pe gaz , aprinderea nu se
va relua decit dupa inchi-derea tuturor armaturilor , si ventilarea cazanului timp de 15 minute cu toate
clapetele de aer deschise si ventilatoarele de aer incarcate la 50%.
Este interzisa functionarea cu clapetele de siguranta blocate, cu protectia de debit minim apa
alimentare scoasa sau cu protectia de la fotocelula suntata.
Reglajul valorilor de declansare a clapetelor de siguranta se obtine prin:
- deplasarea contragreutatii pentru reglare presiunii aer
- reglarea resortului pentru presiune gaz
Manevre ce se efectueaza la instalatia de gaze combustibile a cazanului Benson:
1. Punerea sub presiune a circuitului de gaze combustibile
- se pornesc VA si VG
- se controleaza ca toate aerisirile pe circuitul de gaze sa fie deschise
- se scoate blindul de pe conducta de gaze combustibile
- se realizeaza debitul minim apa alimentare 100 t/h pe fiecare parte a cazanului
- se deschide vana manuala izolare gaz
- dupa 10 min. de la deschiderea vanei manuale izolare gaz , se inchid ventilele de aerisire din
fata clapetelor de siguranta pe cele 3 conducte de 100,400,600 mm
- se deblocheaza butonul *pericol* cota 18 m
- se armeaza panoul de supraveghere flacara cota 10 m inclusiv protectiile de supraveghere
pentru cele 3 clapete de siguranta.
- se regleaza presiunea aerului de ardere superioara valorilor de declansare prin protectie a
clapetelor de siguranta gaz
- se armeaza (deschid) cele 3 clapete ed siguranta si se deschid vanele aferente lor
- se pune sub presiune conducta de aer comprimat pentru actionarea arzatorilor
- dupa 10 minute de la deschiderea vanelor de gaz cele 3 conducte, se inchid ventilele de
aerisire gaz cota 23 m.
- se ventileaza cazanul 15 minute cu ventilatoarele de aer incarcate la 50% si cu titraj
corespunzator, se trece la aprin-derea arzatorilor de gaz (la pornirea cazanului).
2. Aprinderea arzatorilor de gaz
- se introduce aprinzatorul pina la limita maxima
- se apasa butonul 'aprindere' din panoul local dupa ce s-au deschis ventilele manuale de
izolare de pe conducta de gaz aprindere si gaz aprindere arzator pilot
- se urmareste prin vizor aprinderea arzatorului pilot
Dupa aprinderea arzatorului pilot se scot arinzatorii in exterior. Daca nu s-a aprins arzatorul
pilot , se controleaza fotocelula si conducta arzatorului pilot si se repeta operatia de aprindere de cel
mult 6 ori , dupa care de intrerupe , se ventileaza cazanul timp de 15 minute , dupa care se reia
operatia de aprindere. Asa se procedeaza cu arzatorii pilot 1-4
- arzatorii principali se aprind din camera de comanda termica la interval de 5 minute , debitul
si presiunea de gaze reglindu-se din clapeta de reglaj debit arzatori 1-4 si clapeta de reglaj presiune
din aval de vana manuala izolare gaz.
3. Oprirea arzatorilor de gaz, izolarea si descarcarea circuitului de gaz
Oprirea arzatorilor de gaz debit si pilot se poate face din urmatoarele puncte:
- buton 'stingere foc' pupitru cazan
- buton 'pericol' cota 18 m
- buton 'deconectare' panou supraveghere flacara cota 10 m
- scoaterea tensiunii panoului supraveghere flacara cota 10 m
- din buton panou local separat pentru fiecare arzator (pilot si de debit)
- din buton separat fiecare arzator principal din camera de comanda termica
Dupa stingerea arzatorilor de gaz se trece la izolarea circuitului si decarcarea lui dupa cum
urmeaza:
- se inchide vana manuala izolare gaz
- se controleaza sa fie declansata clapeta de siguranta gaz si vanele electrice inchise
- se inchide vana izolare gaz arzatori pilot si de aprindere
- se inchid ventilele de izolare a arzatorilor de aprindere si a arzatorilor pilot
- se deschid toate ventilele de aerisire pe circuitul de gaz
Daca este nevoie sa se lucreze in cazan se monteaza blind pe conducta principala de gaz dupa
vana manuala de izolare gaz.
Caracteristicile gazului combustibil
CO2 - 3,5% max; O2 - 3,5% max; CH4 - 99,2% max; sulf - 0,05 gr/Nm3
Densitatea in raport cu aerul - 0,55
Puterea calorica inferioara - 8482 Kcal/Nm3/h
INSTALATIA DE PREPARARE SI ARDERE A CARBUNELUI
Caracteristicile morii de carbune
1. Moara
- tip N.150.50
- debit 50.000 kg/h maxim - 55 t/h
- debit de amestec : aer importat 199.000 kg/h
- executie : dreapta-stinga
- diametru rotii : 3200 mm
- moment volant (G:D2) 87.000 kg/m2
- greutatea morii fara motor si fara zidarie : 100.000 kg
2. Lagarul dublu
- rulmentul pe partea rotorului - 23.248 KHL
- rulmentul spre cupla
- 23.252 KHL
- ungere rulmenti
- prin circulatie de ulei
- racire rulmenti spre motor
- prin circulatie de ulei
3. Reductorul
- tip
- RENK 40 SV
- putere
- 856 CP
- raport de demultiplicare
- 1:3,041
- viteza primara
- 1493 rot/min
- viteza secundara
- 490 rot/min
- ungere rulmenti - prin circulatie de ulei
- racire ulei
- cu apa
- debit racire apa - 0,9 m3/h la 20oC
- presiunea apei - 2 kgh/cm2
- greutatea
- 1600 kg
4. Motorul morii
- tip
- ROAV 4/121 - 45
- nr. plan
- 198097 A
- putere
- 700 KW
- viteza de rotatie - 1493 rot/min
- tensiune
- 6000 V
- frecventa
- 50 Hz
5. Caracteristicile uleiului intrebuintat
- punct de inflamabilitate - 210-215oC
- punct de solidificare
- 10-15oC
- viscozitate
- 4-4,5oE/50oC
o
- temperatura pentru 2 E - 75-80oC
- racirea uleiului de ungere - cu apa de racire
- debit mediu de apa
- 9,5 m3/h la 20oC la racire
- presiunea de apa
- 1 kgf/cm2
Descrierea morii ventilator KSG
Moara KSG se compune din:
1. Un grup motor-reductor
Motorul este de curent alternativ cu rotorul in scurtcircuit,iar reductorul este cuplat cu aceasta
prin intermediul unei cuple semielastica. Reductorul este utilizat in scopul reducerii turatiei rotorului
morii in raport cu turatia motorului de la 1493 la 490 rot/min. Reductorul este de tipul cu o treapta de
reducere avind 2 pinioane care asigura raportul de reducere de 1/3,041
Pinioanele sunt unse si racite cu ulei ce este aspirat din batiul reductorului de catre o pompa
cu roti dintate , trecut printr-un filtru si apoi printr-un racitor cu apa din nou in reductor. Pompa de
ulei este actionata de motorul morii prin intermediul unui pinion cuplat la axul motor al reductorului .
