Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. PREVEDERI GENERALE
Continut.
Art. 1. Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si
mecanice cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnvirilor profesionale, in activitatile desfasurate in laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari
mecanice.
Scop
Art. 2 Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru elemente componente ale sistemului de
munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art. 3. Prezentele norme specifice se aplica activitatilor desfasurate in laboratoarele de analize fizico-
chimice si incercari mecanice detinute de persoane juridice sau fizice, care utilizeaza lucratori angajati cu
contract de munca sau sub alta forma legala.
Art. 4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare efectuarii analizelor fizico-chimice si mecanice se
vor aplica cel putin prevederile normelor specifice si ale celorlalte acte normative prezentate in anexa 1
Art. 5. Persoanele juridice sau fizice care detin laboratoare in care se realizeaza analize fizico-chimice
si/sau mecanice sunt obligate sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de securitate a muncii.
Revizuirea normelor
Art. 6. Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modicicate, ori de cate ori este necesar, ca
urmare a schimbarilor de natura legislative, tehnica, etc., survenite la nivel national, ale unitatilor sau
proceselor de munca.
Art.12. (1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protectie a muncii inainte de realizarea
unei analize sau incercari care are caracter de noutate, se executa foarte rar sau se inscrie intr-o lucrare de
cercetare.
(2) Instructajul special se va face de conducatorul direct al locului de munca sau de catre
conmducatorul lucrarii de cercetare si va cuprinde masurile de protectie a muncii care trebuie respectate la
realizarea analizei/incercarii, luindu-se in considerare conditiile concrete ale locului de munca la momentul
dat.
(3) Verificarea efectuarii si insusirii acestui instructaj se va face de catre sefii ierarhici, prin
sondaj.
Art.28. In incaperile cu pericol de incendiu sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau
materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea de echipament de
lucru din materiale sintetice. Pentru prevenirea nerespectarii acestei interdictii, pe usile de acces ale unor astfel
de incaperi se vor monta indicatoare de securitate (placute de avertizare).
Art.29. Este interzis accesul in spatiile cu percol de explozie pentru toate persoanele care nu au sarcini de
serviciu in acest sens. pe usile de acces ale spatiilor respective se vor monta tablite cu inscriptia "intrarea
oprita".
Art.30. In laboratoare se va asigura o buna iluminare la locurile de munca, in conformitate cu prevederile
Normelor geberale de protectia muncii. Toate spatiile din incinta laboratoarelor vor fi prevazute cu iluminat de
siguranta.
Art.31. Corpurile de iluminat se vor curata periodic.
Art.32. In cazul laboratoarelor de spectroscopie, pentru prevenirea zgomotului produs de generatorul de
scantei, stavilele de electroni trebuie montate in carcase inchise, cu sistem de siguranta impotriva deschiderii in
timpul functionarii. Aceste carcase nu trebuie sa impiedece deservirea aparaturii, mai ales in cazul analizelor
rapide. Intre generatorul de scantei si aparatoare se vor instala paravane din sticla neagra, pentru a impiedeca
influenta nociva a radiatiilor ultraviolete asupra ochilor.
Art.33. Pentru laboratoarele de defectoscopie cu radiatii X si gamma si pentru laboratoarele care folosesc
substante radioactive se vor aplica prevederile normelor de radioprotectie in vigoare.
Art.34. La toate locurile de munca unde exista riscuri de incendii, explozii, intoxicatii si surse de zgomot
sau vibratii se vor efectua masuratori in vederea despistarii depasirii concentratiilor maxim admisibile si se vor
lua masuri pentru anihilarea riscurilor.
Art.35. La executarea lucrarilor de laborator vor participa cel putin doua persoane.
Art.36. La lucrarile de cercetare este interzisa executarea analizelor si/sau incercarilor fara instructiuni
scrise de lucru si de securitate a muncii, fara afisarea acestora la locul respectiv de munca si fara ca ele sa fi
fost prelucrate in prezenta intregului colectiv si cu fiecare separat, in partea ce il priveste, personalul semnand
de luare la cunostinta.
Art.37. Depozitarea, transportul si manipularea substantelor toxice, caustice, inflamabile si explozive se
vor face cu respectarea prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea,
transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.
Art.38. In incaperile de lucru se vor monta placute avertizoere si afise sugestive pe teme de protectie a
muncii referitoare la activitatile efectiv prestate in spatiul respectiv.
Art.39. In cazul instalatiilor prin a caror manevrare, functionare sau atingere, se pot produce accidente se
vor fixa tablite cu inscriptii de avertizare (indicatoare de securitate). Aceste tablite se vor fixa si pe usile
incaperilor in care sunt amplasate instalatii deosebit de periculoase sau in care se utilizeaza sau depoziteaza
substante inflamabile, explozive, radioactive.
Art.40. Zilnic, inaintea inceperii lucrului, seful de laborator va verifica starea de sanatate si oboseala a
lucratorilor, neadmitand la lucru decat persoanele care corespund din punct de vedere in raport cu cerintele de
securitate ale fiecarui loc de munca.
Art.41. Este obligatorie acoperirea parului si purtarea hainelor incheiate.
Art.44. la executarea operatiilor la care exista pericolul de atingere directa se vor utiliza mijlaoce
individuale de protectie, verificate conform normelor energetice.
Art.45. la executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere indirecta, utilajele
vor fi legate la centura de inpamantare.
Art.46. Toate partile conductoare ale instalatiilor si echipamentelor electrice alimentate cu o tensiune
nominala mai mare decat tensiunea nepericuloasa si care nu fac parte dintre circuitele curente de lucru, dar
care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie conectate la instalatia de protectie prin legare la pamant.
Art.47. Sefii de laborator sunt obligati sa solicite periodic verificarea instalatiilor, echipamentelor si
aparatelor alimentate cu energie electrica pe care le au in dotare si sa verifice periodic imposibilitatea atingerii
pieselor aflate normal sub tensiune, precum si existente legaturilor vizibile de protectie (legarea la pamant,
contacte de protectie SHUKO, etc.)
Art.48. Exploatarea, manevrarea, intretinerea si repararea utilajelor specificate la art. 47 din prezentele
norme sunt permise numai personalului autorizat si care are astfel de sarcini de serviciu.
Art.49. Cei care exploateaza instalatiile, echipamentele si aparatele actionate electric trebuie sa verifice,
inainte de inceperea lucrului, imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune precum si existenta
legaturilor vizibile de protectie.
Art.50. Este intezisa folosirea mijloacelor de protectie care nu au fost verificate periodic, care nu au
corespuns la verificari, a caror valabilitate a expirat, care prezinta defecte vizibile, sunt murdare, umede sau
nu corespund tensiunii nominale a instalatiei, echipamentului sau aparatului la cere ar trebui utilizate. Inainte
de fiecare folosire a mijlocului de protectie, lucratorul respectiv este obligat sa faca verificarile de mai sus si
sa nu utilizeze mijlocul care nu corespunde.
Art.76. Inainte de a pune o substanta intr-o sticla sau vas, recipientul respectiv va fi etichetat.
Art.77. Este interzisa pastrarea de vase, sticle, cutii cu diferite substante neutilizabile la lucrarea
respectiva, pe mesele sau in dulapurile executantilor.
