SC INTAS INDUSTRIE SRL APROB ANGAJATOR

ALBA IULIA ……………………………………….

IPSSM

ATELIER CONFECTII METALICE

(stungar,frezor,sculer matriter,lacatus
,sablaj,vopsitor,sudor,masini de ridicat)

I. Generalitati
1. Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca pentru prelucratorul prin
aschiere au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii
muncii precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice,
astfel încât, pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire
la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
2. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare
prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al
executantului în procesul de lucru.

II. Conţinut, scop

1 Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca pentru prelucratorul prin
aschiere, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă.
2. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea factorilor
periculoşi existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia
(executant sarcină de muncă mijloace de producţie mediu de muncă).

III. Domeniul de aplicare

1. Prezentele instrucţiuni se aplică pentru activitatea de prelucrare a metalelor prin
aschiere.
2. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile celorlalte acte
normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

IV. Încadrarea şi repartizarea personalului

pe locuri de muncă
1. Pentru prelucrarea metalalor prin aschiere vor fi repartizaţi numai persoane care cunosc
echipamentele tehnice, instalaţiile, au calificarea necesară şi au fost instruite din
punct de vedere al protecţiei muncii.
2. La începerea programului angajaţii se vor prezenta odihniţi şi corect îmbrăcaţi.
3. La prelucrarea metalalor prin aschiere vor fi repartizaţi numai lucrători care au
corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului
Sănătăţii.
4. La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor gravide precum şi a persoanelor cu
diverse infirmităţi vor fi respectate prevederile în vigoare, privind angajarea acestor
categorii de personal (Codul muncii, OUG 96/2003, etc.)

1
5. Instructajul de protecţie a muncii se va face pe faze in conformitate cu prevederile cap V
din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr 319/2006.

V.Electrosecuritatea

1. Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc.,
astfel încât elementele aflate normal sub tensiune sa nu poată fi atinse.
2. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător protejate împotriva deteriorărilor
mecanice, termice, chimice etc.
3. Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor apărătorilor etc. la echipamentele aflate
sub tensiune.
4. Toate reparatiile, reglajele sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor efectua
numai după întreruperea alimentării cu energie electrică si numai de către electricienii
de întretinere, instruiti corespunzător si autorizati. În zona de lucru, vor fi montate, la
loc vizibil tăblite avertizoare de interdictie.
5. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor lua măsuri
tehnice organizatorice, conform prevederilor Normelor specifice protectie a muncii
pentru utilizarea energiei electrice.
6. Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase
dintr-un transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de circuitele cu
tensiune mai mare.
7. În dreptul utilajelor cu actionare electrică se va prevedea grătar din lemn sau covor de
cauciuc.
8. Spălarea si curătarea utilajelor, la terminarea lucrului, se vor efectua numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică a acestora.
9. La toate utilajele electrice, zilnic, înainte de începerea programului de lucru, va fi
verificată legătura la conductorul de nul.
10. În zona liniilor de cale ferate electrificate, orice operatii si activităti se vor efectua cu
respectarea reglementarilor specifice de securitate si sanatate in munca pentru
transporturile pe calea ferată, precum si a prevederilor normelor de securitate si
sanatate in munca pentru transportul si distributia energiei electrice.
11. În cazul în care, mijloacele de transport utilizate în activitătile comerciale, functionează
la tensiuni mai mari de 42 V sau 60 V, platformele locurilor de conducere vor fi
acoperite cu covoare electroizolante.
12. Electromotoarele si celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu carcase de
protectie si legături la prizele de pământ si la conductorul de nul al instalatiei electrice.
13. Toate masinile de birou actionate electric (masini de scris, adunat, calculat si
electrocontabile) vor fi prevăzute cu legătura de protectie la priza de pământ.
14. Se interzice lucrul la masinile de birou când acestea au capacele demontate.
15. După terminarea lucrului, masinile de birou vor fi scoase de sub tensiune.
16. Prizele de alimentare vor fi tip "Schuco" cu legătura de protectie la priza de pământ.

2
17. Se interzice lucrul la masinile de birou actionate electric, cu mâinile umede sau murdare
de grăsime.
18. Pentru blocarea masinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar
pentru interventie, va fi solicitat mecanicul de întretinere.
19. Pentru firmele de reclamă comercială, capacele de protectie de la instalatia electrică, a
căror îndepărtare scoate instalatia de sub tensiune, vor fi demontate numai cu scule
speciale. Capacele vor fi asigurate contra desfacerii lor întâmplătoare, în cazul
producerii trepidatiilor, socurilor, conditiilor meteo nefavorabile (temperatura sau
umiditate).
20. Toate părtile metalice ale unei instalatii de reclame luminoase, care ar putea fi puse sub
tensiune în mod accidental, vor fi legate la o instalatie de protectie, legată la pământ
sau la conductorul de nul.
21. Este interzisă montarea sigurantelor sau a prizelor cu sigurante la reclamele instalate în
interiorul vitrinelor.
22. La executarea diferitelor operatii de montare, verificare, reparare a reclamelor si
firmelor comerciale, salariatii vor fi dotati cu scule si echipament individual de protectie
electroizolant, corespunzătoare. Formatia de lucru, la efectuarea operatiilor de mai sus,
va fi alcătuită din cel putin doi salariati care se vor supraveghea si ajuta reciproc.
23. Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele si utilaje electrice vor fi
respectate reglementarile specifice de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea
energiei electrice, precum si standardele de electroprotectie în vigoare.

24. Se interzice :
a. folosirea in stare defecta a instalaţiilor electrice si a consumatorilor de energie
electrica de orice fel, precum si a celor uzate si improvizate
b. incarcarea instalaţiilor electrice(conductoare, cabluri, transformatoare,
interuptoare, comutatoare) peste sarcina admisa
c. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii electrici de alimentare
i. agăţarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor , nişelor,
tablourilor electrice a obiectelor de orice fel, precum si adapostirea de
obiecte sau materiale in posturile de transformare sau distribuţie
a. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate, in raport de mediu (etanş la praf, la
umezeala
b. executarea lucrărilor cJc intretinere si reparaţii a instalaţiilor electrice de către
c. personal necalificat si autorizat
d. utilizarea lămpilor portative , alimentate prin cordoane improvizate sau uzate
e. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina(abajururi) improvizate
f. din carton, hârtie sau alte materiale combustibile
g. întrebuinţarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decât cele
h. stabilite si in condiţii care nu prezintă pericol de incendiu
i. folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoriilor electrici fara
j. stecher direct in priza
k. utilizarea consumatoarelor de energie electrica fara luarea masurilor de izolare
faţa de materialele combustibile din incaperi
l. aşezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile
m. lăsarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontării
n. parţiale a instalaţiei
25. Tablourile electrice de distribuţie vor fi permanent închise cu cheie, accesul la ele fiind
permis doar electricianului de serviciu. încăperea si elementele tabloului vor fi in

3
 perfecta stare de curăţenie (fara praf, scame). La toate tipurile de tablouri, legaturile
trebuie făcute regulamentar. In apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor
si substanţelor combustibile si blocarea acestora. La tablourile capsulate, garniturile vor
fi in stare buna si bine fixate.
26. Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distribitie a lămpilor de iluminat, a
motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica.
27. Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza:
a. tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucrează în condiţii normale;
b. tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală excesivă,
pe mase metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze.
28. Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări
trebuie - obligatoriu - legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de
cel mult 4 ohmi.
29. Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale
instalaţiei electrice, fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a
instalaţiei.

VI. Utilaje portabile

1. Se consideră utilajele portabile acele utilaje construite special pentru a putea fi uşor
purtate de una sau două persoane şi cu care personalul muncitor în timpul lucrului are
un contact îndelungat.
2. Aceste utilaje trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- izolaţia bobinajului să" reziste atît la şocuri mecanicecît şi mediului în care
funcţionează;
- mînerele şi reazemele să se facă din materiale electroizolante;
- cablurile de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje să fie foarte flexibile
şi bine izolare electric;
- carcasele metalice a acestora să fie legate la priza de pămînt în. timpul lucrului.
3. Dacă în timpul lucrului personalul muncitor simte o acţiune cît de slabă a curentului
electric, este obligat să scoată utilajul din priză si să-l predea pentru verificare şi
reparare.
4. Pentru prevenirea unor accidente de lucru trebuie să se ia următoarele măsuri:
- organele exterioare în mişcare trebuie prevăzute, cu apărători de protecţie;
- personalul de serviciu care lucrează cu aceste utilaje trebuie să poarte ochelari
de protecţie, mănuşi de protecţie, iar îmbrăcămintea să fie cît mai strimtă şi bine
încheiată;
- Montarea pietrelor sau a discurilor abrazive la aceste utilaje, se face numai de
personal specializat şi instruitîn acest scop;
- Este interzis forţarea pătrunderii discului abraziv in materialul cu care se
lucrează;
- Discurile abrazive se fixează cu flanşe, iar intre flanşe şi disc este de preferat sa
se intercaleze, pe ambele părţi, garnituri din material elastic;
- Piuliţele pentru fixarea discurilor sînt metalice şi trebuie infiletate in sensul
invers de rotire a discului, iar stringerea lor se face cu chei mecanice în stare
bună ;
- Este interzisă prelucrarea pe suprafeţele laterale ale
5. discului abraziv;
- Polizorul portabil nu se porneşte numai dacă discul
6. abraziv nu este în contact cu un alt corp;
- Este interzis să se lase din mînă polizorul dacă nu a fost
7. oprit complet discul abraziv;

4
 - Locul unde se lucrează cu polizoare trebuie înconjurat cu
8. panouri pentru a-i proteja pe cei din jur.

VII. Folosirea uneltelor manuale

1. Uneltele de mână de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare vor fi utilizate numai
dacă sunt în bună stare.
2. Este interzisă utilizarea fără mânere sau cu ele noduroase, crăpate, sparte, prinse în
cuie ori legate cu sârmă sau sfoară.
3. Fiecare unealtă va fi bine fixată în coadă, se interzice utilizarea unui singur mâner la
mai multe scule. Utilizarea aceluiaşi mâner se admite numai pentru trusele de scule
construite în mod special cu mâner detaşabil.
4. Dălţile, dornurile, ciocanele şi în general uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite, nu
pot fi întrebuinţate dacă au capetele deformate sau crăpate. Aceste deformaţii vor fi
rectificate zilnic la sculele şi uneltele de mână; partea unde se loveşte cu ciocanul nu
trebuie călită.
5. Este interzisă folosirea ciocanelor de orice greutate neprevăzute cu pană de fixare.
6. Cheile fixe sau tubulare cu profilul deformat cât de puţin sau crăpate vor fi scoase
imediat din uz. Sunt interzise înşurubarea sau deşurubarea piuliţelor prin interpunerea
unor plăcuţe metalice între piuliţe şi cheie, precum şi lungirea cheilor cu alte chei sau
obiecte.
7. Sculele şi uneltele de tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul
corect în raport cu operaţia de executat. Pânzele de ferăstrău care au lipsă trei dinţi sau
doi dinţi alăturaţi, nu pot fi întrebuinţate sub nici un motiv.
8. În timpul lucrului cu dălţi sau pene ţinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi
cleşti cu lungime de cel puţin 0,7m.
9. Uneltele utilizate la lucrările cu temperaturi înalte, de exemplu cleşti, vor avea mânerele
suficient de lungi la necesitate izolate şi orice deformaţii a acestor unelte din cauza
temperaturii înalte, vor fi recondiţionate imediat.
10. În timpul găuririi, când burghiul începe să străpungă metalul, se micşorează avansul,
pentru a se evita înţepenirea şi ruperea burghiului.
11. Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului, ex:
târnăcoape, topoare, cuţite, etc., se vor lua măsuri potrivite pentru protecţia părţilor
periculoase.
12. . În timpul lucrului este interzis a se aşeza uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor,
tablourilor electrice, etc. Lucrătorii care execută lucrări pe scări, schele în condiţiile
care îl obligă să le lase din mână în timpul lucrului, vor avea buzunare speciale pentru
aşezat uneltele. Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate de pe
scările rezemate.
13. Menghinele de toate mărimile, mobile sau fixe nu vor fi utilizate decât cu bacurile,
şuruburile centrale şi mânerul în bună stare.
14. Aşezarea uneltelor pe mese de lucru, în dulapuri, cutii, panouri, se face cu respectarea
reguli ca toate uneltele să aibă partea de prindere îndreptată spre exterior, pentru a
exclude contactul cu părţile tăioase sau ascuţite..
15. . Zilnic înaintea începerii programului de lucru, şeful atelierului sau şeful de formaţie va
controla să nu se utilizeze unelte care nu întrunesc condiţiile din prezentele instrucţiuni.