2. Un palier dublu
Arborele morii se reazima pe 2 rulmenti oscilanti si este antrenat in miscare de rotatie de
reductor prin intermediul unei cuple semielastice.
Palierul mai este echipat cu urmatoarele aparate:
- 2 vizori pentru verificarea nivelului de ulei in batiu
- 2 termometre manometrice pentru masurarea temp. celor 2 lagare
- un termometru monometric pentru masurarea temp. uleiului in batiu
- 2 indicatori de flux pentru uleiul de ungere
- 1 indicator de flux cu vizor pentru ulriul de racire
- un monometru pe refularea pompei de ulei de ungere
3. Camera de macinare
Este formata din table de otel blindate in intregime, iar in interior se invirteste rotorul.
4. Rotorul morii
De constructie metalica contine suportul pentru palete. Cu ajutorul unui dispozitiv de
extragere se poate monta si demonta usor dupa ce se indeparteaza caruciorul.
In afara de aceasta , blindajele pot fi schimbate fara scoaterea rotorului obligind:
- deschiderea de montaj dinspre palier
- deplasarea caruciorului (deschidera morii)
5. Tubul de aspiratie
Acesta cuprinde sau are atasate urmatoarele:
- organele de izolare care permit efectuarea lucrarilor de intretinere (registre simple sau duble)
- tubul de aer rece cu clapete de inchidere - deschidere
- canalul de aer cald si gaze recirculate cu clapete de inchidere si reglare
6. Separatorul
Este asezat deasupra, la iesirea din moara si separa particulele grosiere de particulele fine. O
conducta de recirculatie aduce particulele nemacinate inapoi in moara. Separatorul are 5 paleti .
Fiecare palet este montat pe un ax si este solidar cu acesta. Primii 2 paleti au axele legate prin pirghii .
O roata de actionare cu lant montata pe unul din axe permite manevrarea simultana a acestora . In
acelasi fel se manevreaza si urmatorii doi. Al 5-lea palet are prevazut pe o roata si lantul de actionare.
Primii 4 paleti se pot misca cu cite 45 de grade deasupra si dedesubtul orizontalei deci cu 90 de grade.
Paletul numarul 5 (paletu superior) se poate misca numai sub orizontala cu 45 de grade .
Un indicator metalic solidar cu axul indica pozitia clapetului din interior (la reparatie sau in
orice alta ocazie trebuie sa se tina seama ca indicatorul sa fie montat astfel incit sa corespunda
pozitiei clapetului). Indicatorul evolueaza pe un cadran cu gradatii fixate pe carcasa separatorului ,
gradatiile impartind in parti egale unghiul de 90 de grade. Fixarea pozitiei separatorului se face astfel
incit sa se realizeze finetea si macinarea optima astfel:
- paleti foarte inclinati
- debit recirculat foarte mare
- finete de macinare foarte ridicata
- paleti putin inclinati
- debit recirculat mic
- finete de macinare slaba
7. Arzatorul de praf carbune
Este de tip cu fante inclinate, amestecul carbunelui cu aerul secundar avind loc in camera
focara.
Se conpune din urmatoarele elemente:
- cutia arzatorului care face legatura intre separatorul morii si cele 2 fante ale arzatorului ;
aceasta este sectionata in 4 corespunzator fantelor arzatorului incepind de la cota 10 m, deasupra
sibarului de izolare K26
- cele 4 fante montate intre cota 10 si 18m in interiorul carora sunt dispuse in forma de cruce
tevile de insuflare a aerului secundar. Intre cele 4 fante precum deasupra si jos sunt canale prin care se
introduce aer secundar.
Alaturi de cele 4 fante ale arzatorului se afla cutia de aer secundar cu sibarul de inchidere K7
si cu 9 racorduri de aer secundar la arzator. Sibarul K7 are comanda electrica, tot sau nimic avind o
fanta de 5% din sectiune neacoperita, aceasta avind rolul de racire a arzatorului atunci cind moara
arzatorului respectiv este oprita.
Cele 9 canale cu cite un sibar cu comanda manuala care se fixeaza odata pentru totdeauna
avind urmatoarele pozitii :
- sibarul sub arzator (aer inferior) - 40%
- sibarul de sus (aer superior) - 90%
- cei 4 sibari pentru aerul din tevile de insuflare din fantele arzatorului (aer de mijloc) - 90%
- cei 3 sibari pentru aerul dintre fantele arzatorilor (aer intermediar) - 40%
- aerul tertiar de la pilnia rece - 5%
8. Circuitul uleiului de ungere
Uleiul din batiu este aspirat pe o pompa cu rori dintate care se gaseste in batiu , cuplata printrun pinion la axul morii si fixate pe o consola.
Pompa debiteaza ulei numai daca se roteste intr-un anumit sens. De aceea prin demontarea
capacului si desurubarea suruburilor de fixare , ea se va amplasa pe o consola sau alta in functie de
sensul de rotire al axului (stinga sau dreapta)
Pompa de ulei ungere este prevazuta cu o supapa de siguranta incorporata in ea si care este
reglata la 3,75 at.
Uleiul refulat de pompa trece printr-un filtru cartus (SCAM)
in care se gaseste un miez format din placute in forma de discuri fixate pe un ax la distante de cita70
si un gratar fix pentru curatirea impuritatilor.
Iesind din filtrul SCAM , uleiul intra intr-un racitor in care uleiul circula printre tevi iar apa de
racire (apa de castel) trece prin tevi.
Uleiul racit trece printr-un filtru magnetic 'S' de forma circulara. Principiul de functionare este
magneto-mecanic. Forma circulara a orificiului la intrare se transforma la iesirea din camera de
turbulenta, intr-o trecere gituita, care asigura fara dificultate admiterea vinei de ulei si o dirijeaza pe
toata inaltimea elementului filtrant, miezul magnetic cu o sita circulara cu ferestre.
Impuritatile solide sunt antrenate spre elementul filtrant intre miezul magnetic si sita, datorita
energiei lor cinetice. Particulele magnetice sunt captate astfel de miezul magnetic.
Din filtrul magnetic uleiul trece prin 2 indicatori de flux (indicatori de debit) si intra in cei 2
rulmenti cu role butoi care formeaza lagarele arborelui morii.
Dupa ce strabate cei 2 rulmenti , uleiul se intoarce in rezervorul batiului.
9. Circuitul uleiului de racire
Rulmentul dinspre rotor este inzestrat cu un circuit de racire ulei , independent de circuitul de
ungere, care asigura o temperatura convenabila in exploatarea acestuia (maxim 70 grade celsius).
Uleiul de racire este aspirat din batiu de o pompa ca cea de ungere dar antrenata de un motor
electric de 0,75 kw si refulat printr-un circuit separat (filtru SCAM , supapa de protectie 2 racitori) la
rulment de unde preia caldura degajata de organele in functie.
Circuitul uleiului se poate vedea printr-un vizor amenajat pe batiu.
Dupa ce se raceste rulmentul , ulei cade in rezervorul batiului . Labirintii amenajati la capetele
arborelui impiedica iesirea uleiului si patrunderea prafului.