Art.78. Analizele vor fi efectuate numai in recipiente curate.
Art.79. Nu se vor tine alaturi vase si sticle al caror continut da nastere la reactii violente sau la degajari
de vapori toxici, inflamabili sau explozivi.
Art.80. Pentru pastrarea in comun a diferitelor substante se vor respecta prevederile din anexa 3 la
prezentele norme.
Art.81. In apropierea instalatiilor in care se efectueaza analize trebuie sa se gaseasca, la indemana,
neutralizantii si antidoturile pentru operatia care urmeaza sa fie realizat. in laborator trebuie sa existe vase
pentru neutralizarea cintinutului, cate unul pentru fiecare substante cu care se lucreaza.
Art.82. Periodic, conform instructiunilor proprii de securitate a muncii, se vor revizui toate borcanele,
sticlele, etc., continand substante chimice si se vor restitui depozitului cele neutilizabile.
Art.83. Mesele de laborator trebuie sa fie folosite numai pentru operatii care nu produc degajari de
substante nocive.
Art.84. La sfarsitul fiecarei zile d elucru, mesele de laborator trebuie sa ramana curate, fara reactivi sau
vase. Pe mese pot ramane aparatele montate care urmeaza sa fie folosite in ziua urmatoare.
Art.85. Nisele trebuie mentinute permanent curate si in buna stare de functionare.
Art.86. In timpul lucrului la nise ocupate cu instalatii in care se opereaza cu substante toxice sau
periculoase, acestea vor fi prevazute cu placi avertizoare de interzicere a interventiei personalului care nu are
sarcini de serviciu in acest sens.
Art.87. Chiuvetele din laboratoare vor fi folosite pentru depozitarea provizorie a vaselor murdare, pentru
spalari accidentale, pentru deversarea unor lichide nevatamatoare si nepericuloase, care vor fi diluate in
prealabil cu apa.
Art.88. In salile de lucru este interzis sa se spele pardoseala cu benzina, pertrol sau alte produse volatile;
sa se tina materiale textile (carpe, haine) imbibate cu produse volatile.
Art.89. Este interzis ca in salile de lucru sa se usuce diverse obiecte pe conductele de abur, gaz, pe
calorifer, etc., sa se lase nesterse mesele sau pardoseala de produsele raspandite pe ele sau sa se fac curatenie
cu substante inflamabile in timp ce functioneaza becurile de gaz.
Art.90. Buteliile sub presiune necesare lucrului in laboratoare, in cazul in care se folosesc mai multe
odata, vor fi amplasate in boxe speciale din exteriorul cladirii, unde se vor ancora solid.
Art.94. Instalatiile utilizate la efectuarea de analize se vor monta inainte de a introduce in diversele lor
parti componente, substantele cu care se va lucra.
Art.95. Partile componente ale instalatiei care se asambleaza trebuie sa fie bine fixate pe suporti,
imbinate corespunzator, astfel incat fiecare piesa sa fie de sine statatoare, echilibrata si bine sprijinita.
Art.96. Legaturile dintre piesele prin care trebuie sa se faca circulatia materilalului pe coloane, ventile,
tevi etc., trebuie sa fie cat mai scurte pentru a putea fi usor de inlocuit si rezistente la conditiile de lucru si
substantele manipulate.
Art.97. Partile instalatiei la care este necesar sa se intervina in timpul efectuarii lucrarilor trebuie sa fie
astfel montate, incat accesul la ele sa fie posibil prin clapetele mobile de la nisa.
Art.98. Lucrarile cu substante nocive si acizi concentrati sau de incalzire a substantelor toxice, in vas
deschis, trebuie executate numai sub nisa, al carei tiraj se va verifica in prealabil, pentru ca sa corespunda
gradului admis de toxicitate al substantelor cu care se lucreaza.
Art.99. Inainte de inceperea lucrarii sub nisa se va verifica obligatoriu daca este pusa in functiune
instalatia de ventilare si daca supapele de evacuare din plafonul nisei sunt deschise.
Art.100. Nu se va lucra cu gaze sau vapori toxici pana nu se asigura si se verifica etanseitatea instalatiei,
chiar daca se opereaza sub nise.
Art.101. La nisele la care sunt montate instalatii cuprinzand substante deosebit de toxice se va asigura
ventilarea pe timpul noptii.
Art.102. Inainte de efectuarea lucrarii de laborator, operatorul trebuie sa prezinte conducatorului sau
instalatia respectiva pentru verificare din punctul de vedere al protectiei muncii.
Art.103. Este interzis sa se lucreze cu substante necorespunzatoare sau care nu sunt precis identificate si a
caror compozitie nu este indicata pe baza de buletine de analiza.
Art.104. Atunci cand se lucreaza dupa o reteta data aceasta trebuie aplicata cu strictete, fara nici o
modificare sau improvizatie.
Art.105. In timpul executarii lucrarilor cu substante periculoase trebuie sa se efectueze determinarea
periodica a concentratiei noxelor prezente in atmosfera de lucru.
Art.106. Interventiile in interiorul nisei se fac numai atunci cand sunt strict necesare si numai prin
deschiderea clapetelor mobile. Nu se admite, sub nici un motiv introducerea capului in nisa fara masca de
protectie.
Art.107. In timpul in care se desfasoara reactiile in nise, fereastra ghilotina va fi inchisa, lasandu-se un
interval de circa 3 cm pentru realizarea aspiratiei. Feresterele ghilotina trebuie sa stea inchise si cand nu se
lucreaza.
Art.108. Daca se intrevede aparitia unui pericol in una din fazele lucrarii ce se efectueaza, executantul este
obligat sa intrerupa lucrarea si sa anunte conducatorul locului de munca.
Art.109. Cand se observa depasirea parametrilor reactiei (temperatura, presiune, etc.), se opreste imediat
debitul de alimentare si se iau masurile de remediere.
Art.110. Pentru a mirosi o substanta, gazul sau vaporii trebuie indreptati spre manipulant, prin miscarea
mainii, cu foarte mari precautiuni, neaplecand capul deasupra vasului si fara a inspira profund.
Art.111. Eprubeta in care se incalzeste un lichid se va tine cu deschizatura intr-o parte si nu spre operator
sau spre alta persoana; eprubeta se va incalzi pe toata suprafata ei.
Art.112. Pentru incalzirea vaselor de reactie cu becuri infrarosii, acestea din urma nu se vor aseza sub vas;
ele se vor aseza lateral.
Art.113. Este obligatorie neutralizarea sau captarea substantelor toxice care rezulta sau care raman in
exces (la capatul instalatiei) din reactie si care se evacueaza.
Art.114. Deseurile materialelor periculoase se vor distruge imediat; substantele volatile inutilizabile se vor
arunca pe un teren deschis. Resturile de substante otravitoare, explozive, etc., vor fi distruse prin ardere intr-
un loc rezervat special acestui scop, dar nu la un loc cu gunoaiele menajere.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 8
Art.115. Dupa incetarea functionarii instalatiei, toate partile componente ale acesteia trebuie complet
golite de continutul lor. In cazul cand instalatia contine gaze toxice, acestea vor fi evacuate prin spalare cu
apa.