VIII. Scule,unelte,echipament-aparataje

5
1. Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau
căderea de la înălţime.
2. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de
siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, astfel ca montorul să le aibă la
îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu
incomodeze şi să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea lui cu
uşurinţă.
3. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către
muncitorii însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei . Verificarea va urmări să
constate dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la
cabluri, deformaţii sau dezaxări..
4. Toate dispozitivele vor fi bine întreţinute, curăţate de rugină, vopsite şi cu piesele
filetate sau lagărele scripeţilor bine unse.
5. La terminarea lucrului, toate dispozitivele se depozitează în locuri bine cunoscute sau
se predau în bună stare schimbului următor.
6. Se interzice lăsarea cârligelor sau dispozitivelor de ridicare în stare liberă, agăţate de
cârligul macaralei, la terminarea lucrului. Această grijă cade în sarcina macaragiului.

IX. Instrucţiuni proprii de securitatea

muncii la transport, utilizare şi deservire a maşinilor unelte

1. Subansamblele şi dispozitivele demontabile, precum şi accesoriile şi sculele cu masa

mai mare de 20 kg., trebuie să fie prevăzute cu dispozitive (mânere, cârlige, orificii,
bride, şuruburi cu ochiuri) pentru prinderea cu uşurinţă şi siguranţă în vederea
transportării nepericuloase cu mijloace de încărcare şi descărcare a acestora.
2. Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor şi dispozitivelor demontabile, a
accesoriilor, sculelor şi pieselor de pe maşinile unelte, care depăşesc 20 kg., se vor face
cu mijloace de ridicat adecvate, avându-se în vedere normele privind efortul fizic. De la
caz la caz, în funcţie de frecvenţa operaţiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea
dotării cu mijloace ajutătoare de ridicat şi transportat, chiar dacă sarcinile sunt mai mici
de 20 kg.
3. La aşezarea pieselor grele pe masa maşinii cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, elementele
de legare de cârlig se vor desface numai după ce piesa a fost fixată într-o poziţie
stabilă.
4. Deservirea maşinilor unelte este permisă numai muncitorilor calificaţi sau instruiţi
special pentru acest scop. Muncitorii în formare (calificare) vor fi supravegheaţi o
perioadă de timp 1...3 luni de zile, funcţie de complexitatea lucrului, de un muncitor
calificat şi vor lucra singuri numai după ce conducătorul locului de muncă îi va testa
practic şi teoretic asupra cunoaşterii normelor şi exploatării corecte a utilajului.
5. Ajutorul de lucrător va lucra numai în prezenţa lucrătorului.
6. Înainte de începerea lucrului, muncitorul trebuie să controleze starea maşinii, a
dispozitivelor de comandă ( pornire, oprire şi schimbarea sensului mişcării), existenţa şi
starea dispozitivelor de protecţie a muncii, a grătarelor din lemn, a legăturii la centura
de împământare, a sculelor de lucru, uneltelor de mână şi să se convingă că punerea în
funcţiune nu prezintă nici un pericol.
7. Îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie bine strânsă pe corp. Manşetele vor fi bine
strânse, iar hainele se vor purta încheiate. Părul va fi acoperit complet, după caz, cu
bonetă sau basma, astfel încât să se prevină prinderea de către părţile în mişcarea ale
utilajului.

6
8. Se interzice muncitorilor care lucrează la maşini să execute reparaţii la maşini sau
instalaţii electrice.
9. În mod obligatoriu maşina unealtă, agregatul, linia automată, trebuie oprită şi scula
degajată din piesă în următoarele cazuri:
a) la părăsirea locului de muncă sau zonei de poli deservire, chiar pentru un timp
scurt;
b) la orice întrerupere a curentului electric;
c) la curăţirea, ungerea şi îndepărtarea aşchiilor;
d) la constatarea oricăror defecţiuni de funcţionare.
2. În cazul când, în timpul funcţionării, se produc vibraţii puternice, maşina se va opri
imediat şi se va proceda la constatarea şi înlăturarea cauzelor. în situaţia în care acestea
sunt determinate de cauze tehnice, se va anunţa conducătorul procesului de muncă.
3. După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, muncitorul este obligat să cureţe
şi să ungă maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor
toate defecţiunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente
muncitorul care preia maşina.
4. Înlăturarea aşchiilor şi pulberilor de pe maşinile unelte producătoare de aşchii sau
pulberi se va face cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice
înlăturarea aşchiilor cu mâna. Se interzice suflarea aşchiilor sau pulberilor cu jet de
aer; această operaţie este permisă numai cu justificări tehnologice sau constructive şi
cu folosirea aerului comprimat de max. 2 atm.
5. Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de câte ori prezenţa acestora este
stânjenitoare pentru desfăşurarea procesului de producţie, sau pentru siguranţa
operatorului şi cel puţin o dată pe schimb.
6. Piesele prelucrate, materialele, deşeurile se vor aşeza în locuri stabilite şi nu vor
împiedica mişcările muncitorilor, funcţionarea maşinii şi circulaţia pe căile de acces.
Piesele, materialele şi deşeurile cu dimensiuni mai micise vor depozita în containere.
7. Grătarele de pe maşini vor fi menţinute curate şi în bună stare.
8. Se interzice spălarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de răcire, produse inflamabile
(benzină, tetraclorură de carbon, silicat de sodiu, etc.) precum şi ştergerea lor cu
bumbac utilizat la curăţarea maşinii.
9. Maşina unealtă trebuie să fie însoţită, la livrare, de documentaţia tehnică, care în mod
obligatoriu, trebuie să cuprindă într-un capitol special, prescripţiile de tehnica
securităţii la exploatarea acestora.
10. Se interzice lucrul la maşini unelte fără ca muncitorii să posede documentaţia necesară
(desene, fişe tehnologice, planuri de operaţii, etc).

X. NORME PENTRU PRELUCRARIMECANICE

1.Realizarea sarcinii de muncã

a) Deservirea masinilor-unelte este permisã numai lucrãtorilor calificaii si

instruiti special pentru acest scop.
b) Se interzice lucrul la magini-unelte fãrã ca lucrãtorii sã posede documentatia
necesarã (desene, fise tehnologice, planuri de operatii, schema de ungere si
instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea
tehnicã a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupã piese model.
c) Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor si dispozitivelor, a
accesoriilor, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depãsesc 20 kg se
vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinându-se cont de prescriptiile
HG1051/206. De la caz la caz, în functie de frecventa operatiilor de ridicare,

7
 se va aprecia necesitatea dotãrii cu mijloace ajutãtoare de ridicat si
transportat, chiar dacã sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

2.Deservirea masinilor-unelte

Înainte de începerea lucrului, lucrãtorul va controla starea masinii, a dispozitivelor

de comandã (pornire-oprire si schimbarea sensului miscãrii), existenta si starea dispozitivelor
de protectie si a grãtarelor din lemn.
1 Lucrãtorul care deserveste o masinã-unealtã actionatã electricva verifica zilnic ;
a) integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protectie (usi,
capace etc.) ;
b) starea de contact între bornele de legare la pãmânt si
conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteazã pãrtile
mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea învelisurilor
exterioare ;
d) continuitatea legãturii la centura de împãmântare.
2 Se interzice lucrãtorilor care deservesc masinile-unelte sã execute reparatii la
masini sau instalatii electrice.
3 În mod obligatoriu, masina-unealtã, agregatul, linia automatã vor fi oprite si
scula îndepãrtatã din piesã în urmãtoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere
atunci cãnd masina nu este dotatã cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii în timpul functionãrii masinii ;
b) la mãsurarea manualã a pieselor ce se prelucreazã ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor ;
d) la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când masina este
actionatã de la aceastã transmisie.
.4 În mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealtã, agregatului, liniei automate în urmãtoarele cazuri :
a) la pãrãsirea locului de muncã sau zonei de polideservire, chiar si pentru
un timp scurt ;
b) la orice întrerupere a curentului electric ;
c) la curãtirea si ungerea masinii si la îndepãrtarea aschiilor;
d) la constatarea oricãror defectiuni în functionare.
.5 În cazul când în timpul functionãrii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si înlãturarea cauzelor. În situatia în care acestea sunt
determinate de cauze tehnice, se va anunta conducãtorul procesului de muncã.
6 Dupã terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrãtorul este obligat sã
curete si sã ungã masina, sã lase ordine la locul de muncã si sã comunice schimbului urmãtor
toate defectiunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrãtorul
care preia masina.
7Înlãturarea aschiilor si pulberilor de pe marsinile-unelte se va face cu ajutorul
mãturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlãturarea aschiilor cu mâna. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer; aceastã operatie este permisã numai cu
justificãri tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
7 Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de câte ori prezenta acestora
este stânjenitoare pentru desfãsurarea procesului de productie sau pentru siguranta
operatorului si cel putin o datã pe schimb.
8Piesele prelucrate, materialele, deseurile se vor aseza în locuri stabilite si nu vor
împiedica miscãrile lucrãtorilor, functionarea masinii si circulatia pe cãile de acces. Piesele,
materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita în containere.