Caracteristicile circuitului de ulei de racire spre deosebire de circuitul de ulei de ungere este
faptul ca aici pompa de ulei este antrenata de un motor electric , are 2 racitori identici cu cel din
circitul de ulei de ungere si nu are filtru magneto-mecanic , in rest este la fel cu circuitul de ungere.
Pregatirea de pornire a morii
1. Se inchid autorizatiile de lucru , executind in prealabil un control minutios urmarindu-se:
- ca toate lucrarile sa fie terminate
- toate materialele , sculele, dispozitivele sa fie inlaturate
- sa fie facuta curatenie la locul de munca dupa reparatie
- toate usile de vizitare ale morii sa fie inchise si sa aiba garnituri
- toate racordurile morii sa fie fixate
- ca suruburile de la fundatiile morii, batiul si reductorul sunt strinse
- ca toate aparatele de masura si control sunt bine montate si sa nu fie deteriorate
- ca toate circuitele de ulei ale morii au toate conductele montate, holendrele si suruburile
strinse, filtrele de ulei montate , busoanele de aerisire montate la locul lor , pompele de ulei racire si
ungere in regula iar canalele deschise.
- ca circuitul de racire al morii este in perfecta stare
- ca motorul electric este complet echipat, are termocuplele montate si legaturile acestora
realizate
- ca legaturile indicatorului de flux, termometrelor manometrice sunt realizate
- ca aparatorile la cupla sunt montate
- ca tubul de aspiratie a gazelor este in buna stare si racordul cu cazanul la cota 26m este
realizat
- se cere efectuarea legaturilor de motorul morii al pompei de ulei de racire, al benzii redler si
al benzii de curatire
- se controleaza nivelul de ulei in batiu si reductor acesta va fi jumatatea vizorului
- se realizeaza circuitul de apa prin racitorul de ului al batiului si reductorului. Debitul de apa
nu trebuie sa fie mai mare decit cel necesar decit mentinerea lagarelor la o temperatura
corespunzatoare. O temperatura prea ridicata sau prea scazuta nu se admite.
- se face aerisire la racitorul de ulei pe partea de apa de racire prin desurubarea busonului ( la
prima pornire sau dupa o pornire indelungata )
- se deschide sibarul K25 de pe aspiratie , apoi se inchid clapetii de etansare de sub sibarul
plan
- se deschid clapetii de aer de etansare ( se deschide mai mult cel spre batiu )
- se face proba de functionare a clapetelor K11 si K14
- se controleaza ca banda redler si banda de curatire sa fie in ordine, lagarele sa fie gresate,
usile de vizitare inchise
-reductorul benzii si variatorul are nivel normal, la fel si in reductorul benzii de curatire
- se controleaza daca esre carbine pe sibarul de sub banda, daca nu este acesta se deschide . In
cazul in care este, sibarul se deshide dupa pornire morii cind se poate pornii banda.
Actionind de la cuple se constata ca rotorul morii si pompa se rotesc usor.
- jaluzelele de sub buncar sa fie scoase
- se pune sub tensiune motorul morii, al benzii redler, al benzii de curatire al pompei de ulei
de recire si ale sibarilor K7 , K
- se controleaza ca termocuplele de pe refularea morii sa fie in buna stare si sa aiba legaturile
facute; de asemenea si aparatele de masura din CCT
-se controleaza ca clapetii de aer comprimat K8, K9 , K10 sa fie in pozitie corespunzatoare
- se deschide aerul secundar K7
PORNIREA MORII
- se porneste de la fata locului, se controleazaz functionarea pompei de ulei de racire si apoi se
trece pe automat, se deschide ventilul de legatura cu circuitul de ulei de ungere
a) la fata locului
-comportarea agregatului din punct de vedere al vibratiilor si al zgomotului
- scaderea amperajului dupa circa 1,5 minute
- presiunea de ulei de ungere si la reductor.Acestea vor creste si trebuie sa ajunga la 3,75 at.
pentru batiu si 1,2-2 at. pentru reductor
- temperatura la lagare nu trebuie sa depaseasca 70oC
- temperatura uleiului la reductor (maxim 70oC)
- nivelul de ulei
- daca indicatorul de flux se deplaseaza cu 17,8 mm cel dispre reductor si 23,7 mm cel dinspre
motorul morii
- daca apa de racire are o buna circulatie, adica uleiul in racitor se raceste
- lipsa pierderilor de ulei
- etansietatea morii
b) in camera de comanda termica se va urmarii
- amperajul morii ; scaderea lui dupa 1,5 minute si stabilitatea acestuia
- cresterea temp la refularea morii; la temp. de 150oC se va porni banda de carbune
- ambreiajul benzii de carbune si indicatia incarcarii acestuia. In cazul in care aceasta nu se
indica inseanma ca banda este posibil sa nu se deplaseze
- disparitia semnalizarii de lipsa de ulei ungere
- reglarea temp de refulare la 180oC nu este permisa depasirea de 200 oC pe refularea morii
- pornire cazanului se va face cu 4 mori in functie de cantitatea de gaze combustibil disponibil
FUNCTIONAREA MORII
In exploatare, temp. amestecului aerului cald dupa moara se va mentine la 150 - 180 oC
Temperatura de 180 oC nu trebuie depasita deoarece o tempe-ratura mai mare pe un timp mai
indelungat poate duce la deformarea blindajelor de pe partea de aspiratie si deteriorarea rulmentilor.
Pentru uniformizarea alimentarii cu carbune este indicat sa se functioneze cu strat de carbune
relativ mic si viteza de deplasare a benzii relativ mare.
In cazul in care , din cauza unei defectiuni in alimentarea cu carbune temperatura pe refulare a
morii depaseste 220-230oC moara va fi declansata imediat. De asemeni se va declansa moara in cazul
unei defectiuni in circuitul de ungere al reductorului sau al lagarului dublu (presiune de ulei mica,
pompa de ulei dezamorsat)
In timpul functionarii nici o pierdere de ulei nu se admite. Acestea vor fi in functie de gradul
lor, de periculozitate remediate imediat prin oprirea morii sau cu prima ocazie.
Scurgerile de ulei pot genera incendii si pot conduce la deteriorarea fundatiei .
In cazul unei defectiuni pe circuitul de racire al uleuilui, moara poate fi mentinuta in functie ,
numai atita timp cit nu se depasesc temperaturile admisibile pentru functionarea rulmentilor.
SUPRAVEGHEREA IN EXPLOATARE
Debitul de ulei de ungere al lagarului dublu al batiului
Pentru fiecare rulment debitul de ulei este conform cu dimensiunile sale in jur de 10 la 151
l/mil. Debitul de ulei prea mare mareste pierderile calorice prin frecare.
Debitul de ulei de racire al lagarului dublu
Nu se prevede nici un reglaj, functionarea facindu-se la debitul nominal al pompei. Circulatia
uleiului de ungere este pusa in evidenta pentru cele 2 paliere prin indicatia manometrului si pe rind
indicatorul de circulatie. Circulatia uleiului de racire se observa la iesirea acestuia intr-un vizor
indicator.
