CARNET DE STUPINA

1. Carnetul de stupin5 este un document de baz5 care se comple-

teaz5 si se p5streaz5 de d t r e apicultorul responsabil a1 stupinei.
2. Servegte la evidentierea datelor cu privire la baza material5 gi
activitatea ce se desf5goarZi in stupin5 in cursul andui.
3. Contine date cu privire la situatia fiec2rei familii de albine, care
este individualizatg prin marcaj numeric ce se aplicg pe peretele frontal
a1 stupului.
4. In carnetul de stupin5 se inregistreazz date meteorologice q i
lenologice din localit5tile in care a fost amplasat5 stupina in cursul anului.
5. Notatiile in carnetul de stupinii se fac pe baza lucrgrilor efec-
tuate de apicultor qi a datelor tehnice gi economice ce se refer5 la
stupina respectiv5 in cursul anului.
6. Datele privind sarciinile de plan qi realizarea lor se trec in
carnetul de stupin5 ori de cite ori va f i necesar.
7. Carnetul de stupin5 este destinat inscrierii datelor ce privesc
activitatea stupinei intr-un an calendaristic.
 REGULAMENT-CADRU ")
privind organizarea yi desfiiyurarea activitiitii apicole
in unitiitile socialiste
Ayt. 1 - Fondul apicol constituie o parte insemnati a avutiei
nationale, atit prin rolul s5u in polenizarea culturilor agricole entomo-
file, cit si prin productia de miere, cear5 si alte produse apicole, nece-
sare satisfacerii cerintelor de consum ale populatiei, asigurarii cu ma-
terii prime a unor ramuri ale industriei si valorific5rii disponibilit5tilor
pentru export.
In scopul asigur5rii unor conditii mai bune pentru dezvoltarea
fondului apicol national, activitatea de apicultur5 in unitstile socialiste
se organizeaz5 qi se desf5soar5 potrivit prevederilor prezentului regu-
lament-cadru.
Art. 2 - Familia de albine este unitatea biologic5 constituiti
dintr-o matci, albine, puiet, faguri si rezerve de hrani, capabili s5 asi-
gure desfasurarea normal5 a activitiitii si s5 produc5 miere, cear5 si
alte produse apicole.
Calitatea mgtcii, cantitatea de albine qi de puiet, numiirul de rame
cu faguri clgditi, precum si rezervele de hran5 minime necesare unei
familii de albine sint cele prevgzute in anexa nr. 1 la prezentul regu-
lament-cadru.
Art. 3 - Activitatea de apicultur5 se organizeazi in stupine. Fie-
care stupin5 are un efectiv de cel putin 125 familii de albine si este
data pentru ingrijire unui crescitor-ingrijitor de albine (apicultor). In
functie de conditiile locale, de specificul sectorului ~i in scopul asigu-
r5rii rentabilit5tii activititii apicole, unitstile socialiste pot organiza
stupine cu un num2r mai mare de familii de albine, care se stabileste
de cgtre ministerul sau organul central ce are in subordine uniuti cu
activitate apicol5.
Stupina se amplaseazg pe una sau mai multe vetre si dispune de
un inventar apicol, ce se aprob5 de c5tre conducerea unitgtii, in functie
de m5rimea stupinei, de conditiile locale ~i de necesiutile productiei ~i
care poate fi completat, dup5 caz, cu unelte si utilaje specifice perfec-
tionate.
Obiectele si materialele din care se compune inventarul apicol a1
unei stupine sint prev5zute in anexa nr. 2, la prezentul regulament-ca-
dru. Prevederile acestei anexe au caracter orientativ.
Numarul familiilor de albine, puterea acestora, precum si valoarea
lor, se Pnscriu in carnetul de stupin5 ~i in evidenta contabil5 a unit5tii.
Art. 4 - Pentru buna desfssurare a procesului de productie api-
col5, in fiecare stupin5 se formeaz5 familii de albine ajutgtoare, in pro-
portie de cel putin 100h din efectivul acesteia.
Familia de albine ajutgtoare se compune dintr-o matcg impere-
cheat5 si cel putin trei intervale ocupate cu albine, cu fagurii si rezer-
vele de hran5 necesare.
Familiile de albine ajutiitoare se folosesc atit pentru intgrirea fa-
miliilor de baz5 in vederea valorificirii in mai bune conditii a culesuri-
*) Aprobat prln Ordinul comun a1 Ministerului Agricultwii $i Industriei Alimentare nr. 4119
martie 1982 ' Mimiutmului Economiei Farestiem Sji Naterialelor c)e Constructii nr. 592112 martie
1982 ~ n i u d i iNagonale a Cooperativelor AgricoM de Productie nr. 93/24 martie 1982 privind
orgahizarea $i desfS$urarea activitatii apicole in unitatile socialiste.
lor principale de nectar, cit si pentru completarea numgrului familiilor
de bazg degradate si scoase din productie in cursul anului, ca urmare a
imbolngvirilor, intoxicatiilor, pierderii mgtcii, asfixierii in timpul trans-
portului sau a altor cauze.
Nurnarul ~i puterea familiilor de albine ajutfitoare, precum qi fo-
losirea acestora pentru completarea sau intfirirea familiilor de albine, se
inscriu nurnai in carnetul de stupink
Art. 5 - ftn unitZitile socialiste stupinele pot fi organizate dup2 cum
urmeazg :
a) stupine incadrate in briggzi sau sectii de productie, precum ~i
in brigzzi ~i districte silvice din cadrul ocoalelor silvice ;
b) brig5zi apicole, formate din 5-7 stupine, conduse de un sef
de brigad5 si incadrate in sectii de productie sau ocoale silvice ;
c) ferme sau ateliere apicole, forrnate din 8-12 stupine conduse
de un sef de fermg sau de atelier ;
d) sectii apicole, formate dintr-un numar mai mare de 12 stu-
pine, conduse de un ~ e de f sectie.
Numirul de personal necesar pentru organizarea fermelor sau ate-
lierelor si sectiilor apicole se stabile~tede conducerea unitgtii, potrivit
normelor unitare de structurg in vigoare.
Art. 6 - In functia de apicultor pot fi incadrati, in conditiile
legii, absolventi ai urmgtoarelor categorii de unitsti de invstgmint :
a) ai liceelor agroindustriale, in meseria de apicultor, zootehnist,
veterinar, agronom, horticultor ;
b) ai liceelor silvice, in meseria de silvicultor ;
c) ai ~colilorprofesionale, in meseria de silvicultor, zootehnist.
De asemenea, pot fi incadrati in functia de apicultor absolventii
cursurilor de calificare in meseria de apicultor, organizate potrivit pre-
vederilor Legii nr. 2811978 a educatiei ~i PnvBtiimintului.
In perioada efectugrii stagiului de practicant prevfizut de lege, ab-
solventii liceelor de specialitate vor fi repartizati la stupinele conduse
de cei mai buni apicultori.
fn mod exceptional, cind stupinele nu pot fi incadrate cu munci-
tori calificati, unitgtile se autorizeazg s5 incadreze pe duratg limitat5,
muncitori necalificati, cu cuno~tinte~i practicg apicolg, pin5 la califi-
carea personalului necesar.
Art. 7 - fntreaga activitate apicolg se desfilqoar5 pe baza planu-
lui de productie ~i a planului de venituri $i cheltuieli.
Pe baza planurilor nationale mice de dezvoltare economico-so-
cialii, anuale qi cincinale, ministerele $i celelalte organe centrale stabi-
l e s ~pe uniati indicatori de plan pentru miere $i farnilii de albine.
'
In functie de indicatorii de plan, unitfitile socialiste stabilesc pla-
nuri de productie ~i planuri de venituri $i cheltuieli pentru fiecare sec-
lie, ferm5 sau atelier, brigadti apicol5 ~i stuping, nominalizind cantits-
tile de produse apicole ce urmeazg a fi realizate : cearfi, propolis, polen,
pisturA, lfipti~orde matc2, venin de albine, apilarnil, m5tci ~i activitfiti
de polenizare a culturilor agricole entomofile.
Art. 8 - Fermele qi statiile zonale apicole de selectie, pepinierele
qi stupinele pentru producerea de material biologic selectionat i ~ vor i
desf5~uraactivitatea conform normelor legale fn vigoare, pe baza unor
programe elaborate de catre ministerele sau organele centrale in sub-
ordinea c8rora se afl5.
Art. 9 - Sectiile si fermele sau atelierele apicole isi pot organiza
activitgti de timpl5rie pentru executarea, repararea ~i intretinerea stu-
pinelor, uneltelor qi celuilalt inventar apicol, precum si alte activitgti
anexe productive, care sii contribuie la rentabilizarea activitiitilor de
apicultur5 in cadrul unitatii respective.
Art. 10 - Formele de retribuire, in acord sau in regie, precum
si formele de stimulare a personalului apicol se stabilesc de catre orga-
nu1 colectiv de conducere a1 unitgtii, cu respectarea prevederilor legale.
Ministercle ~i celelalte organe centrale stabilesc, in conditiile legii,
norme tehnice cu caracter metodologic de aplicare a acordului global in
apiculturg, cu acordul comitetului uniunii sindicatelor dc ramurg.
Art. 11 - Unit5tilc socialiste pot livra altor unit5ti socialiste, la
pl-eturi legale, famliii clt, albine, roiuri SI mgtci, rcalizate peste sarcina
de plan de crestere a efectivului, precurn si in situatia cind efectivul de
familii de albine existent este peste prevederile de plan.
In situatii deosebite, ministerele si celelalte organe centrale pot
aproba, in condifiile legii, transmiterea unor stupine intre unitiiti so-
cialiste din aceeasi ramur5 de activitate.
Art. 12 - Anual, primavara gi toamna, apicultorul, in prezenta
unei persoane numite de conduc5torul unitiitii, execut5 la stupina pe
care o are in primire revizia familiilor de albine, consemnind cele con-
statate in carnetul de stupinii. Odat5 cu revizia de toarnns a familiilor
de albine se execut5 si bonitarea (vcrificarea calitativs) a materialului
biologic.
Farniliile de albine care la bonitare nu fndeplinesc conditiile pre-
v5zute in anexa nr. 1 la prezentul regulament-cadru se pot unifica, cu
aprobarea sefului sectiei de productie, de ferma, de sectie apicola sau
de ocol silvic, cu familii de albine ajutstoare sau cu alte familii de al-
bine din stupinii, dupg caz, incheindu-se un act de unificare.
CU ocazia reviziei de toamn5 se face invenlarierea intregului efec-
tiv a1 familiilor de albine, a familiilor ajutstoare si a celorlalte bunuri
din dotarea stupinei, potrivit legislatiei in vigoare.
Art. 13 - fn activitatea de productie ~i valorificare a produselor
apicole se aplicii cotele maxime de pierderi pentru materialul biologic,
produsele apicole si materiale, pe fiecare stupin5, stabilite potrivit legii.
Recuperarea pagubelor fn situatii imputabile persoanelor incadrate
in muncti pentru depg~ireacotelor maxime de pierderi se face de cgtre
unitstile socialiste potrivit legislatiei muncii.
Sumele rezultate din recuperarea pierderilor vor fi folosite de uni-
tate pentru reintregirea efectivului familiilor de albine ~i dezvoltarea
activi t5tii apicole.