8
 9 Grãtarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si în bunã stare, evitându-
se petele de ulei.
10 Petele de ulei de pe grãtare sau paviment se înlãturã prin acoperire cu rumegus.
11 Se interzice spãlarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de rãcire, produse
inflamabile (benzinã, tetraclorurã de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curãtarea masini

12. Instrucţiuni proprii de securitatea muncii la strunguri paralele

a) Mandrinele, universalele şi platourile trebuie să fie protejate, cel puţin la partea

superioară, cu apărători.
b) Funcţionarea strungului va fi condiţionată de poziţia de protecţie a ecranului.
c) Mandrinele şi platourile strungurilor nu vor prezenta părţi proeminente radiale, cu
excepţia bacurilor de strângere, iar acestea nu vor depăşi periferia mandrinei cu mai
mult de 1/3 din lungimea lor.
d) Platourile vor avea marcată vizibil turaţia maximă până la care pot fi folosite în condiţii
de securitate.
e) În cazul mandrinelor cu acţionare electrohidraulică sau pneumatică este necesar să se
indice forţa de strângere.
f) Construcţia mandrinelor cu acţionare electrohidraulică sau pneumatică nu trebuie să
permită slăbirea forţei de strângere a piesei în timpul lucrului şi trebuie să prevină
posibilitatea introducerii degetelor între bacuri, la strângere.
g) Pentru eliminarea pericolului de accidentare, în cazul scăderii presiunii sub limita
maximă necesară strângerii piesei, strungul se va opri în mod automat.
h) Cheile pentru strângerea bacurilor mandrinelor şi universalelor, vor fi cu dispozitiv care
să le împingă automat afară din găurile mandrinelor sau universalelor.
i) Strungurile trebuie prevăzute cu frâne care să asigure o frânare eficace şi rapidă a
axului principal după decuplare.
j) Strungurile trebuie să funcţioneze cu sistemul de frânare a axului principal în perfectă
stare. Se interzice frânarea mandrinei cu mâna.
k) Mandrinele, universalelor şi platourile de prindere trebuie bine fixate pe axul principal
şi asigurate împotriva deşurubării la inversarea sensului de rotaţie.
l) Înaintea începerii lucrului, strungarul trebuie să verifice starea de funcţionare a fiecărui
bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate (şterse), au joc, prezintă deformaţii sau
fisuri, mandrina sau platoul trebuie înlocuite.
m) Înainte de începerea lucrului, muncitorul trebuie să verifice dacă modul în care este
ascuţit cuţitul şi dacă profilul acestuia corespund prelucrării pe care trebuie să o
execute, precum şi materialului din care este confecţionată piesa. Se vor folosi pe cât
posibil cuţite de strung cu prag special pentru sfărâmarea aşchiei.
n) La cuţitele de strung prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice se vor controla cu
atenţie fixarea plăcuţei pe cuţit, precum şi starea acesteia. Nu se permite folosirea
cuţitelor de strung care prezintă fisuri, arsuri, deformaţii. Cuţitele cu plăcuţe din
carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de şocuri mecanice.
o) Fixarea cuţitelor de strung în suport trebuie făcută astfel încât înălţimea cuţitului să
corespundă procesului de aşchiere. Lungimea cuţitului care iese din suport nu trebuie
să depăşească de 1,5 ori înălţimea corpului cuţitului pentru strunjirea normală. Fixarea
cuţitului în suport se va face cu cel puţin două şuruburi care vor fi bine strânse.
p) Pentru prelucrarea pieselor lungi se vor utiliza linete.
q) La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi a platourilor pe strung este
necesar să se folosească dispozitive de susţinere şi deplasare.
r) La fixarea pieselor în mandrina universală se va respecta condiţia L < 3d, unde L şi d
sunt lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.

9
s) Piesa de prelucrat trebuie fixată bine în mandrina sau între vârfuri şi perfect centrată,
pentru a nu fi smulsă. La fixarea şi scoaterea pieselor di mandrina, se vor utiliza chei
corespunzătoare, fără prelungitoare din ţeava sau alte pârghii.
t) La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip
protejat sau şaibe de antrenare protejate.
u) La fixarea materialului între vârfuri, se va fixa rigid păpuşa mobilă, iar pinola se va
bloca în poziţia de strângere.
v) Slăbirea piesei din pinola păpuşii mobile se poate efectua numai după oprirea
strungului.
w) La prelucrarea pieselor prinse în bucşe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucşei,
se va face numai după oprirea completă a maşinii.
x) Angajarea cuţitului în material, trebuie făcută lin, după punerea în mişcare axului
principal. în caz contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii
cuţitului. La oprire se va îndepărta mai întâi cuţitul şi apoi se va opri maşina.
y) Forţa pentru deplasarea manuală a păpuşii mobile nu trebuie să depăşească valoarea de
32 daN în momentul pornirii strungului.
z) Timpul până la oprirea platoului inclusiv a universalului după decuplare trebuie să fie
destul de scurt, astfel încât să nu existe pericolul de accidentare.
aa) La operaţiile de prelucrare manuală a pieselor prinse pe strung, cu pila, şabărul sau
pânza abrazivă se vor avea în vedere următoarele:
 Respectivele operaţii se vor executa numai atunci când sunt prevăzute în planul
de operaţii şi în acest caz, se va acorda o atenţie deosebită în vederea evitării
accidentelor;
 Se va îndepărta căruciorul port cuţit cât mai mult de piesă;
 La pilirea pieselor se va ţine mânerul pilei cu mâna stângă iar capătul pilei cu
mâna dreaptă;
 La prelucrarea muchiilor pieselor cu şabărul sau pânza abrazivă, acestea se vor
aplica pe partea piesei care se roteşte dinspre muncitor(pe partea interioară a
piesei);
 La prelucrarea interioară a pieselor cu pânză abrazivă aceasta se va înfăşură pe
o bucată de lemn cu secţiunea rotundă.

13. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii la maşina de frezat universală

a) Înainte de începerea lucrului trebuie verificată amănunţit starea maşinii, astfel ca

punerea în funcţiune a maşinii să nu prezinte nici un pericol.
b) Înainte de montarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, stabilindu-se dacă
aceasta corespunde materialului ce urmează să se prelucreze, precum şi
regimului de lucru indicat în fişa de operaţie.
c) Suprafaţa axului port-freză sau coada frezei trebuie să fie netede, fără
crestături; înainte de montarea lor în alezajul conic al axului principal, acesta
(alezajul) trebuie să fie bine curăţat.
d) Montarea şi demontarea frezei se face cu mâinile protejate.
e) Fixarea pieselor pe masa maşinii se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale
sau cu menghine; în timpul fixării, masa frezei va fi aşezată în aşa fel ca operaţia
de fixare să se facă la o distanţă cât mai mare de freză.
f) În cazul folosirii dispozitivelor de frezat pneumatice, hidraulice,
electromagnetice sau combinate se vor prevedea la acestea mecanisme care să
împiedice desfacerea accidentală a dispozitivului şi să prevină aruncarea
piesei când se produce desfacerea.
g) Sensul de rotaţie al frezei trebuie să fie corespunzător poziţiei reazemelor
dispozitivelor astfel ca acestea să preia eforturile ce iau naştere în piesă datorită

10
 aşchierii; pentru o mai bună rezistenţă este necesar ca reazemele şi dispozitivele
de strunjire să fie cât mai aproape de suprafaţa de frezare.
h) În cazul pieselor neprelucrate, prinderea lor se va face în menghine cu fălci
zimţate sau plăci zimţate de reazem.
i) La operaţia de frezare, cuplarea avansului se face numai după pornirea în
primul rând a frezei; la oprirea maşinii de frezat se va decupla întâi avansul şi
apoi se va opri axul frezei.
j) În timpul funcţionării maşinii de frezat, nu se permite ca pe masa ei să se
găsească scule sau alte piese nefixate.
k) Este interzisă măsurarea şi verificarea calităţii piesei prelucrate în timpul rotirii
frezei.
l) În cazul când în timpul frezării se produc vibraţii puternice, maşina trebuie
oprită pentru a se lua măsurile necesare în vederea înlăturării acestora.
m) Înlăturarea aşchiilor se face cu ajutorul periilor.
n) Toate maşinile trebuiesc prevăzute cu grătar de lemn care se va păstra în
perfectă stare de curăţenie.

14 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii la maşini de alezat

a) Maşinile de frezat trebuie să fie astfel concepute încât roţile de mână cu mâner
ale avansurilor să nu se rotească în timpul avansului rapid.
b) În timpul înlocuirii roţilor de schimb, maşina de frezat trebuie să fie
deconectată de la reţea.
c) Înainte de montarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, dacă aceasta
corespunde materialului ce urmează să se prelucreze, precum şi regimul de
lucru indicat în fişa de operaţii.
d) Frezele cu părţi proeminente vor fi prevăzute cu apărători pe partea
nelucrătoare a frezei.
e) Fixarea dinţilor în corpul frezei, în cazul frezei cu dinţi demontabili, se va face
cu ajutorul unor elemente de strângere speciale, cu blocare contra
autodesfacerii.
f) În cazul când fixarea dinţilor pe corpul frezei se face prin lipire, trebuie să se
asigure o aderare bună a suprafeţelor care se lipesc.
g) Montarea şi demontarea frezei se va face cu mâinile protejate.
h) După fixarea şi reglarea frezei se va regla şi dispozitivul de protecţie astfel
încât dinţii frezei să nu poată prinde mâinile sau îmbrăcămintea muncitorului.
i) Fixarea pieselor pe maşina de frezat trebuie să se execute cu dispozitive
speciale de fixare sau în menghină. Se interzic improvizaţiile pentru fixarea
pieselor.
j) Dispozitivul de fixare trebuie să fie de construcţie rigidă, astfel ca la regimurile
rapide de frezare să nu se smulgă piesa.
k) Sensul de rotaţie al frezei trebuie să corespundă cu poziţia reazemelor
dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea să preia eforturile ce iau naştere în
timpul aşchierii. Pentru o mai bună rigiditate, trebuie ca reazemele şi
dispozitivele de fixare să fie cât mai aproape de suprafaţa de frezare.
l) La fixarea pieselor cu suprafeţele prelucrate, în menghine sau direct pe masa
maşinii, se vor folosi menghine cu fălci zimţate sau plăci de reazem şi de
strângere zimţate.
m) În timpul fixării sau desprinderii piesei precum şi la măsurarea pieselor fixate
pe masa maşinii de frezat, se va avea grijă ca distanţa dintre piesă şi freză să fie
cât mai mare.
n) Verificarea cotelor pieselor fixate pe masa maşinii, precum şi a calităţii

11
 suprafeţei prelucrate se va face numai după oprirea axului principal al frezei.
o) În timpul funcţionării maşinii de frezat nu se permite ca pe masa ei să se
găsească scule sau piese nefixate.
p) La operaţia de frezare, cuplarea avansului se va face numai după pornirea
prealabilă a axului principal al frezei. La oprirea maşinii de frezat se va decupla
întâi avansul, apoi se va opri axul frezei.
q) Maşinile de frezat trebuie să aibă un dispozitiv de frânare rapidă şi fără şocuri a
axului principal al frezei.
r) Capătul arborelui principal al maşinii de frezat opus frezei trebuie să fie
protejat.
s) Tijele de tracţiune, componente ale sistemului de prindere a frezei, acţionate
printr-o sursă de energie, precum şi mecanismele de reţinere a frezei, nu trebuie
să se desfacă în timpul rotirii axului principal al frezei sau ca rezultat al
pierderii de energie.
t) Lanţurile cinematice prin care se transmite mişcarea la accesoriile speciale, ca
de exemplu de la masă la capul divizor sau de la masa rotativă, vor fi protejate
corespunzător.
u) La maşinile de frezat cu avansuri automate se vor respecta următoarele:
 Se recomandă ca mişcarea de avans să nu aibă loc fără mişcarea de
rotire a axului principal al frezei;
 La oprirea generală a maşinii, mai întâi trebuie să se oprească
mişcarea de avans şi după aceea mişcarea de rotire a axului principal
al frezei;
v) Dispozitivele şi accesoriile care constituie echipamentul normal al maşinii
trebuie astfel construite încât să prezinte deplină siguranţă la fixarea lor pe
maşină, să nu limiteze operaţiile pe care le execută muncitorul şi să fie
protejate corespunzător.

15. Instrucţiuni proprii de securitate

a muncii la maşina de găurit

a) Înaintea fixării piesei pe masa maşinii se vor curăţa masa şi canalele ei de

aşchii.
b) Curăţirea mesei de aşchii se face numai după oprirea maşinii cu ajutorul unui
cârlig, perie sau măturică; se interzice suflarea aşchiilor cu jet de aer.
c) Prinderea piesei pe masa maşinii şi desprinderea ei se face numai după ce axul
principal s-a oprit complet.
d) Piesa de prelucrat se va fixa rigid pe masa maşinii cu ajutorul dispozitivelor sau
direct pe placa de bază a maşinii cu şuruburi şi bride; fixarea piesei se va face
cât mai aproape de aceasta în cel puţin două puncte.
e) Se interzice ţinerea piesei de găurit cu mâna.
f) Sculele introduse în capul arborelui principal sau în mandrină trebuie să fie
corect centrate şi bine fixate.
g) Cursa sculei trebuie să fie astfel reglată încât să se poată retrage cât mai mult la
fixarea sau desprinderea piesei.
h) Se interzice folosirea sculelor cu cozi uzate, sau care prezintă crestături, urme
de ciocan, etc.
i) Este interzisă frânarea cu mâna a axului port mandrină sau burghiului la oprirea
maşinii.
j) Mandrinele de prindere se vor strânge şi desface numai cu chei adecvate care
se vor scoate înainte de pornirea maşinii; scoaterea burghiului sau alezorului
din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.