Art.116. Controlul etanseitatii diverselor imbinari racorduri, etc., pe timpul operatiei de golire a diferitelor
vase si instalatii in care au fost gaze sau substante toxice precum si controlul completei goliri, se vor face cu
ajutorul indicatorilor specifici sensibili.
Art.117. Este interzisa deversarea continutului aparatelor direct in reteaua de canalizare sau evacuare a
gazelor prin trompa de la canal, cu exceptia cazurilor in care canalizarea este legata la reteaua de ape chimic
impure. Inainte de deversarea in sistemul normal de canalizare, substantele vor fi obligatoriu neutralizate.
Art.118. Spalarea aparaturii se va face imediat dupa terminarea lucrarii de laborator, dar numai dupa ce s-
a efectuat neutralizarea adecvata; spalarea se va executa numai cu solventi specifici pentru impuritatile
respective. numai dupa 10 minute de la terminarea tuturor operatiilor de neutralizare si spalare se poate opri
ventilatorul.
Art.129. Toate fluxurile tehnologice controlate cu termostatul, la care alimentarea acestuia ar putea duce
la o oncalzire, trebuie sa se lege cu un al doilea termostat, care in caz de ridicare a temperaturii si depasirea
nivelului fixat sa intrerupa circuitul.
Art.148. Recoltarea probelor se face numai pe rampa la care s-a facut incarcarea cisternelor.
Art.149. La prelevarea probelor din conducte trebuie sa se cunoasca, in mod cert, presiunea si temperatura
de regim.
Art.150. Prelevarea probelor din conductele care lucreaza sub presiune se va face numai prin gurile de
proba, prevazute cu armaturi corespunzatoare, la care este asigurata o etanseitate perfecta la imbinari si
folosind vase de siguranta pentru destindere.
Art.151. Recoltarea probelor din substante foarte toxice se va face intotdeauna in prezenta unui insotitor
bine instruit supra masurilor care trebuie luate in cazul unor intamplari neasteptate.
Art.152. Pentru recoltarea probelor de produse inflamabile sau explozive se va folosi numai aparatura
conmstruita din netale neferoase. Inainte de recoltarea probei in vase metalice, acestea se vor lega la pamant.
Art.153. La prelevarea probelor de gaze comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune, vasele metalice
mana si buteliile de gaze lichefiate se vor aseza pe op placa metalica legata la pamant si vor fi conectate
printr-un conductor electric la racordul din care se face umplerea.
Art.154. Este strict interzis sa se recolteze probe de gaze lichefiate in mingi (pere) de cauciuc sau in vase
pe care nu este inscrisa presiunea m,axima de siguranta admisa.
Art.155. Amestecarea probelor in vederea obtinerii probei reprezentative se va face numai in laborator si
nu la locul de recoltare. In timpul agitarii vasul trebuie descoperit la intervale dese, pentru evacuarea gazelor
formate.
Art.156. In functie de caracteristicile probei, operatia de constituire a probei reprezentative se va face in
atmosfera camerei sau sub nisa.
Art.157. Pregatirea probelor solide (mojarare, uscare, calcinare) se va face numai in camere destinate
exclusiv acestui scop.
Art.168. Operatia de omogenizare a amestecurilor de reactivi toxici solizi se va face numai mecanizat, in
conditii de etanseitate perfecta.
Art.169. Operatiile periculoase cu substante toxice (extractie - separare si purificare) se vor executa sub
nisa sau in incaperi separate, prevazute cu instalatii de ventilare de avarie, cu analizoare de agz specifice si cu
comanda din exterior.
Art.170. Pipetarea reactivilor toxici se va face cu ajutorul perelor din cauciuc sau cu pipete speciale, fiind
interzisa pipetarea direct cu gura.
Art.171. Operatiile de dizolvare in care pot lua nastere substante toxice (de exemplu dizolvarea metalelor
in acizi) se vor efectua numai sub nisa.
Art.172. Sfaramarea substantelor care formeaza un praf toxic se va face numai sub nisa.
Art.173. Manipularea mercurului se va face, obligatoriu, deasupra unei tavi pentru mercur; mercurul
poate fi incalzt intr-un vas deschis numai sub nisa.
Art.174. (1) Mercurul se va pastra in vas inchis. La lucrarile cu mercur si amalgamare se mercur se va
evita raspaindirea, ciar si a celei mai mici cantitati de substante, in camera de lucru.
(2) Mercurul raspandit trebuie sa fie adunat cu cea mai mare grija, cu lopatica de cupru, dupa
care se va acoperi perimetrul pe care s-a raspandit substanta cu floare de sulf.
(3) Se va dao deosebita atentie la spalarea mercurului, spre a nu se imprastia la locul de munca si
spre a nu se bloca sin sifoanele chiuvetelor.
Art.175. Mesele pentru montarea aparatelor cu mercur trebuie sa fie prevazute cu margini ridicate cu cel
putin 1 cm si sa nu aifa fisuri.
Art.176. Sulfurile alcaline se pasteaza in vase inschise si nu in aceeasi incapere cu acizii, pentru a se evita
formarea hidrogenului sulfurat.
Art.177. Dizolvarea zincului si a altor metale in acizi cu degajare de hidrogen se va face sub nisa, pentru a
se evita inhalarea hidrogenului arseniat ce s-ar degaja in cazul substantelor inpure.
Art.178. In cazul utilizarii oleumului si acidului clorsulfonic se va lucra, pe cat posibil, in aer liber. De
asemenea, se va cantari dintr-o data, in prealabil, intreaga cantitate necesara pentru lucrarea respectiva, iar
transvazarea se va fece cat mai repede si sub nisa. Transvazarea cantitatilor mari se va face numai cu ajutorul
vidului sau al unui sistem inchis de transvazare corespunzator.
Art.186. La prepararea unui amestec de substante oxidante (azotati, bicromati, clorati, etc.) cu alte
substante se va sfarama in primul rand, oxidantul in stare pura prin presare, cu precautie, in proportii mici,
intr-o piulita complet curata sau, de preferinta, printr-o cristalizare rapida din solutia fierbinte. Nu se va
amesteca, in nici un caz, oxidantul cu alte substante macinate, iar apoi sa fie pisate in piulita, ci trebuie sa se
procedeze prin agitare, intr-un balon sau un borcan, sau prin amestecare cu o lingura de os, cu o spatula, etc.
pe o foaie curata de hartie velina.
Art.187. La manipularea acizilor concentrati si a amoniacului trebuie sa se ia urmatoarele masuri:
-vasele de sticla mai mari se vor pastra in cosuri, in perfecta stare, cu umplutura elastica; in
cazul acidului azotic sau a altui acid cu actiune oxidante, materialul elastic va fi de natura
necombustibila, ca: Kisselgur, deseuri de azbest, sau vata de sticla.
-se va turna obligatoriu prin palnie;
-pentru golirea damigenelor se va utiliza un sistem basculant (acid sulfuric) sau un sistem de
sifonare (acid azotic, acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac);
-acizii clorhidric si azotic concentrati, precum si solutia concentrata de amoniac, se toarna sub
continua ventilare a aerului;
-la diluarea acidului sulfuric concentrat se toarna acidul in apa si nu invers, iar operatia se va
executa cat mai lent.