Pierderile din efectivul familiilor de albine datorate unor calami-
t8ti naturale sau unor cauze asimilabile fofiei majore, constatate cu
acte legal intocmite, se scad din evidenta unitstii, potrivit legii, iar
efectivul se reintregeqte in anul in curs ~i cel mai tirziu in anul urmi-
tor, prin inmultirea dirijats sau prin cumpiirare.
Unitstile socialiste sint obligate s5 ia mgsuri de reintregire in
cursul sezonului apicol a numiirului familiilor de albine ~i a celor inre-
gistrate ca pierderi din vina apicultorilor sau din riscul productiei.
 Art. 14 - fn limitele consumului anual maxim de biostimulatori
apicoli pe familia de albine ~i pe roi, pentru hrinirile de stimulare gi
pentru tratamente medicamentoase, stabilite potrivit prevederilor legale,
~ e f u lsectiei, fermei apicole, sectiei de productie sau a1 ocolului silvic
aprobs consumul pentru fiecare stupin2 in parte, in functie de necesi-
t%ti ~i de cotele de biostimulatori repartizati unititii.
Folosirea biostimulatorilor apicoli se consemneazi in procese ver-
bale, intocmite lunar de citre apicultor ~i delegatul imputernicit de
conducCitoru1 unititii.
Art. 1 5 - fn perioada 10 august - 20 septembrie a fiecirui an
se verifica la fiecare familie de albine cantitatea ~i calitatea rezervei de
hrani pentru iernare, completindu-se in caz de necesitate. Mierea de
man6 din rezerva de hrani pentru iernare se extrage ~i se inlocuieste
cu miere corespunzitoare calitativ sau cu sirop de zahir.
Art. 16 - Evidenta activitatii anuale a fiecgrei stupine se tine
in carnetul de stupini, in care se inscriu :
a. programarea gi urmirirea productiei apicole ;
b. planul de venituri si cheltuieli ;
c. observatiile zilnice in sezonul activ asupra stupului de control
si asupra elementelor meteorologice si fenologice ;
d. fisele individuale ale familiilor de albine ;
e. situatiile privind controlul de prim2var2 si cel de toamni a1 fa-
miliilor de albine ;
f. unificarea familiilor de albine ;
g. hrinirile de stimulare ~i cele de completare a rezervei de hrani
pentru iernare ;
h. tratamentele medicamentoase ;
i. alte insemniri ale apicultorului privind activitatea sa in stu-
pin; ;
j. constatirile si misurile stabilite de organele de indrumare si
control.
Art. 17 - In scopul prevenirii accidentelor de munci si a imbol-
ngvirilor profesionale si in conformitate cu prevederile Normativului re-
publican pentru acordarea echipamentului de protectie si a echipamen-
tului de lucru, unit2tile socialiste vor dota pe apicultori cu masc2, $or$
gi minusi apicole ca echipament de protectie gi cu halat ca echipament
de lucru, cu duratele de folosint5 previzute in Normativul republican.
In cazul c i in unele perioade apicultorii lucreazi in stupine de tip
intensiv, la valorificarea culesurilor de productie sau de intretinere in
luncile riurilor interioare, in lunca gi in Delta Dunirii sau in zona de
munte, precum gi in alte asemenea conditii, care sint diferite decft cele
pentru care au fost dotati, unititile socialiste ii vor putea dota pentru
perioada respectivi, cu cizme de cauciuc si salopeti apicoli ca echipa-
ment de lucru.
Art. 18 - Unitstile socialiste sint obligate s i ia m&uri pentru
respectarea prevederilor actelor normative care reglementeazi organi-
zarea stup5ritului pastoral ~i valorificarea resurselor melifere din fon-
dul gricol gi cel silvic, atribuirea de vetre pentru stupine, polenizarea
culturilor agricole entornofile, prevenirea ~i combaterea bolilor ~i diu-
natorilor albinelor impotriva intoxicatiilor cu pesticide, precum ~i a
prevederilor STAS-urilor, normelor interne ~i caietelor de sarcini care
stabilesc conditiile de calitate pentru produsele apicole, pentru stupi si
alte unelte, dispozitive ~i obiecte de inventar apicol.
Art. 19. Atributiile si sarcinile personalului tehnic, economic ~i
de altii specialitate care lucreazti in activitatea apicolii se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare a1 unititii din care face parte.
Art. 20 - f n exercitarea atributiilor si sarcinilor de serviciu, api-
cultorul are urmiitoarele obligatii :
a. participi la intocmirea planului de productie si asigurii reali-
zarea acestuia ;
b. participii la intocmirea planului de venituri ~i cheltuieli a1 stu-
pinei si asigurii executarea acestuia ;
c. executii la timp ~i in bune conditii, in tot cursul anului, lucr8-
rile de ingrijire ~i exploatare a familiilor de albine in stupina pe care
o are in primire ;
d. inlocuieste anual cel putin 30:;, din m5tcile existente in stu-
pin5 cu mfitci prolifice, produse in anul respectiv ;
e. asigurii aplicarea regulilor de igienii in stupinii ~i a tratamen-
telor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor ~i diiuniitorilor la albine ;
f. practicii stupiiritul pastoral la culesurile de productie ~i de in-
tretinere, confornl planului unitstii,, ia toate misurile pentru preve-
nirea sufociirii albinelor in tirnpul transportului ~i respect5 vatra de
cules ce i-a fost repartizatii ;
g. efectueazi cu stupina polenizarea culturilor agricole entomofile
~i a pomilor fructiferi sau ca prestare de servicii pentru alte unitiili ;
h. reface efectivul familiilor de albine diminuat prin unificiiri si
mortalitiiti ;
i. asigurii familiilor de albine rezerva de hranii - miere ~i piis-
turii - pentru iernare, de calitate corespunz8toare ;
j. asigur5 regimul necesar de ciildurii in stupi in timpul iernii,
prin Pmpachetarea corespunziitoare a familiilor de albine la introducerea
la iernat ;
k. respecti normele de consum pentru biostimulatorii apicoli si
alte materiale ~i ia m8suri pentru prevenirea pierderilor ;
1. completeazii la zi carnetul de stupini cu lucr8rile efectuate si
intocme~te,impreunii cu persoanele imputernicite de conduciitorul uni-
tiitii, procesele verbale de recoltare a produselor apicole, cele de con-
sum pentru biostimulatori apicoli si alte materiale, documentele pri-
vind revizia de primiivarii ~i de toarnn8 a familiilor de albine ; parti-
cip3 la inventarul anual organizat de unitate ;
m. curiitii, reparii qi dezinfecteazii stupii si celilalt inventar
apicol ;
n. efectueazi orice alte activitAfi care pot contribui la rentabili-
tatea stupinei ;
o. particip3 la actiunile privind imbuniititirea resurselor melifere
locale ;
p. se preocup3 de ridicarea nivelului s5u profesional prin studierea
literaturii de specialitate ;
r. a n u n p unitatea, in cazul constatiirii in stupin& a unor calami-
tAti, cazuri de fortti major5 sau a altor evenimente deosebite, in cel mult
24 de ore de la producerea acestora ;
 s. respect5 regulamentul de ordine interioari ~i programul stabi-
lit de unitate pentru activitatea apicoli, precum ~i disciplina in munci.
Art. 21 - fn perioadele in care au loc practicarea stuptiritului
pastoral, extragerea mierii, aplicarea tratamentelor medicamentoase,
producerea lipti~orului de mat&, pregtitirea pentru iernare ~i in alte pe-
rioade de virf in stupinii se pot folosi muncitori necalificati, in numsrul
si pe durata stabilitg de ~ e f u sectiei
l de productie, a1 ocolului silvic, sec-
tiei sau fermei, in limita fondului de retribuire planificat pentru
unitate.
Art. 22 - Conducerile unititilor socialiste sint obligate s3 ia m5-
suri pentru continua perfectionare a pregitirii profesionale a persona-
lului apicol, inclusiv a apicultorilor, prin cursuri organizate de unitate
Si de organele ierarhice superioare.
Art. 23 - Incslcarea prevederilor prezentului regulament-cadru
atrage rtispunderea disciplinarti, administrativii, materialti, civilii sau
penalti, dupti caz, a celor vinovati.
 ANEXA 1
FAMILIA DE ALBINE
1. Puterea familiei de albine, cantitatea de hran5 ~i puiet variazi
in raport de anotirnp, in conformitate cu norma intern5 ,,Familie de
albine" elaborati de c5tre Asociatia Crescritorilor de Albine din R. S.
RomAnia ~i aprobat5 de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare.
In scopul mentinerii unui regirn optim de cildur5 in cuibul fami-
liei de albine in sezonul rece ~i pentru a se asigura o iernare corespun-
zgtoare, cuibul farniliei de albine se poate restringe cu ocazia pregstirii
de iernare a acestora, spatiul ocupat de albine putind fi in acest caz
mai restrins fat5 de cel previzut in norma intern5.
2. Calitatea m5tcii din cadr'ul farniliei de albine trebuie s5 inde-
plineasc5 prevederile normei interne nr. 3811977 a Asociatiei Crescgto-
rilor de Albine pentru matca de reproductie.
3. Ramele trebuie s5 fie curate, f5ra pete de diaree, nedeformate,
si rieatacate de carii.
4. Fagurii nu trebuie sB fie mai vechi de 4 ani ~i nu se admite
psstrarea in familii a fagurilor deformati, mucegiiti sau atacati de
g8selnit5. Calitatea fagurilor se verific5 anual bucat5 cu bucat5.
5. Familia de albine trebuie s5 fie s5n5toas5, cu o stare de igieni
perfect5 in cuib.
6. Cantitatea de albine se apreciaz5 in intervale (spatii ocupate cu
albine). Un interval (spatiu) trebuie s5 cuprind5 urm5toarele cantit2ti
de albine :
- in cuib restrins : - rama de 435x300 mm = cca. 270 g
- rama de 435x230 m m = cca. 200 g
- in perioada activii : - rama de 435x300 mm = cca. 200 g
- rama de 435x230 mm = cca. 150 g
7. Albina component5 s5 fie corespunz5toare ecotipului respectiv.
8. In scopul stabilirii tratamentelor medicamentoase necesare,
starea de s5n5tate a familiilor de albine se verific5 si se constat5 de c5-
tre organele tehnice de specialitate ale unit51;ii sau de c5tre organele sa-
nitare veterinare.
9. Starea san5titii familiilor de albine este legal constatat5 prin
certificatul de ssnitate eliberat de medicul veterinar a1 circumscriptiei
sanitare veterinare sau prin buletinul de analiz5, eliberat de laboratorul
de diagnostic a1 inspectoratului sanitar veterinar judetean.
10. Rezervele de hrani vor fi formate din miere ~i p5stur5 de
bun5 calitate ~i In cantit5tile prev5zute pentru fiecare perioads in parte.
Diferenta de hran5 pin5 la cantitatea necesar5 pentru iernare se va corn-
pleta cu miere de la rezerv5, sirop de zahsr, ~ e r b e tde zah5r sau zahir
candi.
11. Verificarea calititii hranei se face macroscopic $i organoleptic,
conform prevederilor STAS 784/1976. fn perioadele de toamn5, ~i de
iarn5 hrana familiilor de albine nu trebuie s5 cuprinds miere de manil.