Nivelul de ulei de la lagarul dublu
Este perfect vizibil cind moara este oprita .
Nivelul trebuie sa fie conform celor indicate la 'pornirea morii'
Temperatura lagarelor (la lagarul dublu)
Temperatura nu trebuie sa depaseasca 70 oC. In exploatare , valorile normale ale temperaturii
rulmentilor trebuie sa fie cuprinse intre 45-70oC.Temperatura sub 45oC este de asemeni neridicata.
Cresterea rapida a temperaturii peste 70oC indica in cazul alimentarii normale cu ulei
avarierea lagarului respectiv.
Controlul functionarii normale a rulmentilor se face prin ascultare cu un tub acustic. Trebuie
sa nu se auda zgomota caracteristice.In cazul in care acestea se vor auzi, inseamna ca rolele sau
camasa au suferit defectiuni si este necesar oprirea morii si revizuirea rulmentilor.
- se inchide sibarul plan pe aspiratia morii (K25). Se asigura lantul impotriva actionarii si se
monteaza placuta avertizoare
- se inchide aerul de etansare a caruciorului din fata si din spatele rotorului
- se inchide clapetul de aer K11 si se debroseaza
- se debroseaza clapetul de aer rece
- se inchde sibarul plan de sub banda de carbune K24
- se inchide apa de racire
Observatii: clapetul de gaze recirculate K19 are tija decuplata si motorul scos de sub tensiune. Se va
verifica acest lucru de fiecare data.
Cazuri de oprire fortata a morii de carbune
Moara va fi oprita imediat in urmatoarele situatii:
- la aparitia zgomotelor si vibratiilor periculoase la moara ,la motor, reductor sau batiu datorita
caderii blindajelor , descentrarii , deteriorarii rulmentilor sau altor cauze
- daca presiunea uleiului de ungere la reductor sau batiu scade la 0 (la pornire) se va opri
moara imediat daca pompele de ulei nu fac presiune)
- daca iese fum din motorul electric
- daca temp. la refulare este peste 230 oC si nu exista perspectiva imediata de alimentare cu
carbune.
- daca apare incendiul in circuitul de ulei al morii
- daca se rup conductele de ulei sau apare o pierdere mai importanta la unul din circuitele de
ulei
- daca se rupe conducta de apa de racire sau apare o pierdere importanta pe acest circuit fara
posibilitatea de izolare
- daca se defecteaza pompa de ulei de racire a batiului sau daca circuitul devine indisponibil si
temp. rulmentilor depaseste 70oC
Moara se va opri cu avizul sefului de tura atunci cind:
- apar vibratii ale batiului, reductorul sau motorul care nu pericliteaza funtionarea morii
- daca presiunea de ulei la reductor sau la batiu scade sub valorile prescrise.
- daca temp lagarelor atinge 70oC si se stabilizeaza in jurul acestei valori
- daca incalzesc rulmentii motorului si ating temp. de 80oC
- daca presiunea de ulei creste iar temp lagarelor de asemenea. Aceasta inseamna ca circuitul
de ulei este infundat
- daca apar zgomote anormale la rulmentii lagarului dublu, reductorului sau motorului
- daca apare semnalizarea LIPSA ULEI UNGERE
- daca nu scade suficient temp. uleiului dupa racitor
- daca devine indisponibil circuitul de ulei de racire al batiului
- Daca scade nivelul de ulei la reductor sau batiu fara ca presiunea de ulei sa scada iar temp.
lagarelor sa creasca
- daca apar neetanseitatile pe circuitul de ulei de ungere sau de racire
- daca apar neetanseitatile pe circuitul de praf de carbune
- daca incalzeste reductorul sau rulmentii acestuia
- daca nu sunt montate aparatori la cupla
- alte defectiuni de natura celor de mai sus care permit mentinerea in functiune a morii pentru
o perioada de timp suficienta executarii unui control atent
NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII LA EXPLOATAREA MORII DE
CARBUNE
1. Vor fi respectate toate prescriptiile NPM in vigoare privind agregatele
rotative, instalatiile de preparare a prafului de carbune si deservirea operativa a instalatiei.
2. Este interzisa punerea in functiune a morii fara apara-tori la cupla
3. Se interzice urcarea personalului pe motor, reductor, batiu sau pe oricare parte a morii aflata
in functiune.
4. Nu se admite expluatarea morii cu scurgeri de ulei. Toate neetanseitatile vor fi semnalate si
remediate. Acumularile de ulei de pe fundatia morii de sub batiu , reductor sau motor vor fi imediat
curatate
5. Nu se admite expluatarea motorului fara punere la pamint realizata
6. Desfundarea separatorului morii, manevrarea tevii, se vor face cu grija si de catre 2
lucratori desemnati de seful de tura.
7. Intrarea in reparatie a morii se va face conform NPM dupa ce moara a fost racita, izolata si
scoasa de sub tensiune conform instructiunilor de exploatare
8. Nu se va arunca apa peste praful de carbune aprins
Se vor folosi in acest scop numai stingatoarele cu spuma sau cu CO2.
In acelasi fel se va proceda si in cazul unui incendiu la moara sau in zona acesteia.
9. Personalul de deservire va pruta echipamentul de lucru si de protectie in vigoare (casca,
salopeta, manusi, ochelari, incaltaminte corespunzatoare)
De purtarea echipamentului de protectie va raspunde fiecare salariat in parte .
De controlul purtarii echipamentului va raspunde seful de tura , iar de dotarea cu echipament
va raspunde maistrul principal cazane
10. Nu se admite amorsarea pompelor de ulei cu moara in functionare sau neblocata la fata
locului.
11. Praful de carbune provine din neetanseitatile morilor constituie un pericol de inceput de
incendiu deoarece are proprietati explozive si de autoaprindere.
De aceea el va fi inlaturat si mai ales vor fi semnalate toate neetanseitatile morilor imediat ce
apar si vor fi trecute in registrul de defectiuni
12. In cazul infundarii separatorului morii cind este necesara deschiderea morii , acest lucru
se va face dupa racirea completa a morii, inchiderea sibarului de aspiratie si a celui de pe refulare si
deschidere aerului rece.
Deschiderea morii se face cu mare atentie folosind raciul sau alt dispozitiv de tractiune.
Se atrage atentia ca in cazul in care moara este insuficient racita , praful de carbune care cade
din separator , fiind inchis poate sa se aprinda si sa explodeze.
13.Iluminatul in zona morilor va fi in permanenta in satre buna (cel normal cit si cel de
siguranta).
Personalul de deservire raspunde de integritatea lui si de semnalarea catre seful de tura a
tuturor deficientelor.
14. Pompa de ulei de racire va avea aparatoare la cupla la cutia de borne a motorului in buna
stare iar impamintarea motorului bine montata.
Se interzice fumatul sau focul deschis in zona morilor aflate in functie.