Art.188. La dizolvarea acidului sulfuric concentrat in apa, la amestecarea acizilor sufuric si azotic
concentrati si, in general, la un amestec, de substante insotit de o degajare de caldura, se vor intrebuinta vase
rezistente la socuri termice.
Art.189. La lucrarile cu sodiu si potasiu se va proceda astfel:
-se vor taia metalele pe hartie de filtru uscata;
-se va indeparta incet coaja si se vor inlatura cu atentie toate impuritatile care nu au luciu
metalic.
-se va feri substanta de apa, tinandu-se cu penseta sau cu clestele;
-pentru experientele in care se foloseste apa, in nici un caz nu se vor lua bucati mai mari de
cativa milimetri in diametru si nu se va inveli metalul in hartie;
-se vor starnge imediat resturile intr-un balon cu petrol;
-returile mici se vor distruge, punandu-se intr-un vas cu spirt denaturat;
-hartia pe care s-a taiat metalul se va aprinde pe o sita de fier sau pe o bucatica de tabla, sub
curent de aer;
-sodiul degradat ramas in sticla dupa consumarea unui solvent anhidru va fi obligatoriu distrus,
prin dizlvare in alcool; in nici un caz nu se vor executa anhidrizari cu sodiu metalic in vase in
care exista resturi de sodiu degradat de la o anhidrizare anterioara.
Art.190. La Turnarea bromului se va scoate foarte atent picatura din gatul flaconului pe marginea vasului.
Art.191. Acidul fluorhidric trebuie pastrat intr-un loc racoros (sub 30C), manipulandu-se numai sub nisa
si dupa paravane de protectie; se vor utiliza numai recipienti (butelii) din material plastic, marcate conform
standardelor in vigoare.
Art.192. In cazul hidrogenului fosforat si srseniat, al acidului cianhidric si al cianurilor, se va lucra numai
in spatii izolate de celelalte locuri de munca, sub nisa, asigurandu-se o ventilatie perfecta si eliminandu-se
posibilitatea de contact al substantei cu oricare parte a corpului.
Art.193. In laborator se vor pastra numai cantitatile strict necesare de lichide inflamabile pentru lucrarile
din ziua respectiva. Rezerva de lichide se va pastra intr-o incapere special amenajata a magaziei centrale.
Art.194. Lichidele inflamabile se vor pastra, de regula, i n flacoane de un litru, asezate in lazi sau
ambalaje metalice.
Art.195. La deschiderea ambalajelor metalice se vor folosi unelte din cupru sau bronz.
Art.196. Sticlele in care se pastreaza lichide inflamabile nu trebuie umplute complet. Se va lasa un spatiu
de dilatare de aproximativ 10% din volumul sticlei.
Art.197. Transportul recipientilor cu lichide inflamabile se va face cu mijlaoace adecvate: carucior, targa.
Butoaiele si damigenele se transporta de regula cu carucioarele, iar sticlele in suporturi capabile sa retina, in
caz de spargere, tot continutul recipientului si cioburile.
Art.198. Transvazarea lichidelor inflamabile se va face numai cu ajutorul sifonului, fiind interzisa cu
desavarsire folosirea aerului comprimat sau a oxigenului. Operatia trebuie sa se efectueze deasupra unei tavi
cu bordura. in cazul transvazarii unor cantitati mai mari, operatia se va executa in spatii in care nu exista nici
o sursa de aprindere.
Art.199. Incalzirea lichidelor inflamabile se va face numai pe baia de aburi sau de ulei, utilizandu-se un
condensator de reflux. Este interzisa incalzirea in vase deschise, la foc direct sau pe rezistente electrice.
Art.200. Alegerea condensatorilor de reflux se va face in functie de temperatura de fierbere a
componentului cel mai volatil din amestecul care se incalzeste.
Art.201. Baile de abur sau ulei utilizate se vor incalzi cu incalzitoare el;ectrice etanse, in constructie
antiex, la o temperatura cu circa 50C mai mica decat punctul de inflamabilitate al uleiului respectiv.
Art.202. Incalzirea lichidelor inflamabile se va face, de regula, in vase metalice. Cel care executa operatia
va lucra obligatoriu asistat de un alt operator.
Art.203. Distilarea lichidelor inflamabile cu interval mare de distilare se incepe pe baia de abur si se
termina pe baia de ulei. Evacuarea reziduurilor de distilare se va face numai dupa racirea acestora (cu circa
50C sub punctul de aprindere al componentului cu temperatura de inflamabilitate cea mai joasa).
Art.204. Manipularea lichidelor inflamabile se va face de regula sub nisa prevazuta cu ventilatie
mecanica, ventilatoarele fiind obligatoriu in constructie antiexploziva.
Art.205. Pana la efectuarea experientelor, flacoanele cu lichide inflamabile trebuie pastrate in apa cu
gheata sau in frigidere speciale (la care sa nu existe posibilitatea producerii scanteilor la actionarea
termostatului).
Art.206. Deschiderea flacoanelor sau a recipientelor cu capace metalice se va face numai cu scule care nu
produc scantei.
Art.207. Utilajele si aparatele in care se lucreaza cu substante inflamabile trebuie sa fie legate la pamant si
prevazute cu punti echipotentiale intre partile componente.
Art.208. Daca la manipularea lichidelor inflamabile s-a varsat o cantitate mai mare de lichid, se vor lua
urmatoarele masuri:
-se intrerupe imediat functionarea tuturor lampilor si a incalzitoarelor electrice;
-se inchid usile si se deschid ferestrele;
-lichidul varsat se terge cu o bucata de material textil, dupa care se toarna prin stoarcere intr-un
balon cu dop;
-se intrerupe aerisirea numai dupa ce se constata disparitia completa din incapere a vaporilor
lichidului varsat.
Art.209. In cazul aprinderii unei cantitati mici de lichid inflamabil, in paralel cu operatia de stingere se vor
scoate din incapere vasele cusubstante periculoase. In cazul aparatelor electrice racordate la retea, se va
intrerupe alimentarea cu curent electric inainte de a proceda la stingerea inceputului de incendiu.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 14
Art.210. Distrugerea lichidelor inflamabile nerecuperabile miscibile cu apa se va face prin deversare la
canal numai dupa diluarea cu cel putin 10 volume de apa. lichidele nemiscibile cu apa nu se deverseaza la
canal. Resturile acestor lichide se vor aduna in flacoane care se vor goli periodic in spatii virane. Este interzisa
aruncarea lor la un loc cu gunoaiele menajere.
Reactivi inflamabili gazosi
Art.211. Buteliile cu gaze inflamabile trebuie sa se pastreze, chiar si in timpul utilizarii, in afara
incaperilor laboratorului, in boxe ventilate.
Art.212. Buteliile trebuie ferite de loviri, rasturnari, trepidatii. Transportul lor dintr-un loc in altul se va
face numai cu ajutorul carucioarelor sau al altor dispozitive similare.
Art..213. Traseele pe care circula gaze inflamabile trebuie sa fie perfect etanse; etanseitatea lor se va
verifica periodic cu apa si sapun sau cu hartie indicatoare.
Art.214. Tuburile de cauciuc si instalatiile pentru transportul gazelor trebuie sa corespunda presiunii de
regim si naturii gazelor vehiculate. Aceste tuburi vor fi ferite de orice sursa de caldura sau contact cu
substante corozive.