 ANEXA 2
INVENTARUL APICOL AL UNE3 STUPINE")
1. Inventar pentru adgpostirea familiilor de albine :
a. stupi pentru adipostirea familiilor de albine, corespunz5tor efec-
tivului stupinei ;
b. stupi pentru adipostirea familiilor de albine (roiuri) rezultate in
urma inmultirii, conform sarcinii de plan privind cre$terea efectivului ;
c. stupi de rezerv5 pentru adapostirea familiilor de albine ajut.5-
toare, in proportia stabilitii fat5 de efectivul de baz5 ;
d. nuclee pentru imperecherea m5tcilor (circa 20 buc.).
2. Utilaje $i unelte pentru lucriiri in stupin5 :
1-2 extractoare de miere, 1-2 topitoare de cear5, 30-60 colec-
toare de polen, 1 usc5tor de polen, 2 calapoade pentru fixat faguri, 2
lidite pentru transportat rame, 2-3 cutite pentru desc5pZcit faguri,
2-3 scaune apicole, 2-3 pinteni apicoli, 1 perforator de rame, 2-3
d5lti apicole, 2-3 perii apicole, 2 t5vi pentru desc5pZcit, 2-3 spatule
pentru transvazarea larvelor, 2 strecur5tori pentru miere, 2 pulveriza-
toare, 2-3 arziitoare de pucioas5, 20-30 colivii pentru introducerea
miitcilor, 20-30 c u ~ t ipentru iernarea m5tcilor, 1 cintar pentru stupul
de control, 1-2 adSpAtoare, 2 ciocane, 2 clesti, 2-3 rindele diferite, 2
r a ~ p e l epentru lemn, 2 fieristraie mici de mini, 2 ~pacluri,1 lampa de
benzin5, 2-3 gsleti, bidoane, oale smgltuite, lamp5 de g5tit sau ara-
gaz etc.
3. Materiale apicole consumabile :
a. faguri artificiali. in cantitgli care sB asigure preschi~nbareaanu-
a15 a 25-300/0 din echipamentul de rame cu faguri a1 fiec5rei familii
de albine ~i realizarea familiilor noi de albine pentru c r e ~ t e r e aefec-
tivului ;
b. biostimulatori apicoli, in cantitate proportional5 cu num5rul fa-
rniliilor de albine si cu sarcina de fnmultire, cu respectarea consumului
normat $i a cotei repartizate ;
c. medicamente de uz apicol, En cantitsti care s i asigure aplicarea
de tratamente preventive $i tratamente curative contra bolilor ~i diiu-
niltorilor albinelor ; fumidil B., penicilinil, streptomicin8, sineacar, fe-
notiazing, sulfatiazol, plurisulfan, clorarnfenicol, cloromicetin3, sulf, ga-
lecid, spirt sanitar, otet in functie de m5rimea stupinei ~i de tratamen-
tele prescrise ;
d. maieriale consumabile, pentru efectuarea lucr5rilor curente din
stupinii, repararea $i dezinfectarea stupilor si a celuilalt inventar apicol,
f n functie de mirimea stupinei yi de situatia inventarului apicol : sirm5
subtire, cuie de diferite mirimi, vopsea de ulei de diferite culori, ben-
zinii, sod5 caustici, sod2 de rufe, s5pun, petrol lampant etc.
*) Inventarul are caracter orienbtiv, p e n h punctele 2, 3 a $i 3 d.
 4. Echipament de protecfie. ~i echipament de lucru :
Conform prevederilor Normativului republican pentru acordarea
echipamentului de protectie ~i a echipamentului de lucru. aprobat de
Ministerul Muncii.
5. Caban5 apicolti
Demontabilii, din lemn ~i P.F.L. sau P.A.L., pentru adfipostirea
apicultorului, depozitarea inventarului apicol mHunt si de necesitate cu-
rental precum ~i a unor materiale apicole.
6. Magazie
Pentru pzstrarea inventarului apicol si a materialelor precum si
pentru depozitarea temporarg a produselor apicole.
NOTA : Durata normat5 de utilizare in pmductie penlru slupi (lgzi) se stabilqte la
10 ani, iar pentru cabanele ;Lpicole demontabile la 5 ani. (Legea 62/1968
privind reglementama obiectelor d e invenbr).
La organizarea sectiilor $i fermelor apicole s e va avea in vedere dotarea
lor cu spatiul necesar pentru activit5@.le d e pmductie, sediu, rnagazii pen-
tru materiale $i produsele apicole, atelier de timpl5rie $i alte activitgv
anexe, mijloace de transport, utilaje $i Linii tehnologice, in raport cu m5-
rimea sectiei, efectivul familiilor de albine $i volumul productiei apicole
$i a1 activitstilor anexe.
 MODEL DE BALANTA DE VENITURI
$1 CHELTUIELI
I. Cheltuieli de producfie
- apicultor, lei ....................................................................................................
- ajutor apicultor, lei ....................................................................................
Total, lei ................................................................................................
- impozit, lei ............................................................................................................
- CAS, lei ..................................................................................................................
Total retributii, lei ........................................................................
Materiale
- biostimulatori, lei ..........................................................................................
- faguri artificiaii, ic'i ....................................................................................
- rame, lei ..................................................................................................................
- medicamente, lei ................................................................................................
- Sineam, lei ..................................................................................
- Micoaidi'n, lei -., .............................. ,---
- Looamicln pulb-, lei ........................................................
- Alte materiale, lei ..................................................................
Total medicamente, lei ..................................................................
Col6 ayrovizionare, lei .........................................................................................
Total, lei ................................................................................................
Cheliuieli comune, lei ..........................................................................................
Total, lei ................................................................................................
Cheltuieli transport, lei ...................................................................................
Total, lei ................................................................................................
Cheltuieli generale 14v0, lei ......................................... ..................................
Total cheltuieli, lei ........................................................................
i3eneficiu: lei ..........................................................................................................
Total general, lei .............................................................................
11. Venituri
Miere - chi. suoedoari, lei .......................................................................
Miere cal. I-a, lei ..........................................................................................
-
Total miere, lei ...................................................................................
CearB, lei ......................................................................................................................
1 , 1 ................................................................................................................
Propolis, lei .................................................................................................................
Alte produse apicole, lei ....................... "..........................................................
Polenizare (conform Ordinului l59/74 MAIA), lei ........................
R m i l i i m i . lei .....................................................................................................
Total venitu'ni, lei .............................................................................
EVALUAREA PRODUCPEI APICOLE fN UNITAP CONVENTIONALE
MIERE (U.C.M.)
Prin ordinul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare nr.
140 din 22 octombrie 1982, se precizeaz5 metodologia evalugrii produc-
tiei apicole in u.c.m.
Prin evaluarea productiei apicole in u.c.m. se apreciaz5 mai judi-
cios potentialul productiv a1 stupinelor, efortul si contributia unitgtilor
si apicultorilor in valorificarea resurselor locale diversificarea, productiei
apicole, planificarea productiei, stabilirea normelor de deservire, orga-
nizarea muncii ~i productiei, retributia ~i cointeresarea material5 a
apicultorilor.
Unitii$ile conventionale miere au fost calculate la toate produsele
apicole prin raportarea pretului de achizitie in vigoare a1 produselor
respective la pretul mediu de achizitie a1 mierii de albirie (23 leilkg).
Spre exemplificare : 1 kg propolis - pret de achizitie 300 lei : la 23 lei
pretul mediu de achizitie a1 mierii = 13 u.c.m.
Unitiiti conventionale miere
Pret achizltie Echivalent in lnjere
Produsul lei conventionala UCM
Miere marf8 ( p e t mediu)
Miere in sectiu~ni
Miere In faguri
Cear8
Polen (pret mediu)
P&turB
Pmpolis
L i p t i ~ o rd e nlatca
Venin d e albine
Apilarnil
Rojtlng
Familii d e albine (mi pe 6 ramel
Famili d e albine selectionate (rai)
pe 6 rame 436lbuc. 19,O
M5tci seleclionete Livrate
in perioada l.V.-15.X. 451buc. 2,o
M g b i selectionale livrate
in perioada 116.X.-30.IV. 631buc. 23'7
Venituri realizate din polsnizarea
culturilcr agricole entomotile 23ilei. 1,o
(conform ordinului MAIA, Nr. 15911974)
 TEHNOLOGIA DE CRESTERE $1 EXPLOATARE
A FAMILIILOR DE ALBINE *)
ORGANIZAREA ACTIVITATII TTuT STUPINELE
$1 FERMELE APICOLE
Activitatea in apicultur5 se organizeaz5 pe principiile autogestiunii,
autofinantgrii si autocontrolului.
Stupina este format5 din cel putin 125 familii de albine ca unitate
productiv: de baz: care poate fi pastrat: ca distincts si in radrul ferme-
lor apicole mari unde intrs in components efectivului total ce insumeaz5
2 000-3 000 familii de albine.
Stupinele din cooperativele agricole de productie se organizeaz5 in
functie de nevoile de polenizare a culturilor unit5tilor detin5toare si ale
Consiliului unic agroindustrial. Cheltuielile de intretinere a familiilor de
albine cit si veniturile din produsele apicole obtinute vor fi incluse in
bugetul de venituri si cheltuieli a1 fermei de case apartine stupina, ferma
care este principalul beneficiar a1 actiunii de polenizare.
Vatra stupinei se alege in functie de r5spindirea resurselor nectaro-
polenifere existente. Stupinele trebuie amplasate in apropierea c5ilor de
de comunicatie fiind contraindicatti amplasarea vetrelor in locuri nead5-
postite, cu denivelgri, unde exist5 pericolul bgltirii apelor, in apropierea
cgilor ferate, soselelor cu circulatie intens5, a grajdurilor de animale. Pe
o vatr5 de stupin5 in masivele melifere pot fi amplasate cel mult 125 fa-
milii, stupii trebuie asezati la distante de cel putin 2 m pe rind si 3-4 m
intre rinduri. Familiile de albine, in cadrul fiecgrei stupine se individua-
lizeaz5 prin nurnerotare, care se va trece si in carnetul de stuping pentru
evidenta fiecgrei familii.
Apicultorul poartg intreaga r5spundere asupra bunei gospodgriri a
gestiunii ~i indeplinirii sarcinilor tehnico-economice impuse de exploa-
tarea rational5 a mijloacelor de productiei din dotare.
In cazul structurii activitgtii de productie in ferme apicole, munca
se poate organiza dup5 cum urmeaz5 :
a) Echipe temporare, formate din apicultori cu rilspunderi indivi-
duale pentru stupinele din gestiune dar care efectueazs in grup lucr5rile
de volurn : extractia mierii si a cerii, transportul stupilor in pastoral, pre-
ggtirea pentru iernare, hr5nirile de stimulare qi completare a rezervelor,
dezinfectia stupilor ~i a utilajelor, reconditionarea si repararea lor, precum
gi'alte lucriiri specifice, conform unor grafice sezonale.
, b) Echipe permatzente, formate din totalitatea apicultorilor unei
ferfne in scopul efectuarii in comun a lucr5rilor la intreg efectivul de
farnilii de albine in tot cursul anului prin deplasarea succesiv2 a echipei
la toate vetrele, conform unui grafic de lucrgri. I n acest caz actioneaz2
principiul 18spunderii colective a tuturor membrilor ecl6pei.