12
 k) Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în mandrinele universale ale
maşinilor unelte.
l) Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucşă conică.
m) Se interzice utilizarea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
n) La prelucrarea materialelor casante, muncitorul va purta ochelari de protecţie.
o) Se interzice folosirea îmbrăcămintei rupte sau cu mâneci largi; muncitorul va
purta părul acoperit.
p) Se interzice lucrul la maşinile de găurit muncitorilor care nu au fost instruiţi în
acest sens şi nu au aprobarea şefului ierarhic superior.

3.Prelucrarea metalelor prin strunjire;

A. Instrucţiuni proprii de securitate

a) Deservirea strungurilor este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi
special pentru acest scop, fiindu-le interzisă executarea de reparaţii de
natură mecanică sau electrică.
b) înainte de începerea lucrului strungarul va controla starea strungului, a
dispozitivelor de comandă, starea fizică a fiecărui loc de strângere, existenţa
şi starea dispozitivelor de protecţie, a grătarelor de lemn, precum şi modul
în care este ascuţit cuţitul, existenţa documentaţiei necesare.
c) Lucrătorul va verifica zilnic integritatea sistemelor de închidere a carcaselor
de protecţie, starea de contact între bornele de legare la pământ şi
conductorul de protecţie, precum şi continuitatea legăturii la centura de
împământare.
d) Fixaţi cuţitele de strung în suport cu toate şuruburile din dispozitivul port
sculă, astfel încât înălţimea cuţitului să corespundă procesului de aşchiere.
e) Respectaţi condiţia L<3d la fixarea pieselor în universalul strungului, unde L
reprezintă lungimea iar d diametrul piesei de prelucrat.
f) Angajaţi bine cuţitul în material numai după punerea în mişcare a piesei şi
opriţi strungul numai după îndepărtarea cuţitului la sfârşitul prelucrării.
g) 7) Folosiţi dispozitive de susţinere şi deplasare la montarea şi
demontarea mandrinelor, universalelor şi platourilor pe strung şi utilizaţi
lavete pentru susţinerea pieselor lungi.
h) Folosiţi antrenoare sau şaibe de antrenare de tip protejat la prelucrarea între
vârfuri.
i) Utilizaţi chei corespunzătoare, fără prelungitoare din ţeava, la fixarea şi
scoaterea din universal.
j) Opriţi imediat strungul, în cazul în care apar vibraţii în timpul funcţionării,
constataţi şi înlăturaţi cauza sau anunţaţi conducătorul procesului de muncă,
dacă se constată cauze tehnice.
k) Deconectaţi motoarele electrice de antrenare, la părăsirea locului de muncă,
la orice întrerupere a curentului electric, la curăţirea şi ungerea strungului, la
îndepărtarea aşchiilor, precum şi la constatarea oricăror defecţiuni în
funcţionare.
l) Opriţi strungul şi îndepărtaţi scula aşchietoare la fixarea, măsurarea manuală
sau scoaterea piesei din dispozitivele de prindere, la schimbarea sculelor şi
dispozitivelor, precum şi la oprirea motorului transmisiei comune.
m) Folosiţi mături, perii speciale sau cârlige pentru a înlătura aşchiile rezultate
în urma prelucrării.
n) După terminarea lucrului, curăţaţi şi ungeţi strungul şi comunicaţi maistrului
toate defecţiunile constatate.

13
B. Fixarea si demontarea sculelor
a) Fixarea cutitelor de strung în suport se va face astfel încât înãltimea cutitului
sã corespundã procesului de aschiere.
b) Partea din cutit care iese din suport nu va depãsi de 1,5 ori înãltimea corpului
cutitului pentru strunjirea normalã.
c) Fixarea cutitului în suport se va face cu suruburile din dispozitivul portsculã.
d) La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe
strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.
C. .Fixarea si demontarea pieselor
a) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.
b) La fixarea si scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei
corespunzãtoare, fãrã prelungitoare din teavã sau alte pârghii.
c) La fixarea pieselor în universalul strungului, se va respecta conditia L  3d,
unde L si d reprezintã lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
d) La prelucrarea pieselor lungi pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
e) La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid pãpusa mobilã iar pinola se va
bloca în pozitia de strângere.
f) Slãbirea piesei din pinola pãpusii mobile se va efectua numai dupã oprirea
strungului.
g) Înainte de începerea lucrului, lucrãtorul va verifica starea fizicã a fiecãrui bac
de strângere. Dacâ bacurile sunt uzate (sterse), au joc, prezintã deformatii sau
fisuri, universalul sau platoul vor fi înlocuite.
h) Înainte de începerea lucrului, lucrãtorul va verifica dacã modul în care este
ascutit cutitul si dacã profilul acestuia corespund prelucrãrii pe care trebuie sã
o execute, precum si materialului din care este confectionatã piesa. Se vor
folosi cutite de strung cu prag special pentru sfãrmarea aschiei continue.
i) La cutitele de strung prevãzute cu plãcute din carburi metalice se vor
controla cu atentie fixarea plãcutei pe cutit precum si starea acestuia. Nu se
permite folosirea cutitelor la care plãcutele prezintã fisuri, arcuiri sau
deformatii. Cutitele cu plãcute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite
de socuri mecanice.
D. .Pornirea si exploatarea strungului
a) Angajarea cutitului în material va fi fãcutã lin, dupã punerea în miscare a
piesei de prelucrat. În caz contrar, existã pericolul smulgerii piesei din
universal sau ruperii cutitului.
b) La sfârsitul prelucrãrii se va îndepãrta mai întâi cutitul si apoi se va opri
masina.
c) La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de
antrenare) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.
d) La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strângerea, respectiv
desfacerea bucsei se vor face numai dupã oprirea completã a masinii.
e) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cãt acesta este
conectat la reteaua de alimentare.
f) Se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou dacã utilajul este conectat
la reteaua electricã de alimentare.
g) Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele
capete.

4. Prelucrarea metalelor prin frezare

14
 1Fixarea sculei
a) Înainte de fixarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, dacã aceasta
corespunde materialului ce urmeazã a se prelucra, precum si regimul de lucru
indicat în fisa de operatii.
b) Montarea si demontarea frezei se vor face cu mâinile protejate.
c) Dupã fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel
încât dintii frezei sã nu poatã prinde mâinile sau îmbrãcãmintea lucrãtorului în
timpul lucrului.
2Fixarea pieselor
a) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de
fixare sau în menghinã.
b) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
c) La fixarea în menghinã sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete
prelucrate, se vor folosi menghine cu fãlci zimtate sau plãci de reazem si
strângere zimtate.
d) În timpul fixãrii sau desprinderii piesei, precum si la mãsurarea pieselor fixate
pe masa masinii de frezat, se va avea grijã ca distanta dintre piesã si frezã sã
fie cât mai mare.
3.Pornirea si exploatarea frezelor
a) La operatia de frezare, cuplarea avansului se va face numai dupã pornirea
frezei.
b) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai întâi avansul, apoi se va opri
freza.
c) În timpul functionãrii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa masinii sã
se gãseascã scule sau piese nefixate.
d) În timpul înlocuirii rotilor de schimb. masina de frezat va fi deconectatã de la
retea.
e) Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa masinii, precum si a calitãtii
suprafetei prelucrate, se vor face numai dupã oprirea masinii.

5. Prelucrarea metalelor prin rabotare mortezare si brosare

1.Fixarea sculelor
a) Înainte de fixarea cutitului în suport, se vor verifica ascutirea si profilul
cutitului, precum si dacã acesta corespunde materialului care se prelucreazã si
regimului de lucru indicat în planul de operatii.
b) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite în acest
scop.
c) Este interzis a manevra brosa cu mâna liberã.
2.Fixarea pieselor
a) Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, în menghinã sau cu
ajutorul dispozitivelor de fixare.
3.Pornirea si exploatarea masinii
Înaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sã
nu rãmânã chei sau piese nefixate pe masa masinii.
a) Înaintea începerii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupã pomirea
acestora, se vor executa câteva curse de mers în gol pentru verificarea
functionãrii.
b) În timpul functionãrii masinii de rabotat, este interzisã folosirea spatiului
dintre ghidajele rabotezei pentru pãstrarea sculelor sau a altor materiale.

15
 c) În cazul prelucrârii prin rabotare a unei piese ale cãrei dimensiuni depãsesc
masa mobilã a rabotezei, pe toatã durata lucrului se va îngrãdi zona
respectivã.
d) Masinile de brosat vor fi prevãzute cu dispozitive corespunzãtoare de rãcire a
sculei. Brosele nu se vor rãci cu bumbac sau cârpe ude.

6. Prelucrarea metalelor prin gãurire, alezare si honuire

1. Instrucţiuni proprii de securitate

a. Deservirea maşinilor-unelte este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi
instruiţi special pentru acest scop.
b. Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va controla starea maşinii, a
dispozitivelor de comandă, existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie şi a
grătarelor de lemn.
c. Lucrătorul care deserveşte maşina de găurit va verifica zilnic integritatea
sistemului de închidere a carcaselor de protecţie şi legarea la pământ.
d. Se interzice lucrătorilor care deservesc maşina de găurit să execute reparaţii
la partea mecanică sau electrică.
e. După terminarea lucrului, curăţaţi şi ungeţi maşina, comunicaţi toate
defecţiunile constatate maistrului.
f. La înlăturarea aşchiilor şi pulberilor rezultate, folosiţi mături, perii speciale
sau cârlige.
g. Stivuiţi semifabricatele aprovizionate şi piesele prelucrate în locuri stabilite şi
asiguraţi colectarea şi evacuarea deşeurilor, fără să afectaţi funcţionarea
maşinii şi căile de acces.
h. Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, curăţaţi canalele de aşchii şi menţineţi
curăţenia grătarului de lemn pe toată durata programului de lucru.
i. Verificaţi ca burghiul sau alezorul din mandrina de prindere să fie bine fixate
şi centrate, şi scoateţi cheile de strângere înaintea pornirii maşinii.
j. Nu folosiţi burghie, alezoare sau scule de honuit care prezintă urme de
lovituri, crestături sau cozi uzate.
k. Înaintea pornirii maşinii, alegeţi regimul de lucru corespunzător operaţiei
executate, sculelor utilizate şi materialelor folosite.
l. Se interzice cu desăvârşire frânarea cu mâna sau cu mânuşa a axului port
mandrina în timpul funcţionării.

2. Fixarea si demontarea sculelor

a) Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strânge si desface
numai cu chei adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea masinii.
b) Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat
c) Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrinã se va face numai cu ajutorul
unei scule speciale.
d) Se interzice folosirea burghielor cu coadã conicã în universalele masinilor.
e) Se interzice folosirea burghielor cu coadã cilindricã în bucse conice.
f) Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi
uzate sau care prezintã crestãturi, urme de lovituri etc.
g) Se interzice folosirea burghielor necorespunzãtoare sau prost ascutite.
h) Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat în dispozitive speciale.
i) Cursa sculei va fi astfel reglatã încât aceasta sã se poatã retrage cât mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
3. Fixarea piesei
a) Înaintea fixãrii piesei pe masa masinii, se vor curãta canalele de aschii.