Art.215. Lucrarile de laborator care necesita utilizarea gazelor inflamabile se vor executa, obligatoriu, in
incaperi special amenajate, in care nu este permisa folosirea flacarii deschise, iar instalatia electrica este in
intregime in constructie antiex.
Art.216. Aprinderea gazelor inflamabile cu flacara directa se va incepe numai dupa verificarea prealabila
a inexistentei amestecurilor explozive.
Art.217. La aprinderea becurilor de gaze, deschiderea robinetului se va face treptat, incet si numai dupa ce
s-a apropiet flacara de gura becului.
Art.218. Dupa utilizarea becului cu gaz se vor indchide ventilele de alimentare; este interzis sa se lase
becurile in functiune atunci cand se paraseste, chiar si pentru scurt timp, locul de munca.
Art.219. In apropierea aparatelor care lucreaza cu gaze combustibile este interzisa pastrarea sticlelor si a
vaselor al caror continut ar putea da nastere la vapori inflamabili sau explozivi.
Reactivi inflamabili solizi
Art.220. Fosforul alb se va pastra in laborator exclusiv in apa, numai in cantitatile strict necesare, fara a
depasi 250 g, si numai perioada de timp cat se lucreaza cu el. Cantitatile de rezerva se vor pastra in magazie,
in incaperi separate, in vase pline cu apa. se va controla permanent daca patura de apa acopera perfect
substanta.
Art.221. Borcanele in care se gaseste fosfor se vor aseza intr-un vas metalic, dimensionat astfel incat, in
caz de spargere a borcanului, fosforul sa ramana totusi acoperit cu apa.
Art.222. Manipularea fosforului se va face numai cu ajutorul clestilor sau al penselor.
Art.223. Taierea bucatilor de fosfor se va fece numai sub apa, la temperatura camerei, in vase cu pereti
grosi.
Art.224. Inainte de scoaterea bucatilor taiate din apa, intr-un loc cald, se va adauga in vas apa rece.
Art.225. Uscarea bucatilor de fosfor se va face numai prin tamponare cu hartie de filtru, fara a se freca.
Art.226. Resturile de fosfor ramase pe hartia de filtru se vor aprinde sub nisa, pe o placa de metal.
Bucatile mai mari se vor colecta intr-un borcan cu apa; la sfarsitul lucrarii, ele vor fi spalate cu apa distilata si
vor fi reintroduse in vasul in care se pastreaza fosforul, pentru a fi reutilizate.
Art.227. Se va evita scaparea bucatilor de fosfor pe jos, bucatile cazute vor fi ridicate imediat.
Art.228. Vasul in care s-a taiat fosfor galben se va spala cu solutie concentrata de permanganat de potasiu
si apoi cu apa.
Art.229. In cazul aprinderii fosforului, se va stinge tirnandu-se nisip.
Art.230. Iarna nu se va lasa localul neincalzit, astfel incat apa in care se pastreaza fosforul sa inghete.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 15
Art.231. La manipularea sodiului si potasiului se vor respecta prevederile srticolului 189 din prezentele
norme.
Art.248. Zonele de lucru cu substante radioactive vor fi insemnate si marcate cu indicatoare conventionale
pentru radiatii ionizante. La fel se vor marca si materialele, vasele de laborator, instrumentele utilizate in
zonele active; este interzisa folosirea acestora in zonele inactive.
Art.249. Dispozitivele contaminate sau susceptibile de a fi contaminate nu vor fi trimise la reparatii dacat
dupa ce se vor decontamina in prealabil.
Art.250. Se interzice executarea de lucrari cu substante radioactive de catre persoane care prezinta leziuni
sau zgarieturi pe partile descoperite ale pielii sau procese inflamatorii ale faringelui.
Art.251. Se interzice utilizarea in cadrul lucrarilor cu substante radioactive a vaselor din sticla si a
obiectelor taioase.
Art.268. Recipientii si buteliile sub presiune care contin oxigen lichefiat se vor monta in dulapuri metalice
amenajate pentru protectia impotriva agentilor fizici si chimici, a loviturilor, rasturnarilor, etc.. Deschiderea
ventilelor in acest caz se va face numai cu scule din cupru.
Art.269. Vasele din sticla care lucreaza la presiune vor fi prevazute cu sisteme de protectie in caz de
spargere, care sa nu permita imprastierea continutului lor.
Art.270. Tuburile din sticla utilizate la presiuni inalte se vor manipula cu multa atentie si in conditiile
folosirii paravanelor de protectie.
-nu este permisa arderea intregii cantitati de combustibil; permanent trebuie completat nivelul
acestuia;
-se va urmari ca presiunea in rezervor sa nu depaseasca presiunea normala, iar rezervorul sa nu
fie prea incalzit (peste 35C);
-alimentarea lampii se va face numai dupa oprirea flacarii;
la turnarea benzinei in lampa se va verifica sa nu existe nici o flacara in apropiere.
Art.278. La folosirea lampilor cu spirt se vor lua urmatoarele masuri:
-se va observa ca lampa sa nu se rastoarne;
-nu se vor utiliza lampi defecte
-nu se va permite o incalzire prea mare a rezervorului;
-nu se va aprinde lampa aplecandu-se spre alta lampa care functioneaza.
Art.293. Baghetele folosite pentru amestecare trebuie sa fie rotunjite la capete cu ajutorul flacarii; agitarea
se va face printr-o miscare circulara de-a lungul peretilor vasului. Pentru transvazarea precipitatelor se vor
folosi baghete de sticla avand aplicata pe unul din capete o bucata de tub din cauciuc.
Art.294. Introducerea substantelor solide in vasele de sticla, in timpul analizelor, se va face cu grija,
lasandu-le sa alunece de-a lungul peretilor.
Art.295. Aparatura fierbinte se va apuca fie cu o carpa uscata, fie cu un cleste de lemn sau de emtal in
cazul creuzetelor sau capsulelor supuse calcinarii.
Art.296. Aparatura de sticla fierbinte se va feri de socuri termice, respectiv nu se va aseza pe un loc ud
sau rece si nu se vor turna lichide reci in interior.
Art.297. Se interzice incalzirea aparaturii de sticla cu flacara directa.
Art.298. Clestele cu care se apuca aparatura fierbinte de sticla sau portelan se va incalzi putin inainte.
Art.299. Sitele utilizate pentru incalzirea aparaturii de sticla vor fi izolate cu azbest pe toata portiunea de
contact intre sita si vasul de sticla.
Art.300. Se va verifica intotdeauna ca aparatura de sticla supusa incalzirii sa aiba asigurat un orificiu de
iesire a vaporilor degajati in timpul incalzirii.
Art.301. Creuzetele si capsulele de portelan scoase fierbinti de la calcinare se vor introduce in exicator
fara a se atinge d peretii exicatorului sau de alte vase de sticla existente in exicator.
Art.302. Dupa introducerea creuzetelor sau capsulelor in exicator se va scoate dopul de la capul
exicatorului sau, daca nu are dop, se va tine capacul tres la o parte pana la racirea vaselor fierbinti.
Art.303. Transportul vaselor din sticla se va face astfel incat sa fie asigurate impotriva spargerilor.