Fermele apicole ca ~i unitatile cu stupine i ~ vor i organiza activi-
Gti ajutatoare productive care s5 contribuie la utilizarea deplin5 a fortei
de munc5 in tot cursul anului ?nvederea rentabilizarii activitgtii apicole.
f SC , f*
* ) ' ~ ~ r a b prin
a t ~ Ordinul M.A.I.A. nr. $5 din 6 aprilie 1983 privind tehnologia de cre$tere gi
brploatare a familiilor de albinc. *
15
 fn fermele apicole $1 in stupine, diminuarea num5rului famliilor
de albine inscrise in plan precum ~i transferul acestora de la o unitate la
alta se fac numai cu aprobarea forului tutelar in spiritul Ordinului co-
mun M.A.I.A. ; U.N.C.A.P. ; M.E.F.M.C. nr. 4111982.
Pentru buna desfi~urarea procesului de productie in fiecare stu-
ping sau fermi apicolg este obligatorie formarea de familii ajutgtoare pe
ling3 familiile de baz5 ^m propol>ie de minimum 10/o din efectivul total
a1 farniliilor de baz5.
Familiile ajutitoare se folosesc pe parcursul anului pentru intirirea
familiilor in vederea valorificarii superioare a culesurilor principale si la
completarea efectivului familiilor de baz5 care, din diferite cauze, au su-
ferit pierderi de mgtci sau de albine.
Fermele apicole sau stupinele sint obligate ca in cursul sezonului
apicol s5 ia mgsuri de refacere ~i reintregire a efectivului numeric a1 fa-
miliilor de albine unificate in toamni sau inregistrate ca pierderi.
Primgvara qi toamna, apicultorii in prezenta delegatilor conducerii
fermei sau a unittitilor detiniitoare de stupine execut5 revizia tuturor fa-
miliilor de albine consemnindu-se cele constatate in carnetul de stupinii.
Fiecare stupin5 ~i fermi i ~ va i desfg~uraactivitatea pe baza planu-
lui de productie $i a planului de venituri qi cheltuieli. In scopul asigu-
rgrii rentabilitgtii stupinelor ~i fermelor, in planul anual de productie se
vor prevedea obligatoriu, in afara sarcinilor privind obtinerea productiei
de miere, si sarcini pentru realizarea unor cantititi de cearg, polen, pro-
polis, 15ptiSor de matcg, pisturi precum ~i roiuri qi familii de albine noi,
diversificarea productiei realizindu-se in functie de posibiliMtile con-
crete qi conditiile locale ale stupinei sau fermei. Consumul anual maxim
de biostimulatori pe familia de albine este cel prevgzut in normativele
legale in vigoare.
Consumul de biostimulatori se aprobg de cgtre conducerea unitgtii
pentru fiecare stupin5 in cadrul cotelor repartizate in functie de ne-
cesititi.
Gonducerea unititilor cu activitate apicolg este obligatg s i asigure
la timp aprovizionarea $i dotarea material5 a stupinelor precum si mij-
loacele de transport necesare pentru deplasarea in stupgrit pastoral.
Stupinele $i fermele apicole vor efectua polenizarea culturilor agri-
cole entomofile incheind contracte in conformitate cu prevederile Ordi-
nului Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare nr. 159/1974.
TEHNICA TNTRETINERII FAMILIILOR DE ALBINE
Lucrgrile se efectueazg potrivit prevederilor din prezenta tehnologie
care se aplicg la unitatea de productie - stupina de cel putin 125 fa-
milii de albine - ca unitate de baz5 care poate fi pgstrati $i Pn cazul
fermelor apicole mari de 2 000-3 000 farnilii de albine.
A. fngrijirea de primiivarii
a) Lucrliri obligatorii la inceputul sezonului apicol :
- se inlesneste in zilele cilduroase zborul general de curatire prin
ridicarea capacului la stupi si fnliturarea gratiilor de u r d i n i ~;
*
 - cind temperatura permite si albinele nu cad de pe faguri se
cursti fundul stupului de resturi de ceari qi albine moarte ;
- se efectueazi revizia sumari de primivari a familiilor de albine
in scopul verificirii situatiei familiilor qi cregrii conditiilor optime de dez-
voltare pentru valorificarea la maximum a culesurilor ;
- se strimtoreazi cuibul prin asezarea fagurilor cu puiet in centru
~i a celor cu rezerve mai bogate de miere si p5sturi pe cele doui laturi.
In cuib se lasi doar atitia faguri cite intervale de albine ocupi familia,
restul de faguri trecindu-se dupi diafragmg. Cu aceastg ocazie se revi-
zuieste qi se asigurg o bun5 izolare termics a cuibului ;
- se inlituri efectele negative ale iernirii ; corpurile ~i fundurile
de stup mucegiite se schimbi cu altele curate qi dezinfectate luate de la
magazie ; se elimini fagurii mucegiiti sau degradati ;
- se verifici puterea familiilor de albine avindu-se in vedere c i
familia puternici ocupi la ieqirea din iarni 6-7 intervale (spatii dintre
ramele cu faguri), cu dimensiunea interioari 415 X 270 mm. Sub aceste
limite se situeazi familiile mijlocii (5-6 intervale) si slabe (3-5 in-
tervale) ;
- se verificg existenta si calitatea mitcii prin stabilirea prezent i
puietului. Familiile gisite f i r 2 matci vor primi o mat& de la rezervi
dacii albinele ocupii cel putin 4-5 intervale ;
- se desfiinteazg familiile excesiv de slibite prin unificarea aces-
tora cu alte familii slabe sau cu cele riimase f i r i matci. Familiile bez-
metice - cu albini ouitoare - se desfiinteazi prin scuturarea albinelor
qi repartizarea rezervelor de hrani la alte familii din stupin8 ;
- se verifici existenta hranei, intervenindu-se imediat la familiile
la care se constati lipsa acesteia prin amplasarea deasupra cuibului a tur-
t zahgr sau a plicilor din zahir candi ;
telor din ~ e r b ede
- cu prilejul verificirii sumare de primivari se efectueazi ~i un
riguros control sanitar-veterinar a1 intregului efectiv ;
- se ridicg probe pentru diagnosticul de laborator a1 nosemozei
(circa 40 albine moarte) sau ale unor boli ale puietului (sectiuni de fagure
avind dimensiunile 10 )< 10 cm cu puiet (bolnav). Se analizeazi gi se ur-
mireqte cu atentie comportarea albinelor care constituie elemente ce prog-
nozeazi aparitia unor boli sau prezenta unor diunitori ai acestora.
b) Ingrijirea familiilor de albine in cursul primdverii ~i valorificarea
clilesurilor timpurii :
- ^m primele zile cglduroase de primivari cind fagurii cu albine se
pot manipula far5 a influenta negativ unitatea biologics a familiei de al-
bine se execut5 revizia de priir~li\arG ~i se consernneazi in carnetul de
stupin2 cele constatate ;
- pe misura creqterii nurnirului de albine tinere se lirgeste cuibul
iamiliilor de albine prin introducerea de laguri inchi~ila culoare cu pu-
tini miere care se descipiicerjte. A c e ~ t ifaguri trebuie s i fie complet clC
diti numai cu celule de albine lucratoare ;
-- periodic, o data pe siiptrimin2, in familiile puternice sau mijiocii
(care au avut la revizia de primivarg cel putin cinci intervale cu albine)
se introduce cite un fagure intre u l t i n ~ l lfsgure cu puiet gi cel de zco-
perire ;
 - in timpul infloririi pomilor fructiferi se pot introduce in cuibul
familiilor de albine, in functie de puterea acestora, faguri mai deschisi
la culoare intercalati intre fagurii cu puiet, iar la inccputul culesurilor de
nectar mai abundente sc introduc Pn cuib rame cu faguri artificiali ;
- pentru dezvoltare, familiile de albine se hrinesc stimulent pri-
m5vara prin administrarea la 3-4 zile a unor doze de 200-300 g sirop
dc zah5r preparat in proportic de 1.5 js5rti zah5r la 1 parte apR ;
- inlcnsiifcarea ouatului m2lcilor la f;ln~iliile puternice adiipostite
In stupi multietajati se face ~i prin inversarea periodic2 a corpurilor la
intervale de 12-14 zile :
- la celelalte tipuri dc stupi vcrticali, cu circa 5 - 1 0 zile inainte de
inflorirea salcimului, deasupra cuibului se adaug5 un magazin in care se
introcluc faguri cliditi intercalati cu faguri artificiali, iar in conditiile unui
rules a'oundent, pentru mjrirea spatiului de depozitare a mierii se pot
ad.5uga magazine suplimentare ;
- la stupii orizontali, pentru mirirea spatiului de depozitare a
micrii. se introduc la marginea cuibului cu puiet, faguri cliiditi sau faguri
artificiali, in clreptul urdinisului secundar :
- in cazul aparitiei frigurilor roitului, combaterea acestuia se rea-
lizeazi prin ridicarea a 2-3 faguri cu puiet ciipiicit gata de eclozionare
din familiile respective care sc Pnlocuiesc cu rame cu faguri artificiali.
Fagurii cu puiet ciipRcit se folosesc la intiirirea familiilor slabe, la
inmultirea efectivului si la formarea de familii ajutitoare ;
- pentru o mai bun5 valorificare a culesului de nectar, inainte de
inccperea acrstuia, albinele lucriitoare din familiile ajut5toare se unificii
cu familiile de bazi.
B. fngrijirea familiilor de albine in sezonul de varg
a) Actiuni organizntorice :
- in vederea realiziirii de productii ridicate, se va acorda o atentie
deosebitii valorific5rii culesurilor principale de la salcim, tei, floarea-
soarelui, precum si a culesurilor de la rapit5, coriandru, facelia si alte
1)lante melifere cultivate sau din flora spontanii. Se vor valorifica cu pre-
ciidere culesurile locale solicitindu-se din timp comisiei judetene de baz5
lnelifer5 suprafefele unde urmeaz5 a se deplasa stupinele in cazul prac-
ticririi stupiiritului pastoral. lnainte de excutarea tl.ansportului se va face
o recunoastere a locului unde se vor marca distinct vetrele pentru am-
plasarea stupilor ;
- se vor obtine din timp de la filialele judetene ale Asociatiei, au-
torizatii de repartizare a suprafetelor solicitate iar de. la circurnscriptiile
sanitare veterinare de pe raza localititii unde sfnt amplasate stupinele,
certificatele sanitare veterinare.