16
 b) Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numai
dupã ce scula s-a oprit complet.
c) Fixarea piesei pe masa masinii se va face în cel putin douã puncte, fie cu
ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
4. Pornirea si exploatarea masinii
a) Înaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzãtor operatiei
care se executã, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
b) La operatia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate
sculele, introducerea si scoaterea în si din alezajul piesei de prelucrat se vor
face cu foarte mare atentie, pentru a evita spargerea plãcilor de honuire.
c) În timpul functionãrii masinii, se interzice frânarea cu mâna a axului
portmandrinã.
5. Masini de gãurit portative
a) Masinile de gãurit portative se vor porni numai dupã ce au fost ridicate de pe
masã.
b) Masinile de gãurit portative se vor Iãsa din mânã (se vor depune) numai dupã
oprirea burghiului.

7. Prelucrarea metalelor prin rectificare si polizare

A. Norme proprii de securitate

a) Montarea corpurilor abrazive se efectuează numai de muncitori special instruiţi şi
autorizaţi de conducerea unităţii.
b) Corpul abraziv va fi folosit numai la turaţia înscrisă pe acesta sau pe eticheta de
fabricaţie.
c) Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic în cazul în care a trecut
mai mult de un an de la fabricarea lor.
d) Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
e) La începerea operaţiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
f) In timpul lucrului se va evita uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se
imediat la corectarea sau înlocuirea celui uzat neuniform.
g) Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaţa laterală a corpurilor abrazive.
h) Polizoarele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mare cu vizor reglabil din
geam securizat.
i) Pentru reţinerea pulberilor abrazive degajate în timpul lucrului, polizoarele fixe vor
fi prevăzute cu instalaţii de reţinere a acestor degajări nocive.
j) Reglarea suporturilor şi vizierelor de protecţie va fi executată numai dacă corpul
abraziv este în stare de repaus.
k) Suportul de sprijin va fi astfel reglat încât punctul superior de contact al piesei cu
corpul abraziv să se găsească în planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau
mai sus cu cel mult 3 mm.
l) Distanţa dintre corpul abraziv şi suportul de sprijin nu va depăşi 3 mm.
m) Înainte de începerea lucrului, la polizor, lucrătorii vor verifica existenţa şi
continuitatea legăturii la centura de împământare a halei.
n) Se interzice ajustarea pieselor la polizor fără ca acestea să se sprijine pe suport.
o) Se interzice utilizarea polizoarelor dacă nu au montată carcasa de protecţie,
executată conform STAS 6177/1-87.

B. .Fixarea sculelor
a) Alegerea corpului abraziv se va face în functie de felul materialului de prelucrat,
de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie
obtinutã, de tipul si starea masinii, de felul operatiei de prelucrare.

17
b) Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de cãtre persoane bine instruite si
72 autorizate de conducerea unitãtii sã execute astfel de operatii.
c) La montarea corpului abraziv pe masinã, se va verifica marcajul si aspectul
suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform
standardelor în vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.
d) Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectã a acestuia în raport cu axa
de rotatie.
 Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12
mm mai mare decât diametrul arborelui) se fixeazã cu flanse fãrã
butuc.
 Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se
fixeazã cu flanse cu butuc.
e) Flansa fixã (de sprijin) va fi solidarizatã cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare
; flansa mobilã (de strãngere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind
cel indicat în STAS 9092/1-1983.
f) Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, în cazul flanselor fãrã butuc,
respectiv pe flansa fixã si pe cea mobilã, în cazul flanselor cu butuc abaterile limitã
fiind cele indicate în STAS 9092/1-83.
g) Momentul de strângere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic,
precum si numãrul suruburilor, diametrul si momentul lor de strângere, la flansele
cu butuc, sunt cele indicate în STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.
 Dacã jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita
inferioarã, gaura va fi lãrgitã cu mare atentie, pentru a nu se produce
fisuri. Operatia va fi executatã pe o masinã care sã permitã prinderea
centricã a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant,
carburi metalice).
 Nu este admisã lãrgirea gâurii prin spargere cu dalta.
 Dupã lãrgire, corpul abraziv se controleazã la sunet si la rezistenta de
rotire.
h) La montajul corpurilor abrazive, între acestea si flansã se introduc garnituri din
carton presat ale cãror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
i) Înainte de montare, toate suprafetele în contact reciproc ale corpului abraziv,
garniturilor si flanselor vor fi bine curãtate de orice corp strãin cu ajutotul
aspiratorului, aerului comprimat sau periei.
 Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse
de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametrul alezajului
corpului abraziv si diametrul arborelui.
o -Lungimea bucsei de otel nu va depãsi grosimea corpului
abraziv în zona alezajului.
o -Înainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau
începerea functionãrii în gol, ansamblul corp abraziv-flanse cu
butuc se echilibreazã static si, unde este posibil, se echilibreazã
dinamic.
 Fixarea contragreutãtilor de echilibrare va fi asiguratã corespunzãtor.
 Este interzisã echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor
scobituri pe suprafata acestora.
j) Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisã
numai pentru masini dotate cu aceastã posibilitate.
k) Atât persoana instruitã sã monteze corpul abraziv cât si utilizatorul vor verifica,
respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) înscrisã pe
acesta sau pe eticheta de fabricatie.

18
 l) Nu este permisã utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale cãror turatii sau
viteze periferice nu sunt inscriptionate.
m) Este interzisã utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a
trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.
n) La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza
prin baterea lor pe circumferintã, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
o) Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
p) Corpurile abrazive cu tijã vor fi astfel fixate încãt lungimea liberã a cozii sã nu
depãseascã, pentru turatia respectivã, pe cea indicatã de producãtor.
 -Se interzice utilizarea dornului port-piatrã dimensionat
necorespunzãtor, ca lungime si diametru, în raport cu partea de
prindere.
 Se interzice folosirea dornului port-piatrã care prezintã vibratii
sau excentricitãti (neechilibrat dinamic).
C. .Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat
a) Masinile care utilizeazã corpuri abrazive nu se vor porni dacã corpul abraziv este în
contact cu piesa de prelucrat.
 La prelucrãrile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu
piesa sau solicitãrile prin soc.
 Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv

b) La prelucrãrile cu corpuri abrazive este interzisã mãrirea artificialã a presiunii pe

corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutãtoare (pârghii, greutãti, etc.).
c) În timpul lucrului va fi evitatã uzura neuniformã a corpului abraziv, procedãndu-se
imediat la corectarea (diamantarea sau înlocuirea celui uzat neuniform.
d) Nu este permisã prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci
cãnd masina nu a fost construitã pentru astfel de prelucrãri sau când corpul abraziv
nu este conceput pentru astfel de prelucrãri.
 Operatia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul
sculelor speciale de îndreptat (corectat). Corectarea se va face cu multã
emulsie de rãcire.
 Dupã operatia de îndreptare, corpul abraziv va fi echilibrat.
 Se impune verificarea periodicã a echilibrãrii pe timpul duratei de folosire
a corpului abraziv.
 În cazul utilizãrii procedeului de rectificare umedã, lichidul va spãla corpul
abtaziv pe întreaga suprafatã de lucru si va fi evacuat la timp pentru a evita
stationarea corpului abraziv în lichid.
 Sunt exceptate de la aceastã regulã rectificãrile executate pe masini special
adaptate pentru prelucrare în mediu umed.
e) Este interzisã utilizarea lichidelor de rãcire puternic bazice la rãcirea corpurilor
abrazive cu liant organic.
f) La rectificarea uscatã a aliajelor de magneziu este interzisã utilizarea corpurilor
abrazive care au fost folosite în prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
g) Este interzisã utilizarea îmbinãrilor metalice la curelele masinilor de polizat la care
se prelucreazã aliaje de magneziu.
h) Lagãrele arborelui pe care se aflã montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse
pentru evitarea supraâncãlzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
i) Turatia arborelui pe care se monteazã corpul abraziv va fi controlatã periodic si în
mod obligatoriu, dupã fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative
va fi verificat si regulatorul, tinându-se evidenta acestor controale.

19
j) Arborii, flansele si celelalte pãrti ale masinii pe care se monteazã corpurile abrazive
vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
k) Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executatã cu corpul abraziv în
stare de repaus.
l) Este interzisã modificarea masinilor în scopul utilizãrii unor viteze superioare de
lucru sau a unor diametre superioare de corpuri abrazive.
m) Corpul abraziv al cãrui diametru a fost micsorat datoritã uzurii poate fi utilizat la
viteza perifericã de lucru corespunzãtoare corpului abraziv nou obtinut.
n) Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteazã si se depoziteazã în vederea
unei reutilizãri, se supun acelorasi controale înainte de reutilizare, ca si corpurile
abrazive noi.
o) Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
p) Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
q) Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la
sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, înainte de fiecare utilizare sau
reutilizare.
r) Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanicã vor fi încercate
înainte de a fi reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
s) Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe masinã, corpurile abrazive vor fi
încercate la rotirea în gol.
t)
8.Polizarea manualã

a) Polizorul manual nu se va lãsa din mânã la întreruperea lucrului decât dupã

oprirea completã a corpului abraziv.
b) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea
lucrului, polizoarele manuale se vor aseza în suporti special executati.
Suportii orizontali nu vor fi falositi în stare uzatã.
c) Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioarã numai
dacã corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasã de protectie
corespunzãtoare.
d) Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacã corpul abraziv nu este în
contact cu un corp care sã împiedice rotirea lui liberã.
e) La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depãsitã
turatia maximã a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al
acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maximã a polizorului.

9.Marcarea corpurilor abrazive

a) Viteza perifericã maximã de lucru a corpurilor abrazive este cea care se aflã
inscriptionatã pe suprafata, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este
indicatã de producãtor.
b) Este interzisã utilizarea corpurilor abrazive fãrã marcaj sau cu marcaj neclar,
din care nu se poate stabili cu precizie viteza perifericã de lucru sau turatia de
lucru.
c) Marcarea corpurilor abrazive este fãcutã pe acestea si pe eticheta de control.
Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmãtoarele date :
 -marca de fabricã a unitãtii producãtoare ;
 -numãrul standardului de formã si dimensiuni;
 -simbolul materialului abraziv ;
 -granulatia ;
 -gradul de duritate ;

20
  simbolul liantului ;
 -structura ;
 -turatia maximã de lucru în rotatii pe minut ;
 -viza controlului C.T.C. ;
 -data fabricatiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.

d)Marcarea corpurilor abrazive este fãcutã pe acestea si pe eticheta de control.

Marcajul obligatoriu turatia maximã de lucru sau viteza perifericã maximã de
lucru.

10.Polizarea cu pilã disc

a) Lucrãtorii care executã operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de

aluminiu, cu polizorul cu pilã disc, vor fi instruiti si autorizati pentru ãceastã
activitate.
b) Înainte de începerea lucrului, se controleazã starea tehnicã a pilelor disc,
suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electricã de alimentare.
c) Suportul de sprijin va fi astfel reglat, încât punctul superior de contact al
piesei cu corpul abraziv sã se gãseascã pe planul orizontal care trece prin
centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre
suport si pila disc sã nu depãseascã 3 mm.
d) Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau încãrcati cu aluminiu.
 -Pila disc va fi montatã corect, astfel încât sã nu aibã joc radial.
 -Dupã montare, înainte de începerea lucrului, polizorul va fi încercat
prin functionare în gol la turatie de regim.
e) Se interzice introducerea bruscã a pieselor în pila cu disc.
f) Se interzice ajustarea la polizorul cu pilã disc a pieselor turnate din alte
materiale decât aliajele de aluminiu.
g) Se interzice ajustarea pieselor fãrã ca acestea sã fie sprijinite pe suport.

11.Slefuirea mecanicã

a) Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun

acelorasi reguli ca si corpurile abrazive.
 La exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire,
schimbarea saibelor, periilor sau benzilor abrazive se va executa de
cãtre personal instruit special si autorizat intern în acest scop.
 Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupã
oprirea acestora.