Paharele si alte vase mici din sticla trebuie tinute cu toate palma si nu apucate sau tinute de margine.
recipientii sau vasele cu gat lung trebuie sa se tina cu o mana de fund si cu cealalta de gat. Transportul pe
distante mai lungi se va face numai in cutii sau cosuri amenajate coresunzator.
Art.304. Spalarea vaselor de sticla se va face imediat dupa terminarea analizei, cu lichide potrivite, in care
impuritatile respective sunt solubile. Este interzisa curatarea cu nisip sau alte materiale solide.
-se prinde de capatul liber al furtunului, cu ajutorul unui colier sau a unei sarme, gura unui
saculet special pentru colectarea zapezii carbonice;
-se apleaca butelia de bioxid de carbon intr-o pozitie care sa permita curgerea prin stutul buteliei
a bioxidului de carbon lichid (pana la orizontala), avandu-se grija sa nu cada sau sa fie trantita
butelia;
-se deschide incet robinetul buteliei de bioxid de carbon si se colecteaza in saculet cantitatea
necesara de zapada carbonica produsa prin destinderea brusca a bioxidului de carbon lichid la
iesirea din butelie;
-se inchide robinetul buteliei de bioxid de carbon si se desface colierul sau sarma de strangere a
saculetului pe furtun.
-se desarta carte putina zapada carbonica din saculet in recipientul de racire, sau se utilizeaza
clestele special pentru manipularea zapezii carbonice, pentru a preveni fenomenul de efervescenta
puternica a eterului de petrol sau a alcoolului etilic aflat in recipient.
-se acopera recipientul de racire cu capacul si se lasa timpul necesar pentru racire;
-se ridica butelia de bioxid de carbon in pozitie verticala si se asigura impotriva caderii sau lovirii
ei accidentale.
Art.325. (1) In cazul utilizarii ca agent de racire a azotului lichid, se va turna, de asemenea, cate o
cantitate mica de azot lichid peste solventul de racire, in vana subtire si intermitent, pentru prevenirea
improscarii puternice cu solvent.
(2) se va turna intotdeauna azotul lichid peste solventul de racire si nu invers.
Art.326. La introducerea in recipientul de racire a zapezii carbonice sau a azotului lichid se va sta cu
capul in lateral si nu deasupra gurii recipientului.
Art.327. Dupa efectuarea incercarilor la temperaturi scazute si dupa ajungerea lichidului de racire aproape
de temperatura mediului ambiant, lichidul ramas in recipient se va goli in baloane de sticla inchise ermetic.
Art.328. Azotul lichid utilizat la incercarile mecanice la temperaturi scazute se va pastra numai in
termosuri speciale, protejate impotriva spargerii lor si deversarii continutului, si care vor fi acoperite cu
capace care sa permita evaporarea surplusului de gaze in expansiune, sau in vase metalice speciale, prevazute
cu capace etanse si supapa de siguranta.
Art.329. Este interzisa manipularea agentilor de racire si a recipientelor de racire cu solutie, precum si
colectarea zapezii carbonice de catre persoane neautorizate pentru astfel de operatii, aflate intr-o stare
avansata de oboseala fizica sau nervoasa sau sub influenta bauturilor alcoolice.
Art.334. Manipularea pieselor ajutatoare la aparatele sau masinile pentru incercari mecanice
(contragreutati, piesele de pe platane, cilindri de otel, ciocane, etc) se va face cu atentie, pentru a se evita
caderea lor pe maini sau picioare.
Art.335. In cazul maniopularii de piese, dispozitive sau mase aditionale de peste 30 kg, lucratorii vor purta
bocanci cu bombeu intarit (otelit).
Art.336. La masinile de verificare a uzurii este interzis contactul laborantului cu elementele abrazive aflate
in miscare de rotatie.
Art.337. Pentru incercarea de duritate, care se executa direct pe piese, din motive tehnologice (nu pe probe
martor sau epruvete) se vor stabili, prin instructiunile proprii de securitate a muncii, masurile necesare la
manipularea, sprijinirea in vederea incercarii si depozitarea pieselor.
Art.338. La incercarea la oboseala prin incovoiere rotativa se vor respecta urmatoarele masuri:
-se va asigura fixarea corespunzatoare a epruvetei in dispozitivul de prindere al masinii de
incercat;
-se va asigura fixarea corespunzatoare a dispozitivului de alimentare cu apa sarata, in cazul
incercarilor in mediu coroziv.
-se va asigura montarea corespunzatoare a cuptorului de incalzire, in cazul incercarii la cald;
-se va pune in functiune mecanismul de rotire numai dupa fixarea corespunzatoare a carcasei
(ecranului) de protectie;
-se va supraveghea permanent functionarea masinii pana la terminarea incercarii (ruperea
epruvetei).
Art.339. La incercarile la fluaj sau relaxare (oboseala la tractiune la sarcina constanta sau regresiva) se
vor respecta urmatoarele masuri:
-se va asigura fixarea corespunzatoare a epruvetei in dispozitivul de prindere al masinii
-se va asigura montarea corespunzatoare a cuptorului de incalzire, in cazul incercarii de fluaj la
cald;
-se va asigura montarea corespunzatoare a contragreutatilor sau a dispozitivelor de tractiune;
-se vor monta paravanele de protectie si se va supraveghea paermanent functionarea masinii
pana la terminarea incercarii (ruperea epruvetei).
Art.340. In timpul incercarilor la cald, la incalzirea probelor sau dupa terminarea incercarilor, nu se va
pune mana pe suprafata exterioara a cuptoarelor de incalzire dacat cu manusi de protectie termoizolante.
Art.341. La scoaterea probelor din cuptoarele de incalzire electrice si la manipularea lor in vederea
efectuarii incercarilor la cald, se vor folosi clesti de nichel sau fier.
Art.342. La scoaterea probelor din recipientele de racire si la amnipularea lor in vederea incercarii la
temperatura scazuta, se vor folosi clesti metalici raciti la temperatura probelor.
Art.343. Este interzisa efectuarea incercarilor mecanice la temperatura scazuta de catre persoane
neautorizate in acest scop sau aflate intr-o stare avansata de oboseala fizica sau nervoasa.
Art.344. La incercarea la tractiune a cablurilor de otel si a toroanelor sau fasiilor de cauciuc, epruvetele
sau probele martor folosite vor fi izolate prin paravane de protectie adecvate.
Art.345. La incercarea la tractiune a epruvetelor din teava, precum si la incercarea la largire a acestora,
dornurile introduse in capetele epruvetelor vor fi executate din materiale mai rezistente decat materialul tevii.
Art.346. Daca accidental au loc scurgeri, deversari sau degajari de lichide sau gaze inflamabile sau
explozive, mai intai vor fi scoase de sub tensiune masinile si instalatiile electrice, dupa care se vor lua masuri
de oprire si indepartare a scurgerilor respective.
Art.347. Este interzisa parasirea locului de munca de catre lucrator in timpul efectuarii incercarilor sau
lasarea fara supraveghere a masinilor si aparatelor in timpul functionarii lor.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 23
Art.348. La terminarea lucrului, masinile de incercari si aparatele electrice vor fi deconectate de la toate
sursele energetice, oprindu-se alimentarea lor cu energie electrica si fluide energetice.