b) Pregtilirea familiilor de albine pentru practicarea stupiiritului
pastoral :
- se vor fixa ramele pentru a evita deplasarea lor ~i strivirea albi-
nelor si se vor lua mgsuri pentru a asigura in interiorul stupului spatiul
go1 necesar refugierii albinelor de pe faguri pe durata transportului ;
 - se vor lua m5suri pentru o bun5 aerisire a stupilor prin mon-
tarea sitelor de ventilatie iar inchiderea urdini~urilorpentru transport
se va executa pe inserat, dup5 ce albinele au Pncetat zborul ;
- in perioadele c5lduroase, transportul se efectueaz5 noaptea sau
di~nineatainainte de ris5ritul soarelui. Pe vreme r5coroas5 transportul
se poate executa si ziua. fn vederea transportului, stupii se leag5 cu frin-
ghii pentru a evita deplasarea, lovirea sau caderea acestora din rnijlocul
de transport folosit ;
- odat5 cu stupii se transport5 ~i accesoriile din inventarul stupinei
destinate valorificarii culesului precum gi unele unelte strict necesare pe
tinipul transportului pentru interventii imediate : afumitor, c l e ~ t eciocan,
,
lantern5, masc5 apicola, un vas cu lut moale pentru obturarea spatiilor prin
care ar putea iesi albinele ;
- pe timpul trnnsportului stupilor se fac scurte opriri de control gi
se inliturW cventualele defectiuni ;
- aSezarea stupilor pe noua vatr5 se face cu respcctarea regulilor
de instalare a unei stupine atit ca orientare, deschidere a urdinigurilor gi
despachetare a stupilor. A doua zi dup5 transport se controleaz8 fiecare
familie de albine, inl5turindu-se eventualele neajunsuri cauzate in timpul
transportului.
c) EztracJia mierzi
- ramele se consider5 bune de recoltat atunci cind mierea este
c5p5citri eel putin pe treimea superioara a fagurilor ;
-- extractia mierii se efectueaz5 inainte de Pncetarea totals a cuie-
sului. fn timpul culesurilor principale de lung5 duratA este indicat a se
efectua extractii repetate pe parcursul perioadei de cules ;
- se va evita declan~areafurti~aguluiin care scop extractia mierii
se efectueazg in cabana apicolii a stupinei sau in alte sparii ~nchise,fiir5
acces pentru albine. fn perioadele lipsite de cules, ramele trebuie ridicate
din stup spre searii, iar extractia se va face in cursul noptii. Stupii vor
f i mentinuti deschigi un timp cit mai scurt gi se vor evita toate cauzele
care pot plovoca furtisagul la albine ;
- la recoltarea fagurilor cu miere, ace~tiavor fi eliberati de albine
prin scuturare si periere si se va evita extractia de miere din ramele cu
puiet chiar dacii prezint5 coroane bogate cu miere ;
- fagurii recoltati se vor pastra pin: la extractie in corpuri sau
stupi goi pentru a evita accesul albinelor ;
- Enainte si dup5 extractia mierii, intreg utilajul apicol (centri-
fug8, t5vi ~i cutite de descSp5cit, vasele folosite etc.) se vor sp5la cu ap5
fierbinte gi solutie de sod5 5Oio dupa care se vor limpezi in citeva ape
swate ~i se vor expune la soare timp de 1-2 ore :
- extractia propriu-zis5 se execut5 cu centrifuga din dotare dup5
ce in prealabil fagurii au fost desc5p5citi cu ajutorul cutitului sau furcu-
litei de desc2pAcit ;
- actiunea de extractie a mierii cuprinde si preconditionarea aces-
bia' in tare scop in timpul extractiei se va asigura filtrarea cu ajutorul
sitelor dtible de filtrare, iar dupg limpezirea in vasele de stocare se vor
indepgrta impuritatile de la suprafata mierii ;
-" -.$agurii din care s-a extras mierea vor fi introdusi in familiile
kk -hcare provin ;
 - in functie de culesurile urmiitoare ~i de biostimulatorii dispo-
nibili se asigurii rezerva de miere necesarii familiei de albine pentru ier-
nare, tinind seama cii pentru 1 kg de albine introduse la iernare este ne-
cesarii o cantittae de 10 kg rezerve de hranii. Un interval de rame de
cuib cu dimensiunea interioarii 415 X 270 mm acoperit cu albine are o
greutate de 270 g ;
- extractia mierii se poate executa pe vatra fieciirei stupine sau
centralizat in localuri amenajate si dotate corespunziitor pentru aceast5
actiune ; in orice conditii se vor respecta prevederile impuse de manipu-
larea si gestionarea bunurilor materiale ;
- in toatii perioada sezonului de varii se urmiire~tementinerea fa-
miliilor de albine in stare activii prin intensificarea cre~teriide puiet, sti-
mularea acestora cu portii mici de sirop de zahiir sau biostimulatori
umectati cu apii, mentinerea unei ventilatii corespunziitoare, umbrirea
stupilor ;
- se vor excuta controale periodice pentru verificarea stiirii sani-
tare a familiilor de albine si in caz de imbolnaviri se vor aplica imediat
tratamente specifice ;
- pentru prevenirea roitului se vor lua in continuare miisuri pen-
tru formarea de familii ajutiitoare pe ling8 familiile de baz5 la cel putin
100111din efectivul familiilor de baz5 ;
- in vederea realiziirii sarcinilor din planul de productie se vor
organiza actiuni pentru diversificarea productiei apicole prin producerea
de liiptisor de matcii, recoltarea de polen, propolis si venin de albine. Se
vor stimula totodata familiile de albine pentru manifestarea instinctului
tle secretie a cerii prin folosirea ramelor cliiditoare ;
- se va urmiiri cu atentie evolutia secretiei de nectar si se vor lua
miisuri pentru deplasarea imediat5 a stupinelor la alte masive melifere
in cazul unor recolte slabe ;
- pe toat5 perioadn de varii apicultorul va urmiiri functionarea
ad5p5torului pentru a asigura in apropierea stupinei o sursii de apii per-
mancnt5.
C. fngrijirea familiilor de albine in sezonul de toamnii gi pregiitirea
pentru iernare
a) Revizia familiilor d e albine c l z ~ p Gculesuri :
- se stabileste prezenta si calitatea miitcii, puterea familiilor, exis-
tenta sub aspect cantitativ si calitativ a rezervelor necesare pentru pe-
rioada de iernare si modul de organizare a cuibului ;
- se schimbii miitcile virstnice, cu defecte sau cele din familii care
au realizat productii slabe, sub media stupinei. Lucrarea se planific5 in
asa fel ca in fiecare an sii fie reinnoite miitcile in procent de cel putin
30010 din efectivul total de familii ; aplicind aceastii metodii, in fiecare
sczon in stupine vor exista nurnai miitci tinere si productive ;
- miitcile tinere se introduc in familii dupii o prealabilii orfani-
zarc., in cusca de transport sau in colivii din plas5 de sirmii; dupii 2-3
zile sr vcrificii acceptarea miitcilor introduse ;
 - se fac hriniri stimulente cu sirop de zahir, polen si inlocuitori
de polen pentru intensificarea ouatului m5tcilor in vederea producerii
unei cantititi cit mai mari de albine tinere necesare iernirii in bune
conditii a familiilor de albine.
b) Preglitirea familiilor de albine pentru iernare :
- rezervele de hranil se completeazi in functie de puterea fami-
liilor, cu sirop de zahir in proportie de 1,5-2 pirti zah5r si o parte
a p i ; siropul se administreazi in hr5nitoare de mare capacitate astfel
ca lucrarea s5 fie terminat& pin5 la sfirsitul lunii august, cel mai tirziu
pin3 la 15 septembrie ; Pn cazul prezentei mierii de man5, aceasta se
extrage ~i se inlocuieste cu sirop de zah5r ;
- la organizarea cuibului de iernare se aleg faguri corect cl5diti
cu cel putin 1,s-2,O kg rezerve de hrani care se aqeazi in a$a fel incft
mierea si pastura s i fie accesibile albinelor ; fagurii cu mici cantititi de
miere care nu sfnt inclusi in formarea cuibului pentru iernare se plaseazi
dupi diafragmii si, prin descipicire periodic& se asiguri concentrarea
lnierii in zona cuibului in paralel cu stimularea activititilor din familia
de albine :
- se efectueazi restringerea cuiburilor ping la numirul spatiilor
bine ocupate de albine si se realizeazg protectia cuiburilor cu ajutorul
saltelutelor sau a altor materiale termoizolatoare ;
- se aseazi la urdinis, gratiile de protectie irnpotriva soarecilor,
reductoarele trecindu-se pe fazi m i d ;
- se acordi o atentie sporiti protectiei stupilor contra vinturilor
puternice si reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea
de garduri s i paravane.
D. figrijirea familiilor de albine in timpul iernii
- oe efectueaz5 un control a1 stupinelor cel putin o dati pe sip-
timini ;
- pentru cunoasterea modului de iernare a fiecarei familii se fo-
loseste metoda auditivi ;
- in zonele cu frecventi mare a vinturilor reci, stupii se invelesc
la exterior cu materiale izolatoare ;
- in zilele calde qi Pnsorite se stimuleazi zborurile de curitire prin
deschiderea completi a urdini~urilor,ridicarea capacelor ~i a saltelutelor
si expunerea podiqoarelor la actiunea razelor solare ;
- se iau m5suri de protectie pentru a preintimpina neajunsurile
ce le pot provoca soarecii, pisirile (cioc5nitorile, pitigoii) qi animalele.
AMELIORAREA ALBINELOR
La nivelul fiecilrei stupine se va organiza obligatoriu munca de
arneliorare a albinelor pe baza selectiei in mas5 in scopul imbunit5tirii
sistematice a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine, pentru ridi-
carea productivititii acestora dupa cum urmeaz5 :
 - pentru desf5surarea unei activit5ti eficiente de selectie, apicul-
torul va urm5ri prin carnetul de stupin5 sau prin fisa de observatie a
fiecsrei familii, insu~irilecare privesc : productia de miere realizat5, pro-
lificitatea mgtcii, productia de cear5, rezsitenta la iernare, rezistenta la
boli, comportarea albinelor pe faguri, modul de depozitare a mierii, pre-
dispozitia pentru schimbarea linistit5 a m5tcii, blindetea ~i hgrnicia al-
binelor ;
- utilizind familiile de albine care s-au evidentiat (recordiste) se
formeaz5 grupa de prisili care trebuie s5 reprezinte 10-15U/o din efec-
tivul stupinei. Farniliile din grupa de pr5sil5 se schimb5 anual eliminind
farniliile ce nu si-au pistrat insu~irilevaloroase qi se introduc in grup5
noi familii dc albine evidentiate in timpul sezonului (familiile eliminate
reprezentind minus variantele) ;
- grupa de pr5sil5 asigur5 c r e ~ t e r e areproduc5torilor pentru intreg
efectivul stupinei. M5tcile sint crescute din familia recordist5 a grupei
de prGsil5, iar cele care se situeaza in imediata apropiere a recordistei asi-
gur5 trintorii tinind seama c5 o familie produc5toare de trintori asigur5
ir:iperecherea a 50-75 de m5tci ;
- se iau mgsuri pentru a impiedica cresterea de trintori in alte
familii din stupin5 prin inlaturarea fagurilor cu celule de trintori, des-
cGp5cirea fagurilor cu puiet de trintor ;
- mgtcile crescute din familia recordist5 a grupei de prrisil5 se fo-
losesc pentru schimbarea anualg a cel putin 30010 din mgtcile stupinei ;
- pentru a preveni efectele inrudirii (consangvinizgrii) materialul
biologic Bolosit, pentru c r e ~ t e r e amiitcilor la interval de cel mult 4 ani
se 'inlocuieste prin schimb sau cumpsrare din altZ stupin5 unde se aplic5
de asemenea lucriiri de e m ~ l i c r a r erji care este amplasat5 la o distanti
de cel putin 15 krn ;
- pentru asigurarea d c material reproduc5tor valoros adaptat la
conditiile locale, stupiuele pot achizitiona matci de albine produse pe
zone caracteristice de pepinierele Instiutului de cercetare ~i producfie
pentru apiculturg avind la baz5 material biologic supus selectiei indi-
viduale, verificat anterior in ceea ce priveste transmiterea la descen-
denti a insusirilor valoroase.
INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
a) Metoda de roire prin divizare simp15
Este folosit5 atunci cind se u r m 5 r e ~ t eca de la familiile puternice
s5 se obting cite un roi de asemenea puternic. Lucrarea se executa ime-
diat dupa valorificarea culesului de la salcim pentru ca l a a1 doilea cu-
les principal de varg, familiile nou-formate s5 poat5 ajunge la o dez-
voltare corespunzgtoare valorificgrii culesului. Procedeul permite reali-
zarea unui spor de efectiv de 100/o.
Tehnica de lucrzi :
- dintr-o familie puternicg se scot jurngtate din fagurii cu puiet
care se aseaz5 intr-un stup go1 ;
- se va urm5ri ca la divizare, puietul, hrana ~i albinele tinere s5
fie in pgrti aproximativ egale ;
 - aSezarea celor doi stupi se face la stinga qi la dreapta locului
urdini~uluifamiliei care a fost clivizat5, astfel ca proportia albinelor cule-
g5toarc aflate in zbor si reintoarse in cei doi stupi s5 fie aproximativ
egal5 ;
- matca familiei divizate se lass in stupul nou-format ;
- in familia ramas5 orfan5, se introduce dup5 citeva ore, matc5
tinsr5 imperecheati.
b) Metoda de roire prin stolonare colectivB
Presupune ridicarea de faguri cu puiet acoperit cu alhine de la
fiecare familie de baz5. Aceasta face ca puterea familiilor donatoare s5
n u fie influentatg. Cu cit roiurile se formeaz5 mai tirziu cu atit ele vor
trehui s i fie mai puternice. Pentru ca iernarea s5 se desfi~oarein bune
conditii este obligatoriu ca pin5 in toamng roiurile formate s5 ating5
parametrii cantitativi ai unor familii puternice.
Tehnica de lucru
- se scoate din fiecare familie donatoare cite una sau dou5 rame
bine acoperite cu albine si puiet, de preferin@ cip5cit urmsrindu-se s5
nu se ridice mitcile ;
- ramele se aseaz5 fntr-un stup gol. In timpul formsrii roiului,
stupul se tine cu urdini~ulinchis pentru a evita depopularea roiului ;
- roiul se formeazs din patru rame bine acoperite cu albine dintre
care dou5 cu puiet de toate virstele, iar doui cu rezerve de hran5
(miere + piistur5) ;
- dupi citeva ore, in roi se introduc o matc5 tin5r5 impere-
cheat5 ;
- in lipsa culesului de intretinere se vor administra h r h i r i stimu-
lente cu portii mici de sirop de zahir (proportie : o parte zahir si dou2
p5Gi api).
c) Metoda familiilor ajutiitoare
Folosind una dintre metodele descrise, apicultorii pot forma fa-
milii ajutitoare necesare cre~teriiunor cantitgti sporite de albine pentru
Pmputernicirea familiilor de baz5 astfel :
- noua unitate biologic5 format5 se ad5poste~tein acela~istup
cu familia de bazi intr-un compartirnent lateral format cu ajutorul dia-
fragmei la stupii orizontali sau intr-un corp superior, separat printr-un
podi~or,in cazul stupilor verticali ;
- dezvoltarea familiei de baz5 folosind familia ajut5toare se rea-
lizeaz2 cu, rarne continind puiet cip5cit gata de eclozionare, albin5 cule-
g5toare sau prin unificarea totals cu familia de bazi pentru valorificarea
culesurilor sau in scopul asigursrii unei ierniri corespunzgtoare.
ACTIUNI SANITARE VETERINARE
Efectele dzunatoare ale bolilor vor fi prevenite sau cornbgtute prin
m5suri rationale de ordin biologic, igienic sau medicamentos.
In fiecare stupin5 se vor lua urmitoarele misuri de profilaxie
general5 :
 - psstrarea in efectiv numai a familiilor puternice cu mgtci va-
loroase ;
- mentinera stupilor in stare activg in tot sezonul apicol prin
asigurarea unor culesuri continui ;
- dezinfectia anual2 a tuturor stupilor, utilajelor yi uneltelor de
lucru, in cursul lunilor septembrie-octombrie cu solutie de form01 2-
4O/o, cu solutie fierbinte de sod5 caustic5 2-5OI0 sau solutie de sod5
calcinatii 5OI0. Materialul supus dezinfectiei va fi bine spilat cu peria ~i
ap5 fierbinte ;
- se vor reforma fagurii din cuib la cel mult 3 ani de utilizare.
Fagurii de rezervg se vor dezinsectiza ~i dezinfecta in fiecare an ;
- se va asigura in fiecare stupin2 o surs5 de ap5 permanent2
prin instalarea de ad5pitoare pentru albine.
Combaterea bolilor se realizeaz5 prin tratarnente medicamentoase ~i
alte mijloace sanitare. fn acest scop se vor lua urmstoarele mgsuri :
- se va efectua examenul sanitar periodic a1 intregului efectiv in
lunile martie-aprilie si august-septembrie de c5tre personalul de spe-
cialitate ;
- in cazul aparitiei bolilor se va anunta imediat medicul veterinar
pentru a se lua mssuri de tratament a1 familiilor bolnave ~i prevenirea
r5spfndirii bolilor la celelalte familii de albine din stupins.
Tratamentul principalelor boli ale albinelor
- Varrooza este produs5 de un acarian care paraziteazi larvele,
nimfele albinelor lucrgtoare, trfntorii yi mgtcile. Tratamentul cu produsul
Sineacar realizat de Institutul de cercetare si productie pentru apiculturg,
se face primgvara timpuriu si toamna tirziu cind matca a stagnat ouatul.
Se efectueazg dous tratamente la interval de zece zile utilizind 80-150 g
preparat pentru un tratament, in functie de puterea farniliei de albine.
- Nosenzoza are drept cauzg protozoarul Nosema apis ~i este con-
ditionatg de factorii favorizanti reprezentati de familii slabe, iernare
prelungitg fBr2 zboruri de curAtire, miere de man5, adaosuri in hrang
a tot felul de fGinuri, umiditate mare in stup etc.
Numai examenul de laborator certificg prezenta bolii.
Iarna, aceastg boa15 insotit8 de diaree este carantinabilg si supusi
restrictiilh sanitare veterinare.
Tratamentul nosemozei se face cu protozon, preparat de Institutul
de cercetare qi productie pentru apiculturg in doze de 2,5 g la un litru
sirop toamna ~i 5 g la un litru sirop primiivara - cinci administriri la
interval de cinci zile. La hrgnirile de primivari, timpurii, fn turte de
zahgr s e ~ a d w g g5 g protozon la 1 kg.
- Puietul vtiros este o boa15 micoticii ce afecteazg exclusiv pu-
ietul ?lbinelor, f n special cel de trintox. Boala se manifest5 de reguli
in lunile aprilie-mai-iunie fiind favorizatg de umiditatea ridicati din
stup. mucegai $i temperaturi scizute. Tratamentul se face cu preparatul
Mtcocidih' realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apicul-
tur& Preplardul--medicamentos se presar8 peste rame ~i pe albine cite
100-150 g. Tratamentul se repel2 de 4-6 ori la interval de 7 zile. Pte-
paratul se administreazi conform prospectului.
 - Loca americanz afecteaz5 puietul albinelor a cgrui moarte se
produce dup5 c5p5cire. Combaterea bolii se face prin distrugerea fami-
liilor bolnave in cazul in care sint slabe sau afectate si de alte boli.
In cazul familiilor puternice se distrug nurnai fagurii cu semne
de boal5. Tratarnentul acestor familii se realizeaz5 prin administrarea
unei doze de Locamicin pasG la toate familiile insotit de 1-2 doze de
Locamicin pulbere. Tratamentul familiilor de albine bolnave de loca ame-
rican5 se poate face ~i cu sulfatiazol sau teramicina.
- Loca europeanti apare rnai rar decit loca american5 si este rnai
putin grav5 afectind in general larvele tinere in virst5 de 3-4 zile $i in
proportie mult rnai redusii larvele c5p5cite. fn combaterea locei euro-
pene se folose~tepreparatul Locamicin si se face in acelasi mod ca ~i
in cazul locei americane.
Pentru varroozs, nosemoz5, loca american5 qi loca europeang, con-
siderate boli de carantins, exist5 prevederi si restrictii Pnscrise in Legea
sanitar-veterinarg nr. 6011974. Aceste prevederi si restrictii trebuie cu-
noscute ~i respectate, ele avind un caracter obligatoriu pentru toti deti-
niitorii de familii de albine.
DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI APICOLE
In vederea rentabilizarii activitatii stupinelor, apicultorii trebuie s5
se preocupe de realizarea pe ling5 miere qi a unor cantiGti cit rnai mari
de alte produse apicole : cear5, polen, 15pti~orde matcii, propolis qi venin
de albine.
Obtinerea productiei de cear5
Fentru realizarea unor productii sporite de ceara la nivelul fie-
cgrei 'stupine se vor lua urmstoarele mgsuri :
- stringera resturilor de cear5 de pe fundul stupilor timpuriu in
prim5var5 cu ocazia curitirii acestora ;
- curiitirea ramelor, peretilor stupilor, a hriinitoarelor, a dia-
fragnlelor ~i podi~oarelorin cursul tuturor lucriirilor care impun inter-
ventia in familia de albine. Se va avea in vedere ca propolisul rezultat
din aceste operatiuni de r5zuire s5 fie sortat qi p5strat separat ;
- stringerea c5p5celelor de cear5 rezultate de la desc5piicirea fa-
gurilor in vederea extractiei mierii ;
- anual se vor refornla 25-30/o din fagurii de cuib. Trebuie tinut
seama c5, dac5 fagurele este rnai putin vechi, cantitatea de cear5 obti-
nut5 la extractie este rnai mare ~i de calitate rnai buns, in acela~itimp
innoirea cuibului previne degenerarea albinelor qi igienizarea acestuia ;
- se va intensifica folosirea familiilor de albine la cl5direa fagu-
rilor artificiali atlt pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor
de producere a cerii cit si pentru disponibilizarea unui numar cit rnai
mare de faguri pentru reformnre ;
- se vor utiliza ramele cliiditoare la toij stupii ~i in toate perioa-
dele din cursul sezonului activ in care albinele secreta cear5 ;
 - in nlagazine st:u corl~uri dch 5trins~ii.G <(. \ - ; I i ~ r ; l c , t i c , . i I I ~ F ~ I . ~ I . : , ; I
clistantelor dintre ralnc i~stfel ca, prin pre1ungirc:a celulc~loi. c1;ic'iite de
;~lhil?e, s5 sc ohtin5 cu ocazi:t tlcsc.5;1Ac.il.ii rnicsrii, o ra~it-it:lt(.~jjol'itii cle
cear5 ;
- crtractia cerii in stupinc se esecuts cu ajutoi.ul topitorului solar
pcntru czpacele, rosGturi, cresciituri, ceara pl'ov~nit5ciin rFiz~1il.i11l.c~un1
:ji in cazul fagurilor in care nu s-a crescut puiet (faguri albi) ;
- ceara provenitii din faguri reformati drl culoare inchis5 sc es-
trage prin topire in ap5 fiarts si prcsare cu p r c ~ tie rear5 din clotarea
stupinei. La cxtractia cerii prin accst pr.ocedeu sc va face i n prealabil
inmuierea fagurilor folosindu-se ap5 provenitii din ploi si iopirea zspc-
zii, iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau cmailate ;
- dup5 extractie, ceara rezultat5 sc m r n t i n c i n st21.c lieiiida o
~ ~ e r i o a dcit
a mai indelungats (48-72 ore) protejind vasul respcctiv cu
matcriale termoizolante pentru limpezirea cerii si separarea impurit5-
ti101 aflate in suspensie.