12. Instrucţiuni proprii de securitate

a muncii pentru lucrări ajustaj, lăcătuşerie şi montaj

a) Bancurile de lucru trebuie să fie stabile şi de dimensiuni corespunzătoare

operaţiilor care se execută, iar înălţimea să asigure poziţia comodă de lucru a
muncitorilor.

b) în dreptul bancurilor de lucru se vor aşeza pe pardoseală grătare de lemn.

c) Menghinele de banc vor fî bine fixate cu toate şuruburile, iar înălţimea lor

21
 trebuie să asigure lucrătorului o poziţie comodă.

d) Locul de muncă stabilit pentru retezarea materialelor cu dalta trebuie protejat

prin panouri mobile astfel încât aşchiile metalice desprinse să nu lovească
muncitorii din vecinătate.

e) Operaţia de cositorire şi de lipire cu cositor a pieselor se va face

într-o compartimentare special amenajată cu ventilaţie mecanică.

f) Operaţia de ajustare va începe numai după ce se verifică, de către muncitor,

fixarea corectă a piesei în dispozitivul de strângere.

g) Piesele grele se vor ridica pentru montaj numai cu ajutorul unui dispozitiv
mecanic.

h) La montarea unor piese grele sau voluminoase care necesită mai mulţi
muncitori, aceştia vor lucra în echipă sub comanda unui şef de echipă, care va
reprezenta fiecărui component al formaţiei sarcini specifice calificării sale
şi va stabili procedeele de lucru nepericuloase şi va da comenzile de lucru.

i) Muncitorii din atelierele de ajustaj, lăcătuşerie şi montaj nu vor fi admişi la

lucru decât îmbrăcaţi cu echipament de protecţie corespunzător operaţiilor pe
care urmează să le execute.

j) Sculele utilizate de muncitori, precum şi dispozitivele mecanice de ridicare

vor fi controlate zilnic de către şeful de echipă.

k) La lucrările de reparaţii maşini şi instalaţii se vor întocmi instrucţiuni speciale

de protecţia muncii, pe baza datelor fabricantului înscrise în cartea tehnică.

XI. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SIGURENŢA MUNCII

PENTRU ACCESORII PENTRU SUDURA ŞI TĂIEREA CU GAZE

A. Organizarea locului de mnca

1. Lucrările de sudare se execută numai cu aprobarea conducătorului procesului de productie,

după cunoasterea documentatiei tehnice în legătură cu respectivele lucrări si după efectuarea
instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu privire la securitatea
muncii.
2. Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operatiilor va verifica dacă
au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si
îmbolnăvirilor.
3. La locurile de muncă permanente se vor afisa în mod obligatoriu instructiunile de folosire ale
utilajului si indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88, în vigoare, iar
sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile în înăltime, dispozitive de fixare, rotire si înclinare
a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea arzătoarelor, dispozitive pentru agătarea
arzătorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea asigura o pozitie căt mai comodă de
lucru.
4. Locurile de muncă în care se execută lucrări de sudare pot fi permanente sau temporare, fixe
sau mobile. Locurile de muncă fixe se organizează în întreprinderile existente, în încăperi special
dotate sau în spatii deschise. Locurile de muncă mobile se organizează în întreprinderile care se
construiesc sau în întreprinderile existente - la efectuarea lucrărilor temporare de constructii-
montaj si alte lucrări cu caracter temporar.

22
5. Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevăzuti cu tăblite
avertizoare.
6. La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se desfăsoară si alte activitâti vor fi
luate măsuri care să excludă posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi asupra
lucrătorilor.
7. La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înăltime, începerea lucrului este
permisă numai după atestarea scrisă că sudorul este apt din punct de vedere medical să lucreze
la înăltime;
8. Când lucrările de sudare se execută la înăltimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele rezistente,
asigurate împotriva incendiilor;
9. Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de sigurantă pentru prevenirea căderii de la înăltime,
asigurate cu frânghie de elementele fixe ale constructiei;
10. Este interzisă stationarea si trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va fi semnalizată
prin tăblite avertizoare.
11. În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere, începerea
lucrărilor este permisă numai după ventilatia fortată a spatiului si verificarea prin probe a
atmosferei din spatiul respectiv.
12. Depozitare, manipulare, transport
13. La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de acetilenă, depozitele de
carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta prevederile normelor în
vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul si folosirea buteliilor sub presiune (PSI si
ISCIR).
14. Amplasarea echipamentelor de muncă ;
a. locul de muncă al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de comandă
manuală (pârghii, întreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei vor
satisface cerintele de ordin ergonomic.
b. furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu
acetilenă, gaze combustibile, apă si cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi
protejate împotriva actiunilor mecanice si termice.
2. Protectia împotriva incendiilor si exploziilor
a. locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau tăiere se vor curăti de
materiale inflamabile;
b. in cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere
produc gaze nocive, înaintea începerii operatiei respective, stratul de vopsea se va
îndepărta pe o lătime de cel putin 100 mm de fiecare parte, a tăieturii sau cusăturii.
c. se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub presiune.
3. Pentru evitarea răsturnării si deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de sudare si tăiere
se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea butoaielor de carbid
sau a altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor în timpul lucrului nu este
permisă.
4. La executarea lucrărilor de sudare si tăiere a metalelor în apropierea elementelor de constructie
combustibile (grinzi de lemn, pardoseală de lemn) se:vor lua măsuri, pentru prevenirea
incendiilor, prin acoperirea acestora cu tablă sau plăci de azbest si pregătirea unor vase cu apă,
stingătoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spumă carbonică, pentru stingerea unui
eventual început de incendiu. Locul de muncă si zonele învecinate periculoase vor rămâne sub
observatie atentă până cănd temperatura coboară în toate punctele la valorile mediului ambiant.
5. În spatiile si încăperile în care se prelucrează sau se depozitează substante usor inflamabile sau
unde există pericol de explozie, executarea lucrărilor de sudare si tăiere a metalelor nu este
permisă decât în cazul în care a fost înlăturată în prealabil orice posibilitate de pericol de
incendiu sau de explozie.
6. Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate
numai după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora si se vor face în baza unui
program întocmit de conducătorul de sectie (sector), aprobat, de conducătorul tehnic al unitătii
si avizat de seful protectiei muncii. În acest program se vor înscrie toate detaliile privind
operatiile ce se vor executa si măsurile de securitate a muncii. Programul devine dispozitie de
lucru si va fi semnat de luare la cunostintă de persoanele care efectuează lucrările si de cei care

23
 au sarcina de supraveghere si control. Măsurile de securitate a muncii care se impun a fi luate în
astfel de cazuri sunt:
7. Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizati special pentru aceste lucrări de către
conducerea unitătii, în baza verificării cunostintelor asupra modului de lucru si a măsurilor de
tehnica securitătii;
8. Locul de muncă va fi supravegheat tot timpul desfăsurării lucrărilor;
9. Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi în spatii, de lucru
prin măsuri adecvate;
10. Se va asigura un grad de securitate sporită în apropierea locului de muncă (raza de actiune si
amănuntele vor fi stabilite de conducătorul procesului tehnologic) prin oprirea aparatelor care
contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa perfect toate recipientete sub
presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea si montarea de flanse oarbe. Se vor
introduce gaze protectoare împotriva focului (bioxid de carbon sau azot) în recipientele ce contin
sau au continut substante usor inflamabile;
11. Se interzice accesul persoanelor a căror prezentă nu este absolut necesară la locul de muncă;
12. Va fi pregătită o echipă PSI precum si dispozitivele de stingere necesare;
13. Se va îndepărta întreaga aparatură de sudare din încăperi, după terminarea lucrului.
14. Combaterea incediului apărut în cadrul sau în apropierea unei instalatii electrice de sudare aflată
sub tensiune va începe numai după ce instalatia respectivă a fost deconectată si s-a primit
confirmarea orală a efectuării acestei deconectări de către un lucrător specialist.
15. În cazul în care scânteile sau, stropii de metal topit împroscati pot produce incendii sau explozii
în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor lua măsuri de
izolare corespunzătoare a acestor încăperi prin etansare, acoperirea deschiderilor din ziduri,
respectându-se prevederile normelor PSI în vigoare;
16. După terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariati nominalizati încăperile unde se
efectuează lucrări de sudare timp de cel putin 8 ore, pentru a preîntâmpina eventualele
declansări de incendiu provocate de stropii de metal topit împroscati.
17. Protectia împotriva electrocutării
a. echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta urmatoarele măsuri ;
b. părtile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla în interiorul unor carcase.
c. deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea unor chei,
scule speciale, prin interblocări mecanice si/sau electrice între usile de acces si
întreruptorul principal, în asa fel încât să nu fie posibilă deschiderea fără deconectarea
întreruptorului principal, sau, în cazul deschiderii usii, să se deconecteze întreruptorul
principal (STAS 8138/83 si STAS 11051/1-84);
d. gradul minim de protectie care este asigurat de carcasele echipamentelor de sudare va fi
de minimum IP 2x (STAS 5325-79).
e. părtile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o
izolatie care să reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate fi solicitată
în timpul functionării si care să le protejeze împotriva atingerilor accidentale.
18. Pentru protectia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părti a circuitului
de sudare, instalatiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un dispozitiv care să
întrerupă functionarea în gol a instalatiei.
19. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face numai
cu utilizarea mănusilor de sudor, care vor fi complet uscate.
20. Pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de alimentare,
se va asigura legarea la nul, drept protectie principală, suplimentată prin legare la păxn2nt, sau
prin legaXe la pămtnt, drept protectie principală, suplimentată de utilizarea unui dispozitiv
pentru protectia automată la curentii de defect (PACD), în functie de protectia adoptată în
respectiva unitate industrială.
21. Legarea la pământ sau la conductorul de nul se va executa în conformitate cu prescriptiile în
vigoare, conform STAS 12604/4-89.
22. Instalatiile de sudare vor fi prevăzute cu cel putin două conductoare de protectie: unul cuprins în
cablul de alimentare legat la borna de protectie aflată lângâ bornele de alimentare si al doilea
prin care se leagă vizibil la borna de legare la pământ, protectie aflată în exterior pe carcasă si
marcată vizibil cu simbolul grafic conform STAS 11200/19-79.