NORME PSI PENTRU MORILE DE CARBUNE
1. Vor fi respectate toate prevederile normale si nomenclatoarele departamentale si republicane
privind exploatarea si intretinerea instalatiilor de preparare a prafului de carbune
2. Nu se admite exploatarea morii cu acumulari de ulei sub reductor si batiu
De inlaturarea imediata a acestora raspunde operatorul de la locul de munca. Circuitul de ulei
al reductorului sau al lagarului dublu precum si flansele acestora din urma nu trebuie sa prezinte
scapari de ulei. Orice anomalie in acest sens va fi imediat semnalata si inscrisa in registrul de
defectiuni.
3. De semnalarea tuturor scurgerilor de ulei raspunde operatorul de la locul de munca , de
inscrierea in registrul de defectiuni raspunde seful de tura, iar de luarea masurilor de remediere
raspunde seful de tura sau maistrul principal de zi (dupa situatie).
4. Nu se admite depozitarea sau existenta in apropierea morilor de carbune a materialelor
combustibile ca: scinduri, cirpe, maturi, schele. Acestea vor fi imediat strinse si indepartate. De aceste
lucrari raspund operatorii cazane (fochistii) in conformitate cu repartizarea responsabilitatilor stabilite
prin atributiile de serviciu.
5. Neetanseitatile in circuitul morii conduc la depuneri de praf de carbune pe instalatii.
Acestea se pot autoaprinde si pot provoca incendii care afecteaza cu precadere relatiile de canlu. De
aceea orice neetanseitate in circuit va fi semnalata de personalul de exploatare si imediat remediata de
personalul de intretinere si reparatii prin grija sefului de tura sau a maistrului principal cazane.
Neetanseitatile din circuitul de praf pot sa impuna in functie de gravitatea lor oprirea morii.
6. Depunerea de praf de pe instalatii , retele de cablu de sustinere vor fi inlaturate sistematic
de fiecare lucrator pentru locul sau de munca si de turele de exploatare in sectoarele respective in
conformitate cu instructiunile de curatenie. Raspunderea pentru respectarea curateniei in instalatie
revine fiecarui salariat pentru sectorul sau , sefului de tura pentru sectorul turei si maistrul principal
pentru obligatiile care-i revin conform instructiunilor de curatenie.
7. In cazul in care autoaprinderea carbunelui provenind din depuneri stingerea lui se va face
fara apa. Se vor folosi stingatoarele cu spuma sau CO2.
8. Daca se autoaprinde carbunele in buncar nu se va folosi apa pentru stingerea lui.
Se vor introduce barele metalice deasupra benzii in partea unui carbune care nu s-a autoaprins.
In acest fel carbunele autoaprins va cadea pe banda si va fi consumat in cazan.
9. Uscatorii morilor de carbune mai ales in cazul in care cade zidaria, radiat rastele de cablu si
depunerile de praf de carbune.
Din aceasta cauza izolatia cablelor se poate topi si apare scurtcircuitul care poate provoca incendiul.
De aceea rastelele de cablu vor fi intotdeauna protejate de radiatiile calorice ale uscatorilor, iar
depunerile de praf inlaturate.
Daca zidaria uscatorilor se deterioreaza si zone ale tubului se inrosesc se vor practica gauri de
10-15 mm. pe zona inrosita. Daca zonele cu zidarie cazuta cuprind suprafete mari din uscator , moara
se va opri.
10. Nu se va depasi temp. de 210oC pe refularea morii.
La depasirea temp de 220-230oC moara va fi declansata daca nu sunt perspective imediate de
alimentare cu carbune. Temperatura normala de functionare a morii este intre 160-180oC.
11. Praful de carbune in amestec cu aerul formeaza in anumite conditii amestecul exploziv. De
aceea orice neetanseitate in circuitul de praf va fi imediat semnalata si remediata.
12. In cazul incendiului la motorul electric al morii sau al pompei de ulei de racire se vor
folosi numai stingatoare cu praf si CO2 .
13. Dotatiile PSI din zona morilor (hidranti, pichete PSI, placute avertizoare, lazi cu nisip) vor
fi intotdeauna in perfecta stare. Ele vor fi utilizate numai in caz de incendiu.De integritatea lor
raspunde personalul care deserveste locul de munca respectiv.
INSTRUCTIUNEA DE EXPLOATARE
PENTRU BANDA REDLLER CAZAN BENSON
CUPRINS
:
1. Caracteristici tehnice
2. Descrierea bandei Redller si curatirea ei
3. Gresarea benzii Redller , reductorului variator, lagarelor, axului antrenare, a lagarului ax
intindere, rolelor purta-toare
4. Exploatarea benzii
5.Pregatirea pentru pornire-supravegherea in functionarea-oprirea-blocaj, protectii,
semnalizare, automatizari
6. NPM si PSI la banda Redller
1. Caracteristici tehnice
Capacitatea de transport reglabila 25-55 t/h, reglaj de viteza si reglaj de nivel de carbune pe
banda
Greutatea volumetrica a carbunelui
0,75-0,95 t/m3
Inaltimea stratului
380 mm
Latimea stratului
1150 mm
Viteza de deplasare
1,5:4 m/sec
Tensiunea de alimantare motor
380 V
Puterea motorului
7,5 KW
Turatie motor
1490 rot/min
Turatie variator - iesire
Raport de reducere la reductor
2. Descrierea benzii Redller
Banda Redller se compune din :
- cutie de alimetare (buncar de carbune) prevazuta cu 248 de orificii de izolare cu tije si cu
capace de inchidere a orificiilor
- sibar plan pentru reglarea stratului de carbune , avind pozitie verticala ,montat la iesirea din
buncar , comandat manual de o roata sistem timona
- clapet pentru semnalizare *lipsa carbune* , montat pe banda dupa sibarul de reglare a
statorului care semnalizeaza atunci cind stratul de carbune este de 10 cm
- carcasa benzii care este din tabla, etansa si prevazuta cu usi de vizitare laterale si la capace
- banda trasportoare sub forma de jgheab din racleti metalici , cu role purtatoare, sonic de
ghidaj, stelute de antrenare , stelute de intindere si dispozitiv resort pentru curatirea benzii Redller.
- banda de curatire din racleti cu lant, cu steluta de actionare si steluta de intindere
- cutia de evacuare , curge carbune in tubul de uscare, prevazuta cu sibar de izolare
Este compus din tabla perforata tip gratar Wema, montate in plan inclinat pe 4 sectoare pe
fiecare semielectrofiltru. Gazele arse lovesc tangential in acest gratar paricolele de cenusa cu
granulatia mare fiind proiectata, datorita inertiei in pilniile de captare, in nr. de 4 in paralel, cu o
capacitate de 50 t fiecare.
5. Exploatarea electrofiltrelor
Inainte de punerea in functiune a lectrofiltrelor sub tensiune a celulelor , trebuie executate
urmatoarele:
- inainte de pornirea cazanului (VA,VG,PAR oprite si caznul in stare rece)
a. controlul pilniilor. Acestea trebuie sa fie goale , sa nu existe zgura sau alte corpuri care pot
impiedica scurgerea cenusii spre rigola . Se include in acest control si pilniile de la mecanofiltre . b.
controlul migalcilor . Acestea trebuie sa fie mobile si sa aiba stifturile dintre ax si bratul cu
contragreutate in buna stare.
c. controlul rigolelelor de sub pilnie si a rigolelelor colectoare . Acestea trebuie sa fie goale pe
partea de aer si cenusa.