Art.349. In cazul laboratoarelor de metrologie, nu se permite verificarea manometrelor de oxigen in
aceeasi incapere in care se fac verificarile manometrelor de ulei.
Art.350. Ciocanele pentru determinarea rezilientei vor fi prevazute cu sisteme de sigurare impotriva
declansarii necomandate sau accidentale a mecanismului de actionare a berbecului.
5. PREVEDERI DE PROIECTARE
5.1. Prevederi comune
Art.351. Laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari mecanice se vor amplasa in locuri lipsite de
praf, zgomot, trepidartii si alti agenti nocivi. Fac exceptie laboratoarele rapide, care sunt amplasate in
imediata apropiere a sectiilor pe care le deservesc.
Art.352. Cladirile pentru laboratoare se vor orienta cu laturile lungi spre nord si sud. Incaperile de
laborator cuprinse in alte constructii se vor orienta de preferinta spre nord.
Art.353. La amplasarea laboratoarelor se va tine seama de directia vanturilor dominante, astfel ca acestea
sa nu duca spre laboratoare praful sau gazele emanate de spatiile productive, iar gazele nocive din laboratoare
sa nu fie deplasate spre cladirile administrative.
Art.354. Planul de situatie al laboratorului trebuie sa fie functional si sa corespunda, in principal,
urmatoarelor criterii:
-exploatare usoara;
-legatura rapida si usoara intre laboratoare, anexe, ateliere, etc.
-conditii tehnice pentru asigurarea functionarii in conditii de deplina siguranta si securitate.
Art.355. La proiectarea laboratorului se va prevedea o dimensionare rationala, adecvata unei desfasurari
nornmale a activitatii, cu posibilitati de extindere sau modificari de compartimente in perspectiva. Inaltimea
laboratorului se va stabili in functie de specificul lucrarilor care urmeaza sa se execute in spatiul respectiv.
Art.356. Instalatiile utilitare (energie electrica, gaze, apa, canalizare) vor fi astfel dimensionate incat sa
permita dezvoltarea ulterioara a laboratorului.
Art.357. Culoarele trebuie sa aiba o latime minima de 1,5 m, pentru a permite deplasarea personalului si a
diverselor utilaje, aparate sau echipamente. Daca se prevede fixarea dulapurilor in peretii culoarelor, la
dimensionarea acestora din urma se va tine seama si de acest element.
Art.358. Instalatiile pentru incalzirea laboratoarelor se vor proiecta astfel incat sa se excluda pericolul de
incendiu sau intoxicare.
Art.359. Reteaua de gaze trebuie proiectata conform instructiunilor elaborate de organele autorizate.
Art.360. Se vor prevedea, prin proiect, instalatii de iluminat general si local, conform normativelor in
vigoare, in functie de specificul lucrarilor executate in fiecare laborator.
Art.361. In laboratoarele in care este necesar sa se asigure iluminat de siguranta, acesta va fi interblocat
cu iluminatul artificial.
Art.362. Laboratoarele vor fi prevazute cu prize monofazice si trifazice.
Art.363. In coridoare se vor amplasa hidranti ficsi (inclusiv furtunuri), iar in laboratoare mijloace de stins
incendiu adecvate (lazi cu nisip, extinctoare, etc.).
Art.364. In laboratoarele unde se lucreaza cu substante inflamabile se vor monta, dupa caz, instalatii
mobile sau fixe de stins incendiul, cu declansare automata sau manuala.
Art.365. In incaperile care necesita spalare cu apa, pardoselile vor fi prevazute cu pante si sifoane de
scurgere spre canalizare.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 24
Art.366. In incaperile in care au loc degajari nocive: laboratoarele chimice, magazii de chimicale ale
laboratoarelor, camere de mercur din laboratoarele termotehnice, camere pentru pregatirea probelor si
determinarea macrostructurii din laboratoarele metalurgice, laboratoarele de incercari mecanice, laboratoarele
de spectrografie, laboratoarele pentru controlul materialelor cu radiatii X si gamma, precum si in alte incaperi
si laboratoare similare, este obligatoriu sa se prevada instalatii de ventilare locala pentru eliminarea noxelor. In
cazul in care ventilarea locala este ineficace sau stanjeneste procesul de lucru, se va prevedea o ventilare
generala corespunzatoare.
Art.367. Instalatiile de ventilare locala si generala vor fi interblocate cu masinile sau instalatiile
generatoare de noxe toxice, caustice, cancerigene, pneumoconiogene, inflamabile sau explozive. Instalatiile de
ventilare vor fi oprite temporizat, dupa oprirea masinilor sau instalatiilor generatoare de noxe, pentru
eliminarea completa a noxelor degajate.
Art.368. Pentru amplasarea buteliilor sub presiune necesare lucrului in laboratoare (in cazul in care sunt
mai mult de una) se vor proiecta in exteriorul cladirii boxe speciale, amenajate din zidarie.
Art.369. Masinile si instalatiile electrice din laboratoarele unde se lucreaza cu substante inflamabile sau
explozive sau unde sunt posibile scurgeri, deversari sau degajari de lichide sau gaze inflamabile sau explozive,
se vor proiecta in constructie antiex.
Art.370 Pentru masinile, instalatiile si aparatele actionate electric, sau care pot fi puse accidental sub
tensiune, se va prevedea legarea la pamant sau la retaua de nul.
Art.371. La amplasarea utilajelor, aparatelor si meselor de lucru, se vor prevedea spatii de trecere de cel
putin 1,2 m latime.
Art.372. Mobilierul de lucru (mese, scaune, rafturi, dulapuri) va corespunde ca dimensiuni si forma
activitatii desfasurate, asigurand confortul necesar lucratorilor respectivi. Mobilierul se va confectiona din
materiale care permit o buna intretinere si curatenie.
Art.381 Incaperile in care urmeaza sa se lucreze cu cantitati mari de substante si/sau materiale
combustibile se vor amplasa la ultimul nivel al cladirii (sau in cladiri separate, cu respectarea distantelor
stabilite prin normele PSI in vigoare). Accesul in aceste incaperi se va face prin sas prevazut cu suprapresiune.
Art.382 Mesele din laborator vor fi construite din material antiacid si vor fi dotate, dupa caz, cu toate
anexele necesare: racord de aer comprimat, racord pentru gaze naturale, prize mono si trifazice, instalatie de
vid, chiuveta cu apa calda si rece, etc.
Art.383. Anexele meselor de laborator vor fi dispuse in asa fel incat sa usureze cat mai mult munca, in
general avand comenzile fixate in fata lor.
Art.384. Se va prevedea spatiul mediu necesar dupa specificul lucrului, respectandu-se normele de
proiectare, insa nu mai putin de 3 m de masa de laborator
Art.385 Chiuvetele asezate la capetele meselor de laborator vor fi cu fund plat, din portelan, gresie,
material protejat antiacid sau PVC.
Art.386. In fiecare laborator se va amenaja un spatiu special pentru depozitarea vaselor murdare, prevazut
cu o chiuveta spalatoare mare, cu fund plat, captusita cu un material elastic, precum si cu rafty uscator pentru
vase; de asemenea, trebuie sa existe si un debit suficient de apa calda pentru spalarea vaselor si a utilajelor cu
care se lucreaza.