24
23. Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare de la
retea. Izolatia dintre cele două circuite va rezista la o tensiune de încercare de 4.000 V ef - 50 Hz,
aplicată timp de 1 minut între bornele de legare la retea si bornele de sudare.
24. Rezistenta de izolatie între circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare va fi de
minimum 2 MW, măsurarea făcându-se cu un megohmetru.
25. Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu se rotească
atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod repetat. Verificarea fixării
se va face prin 10 strângeri si destrângeri ale unui conductor cu sectiunea maximă si cu
sectiunea minimă specificată pentru borna respectivă.
26. Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorată este strict
interzisă. Starea izolatiei si a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată, înainte
de începerea lucrului.
27. Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de întretinere instruiti si
autorizati corespunzător.
28. Pentru comanda de la distantă a surselor pentru sudare si a echipamentelor pentru sudare se vor
utiliza tensiuni reduse.
29. Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără acoperis.
30. Verificarea protectiei împotriva electrocutărilor
31. Pentru mentinerea în conditii corespunzătoare a echipamentelor de sudare se vor efectua
verificările instalatiei astfel:
a. instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din documentatiile
tehnice;
b. izolatia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare si dispozitivelor de
conectare nu va fi deteriorată, iar curentul admisibil în cabluri va corespunde curentului
utilizat;
c. clemele de contact vor fi fixate în mod sigur conexiunile vor fi corect executate. Se va
verifica special dacă cablul de retur este corect si direct racordat de la borna
corespunzătoare a echipamentului pentru sudare la piesa de sudat sau la suportul
acesteia, cât mai aproape de locul unde se efectuează lucrarea
32. Se interzice sudorilor si ajutorilor lor să efectueze interventii pentru depanarea unor defectiuni
de natură electrică sau mecanică. Elementele recunoscute a fi defecte vor fi reparate sau
înlocuite de o persoană desemnată în acest scop.
33. Periodic, în exploatare, se vor efectua următoarele verificări:
34. Verificări zilnice (executate de personalul care participă la operatia de sudare), înainte de
punerea sub tensiune a instalatiei;
a. verificarea vizuală a imposibilitătii atingerii pieselor aflate sub tensiune, verificarea
integritătii cablurilor, atât a celui de alimentare, cât si a celui de sudare, verificarea
izolatiei portelectrodului, verificarea instalatiei si integritătii fisei cablului de alimentare;
b. verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare, la masa de sudare sau la piesa
de sudat
c. verificarea existentei suportului izolant pentru portelectrod, când instalatia de sudare
este sau nu sub tensiune;
d. verificarea integritătii echipamentului individual de protectie;
e. verificarea auditivă sau vizuală a dispozitivului pentru întreruperea functionării în gol a
instalatiei de sudare;
35. Verificarea săptămânală (efectuată de electricianul de întretinere):
a. verificarea legăturilor vizibile la pământ a instalatiei electrice, precum si a tabloului
electric din care este alimentată instalatia;
b. verificarea existentei sigurantelor fuzibile originale si calibrate corespunzător;
c. verificarea functionării dispozitivului de întrerupere automată a functionării în gol a
instalatiei de sudare;
d. verificarea vizuală a gradului de protectie al instalatiei;
e. - verificarea existentei contactului de protectie la fisa de alimentare a instalatiei;
- verificarea integritătii cablurilor, existentei capacelor de borne si a
apărătorilor instalatiei;
f. verificări lunare (executate de,electricianul de întretinere):

25
 g. verificarea continuitătii electrice a conductorului de protectie din cablul de alimentare si
a eficacitătii contactului de protectie al fisei cablului;
h. verificarea strângerii bornelor de protectie;
i. verificarea rezistentei de izolatie dintre bornele de legare la retea si bornele circuitului
de sudare;
36. Verificări semestriale (efectuate de serviciul specializat al unitătii):
37. verificarea eficacitătii protectiei utilizate împotriva pericolutui de electrocutare datorat tensiunii
de alimentare de la retea;
a. verificarea utilizării aceleiasi protectii la instalatiile de sudare cu cea folosită în toate,
celelalte echipamente electrice din unitatea respectivă, pentru înlăturarea pericolului de,
electrocutare prin atingere directă;
b. verificarea izolatiei portelectrodului;
c. verificarea protectiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă.
38. La receptie, după fiecare reparatie sau modificare, în cazul în care instalatia nu corespunde la
una din probe, este strict interzisă punerea instalatiei sub tensiune.
39. La receptie sau după fiecare reparatie sau modificare, se vor executa următoarele verificări:
a. a valorii tensiunii care apare la functionarea în gol între electrod si masă;
b. a timpului de deconectare la functionarea în gol;
c. a rezistentei de izolatie între circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare cu
megohmetrul si prin aplicarea unei tensiuni de încercare (verificarea rigiditătii
dielectrice);
d. a gradului de protectie de minimum IP 2x (STAS 5325-79);
e. a existentei celor două borne de protectie, una vizibilă în exterior si a doua lângă
bornele de racordare la retea;
f. a izolatiei portelectrodului prin măsurarea cu megohmetrul si aplicarea unei tensiuni de
încercare (verificarea rigiditătii dielectrice).
40. Conditii ale mediului de muncă,
41. La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca, în încăpere să nu fie depăsite
concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi nocive; conform normelor
elaborate de Ministerul Sănătătii - Directia de Medicină Preventivă;
42. Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută lucrări cu caracter deosebit;
43. În cazul în care instalatia de ventilatie nu functionează normal, nu se pot efectua lucriări de
sudare si tăiere a metalelor.
44. Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare si tăiere a metalelor vor fi bine aerisite,
prin ventilatie naturală si prin ventilatie mecanică, fără a permite formarea de pungi de aer
neventilate. În încăperile în care aceste lucrări nu se execută în mod permanent, gazele, vaporii
si aerul ce se degajâ în timpul lucrului se vor îndepărta printr-o aerisire corespunzătoare.
45. Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde valorilor stabilite prin
hg1091/2006
46. Pentru iluminatul cu lămpi portative se vor utiliza lămpi electrice în bună stare; alimentate la
tetasiunea de maxim 24 V

B. Arzătorul de sudare

a) Arzătoarele de sudare trebuie să fie prevăzute cu elemente de închidere

(robinete) pentru admisia gazului combustibil sau a oxigenului.
b) Înainte de începerea lucrului trebuie să se verifice buna funcţionare şi
etanşeitatea arzătorului, respectiv a aparatului de tăiat.
c) Păstrarea arzătoarelor racordate la surse de gaz nu este permisă în sertare sau
dulapuri, dacă acestea nu sunt prevăzute cu deschideri suficient de mari pentru a
preveni formarea de amestecuri explozibile în caz că au loc scăpări de gaze.
d) La aprinderea arzătorului se va deschide cu 1/4 tură robinetul pentru oxigen,
apoi cel pentru acetilenă (respectiv, gazul combustibil), aprinzând imediat
amestecul. Flacăra de lucru se reglează apoi cu ajutorul celor două robinete.
Stingerea se face închizând, mai întâi robinetul de acetilenă, iar după stingerea
flăcării se închide şi robinetul de oxigen.

26
e) La aprinderea aparatelor de tăiat se va deschide cu 1/4 de tură robinetul pentru
oxigenul de încălzire, apoi robinetul pentru acetilenă, aprinzându-se imediat
amestecul. Reglarea flăcării, respectiv a jetului de oxigen pentru tăiere, se va
face în funcţie de grosimea materialului de tăiat. La stingere se vor închide mai
întâi robinetul pentru oxigenul de tăiere, apoi cel de acetilenă şi la urmă cel
pentru oxigenul de încălzire.
f) Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins în afara zonei de lucru, urcarea pe scări
sau schele sunt interzise.
g) În timpul opririi lucrului, arzătorul de va stinge şi se va agăţa pe un suport
special. Este interzisă agăţarea arzătorului (chiar stins) de recipientele butelie,
generatoarele de acetilenă sau pe corpuri goale în interior. Arzătorul aprins nu se
va lăsa din mână nici un moment.
h) La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea robinetelor de la arzător,
se vor închide şi robinetele cu ventil ale recipientelor butelii sau robinetul de la
generatorul de acetilenă.
i) Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul lucrului, se va închide
robinetul pentru acetilenă şi şi se va introduce aparatul într-un vas cu apă rece,
curată, lăsând robinetul pentru oxigen puţin deschis.
j) În cazul astupării duzelor arzătorului, în urma întoarcerilor de flacără, la
stingerea accidentală a flăcării sau în cazul altor deranjamente, trebuie să se
închidă imediat robinetele arzătorului. Dacă defecţiunea nu se poate remedia prin
simpla curăţare a duzei arzătorului cu ajutorul unei sârme din alamă moale,
arzătorul trebuie scos din uz.
k) La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării se vor închide robinetele arzătorului
imediat. înainte de reluarea lucrului se va răci arzătorul în apă rece curată (fără
urme de ulei) şi se vor controla purja şi furtunurile.

C. Furtunele de cauciuc

a) Pentru lucrările de sudare şi tăiere cu gaze se vor folosi numai furtunurile

produse special în acest scop, care trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute în
standardele în vigoare. Nu se permite folosirea furtunului pentru oxigen la
acetilenă şi invers.
b) Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective (regulator de presiune şi
arzător) se face numai cu coliere metalice bine strânse, pentru a nu se desprinde
sau a se produce scăpări de gaze. Controlul etanşeităţii la furtunurile pentru
acetilenă se face cu apă şi săpun.
c) La montare, furtunurile nu vor fi deformate, răsucite sau îndoite. Ele vor fi astfel
plasate încât să fie ferite de scântei, stropi de metal topit, de contactul cu piesele
grele sau încălzite puternic. Trecerea peste furtunuri, fără protecţie, cu mijloace
de transport, este interzisă.
d) Înainte de punerea în funcţiune, furtunurile trebuie purjate pentru îndepărtarea
eventualelor impurităţi interioare, probate sub presiune şi trecute printr-un vas
cu apă pentru a se asigura că nu prezintă pori sau crăpături. Numai furtunurile
de oxigen pot fi suflate cu oxigen.
e) Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime. Nu se permite să
se racordeze Ia furtun derivaţii pentru alimentarea mai multor arzătoare.
f) Folosirea furtunurilor defecte precum şi înfăşurarea acestora cu bandă izolatoare
sau alte materiale, nu sunt admise. Locurile defecte se vor înlătura, iar porţiunile
separate se vor îmbina cu nipluri duble. Nu se permite folosirea unor ţevi netede
în acest scop. Lungimea tronsonului de furtun va fi de minimum 5m.

27
 g) Se interzice ca, în timpul lucrului, furtunurile să fie ţinute sub braţ sau să fie
încolăcite pe picioare.

D. Reductoare de presiune

a) Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune trebuie să aibă orificiile de

evacuare orientate vertical, în sus. Şurubul arcului de reglare a presiunii trebuie să fie
orientat vertical în sus sau în jos. Capacele arcurilor trebuie să fie prevăzute cu găuri de
evacuare a presiunii orientate în jos sau în sus. Racordurile şi niplurile pentru furtun
trebuie să fie orientate oblic în jos, în direcţia opusă recipientului butelie. Folosirea
racordurilor de furtun îndoite este interzisă.
b) Reductoarele de presiune pentru oxigen trebuie să fie astfel construite încât să nu se
poată aprinde la deschiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor butelie.
c) Prin construcţie, reductoarele de presiune pentru acetilenă nu trebuie să permită
depăşirea presiunii de 1,5 atm. pentru acetilenă debitată din recipientul butelie.
d) În cazul reductoarelor de presiune pentru gaze combustibile, racordurile filetate pentru
niplurile furtunurilor trebuie să fie pe stânga.
e) Înainte de utilizare, reductoarele de presiune trebuie verificate. Ele trebuie să fie perfect
etanşe. Folosirea lor este interzisă dacă:
 prezintă urme de ulei sau grăsimi
 au garnituri de etanşare defecte
 au filetul piuliţei olandeze de racordare defect
 au manometrele de presiune defecte sau lipsă.
f) Manometrele trebuie să aibă sigiliul intact. Se pot folosi numai manometre de
construcţie specială care au inscripţia pe cadran „OXIGEN", respectiv
„ACETILENĂ".
 presiunile maxime admise trebuie să fie marcate cu o liniuţă roşie pe cadranul
manometrului.
 inainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu ventil al
recipientului trebuie suflat cu o mică cantitate de gaz sub presiune (purjat),
pentru îndepărtarea particulelor străine.
 la executarea acestei operaţiuni nu se va sta în dreptul jetului de gaz.
g) Strângerea piuliţei de racordare a reductorului de presiune se execută numai cu
robinetul cu ventil închis.
 dacă se constată că reductorul de presiune este îngheţat, el trebuie dezgheţat
numai prin aplicarea de cârpe curate înmuiate în apă fierbinte.
 demontarea şi repararea reductoarelor defecte poate fi făcută numai de persoane
special instruite pentru astfel de lucrări.
 in cazul unor întreruperi mai îndelungate a lucrului, reductoarele de presiune
trebuie să fie păstrate sub cheie în locuri uscate, ferite de praf, în care nu există
posibilitatea venirii în contact cu ulei sau substanţe grase.