Pe partea de cenusa este posibil sa fie buc. de zgura care trebuiesc eliminate , iar pe partea de
aer din cauza pinzei rupte poate sa existe cenusa.
In acest ultim caz trebuie inlocuita pinza si eliminata cenusa.
d. controlul silozului si a rigoletelor de sub siloz. Silozul trebuie sa fie gol iar rigoletele
trebuie sa raspunda con- ditiilor amintite mai sus.
e. se controleaza ca toti sibarii de sub pilnii (electrofiltre, mecanofiltre, PAR, de sub siloz) sa
fie deschisi.
f. controlul starii electrolizelor emisivi si recceptivi.
g. se controleaza ca sibarele de la rigorele de sub siloz sa fie deschisi.
h. se pun in functiune rezistentele de incalzire ale izolatorilor cu 8 ore inainte de pornirea
cazanului.
Se verifica apoi :
i. prin punerea sub tensiune a celulelor ca nu exista scuturi sa amorsor. Se scot apoi de sub
tensiune.
j. ca sustinerea de scuturare ( ciocanele P si F ) functioneaza corect. La acestea se va mai
verifica nivelul de ulei in reductor , lanturile de transmisie si daca lagarele tijei pentru ciocanele F
sunt gresate. Ciocanele P si F vor fi puse si vor ramine in functiune dupa executarea controalelor
indicate mai sus.
k. se deschide apa la ejector , se porneste pompa de spalare si pompele Bagger , se controleaza
buna functionare a electrozilor.
l. se controleaza compensatorii conductelor de aerisire a silozului. Acestia trebuie sa fie in
buna stare si sa nu se aspire aer din atmosfera. Se verifica de asemeni ca clapetii de pe conductele de
aerisire a silozului si a rigolelor de aer de sub siloz sa fie dechise
m. se deschid ventilele de aer la rigolele de sub siloz , la priza silozului , la pilniile de sub
PAR, la rigolele de sub pilniile electrofiltrelor si la rigolele colectoare.
Se face schema normala pentru 2 ventilatori de cenuse si 2 compresori de 30 KW si se
pornescc acestia.
Dupa aprindere se executa:
n. se pun sub tensiune celulele de la electrofiltre dupa depasirea punctului de roua.
o. se echilibreaza incercarea ventilatoarelor de gaze
p. se controleaza buna functionare a evacuarii cenusei din pilnii migalcile se basculeaza
periodic, conductele de cenuse sunt fierbinti, rigolele de asemeni, rigolele de sub siloz sunt calde ,
amperajul ventilatoarelor de cenuse este intre 4,8-5,2 si este stabil , nu sufla cenusa in exterior de la
rigola sau conducte, conductele de cadere a cenusei si ejectorii sunt fier-binti.
r. la cosul de fum gazele care se evacueaza trebuie sa fie fara cenuse adica transparente
In cazul in care cazanul nu este in stare rece (deci nu se poate patrunde in interiorul
electrofiltrelor) pentru punerea in functiune vor fi executate numai cantitatile si normele indicate la
punctele b, c, e, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, r.
5.2 Controlul in functionarea si intretinerea electrofiltrelor.
5.2.1. Manevre de punere in functiune
De buna functionare a celulelor electrofiltrelor depinde durata de viata a ventilatoarelor de gaze
arse.
Celulele functineaza corect daca :
Pentru racirea partii metalice a pilniei focarului este prevazuta o instalatie de sprituire cu apa
care consta dintr-o rama de conducta de 50 de diuze prevazuta cu un ventil de reglare manuala. Apa
pentru sprituirea pilniei reci este apa de castel. Din aceeasi sursa este racordata o conducta cu ventil
pentru umplerea cuvei.
Transportorul de zgura are o portiune orizontala si o portiune inclinata fiind prevazute cu role
purtatoare pentru partea de intoarcere , cu role de intindere la partea din spate , role de ghidaj intre
portiunea orizontala si planul inclinat si cu stelute de antrenare cu ax si lagare. Pentru evacuarea
blocarii lantului pe steluta de antrenare sunt prevazute 2 conducte de spalare a lantului transportorului
la partea de intrare a acestuia pe steluta. Antrenarea transportorului este asigurata printr-un grup
motor variator-reductor , iar transmisia de la reductor la axul transportorului este asigurata de un lant
Gall , reductorul este prevazut cu ambreiaj care patineaza atunci cind efortul pe transportor este prea
mare.
Sita vibratoare este prevazuta cu motor electric de antrenare transmisie cu curele trapezoidale
de 1425 x 13 x 8 vibratiile fiind date de axul excentric care misca sita cu ochiuri de 30 x 30 montata
pe 4 suporti de cite 2 arcuri.
Pentru evitarea depunerii pe ochiurile sitei aceasta este prevazuta cu o conducta de sprituire
cu apa de spalare. Concasorii de zgura sunt antrenati de un grup motor-reductor si este format din 2
valturi , antrenate cu pinioane care se invirt spre interior. Si concasorul este prevazut cu duze de apa
pentru sprituire si spalare.
Cenusa acumulata in cele 3 pilnii ale tirajului transversal , prevazute cu un sibar plan pentru
izolare curge pe conducta comuna pina sub cota 18 m , unde este montata o cuva cu plan inclinat usa
de vizitare cu 2 racorduri. Un racord , conducte de 200 spre ejectorul tirajului II prevazuta cu o
clapeta dublu basculanta montata la cota 10 m si care are rolul de a mentine inchisa continuu
conducta pentru a evita aspiratia de aer de la ejector si inrautatirea curgerii cenusei.
La functionarea normala acesta este circuitul. Celalalt racord conducta de 400 merge la
distribuitorul de cenuse si curge in transportor, capatul conductei fiind introdus in apa. Pe acest racord
se evacueaza bulgari mari de 40 mm toata cenusa atunci cind ejectorul tirajului II este indisponibil
sau cind conducta spre ejector este infundata . Cenusa acumulata in cele 3 pilnii ale tirajului II , curge
prin conducta de 200 in ejectorul tirajului II care este prevazut cu cuve etans avind pe fiecare
conducta un sibar plan pentru izolare si un ventil rotativ sub forma de canea.
Cenusa acumulata in cele 6 pilnii de sub PAR este evacuata la silozul central de cenusa, prin
conducte cu ejectorul de aer comprimat de 0,5 bari de la compresorii Rots de 30 KW , fiecare pilnie
fiind prevazuta cu un sibar plan pentru izolare.
Cenusa acumulata in pilniile de sub electrofiltre si mecanofiltre este transportata pneumatic pe
4 rigole, cite 3 pilnii pentru fiecare rigola la rigolele colectoare in silozul central de cenusa dupa cum
urmeaza:
- silozul central de cenusa este pus sub depresiune aproximativ 150 mm CA , prin intermediul
celor 2 conducte care sunt racordate de la partea superioara a silozului in canalul de gaze arse inainte
de mecanofiltre.