Obfinerea productiei r3e polen
Pentru recoltarea polenului se folosestc> unul din tipurile d c co-
lector produse de Combinatul apicol astfel :
- colectoarele de polen se monteazs f5r5 placa activ5 la toate
familiile puternice care au o dezvoltare de eel putin 7-8 rame cu al-
binc si 4-5 rame cu puiet :
- colectoarele se las5 2-4 zile pent^^^ obisnuirea albinelor, dup5
care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. Operatiunea se
f x e seara, dup5 incetarea zborului si placa poate r5minc in pozitia dc
lucru pe toatii durata recolt5rii polenului ;
- in timpul culesurilor mari de nectar se 4nl5turB placa activ5
pentru a n u stingheri zborul albinelor culeg5toare ;
- recoltarea polenului din colector se realizeazi prin golirea pe-
riodic5 a sertsrasului cu care este echipat fiecare colector de polen :
- imediat dup5 recoltare, polenul trebuie supus procesului de us-
care prin utilizarea ciildurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii spe-
ciale din dotarea stupinei (usc5torul de polen). Indiferent de sistcmul
folosit, temperatura de uscare n u trebuie s5 dep5~eascB40-45'C. In
timpul procesului de uscare polenul se mentine in straturi de cel mult
10 cm, periodic afinate ~i ferit de actiunea direct5 a razelor solare ;
- dup5 uscare, polenul se cerne si se p5streaz5 pin5 la valorificare
in vase inchise, inoxidabile sau in saci de material plastic in care, pentru
prevenirea degradiirii lui de catre insecte, se introduc tampoane imbibate
in tetraclorurii de carbon.
Producerea 15pti~oruluide matcg
Producerea 15pti~oruluide matc5 se poate realiza in familii orfani-
zate sau in farnilii cu matci, in functie de calificarea apicultorului.
' a) Actiuni pregdtitoare
confectioneazj. botcile artificiale in care vor f i transvazate
j&+el6-; se
1 .
 - botcile se fac din cear5 cu ajutorul unui sablon cu diametrul
de 8-9 mm avind extremitatea rotunjiti cu o u ~ o a r 5conicitate pentru
desprinderea rapid5 a botcilor. Sabloanele se p5streaz5 in ap8 inainte de
intrebuintare d u ~ i icare se introduc in ceara topita de 3-5 ori pornind
de la adincimea de 8 mm care se reduce treptat, cu fiecare inmuiere la
4-5 mm. Dupii ultima inmuiere sabloanele cu cear5 se introduc in a p i
ptnlru rScire iar dup5 dislocarea botcii operatiunea se repet5 pentru
confectionarea altor botci ;
- botcile se lipesc cite 25-30 pe leaturi din lemn iar acestea se
monteazi cite 3-4 pe o rams.
b) Prodticerea liipti~orului pl-in orfanizarea familiilor de albine :
- pregstirea familiilor de albine in cazul folosirii metodei cie
producere a liipti~oruluiin abseilla mitcii const5 in orfanizarea com-
plet5 a familiei cu 3-4 ore inaintea introducerii larvelor. Orfanizarea
completi inseamnii ridicarea m5tcii impreuni cu toti fagurii cu larve
si ou5, material biologic cu care se formeaz5 un roi ce se arnplaseaz5
temporar pe vatra stupinei. In mjlocul fagurilor r 5 m a ~ iin familia de al-
bine orfanizatii se las5 un spatiu go1 egal cu o ram5 ;
- in botcile pregitite si lipite anterior pe ~ i p c i se transvazeazfi
larve tinere de 1v2-2 zile, cu ajutorul unei lantete. Dup5 completarea
cu larve a unei rame, aceasta se introduce in locul r5mas liber in cuibul
familiei orfanizate ;
- dup5 72 ore se scoate rama cu botci din familia orfanizatg, se
reteazs botcile cu ajutorul unei lame, cit mai aproape de larve, se inl5-
t u g larvele si se extrage 15ptisorul de matc5 cu ajutorul dispozitivelor cu
absorbtie speciale din lemn sau material plastic. fn botcile eliberate de
15ptisor se transvazeazi din nou l a w e si ciclul se repet5 de trei ori la
aceeasi familie de albine ;
- dup5 a treia serie de crestere se reface familia de albine prin
unificarea albinelor care au participat la producerea 15ptisorului cu cele
din roiul format cu ocazia orfanizgrii.
c) Producerea liipti~oruluiin familii cu matcd :
- preg5tirea familiilor in cazul producerii 15ptisorului f8r5 orfa-
nizare (in familii cu matc5) se face prin izolarea m5tcii pe un nurn8r de
faguri cu ajutorul unei diafragme sau podisor prev5zut cu o portiune
rnicii de .gratie despgrtitoare. Dup5 9 zile de la izolare in compartimentul
f5r5 mat& tot puietul va f i c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor cZip5cite
se introduc botcile cu larve ;
- transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in cazul metodei de-
scrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de Iarve,
in ziua-a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 d e larve. I n ziua a patra
se recolteaz5 Iiiptisorul din primele botci introduse, in locul c5rora se
introducc noi larve. Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonu-
lui activ ;
- in toat5 perioada, compartimentul in care se introduc botcile, se
poate imputernici cu puiet c8p5cit provenit din compartimentul familiei
Pn care matca Pqi continuli activitatea ;
- la terminarea actiunii, cele dou5 compartimente se unific5 prin
simpla inl5turare a diafragmei sau podi~oruluicu gratie despgrtitoare ;
 - in timpul producerii 18ptisorului, larniliiie producatoare se f u n -
jeaz5 cu hrani bogat5 in proteine ;
- liptisorul de matc5 se pistreaz5 pin5 la livrare in frigider in
borcane de sticli.
Obfinerea producfiei de propolis
In scopul obtinerii propolisului in cantititi cit mai mari, avind in
vcdere importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se iau urm5-
toarcle m5suri :
- cu ocazia fiecrirei interventii care se face in cuibul Pamiliilor de
albine, in special in perioada de prim5var5 si toamn5 se vor curita cu
atcntie prin rgzuire, toate portiunile ~i elementele din stup ce prezint5
depurleri de propolis ;
- se vor distanta ramele intre ele, prcum si scindurelele de po-
disor cu cite 2-1 mm formindu-se spatii care dup5 umplerea lor de
c5tre albine cu propolis se vor curita retinindu-se produsul rezultat;
- pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se
inlocuie~tepodi~orulcu o plas8 din material plastic care dup5 propoli-
zare se va ridica in vederea recoltirii propolisului ;
- se va folosi colectorul de propolis format dintr-un gr5tar la-
melat din tabli zincati, s i t i din material plastic ~i pinzi colectoare care
se plaseaz5 deasupra cuibului in locul podi~orului;
- sita ~i pinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de
albine, gritarul lamelat punindu-se in luna aprilie odat5 cu l5rgirea
cuibului qi se va ridica toamna in momentul pregitirii pentru iernare
a familiilor de albine ;
- in timpul sezonului apicol ori de cite ori plasa din plastic este
incircati pe majoritatea suprafetei cu propolis, se scoate pinza colectoare
de care ader5 cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-sein pozitia
initial5 ;
- recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o data pe
an dup5 ce in prealabil a fost pistratti citeva zile la temperaturi sc5zute1
prin refrigerare.
 CALENDARUL PRINCIPALELOR LUCRARI DE SEZON
IN STUPINA
Luna IANUARIE
- prevenirea deranjgrii si nelinistirii albinelor provocate de atacul
soarecilor, piisiirilor ~i animalelor de curte, ciociinitori, pitigoi etc. ;
- supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin
controale auditive siipttiminale si indreptarea stgrilor anormale con-
statate ;
- indeptirtarea far5 zgomot a ztipezii neafinate ~i a ghetii de pe
scindurelele de zbor ale stupilor 5i desfundarea urdinisurilor de albinele
moarte ;
- repararea, curiitarea si dezinfectarea inventarului apicol, insir-
marea si fixarea fagurilor artificiali in ramele necesare pentru sezonul
urmator ;
- aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale, unelte ;
- ridicarea nivelului profesional a1 apicultorilor prin participarea
la cursuri, conferinte, instructaje sau demonstratii practice.
Luna FEBRUARIE
- supravegherea atentti a modului de iernare a familiilor de al-
bine prin controale auditive si indepartarea stiirilor anormale ivite ;
- curiitirea ~i pregatirea vetrelor de stupinti in vedcrea cfectuiirii
zborurilor de curiiiire ale albinelor ;
- pentru stimularea si supravegherea zborului de cur5tire a1 albi-
nelor, in zilele insorite si favorabile zborului albinelor se inliiturti impa-
chetajul existent a1 stupilor si chiar capacele si saltelutele ;
- completarea rezervelor de hran5 si inceperea hriinirii stimulente
a familiilor de albine ;
- repararea, curgtirea si dezinfectia inventasului apicol ;
- incheierea de contracte pentru polcnizarca cu albine a livezi-
lor si a altor culturi agricole entornofile ;
- obtinerea repartitiilor de vetre de stupinii la masivele melifcre
solicitate pentru practicarea stupiiritului pastoral prin filialele judetene
aie Asociatiei Cresciitorilor de Albine ;
- trimiterea de probe de albine pentru analize de laborator in
vederea verificririi sanitare a familiilor de albine din stupinii.
Luna MARTIE
- stimularea ~i supravegherea zborului general de curiitire ;
- efectuarea in zilele cilduroase a reviziei de prim5varti cind se
executii : curiitirea fundurilor stupilor, indreptarea familiilor de albine
slabe, completarea rezervelor de hranii, uscarea materialelor izolatoare,
strfmtorarea cuiburilor la familiile de albine slabe si mijlocii. Constatarile
facute se consemneazd in carnetul de stupin5 ;
- instalarea adipitoarelor cu a p i cdldutii si adaos de 5 g sare
la litru de apd ;
- recoltarea si trimiterea de probe de albine pentru analize de la-
borator. Executarea tratamentelor pentru combaterea nosemozei si var-
roozei.