Art.387. Pentru asigurarea luminii naturale se recomanda ca distantele de la ferestre pana la peretele opus
cel mai departa sa nu depaseasca 6 m.
5.2.2. Iluminatul
Art.388 In laboratoare se va asigura o temperatura de minimum 20C. Exceptie fac incaperile care
necesita termostatare, unde temperatura va fi indicata de proiectant.
Art.389 Reteaua de gaze a laboratorului va fi centralizata si prevazuta cu un ventil central, care sa
permita oprirea alimentarii cu gaz pentru intreg laboratorul. Ventilul se va instala intr-un loc accesibil, departe
de punctele de lucru cu foc.
Art.390 In cazul in care nu exista posibilitatea racordarii la reteaua centrala de gaze, laboratorul va fi
prevazut cu statie de alimetare pentru distribuirea gazelor din butelii, pentru care se vor respecta prevederile
ISCIR in vigoare.
Art.391 Aerul comprimat se va livra, de preferinta , de la o statie centralizata, ce va asigura o presiune
corespunzatoare la lunctele de distributie. Nu se recomanda utilizarea compresoarelor mobile, datorita
vibratiilor produse si a suprafetei ocupate.
Art.392. Se va prevedea o distributie centrala de vid daca necesarul puncetlor de utilizare a vidului normal
o justifica.
Art.393 Laboratoarele pentru analize chimice vor fi prevazute cu instalatii de admisie a aerului si de
evacuare a noxelor.
Art.394 Admisia aerului din exterior trebuie astfel organizata incat sa se evite recircularea aerului viciat.
In cazul amplasarii prizei de aer in zonele industriale, aceasta va fi prevazuta cu filtre pentru filtrarea aerului
admis. Pe timp de iarma, aerul introdus va fi mai intai incalzit.
Art.395 Schimbul de aer poate varia, dupa caz, intre valori stabilite pe baza de determinari practice si in
functie de gradul de pericol pe care-l prezinta substantele cu care se va lucra.
Art.396 De regula, pentru incaperile laboratoarelor se vor prevedea instalatii independente de ventilatie.
Se admite racordarea la un sistem central numai daca substantele evacuate prezinta un grad similar de pericol
de incendiu sau explozie si numai daca sunt compatibile.
Art.397. In salile in care urmeaza sa se execute lucrari cu substante deosebit de toxice sistemul de
ventilare va fi amenajat obligatoriu separat, fara sa fie legat cu ventilarea celorlalte spatii. In aceste incaperi
pardoseala trebuie sa fie fara crapaturi, iar peretii acoperiti cu vopsea de ulei sau cu faianta.
Art.398. Instalatiile de ventilare vor fi protejate impotriva coroziunii.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 26
Art.399. Coloanele de ventilare vor fi prevazute cu diispozitive de inchidere automata, pentru intreruperea
si izolarea imediata a ventilatorului in caz de oprire sau nefunctionare.
Art.400 La absorbtia gazelor sau vaporilor inflamabili se vor lua masuri pentru prevenirea pericolului de
explozie.
Art.401 Instalatia de ventilare cu caracter general cu refulare de aer conditionat si de absorbtie a aerului
viciat din incaperi va fi separata de instalatia de ventilare pentru nise. De asemenea, instalatia de ventilare
pentru coridoarele interioare va fi separata de celelalte instalatii de ventilare.
Art.402 Dupa necesitati, fiecare laborator va fi prevazut cu nise sau hote, dotate cu instalatii de gaz, er
comprimat, de alimentare cu apa, de evacuare a apelor uzate, la cae se va asigura o ventilatre
corespunzatoare.
Art.403 Toate comenzile de la nise vor fi amplasate in esteriorul niselor.
Art.404 Nisele trebuie dimensionate si amenajate in functie de specificul lucrarilor la care vor fi folosite.
La inaltimi corespunzatoare se vor proiecta clapete mobile pentru introducera mainilor in nisa.
Art.405. Nisele vor fi prevazute cu sistem de semnalizare a functionarii sistemului de ventilare.
Art.406 La nise se va asigura aspiratie locala individuala.
Art.407 Tirajul ventilatorului de la nise trebuie astfel calculat si realizat incat debitul sa asigure o viteza
de antrenare a gazelor care sa previna acumularea de vapori sau gaze in interiorul niselor. Se va asigura
evacuarea vaporilor si gazelor cu greutatea specifica relativ mai mare sau mai mica decat greutatea aerului,
prin folosirea de prize la diferite inaltimi.
Art.408 Nisele ocupate cu instalatii in care se lucreaza cu substante toxice, inflamabile sau explozive, se
vor realiza din material ignifug.
Art.409 In scopul alimentarii cu apa trebuie sa se prevada o sursa abundenta, iar chiuvetele trebuie sa fie
dispuse in mod judicios si sa fie foarte larg dimensionate, pentru a se asigura o buna evacuare. Sursa va
indeplini conditiile standardelor in vigoare.
Art.410. Dimensiunile robinetilor speciali pentru trompa de apa vor fi astfel alese incat sa se evite
pierderile de presiune.
Art.411. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu inchidere hidraulica. Instalatia de canalizare va fi
rezistenta la mediul respectiv.
Art.412. Fiecare laborator va avea la una din chiuvete, si anume la cea mai accesibila, si o fantana cu jet
ascendent pentru apa potabila.
Art.413. Laboratoarele vor fi dotate cu dusuri de interventie in caz de incendiu, amplasate pe directia de
iesire.
Art.414 La incaperile in care urmeaza sa se lucreze cu cantitati mari de lichide inflamabile, toate
comenzile aparatelor electrice si comutatoarele pentru lumina vor fi amplasate in afara incaperii.
Art.415 Iluminatul prin fluorescent se va realiza prin utilizarea tuburilor montate "in duo" pentru a se
evita efectul stroboscopic. se va acorda preferinta sistemului de iluminat mixt, cu incandescenta si
fluorescenta.
Art.416 Instalatiile de lucru vor fi judicios amplasate, tinandu-se seama de greutatea, volumul, durata de
functionare a acestora si curentii de aer care se formeaza in raport cu ventilarea naturala a incaperii.
Art.417. Toate aparatele sau partile lor componente vor fi rezemate pe elemente de rezistenta, calculate
pentru a suporta greutatea acestora, precum si a sarcinilor accidentale care pot aparea.
Art.418 Pentru analize efectuate in cadrul lucrarilor de cercetare stiintifica, instalatiile vor fi confectionate
din material corespunzator naturii substantelor cu care se lucreaza si vor avea forma si dimensiunile indicate
in literatura de specialitate sau, in absenta unor astfel de informatii, se vor stabili prin proiect.
Art.419 Autoclavele vor fi prevazute cu doua manometr si doua dispozitive de siguranta (supape,
membrane de siguranta, discuri de explozie). Discurile de explozie trebuie sa fie carcasate.
36 - NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice / 1996 27
Art.420. Instalatiile sub vid, fie se vor monta in spatele unor paravane de protectie, fie se vor acoperi cu
cosuri de protectie din sarma sau, in cazuri deosebite, se vor amplasa in boxe special amenajate.