Datorita acestui fapt rigolele fiind racordate pe spatiul superior (spatiul de cenuse), la silozul
central de cenusa sunt sub depresiune.
Intre spatiul superior si inferior al rigolei , este montata o tesatura de asbest cu grosimea de 8
mm intre 2 gratare. In spatiul inferior al rigolei se introduce aer la 0,05 bari cu racord la capatul din
spate al rigolei, un racord inainte de a 2-a pilnie de la electrofiltre si un racord in capatul rigolei
colector.
Inainte de cel de-al 2-lea racord spatiul inferior este blindat si de asemeni inainte de deversare
in rigola colectoare si in rigola colec-toare inainte de siloz. Aerul din spatiul inferior al rigolelor este
asigurat de ventilatoarele de aer pentru cenuse 2 in functie si 1 rezerva.
Datorita acestor blinduri aerul este obligat sa treaca prin tesatura de azbest creind o perna
pneumatica deasupra pinzei , ceea ce face ca cenusa sa fie fluidizata si in amestec cu aerul sa treaca
prin tesatura , cenusa se deplaseaza datorita tirajului in silozul central de cenusa..Aerul este aspirat
din cele 2 conducte in canalul de gaze arse inainte de mecanofiltru iar cenusa cade la baza silozului de
unde este evacuata fie hidraulic cu ejectorul de apa la bazinul pompelor Bagger fie cu aer la buncarul
pentru incarcarea vagoanelor.
Silozul central de cenusa are urmatoarele racorduri :
- 2 conducte de 400 pt. extractia aerului din siloz si mentinerea acestuia sub depresiune , fiind
racordate de la partea superioara a silozului la canalele de gaze arse inainte de electrofiltru.
- se monteaza capacul de sub ejector si se deschide incet sibarul plan pina la golirea completa
a pilniei respective
4. Evacuarea cenusei infundate
Se observa prin scaderea amperajului la ventilatoarele de aer pentru cenuse si sufla praf la
rigole si siloz la toate neetanseitatile
- se scot de sub tensiune electrofiltrele
- se inchid sibarii plani de sub pilniile mecanofiltrelor si electrofiltrelor
- se inchid sibarii spre ejectori de pe rigolele de pe siloz
- se controleaza, se curata ejectorii si se regleaza opritorii
- se monteaza capacele la ejector si se deschid sibarii de cenusa la ejectori urmarindu-se
golirea rigoleleor si incalzirea conductelor de curgere a cenusei in ejector
- daca nu se golesc silozul si rigolele , se opresc ventilatorii de cenuse si compresorii de
30KW , se inchid sibarii plani de sub siloz, se demonteaza capacul de demontare si se controleaza
baza silozului curatindu-se de eventualele corpuri straine si zgura, se controleaza pinza de sub siloz si
se monteaza capacul de vizitare
- se pornesc compresorii de 30 KW si ventilatorii de cenusa
- se deschide sibarul plan de sub siloz si sibarii de la ejectorii de apa urmarindu-se golirea
cenusei, sibarii spre ejector se vor deschide numai atit sa nu pufaie cenusa
- dupa golirea completa a rigolei se deschid treptat sibarii de sub pilniil electrofiltrelor
urmarindu-se ca evacuarea sa nu pufaie.
Dupa golirea completa a pilniilor de la electrofiltre si mecanofiltre se pornesc celulele electrofiltrelor.
5. Transportorul de zgura blocat
- cazut de pe rola
- rupt lantul
- blocat cu bulgari mari de zgura
- defect reductorul sau variatorul
Manevre ce se executa in cazul blocarii transportorului :
- se opreste distribuitorul de cenuse
- se deschid usile de vizitare la cota 4,5m
- se goleste apa din cuva transportorului
- se opresc 2 mori de carbune
- se spala cenusa din cuva transportorului
Dupa remedierea defectiunilor se porneste transportorul si se goleste cuva de cenusa.
- se umple cu apa cuva transportorului si se inchid usile de vizitare
- se porneste distribuitorul de cenusa si morile
Caracteristicile tehnice ale instalatiei
Distribuitor cenusa
- putere motor
5,5 KW
- tensiune
380 V
- turatie motor
1420 rot/min
Compresorii Rota de 30 KW
- debit
25,5 m3/min
- presiune
0,5 bari
- putere motor 30 KW
- turatie
1450 rot/min
Compresorii Rota de 75 KW
- debit
36,2 m3/min
- presiune
1 bar
- putere motor 75 KW
- turatie
1456 rot/min
Ventilator cenusa
- debit
20 m3/min
- presiune
0,05 bari
- putere motor 4 KW
- turatie
2900 rot/min
INSTALATIA POMPEOR DE SPALARE
Are rolul de a asigura apa sub presiune pentru transportul cenusei din pilniile de colectare si
din silozul de cenuse la bazinul pompe Bagger.
Descrierea instalatiei
Un bazin comun pentru aspiratia pompelor de spalare, este legat printr-o conducta de 1000
mm la canalul de evacuare a apei de racire de la cele doua condensatoare ale grupurilor 7 si 8.
Nivelul in bazinul pompelor de spalare este mentinut la nivelul canalului de evacuare a apei
de racire a condesatoarelor.
Pentru toate cele 4 cazane sunt 4 pompe de spalare care aspira in bazin pe 3 conducte (EP
spalare 4 este racordata in aspiratia EP spalare 3). EP spalare 1 si 2 au aspiratie separata.
Fiecare pompa de spalare este prevazuta cu vana manuala aspiratie, clapet de retinere pe
refulare, vana manuala pe refulare manevrata cu lant si prevazuta cu by-pass. Toate cele 4 pompe de
spalare refuleaza intr-o conducta comuna pentru cele 2 blocuri prevazute cu vane manuale de
sectionare intre refularea EP spalare 1 si 3 si refularea EP spalare 2 si 4. Conducta comuna de refulare
se remifica in 2 conducte catre cazanele 7A si 7B si una catre cazanele 8A , 8B. Din aceste conducte
sunt racordati ejectorii dupa cum urmeaza : la fiecare cazan :
- un ejector principal
- un ejector auxiliar
- un ejector pentru pilniile tirajului II
- 2 ejectori pentru cenuse sub siloz
- un ejector de episment in statia Bagger bloc 7A si 8
Din conducta de apa de spalare spre cazanele fiecarui grup este racordata cite o conducta cu
vana manuala si clapet de reglaje pentru fiecare bazin de pompe Bagger. De asemenea sete luat un
racord de apa de spalare presetipa si aspiratie pompe Bagger si vane aspiratie pompe Bagger.
Conducta de legatura a bazinului pompelor de spalare se ramifica in 2 conducte una de la blocul 7 si
una de la blocul 8 , aceste racorduri fiind prevazute cu vane de izolare cu actionare electrica 141 EC
si 142 EC care sunt montate la cota 4,5m sub condensator TPA.
Caracteristici pompe de spalare
Pompele 1,2 si 4
Debit
1200 t/h
Presiune refulare 5 bari
Turatie
1495 rot/min
Putere motor
250 KW
Pompa 3
Debit
600 t/h
Presiune refulare
5 bari
Turatie
1495 rot/min
Putere motor
175 KW
In functionare normala sunt in functie 2 pompe de 1200 t/h si celelalte in rezerva. Pompele in
rezerva au vanele de aspiratie deshise iar vanele pe refulare inchise.