Luna APRILIE
- continuarea lucririlor de indreptare a situatiilor anormale con-
statate la familiile de albine din stupind ;
- transvazarea familiilor de albine in stupi curiitati si dezinfectati ;
- liirgirea cuiburilor cu faguri clgditi si apoi cu faguri artificiali
(mai ales pe durata infloririi pomilor fructiferi) ;
- instalarea colectoarelor pentru recoltarea polenului ;
- verificarea sanitard a cuiburilor tuturor familiilor de albine ;
- continuarea reformdrii fagurilor necorespunzatori ;
- preintimpinarea furtisagului intre familiile de albine din
stupin5 ;
- tratarea fagurilor de la rezerva stupinei contra giiselnitei ~i con-
ditionarea cerii de la fagurii reformati ;
- asigurarea ~i efectuarea transporturilor pentru polenizarea live-
zilor cu pomi fructiferi ;
- efectuarea examenului general clinic a1 familiilor de albine si
aplicarea tratamentelor pentru varroozi si loca europeani.
Luna MA1
- continuarea lirgirii cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor
dc albine si evolutia culesurilor (introducerea de faguri cldditi, faguri
artificiali ~i arjezarea magazinelor pentru depozitarea nectarului) ;
- mentinera familiilor de albine puternice in stare activa prin
ridicarea periodic5 de puiet cipdcit pentru intsrirea familiilor slabe ;
- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de
cearri pentru asigurarea numdrului de faguri cliditi, necesar valorificirii
culesurilor ;
- pregitirea familiilor de albine ~i transportul acestora pentru va-
lorificarea in conditii optime a culesului de la salcim ;
- folosirea colectoarelor de polen ;
- inceperea lucririlor de crestere a mstcilor ;
- anuntarea consiliilor populare pe raza cirora sint amplasate
stupine la stupirit pastoral pentru luare in evidenti ;
- prevenirea inloxicirii familiilor de albine, cauzate de actiunile
dc corngate+&:a ddundtorilor din agriculturs ;
- contifiFrea tratamentelor pentru combaterea puietului viiros
si a locei europene qi americane.
I
30
 Luna IUNIE
- recoltarea si extragerea mierii ;
- prevenirea roirii naturale prin formarea do familii noi ;
- continuarea lucr5rilor de crestere a m5tcilor ;
- inlocuirea m5tcilor virstnice si necorespunz5toare ;
- un~brirea stupilor si i n t e n ~ i f i c a ~ e ventilatiei
a cuiburilor prin
15rgirea urdinisurilor ;
- efectuarea controlului privind puterea si starea s5n5t5tii fami-
liilor de albine ;
- int5rirea familiilor nou-formate pe seama puietului c5p5cit ~i a
albinelor tinere din familiile puternice predispuse a intra in frigurile
roitului ;
- preg5tirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor de
var5 ;
- efectuarea transportului stupilor la p8durile de tei si culturile
de floarea-soarelui ;
- livrarea mierii c5tre unititile contractante ;
- se aplic8 tratamente pentru loca european5, american5 si puie-
tul v8ros.
Luna IULIE
- lntarirea familiilor de albine nou-formate in lunile precedeilte ;
- inlocuirea m5tcilor necorespunzfitoare cu m5tci tinere ;
- recoltarea ~i extragerea mierii de la culesurile de var8 ;
- administrarea de hr5niri stimulente in cazul lipsei de cules cu
luarea tuturor m5surilor pentru prevenirea furtisagului in stupine ;
- reconditionarea invental.ului degradat cu prilejul transporturilor
in pastoral ;
- se continug, in cazul familiilor bolnave, tratamentele pentru loca
european5, american5 ~i puietul v5ros.
Luna AUGUST
- continuarea recoltiirii si extragerii mierii de la culesurile de
var5 precum si livrarea la beneficiari a cantitstilor de miere recoltate ;
- strfmtorarea, in caz de lips5 de cules, a urdinisului in vederea
evitirii furti~agurilor;
- echilibrarea ~i completarea rezervelor de provizii pentru iarn5 ;
- deplasarca stupinelor la culesurile tirzii de intretinere ;
- eliberarea de provizii a fagurilor destinati reformiirii prin des-
cgpicire dup8 diafragmg ;
- controlarea calitgtii proviziilor de miere in scopul identificgrii
mierii de man8 ;
 - efectuarea reviziei familiilor de albine si indreptarea stzrilor
anormale ;
-. administrarea de hrlniri stimulente pentru intensificarea cres-
terii de puiet ;
- tratarea fagurilor de la rezerva stupinei contra g5selnitei ;
-- se efectueazz examenul general clinic a1 familiilor de albine si
se aplici tratamente specifice.
Luna SEPTEMBRIE
- strimtorarea si organizarea corecti ~i definitivl a fagurilor din
cuiburile familiilor de albine in vederea iernlrii ;
- continuarea reviziei fanliliilor de albine ~i indreptarea stHilor
anormale ; -.
- terminarea compleerii rezervelor de hranl pentru iarn5 pin5 la
data de 15 septembrie ;
- reformarea fagurilor necorespunz5tori si topirea lor ;
- aplicarea tratamcntclor pentru combaterea varroozei ~i nosemozei.
Luna OCTOMBRIE
- efectuarea a dous tratamente impotriva vorroozei cu Sineacar
cind matca a incetat depunerea de o u l ;
- impachetarea cuibului familiilor de albine cu materiale izo-
latoare ;
- instalarea gritarelor contra soarecilor la urdinisurile stupilor ;
- stimularea $i supravegherea zborurilor tirzii de curatire ale
albinelor ;
- amenajarea perdelelor de protectie a stupinei contra vinturilor
si curentilor ;
- se executi dezinfectia utilajelor apicole ;
- se elaboreazi planul de productie si bugetul de venituri si
cheltuieli ;
- incepe con tractarea produselor apicole.
Luna NOIEMBRIE
- continuarea lucr2rilor din luna octombrie dacl nu au fost ter-
minate ;
- supravegherea si controlul modului de iernare a familiilor de
albine ;
 - stinlularea rji supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ;
-- sortarea ?;i curiitirea fagurilor de la rezerva stupinei ;
- curatirea ~i dezinfectarea stupilor eliberati de albine si de la
rezervi, inceperea reparatiei utilajrlor pcntru campania de lucru din se-
zonul urmiitor ;
- adipostirea si depozitarea in conditii optime a utilajelor si ma-
terialelor apicole.
Luna DECEMBRIE
- supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de
albine ;
- inlesnirea si supravegherea zborurilor de curitire ale albinelor ;
- indepartarea f i r 8 zgomot a zripezii neafinate si a ghetii for-
mate pe scindurelele de zbor ale stupilor ;
- protejarea suplimentara a stupinei contra vinturilor ~i curen-
tilor reci de aer ;
- continuarea repariirii utilajelor, insfrmarea ramelor si fixarea
fagurilor artificiali ;
- ridicarea nivelului profesional a1 apicultorilor prin organizarea
de cursuri de scurtg durat8, instructaje si schimburi de experienta.
 FISA FAhIILIEI DE ALBlNE Nr. ......................... .....
Sistemul stupului ......................................................................
Anul eclozion5rii mPtcii ........................, originea m5tcii
SITUATIA PRODUCTIEI D E MIERE REALIZATA
PE CULESURl fN ANUL . .. . . . . .
 SITUATIA FAMILIILOR DE ALBINE
la controlul sumar cle prim5var5 executat la data de .,.......................,.,,........,......-
I Starea familiei 1
P r faguri ~ i ~ ~ l
Nr. d e albine
de
Nr.
crt,
fa-
mili- Albine Hra-
~~~~~
anul n a p
terii, pro- stup
Alte
observatii
7; 1, folo-
ei inter- nil cuib tal venienta .
vale defecte sit
(kg)
gun)
----
--
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.
.............. ..............................................................................................................................................
2.
.........................................................................................................................................................
3. ......................................................................................................................................
...............
4.
.............. ...........................................................................................................................................
5. ..... . .... .
.....,........
6. 8 ...... ... ........................................................................................
.............. ..........................
..........................................................
...............
! 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8.
i.......................................................................................................................................................
9.
.......................................................................................................................................................
10. - ............. -. . . . .......... ...
.............. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11.
.,.*......................................................................................................................................................
. .
12. ...
_.".............. ...... ....................... .- ...........................................................................
..........,
13.
...........,.........................................................................................................................................
. .
14.
....................................... ....... -.---.....-----..--.- ............................................................
(.."
15. . . .
..,............
16. ...............................-..-.......................................................
......,..............................
17. ....................-..-.-.- ................_......................____._........_.._...........
" ....................... _
18.
............................................................................................................................................
.......,......
19.
.............................................................................................................................................................
20.
 SITUATIA FAMILIILOR DE ALBINE
la controlul de toamn5 executat la data de ....................................................
!!l!urcj a l p n ~ l r r . ~g~!q!uocls!l)
d 'y~euupu~!q~: 'sassc) u! I,.LIU.ILI - ~l-l-+-J-
cluapunqe yue.ri[ - [~I+-)-
~ ~ ~ r s ! 3 ! j n ~ I ? l ?-. J LI{+
1
yL~\)!;I!JllsLl!ylll!.ILl - 1~1-
BUI?.TLl OP 3.2.122d.I ?.1I?J O!I!LLlCJ - H
-(!.1n9e~ ur ?3ecIuro~lc,!ncl)
.)~t.l!le)ol uj !jodnao !.rnBe~ JII a)aje.~(I~is $do ~a!nd - jA 8 d
--urn ap I?ZI?.I n3 a.ri?1n3.1!3 n)aje.rclns n.rlc.cl '$a!nd - ~1 3 t. c[
.U.I 01: .IT,me.1 na a.iqna.r!n a$ajs.rdns ynop 'lalnd - 01 3 J
JoIau!qls e glt?oq - @
!nln$a!nd t? g e o q - d @
'?[l?oq - ):G
.p$oz!nda nes a l s a y p na g ~ l e i ~- r am
'1861 U!
!~iyl!un t!u~dnls ug g s n p o ~ d21s !~!JUII?J I? 8 . m ~" ~ I ? L L I - l f j , ' i ; p~ ~~
'2861 {I!
yrn~ln2ydr-?n.rluad a!$anpo.xd !j. a.ra~a3.1aa ;)p mlnlnl!lsuI I! I:J~!A In)
-apnC 'ySa.Iep1gjq e.ra!u!daci ur ysnpo.rcl ~ ~ ~ - e uzn r qc;a.rgplgly IN
'2861 UJ y ~ n q n q d eruluad a!$anpo.rd !S a.roJa3.raa ~p !nInqI>l!$s
-rrI e : r?sesuga e.ra!u!dad LI; r?snpo.rcI plliur - U S U J L I ~ ~ T p~
2867: U! v$ll3SgLl g3lBUI - 28 pJ
B3leIN = lq
la!ncI = d
au!qIu = IJ
: !Jnloqur!s a[a.reojgirr.rn unclo.rcl as , ~ . I P J ! J ~ ~ C ~ L Un.rlua6
~S

.!.rg.rsnI Jon$
-saJa ne-s aJes ug JO~!~FUIBJ !a!j~?r~q!s17 g q , ) ~ c I u o!BLU
~ 113 su~r'leur! o a.rajo
c s a ~ ~ r i e ~Ioaluoa
ou a ~ e a a gc [ e3 lajlse 'a.reolyzuy.rdn3 a g gs -
! a n l o u a p n~dur!s urals!s un ap az.)zn u s -