Manevre ce se executa la pompele de spalare
Pregatirea pentru pornire
- se controleaza nivelul de ulei la lagarele pompei
- se deschide vana de aspiratie
- se controleaza ca pompa sa nu fie blocata, se roteste cu mina de la cupla , dupa ce s-a
controlat ca butonul *pericol* sa fie blocat
Pornirea pompei
- se deblocheaza butonul *pericol*
- se porneste pompa urmarindu-se sensul de rotatie
- se deschde vana de refulare urmarindu-se functionarea fara zgomote si vibratii, lagarele sa
nu fie incalzite, presiunea pe refulare sa fie peste 5 bari. Daca pompa de spalare se porneste prima,
presiunea in conducta este *0* se porneste cu vana pe refulare deschisa, dupa ce in prealabil s-au
controlat ca toate ventilele la ejectori si bazine pompe Bagger sa fie inchise. Vana manuala refulare
EP spalare nu se va menevra niciodata la deschis cu delta p.
Oprirea pompei
- se inchide vana pe refulare
- se opreste pompa si se urmareste daca se invirte invers, acest lucru fiind posibil daca vana pe
refulare sau by-passul ei nu sunt bine inchise, existind pericolul scaderii presiunii in sistem si
infundarea ejectorilor.
Deranjamente in functionare si remedierea lor
Presiune scazuta apa spalare
- se controleaza nivelul in bazinul de aspiratie al pompelor. Nivelul este bun.
- se controleaza amperajul pompelor in functie. Daca este scazut amperajul uneia din pompe
se porneste pompa in rezerva. Se opreste pompa cu amperajul scazut apoi se izoleaza si se
controleaza. Nivelul este scazut in bazinul de aspiratie.
- se controleaza si se deschid vanele 141 EC si 142 EC
- se controleaza nivelul in canalul de evacuare de la condensator
Zgomote si vibratii in pompa sau lagar
- se porneste pompa de rezerva, se opreste pompa cu vibratii si se remediaza defectul.
Lagarele pompei se ung in baie de ulei TPA 38 iar lagarele motorului cu vaselina litiu tip III.
INSTALATIA POMPELOR BAGGER
Transportul hidroamestecului la depozitul de cenuse este asigurat de catre statia Baggre care
este impartita in 2 parti distincte : statia de pompe Bagger bloc 7 , statia de pompe Bagger bloc 8.
Fiecare statie Bagger are 4 pompe Bagger de 600 t/h fiecare (doua in functie si 2 in rezerva).
Rezerva 100%.
Doua bazine de aspiratie cu canalul de deversare a conductelor de la ejector, bazinele fiind
prevazute cu batardou pentru izolare , iar intre cele 2 bazine ale unei statii sunt 2 ferestre de paralel la
nivel 1m. De asemeni bazinele sunt prevazute cu preaplin de deversare in canalizarea de ape puviale
si cu conducta de apa de spalare (sprituire) cu vana manuala si clapet de reglare cu pirghie si
contragreutate. La partea de jos a bazinelor - 5m este racordata cite o conducta de aspiratie a doua
pompe Bagger. Aceasta conducta se ramifica in doua conducte pentru cele 2 pompe corespunzatoare
ale unui bazin si unui fir de transport a hidroamestecului la depozitului.
Fiecare pompa Bagger este prevazuta cu o vana manuala aspiratie si o vana manuala refulare .
pentru evitarea depunerilor de cenuse la vane presetipa pompa si la pompa acestea sunt prevazute cu
racorduri de apa de spalare (sprituire) la vana de aspiratie pompe. Vanele de refulare au sprituire din
apa de la pompele de presetip. Aceste sprituiri stau deschse atit cu pompa in functie cit si cu pompa
oprita in rezerva. Numerotarea pompelor este de la cazane spre cosul de fum cu pompele 3 + 4 pe un
bazin si fir. Cele 4 fire de hidroamestec sunt numerotate de la stinga la dreapta in sensul de circulatie
spre depozit :
firul 1 pompe Bagger 3 + 4 st. 1 bloc 7
firul 2 pompe Bagger 1 + 2 st. 1 bloc 7
firul 3 pompe Bagger 1 + 2 st. 2 bloc 8
firul 4 pompe Bagger 3 + 4 st. 2 bloc 8
Pentru curatirea chimica a firelor s-a montat un fir de rezerva pina la calea ferata din incinta.
Depozitul de cenusa actual este format din 3 celule 1,2,3 numerotate de la Nord spre Sud , conductele
de hidroamestec inconjurind cite 2 fire cele 3 celule. De la statia de recirculatie, firele 3 + 4 merg spre
nord si firele 1 + 2 merg spre sud unindu-se in jurul celulelor. Fiecare celula este prevazuta cu
racorduri cu vane, iar fiecare fir poate deversa in oricare celula.
Functionarea statiei Bagger
In functionarea normala cu 2 cazane sunt in functiune ambele bazine, cu o pompa in functie si
una in rezerva pe fiecare bazin si fir. Pompele Bagger aspira hidroamestec si il refuleaza pe conducta
la
depozitul de cenusa. Atit pompa in functie cit si pompa in rezerva au sprituirile deschise si
vanele pe aspiratie
ATENTIE , nu se va opri ninciodata circulatia pe fir aferent unui bazin . Atunci cind se
schimba pompele in functie se porneste pompa din rezerva si dupa aceea se opreste pompa care a fost
in functie
Pompele Bagger sunt pompe sub nivelul apei (inecate) si nu exista pericol de desamorsare.
Caracteristici pompe Bagger
Debit
600 t/h
Presiune
6 bari
Turatie
1495 rot/min
Putere motor
250 KW
Manevre ce se executa la pompele Bagger
- Neetanseitatea la ventilele de admisie si refulare .Se verifica daca acestea nu au zgura, sau
neetanseitati mecanice.
- Arcuri prea rigide la venile. Se vor inlocui arcurile rigide
- Segmenti de piston uzati. Se vor schimba.
Masuri de tehnica securitatii si prevenirea avariilor
1. Compresorul sa aiba aparatoarea montata la volanta cit si la curelele excit.
2. Se interzice cu desavirsire interventia la volanta sau la curelele cu compresorul in functie
3. Sa fie inlaturata orice scurgere de ulei si sa fie mentinut intr-o perfecta stare de curatenie
4. Pe pardoseala sa nu fie pete de ulei sau vaselina pentru evitarea alunecarii
5. Se interzice pornirea sau oprirea in sarcina a compresorului
6. Operatorii sa poarte echipamentul de protectie strins pe corp pentru evitarea eventualelor
agatari de catre pisele aflate in miscare
7. La pornirea compresorului ( a motorului electric ) operatorul va sta pe covorasul de cauciuc
8. Se interzice spalarea cu apa a motorului de antrenare
9. Motorul sa fie prevazut cu impamintare corect montata
10. Se interzice cu desavirsire fumatul.