E. Măsuri de prevenire
a exploziilor la exploatarea
recipientelor butelie pentru acetilenă

I. ACETILENA ( C2H2 ) PROPIETĂŢI

1. este un gaz incolor, insipid şi inflamabil în condiţii normale. Acetilena tehnică are un
miros specific neplăcut, foarte pronunţat datorită impurităţilor de hidrogen sulfurat,

28
 hidrogen arseniat, amoniac, etc. Acest miros diferă la acetilena obţinută prin hidroliza
carburii de calciu faţă de acetilena obţinută petrochimic din hidrocarburi
2. Caracteristici fizice:
a) Masa moleculară...................26.038 kg/kmol
b) Densitatea...................................1.09kg/m3
c) Temperatura critică.....................36,5°C
d) Presiunea critică......................... 62,4 atm
e) Temperatura de inflamabilitate....-17,8°C
f) Solubilitatea în -apă= 1,15 dm3 N/dm3; - benzină= 5,70 dm3N/dm3;
g) acetonă= 23 dm3N/dm3
h) Lichefierea se produce la 63 atm. şi 100°C iar prin răcire se face şi la presiuni
mai mici. în stare lichefiată, acetilena este foarte sensibilă la şocuri şi foarte
explozibilă, de aceia nu se utilizează în această stare.
II. Temperatura de solidificare.......... -84,03 °C
3. Descompunerea acetilenei. Acetilena fiind o hidrocarbură nesaturată se poate
descompune în elemente: C2 H2 > 2C + H2 + 54,9 Kcal. Reacţia de descompunere este
puternic exotermă şi poate duce la explozii.
4. Acetilena se poate descompune prezentând un mare pericol de explozie atunci
5. când recipientul butelie este expus la temperaturi ridicate (peste 35°C) sau la întoarceri
de flacără.
6. Descompunerea acetilenei poate fi evidenţiată prin creşterea temperaturii peretelui
recipientului butelie începând cu partea ogivală de sus, prin degajări de gaze, funingine
şi fum la deschiderea robinetului cu ventil sau prin apariţia unui miros anormal.
7. În cazul iniţierii unor descompuneri ale acetilenei, în urma întoarcerii flăcării, trebuie să
se ia următoarele măsuri:
a) să se închidă robinetul cu ventil
b) să se demonteze reductorul de presiune
c) să se deschidă din nou robinetul cu ventil pentru purjare
d) după purjare, dacă nu mai apare funingine sau miros nespecific de acetilena se
poate lucra mai departe.
8. Peretele recipientului butelie trebuie să aibă temperatura mediului ambiant (verificarea
se va face prin palpări repetate) iar în cazul apariţiei unui fenomen de descompunere a
acetilenei, se vor lua următoarele măsuri:
a) se va stropi cu apă, cu ajutorul unui furtun, de la distanţă şi intr-o poziţie ferită.
Dacă nu avem această posibilitate, se vor anunţa pompierii
b) recipientul butelie trebuie evacuat în aer liber, in cazul in care flacăra nu poate fi
stinsă şi corpul mai poate fi ţinut cu mâinile neprotejate. Se vor lua măsuri de
stingere a oricărei surse de foc (ţigări,foc,)
c) zona în care se află recipientul încălzit trebuie evacuată rapid, existând pericolul de
explozie
d) după golirea recipientului acesta va fi retras din exploatare
9. Recipientele butelie expuse la încălziri puternice se lasă să se răcească şi se ţin apoi
sub observaţie timp de 20 de ore, într-un loc sigur, la distanţă mare faţă de locurile de
muncă sau de circulaţie. Temperatura trebuie controlată tot timpul, ştiind faptul că o nouă
descompunere este posibilă.
10. Recipientele butelii în care au avut descompunerea acetilenei vor fi marcate vizibil şi
returnate fabricii de încărcare pentru verificare. Nu se admite exploatarea recipientelor
butelie la care:
a) A expirat termenul reviziei.
b) Lipsesc poansoanele reglementare (nr. de fabricaţie; capacitatea buteliei; masa
buteliei iară capac dar cu postament, inel de gât, robinet, masă poroasă şi
dizolvant; spaţiul gol în cmc; presiunea de încărcare în bar).

29
 c) Se constată defecţiuni la robinetul cu ventil.
d) Lipseşte vopseaua cu inscripţiile reglementare (tipul gazului, proprietarul,
număr de ordine).
e) lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp.
f) Recipientul butelie este ruginit, deteriorat sau cu postamentul strâmb, prezintă
urme de lovituri.
g) Depozitarea recipientelor butelii de acetilenă se face numai în poziţie verticală,
h) cu capacele racordului robinetelor cu ventil şi capacul de protecţie înşurubate.
i) Este interzis depozitarea recipientelor pline împreună cu cele goale.
j) Este interzis depozitarea recipientelor butelie pline sau goale în afara spaţiilor
special amenajate pentru aceasta.
k) Este interzisă păstrarea oricăror materiale inflamabile, efectuarea unor lucrări
cu foc deschis şi fumatul pe o distanţă mai mică de 10m în jurul depozitului de
recipiente butelii de acetilenă.
l) Este interzis a se depozita recipientele butelie pentru acetilenă în spaţii liber
accesibile, pe scări, în culoare, în camere cu circulaţie de persoane.

XII. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE

a muncii la sudura electrică

a) Sudorii şi ajutoarele de sudori sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual de

protecţie.
b) Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane care vor fi prevăzute cu plăcuţe
c) semnalizatoare; paravanele au marginea superioară la înălţimea de 2m iar în partea
inferioară paravanele vor fi ridicate la 20cm
d) Cablurile de sudură vor fi protejate împotriva acţiunii mecanice sau termice.
e) Aparatul de sudură va fi legat la nul drept protecţie principală iar prin legare la
pământ ca protecţie suplimentară sau la legare la pământ drept protecţie principală
şi utilizarea PACD drept protecţie secundară.
f) Instalaţiile de sudură vor fi legate cu cel puţin două conductoare de protecţie.
g) Este interzis ca legătura electrică între echipamentul de sudură şi piesa de sudat să
se facă prin utilizarea unor elemente conducătoare străine neizolate(şine, ţevi,
schele, etc).
h) La întreruperea lucrului pentru părăsirea postului sau la terminarea lucrului
instalaţia de sudare va fi decuplată de la reţea.
i) Cablurile de sudură vor avea minim 10m iar cel de alimentare a instalaţiei de minim
2m.
j) Dacă cablurile sunt îmbinate este obligatoriu ca pe lângă izolaţia de pe cablu să se
folosească şi bucşe de protecţie din material izolant.
k) Portelectrodul trebuie să fie omologat( TipA sau TipB ); se interzice folosirea
portelectrozilor improvizaţi(tip furculiţă).
l) Sudorul nu are voie să facă reparaţii sau modificări la instalaţia electrică a
instalaţiilor de sudură.
m) Bornele de legătură pentru tensiunea de primire şi cele de ieşire din secundar vor fi
vor fi marcate vizibil.
n) Este interzisă sudarea cu arc pe timp de ploaie.
o) Este interzisă sudarea instalaţiilor aflate sub presiune.

XIII. NORME PROPRII

30
 de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire

a) La lucrările de vopsire vor fi repartizaţi numai salariaţi sănătoşi care nu prezintă

alergii la solvenţi şi alte substanţe;
b) Echipamentul individual de protecţie (îmbrăcăminte şi încălţăminte) va fi
antistatizante, interzicându-se echiparea cu îmbrăcăminte de corp din fire
sintetice;
c) Se interzice purtarea echipamentului individual de protecţie în locurile amenajate
pentru servirea alimentelor sau în locuri pentru fumat;
d) Se interzice folosirea flăcării deschise precum şi a sculelor care produc scântei;
e) Operaţiile de degresare cu solvenţi organici se vor efectua numai în locuri special
amenajate;
f) Degresarea suprafeţelor ce urmează a fi vopsite se va efectua numai în condiţii de
atmosferă lipsită de umiditate, surse de lumină, foc şi căldură puternică,
temperatura fiind sub 25° C;
g) Se interzice degresarea cu benzină;
h) Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice de vopsire fără funcţionarea
instalaţiilor de ventilare;
i) în încăperile de lucru, se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în
procesul tehnologic;
j) Materialele de vopsire se păstrează numai în vase bine închise, deschiderea
capacelor urmând a se face numai cu scule din bronz sau alama;
k) Se interzice aplicarea prin pulverizare a vopselelor pe bază de minimum de plumb;
l) Se interzice folosirea gazelor combustibile sub presiune precum şi a oxigenului, la
lucrările de vopsire prin pulverizare;
m) Se interzice vopsitorilor să îndrepte jetul pistolului de pulverizare către alte
persoane;
n) Depozitarea furtunurilor şi echipamentelor tehnice de vopsire se face numai în
locuri amenajate, urmărindu-se ca eventualele scurgeri de materiale de vopsire să
nu constituie sursă de declanşare a unui incendiu;
o) Pentru lucrările de vopsire care se execută în aer liber, pe platforme, se vor întocmi
reguli specifice pentru perioada de timp în care se execută lucrările;
p) Toate lucrările de reparaţii şi întreţinere la echipamentele tehnice de vopsire se vor
executa numai în baza permisului de lucru cu foc.

XIV. INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE SECURITATE

A MUNCII LA INSTALAŢII DE RIDICAT

 Generalitati

A. Înainte de începerea lucrului se va verifica registrul de supraveghere al instalaţiei pentru

a lua cunoştinţă de eventualele defecţiuni apărute anterior.

B. Platformele de circulaţie pe pod, grinda căii de rulare şi cele de la scări să fie eliberate
de resturi de materiale şi să nu aibă pete de ulei sau alţi lubrifianţi.

C. Pentru orice defecţiune constatată se anunţă personalul de specialitate; maşinistul nu

remediază defecţiuni.

31
D. înainte de începerea lucrului se verifică dacă instalaţia răspunde la toate comenzile;
prima verificare se face fără sarcină la cârlig şi apoi cu sarcină.

E. Se va verifica:
a) starea bună a cablurilor de tracţiune;
b) dacă frânele funcţionează corect;
c) dacă limitatorii de cursă şi de sarcină funcţionează corect;
d) dacă dispozitivele de protecţie sunt în bună stare şi fixate la locul lor;
e) dacă funcţionarea este sigură şi fără smucituri;
f) dacă zona de lucru este iluminată corespunzător;
g) dacă sistemele de semnalizare răspund la comenzi; h) dacă există extinctoare şi
scară de frânghie.
F. Inainte de începerea lucrului se identifică legătorii de sarcină privind codul
semnalelor.
G. Este interzis lucrul cu instalaţii de ridicat te afli în stare de oboseală sau sub influenţa
alcoolului
H. Este interzisă urcarea, circulaţia sau staţionarea pe podurile rulante, macaralelor şi a
căilor de rulare, a oricărei persoane, în timpul funcţionării.
I. Urcarea pe instalaţia de ridicat este permisă numai persoanelor autorizate şi instruite
special în acest scop; utilajul trebuie să staţioneze.
J. Este interzis ca în cabina instalaţiei să se păstreze îmbrăcăminte, materiale de şters sau
uns, inflamabile sau combustibile.

 Obligaţiile maşinistului

A. Să cunoască perfect instalaţia şi instrucţiunile de exploatare a acesteia.

B. Să cunoască şi respecte codul de semnalizare.
C. Să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există oameni pe instalaţie.
D. La primirea şi predarea serviciului să consemneze, în registrul de supraveghere a
instalaţiei, starea acesteia.
E. Să participe la operaţiile de întreţinere.
F. Să interzică accesul persoanelor străine pe instalaţie sau în cabina de comandă.
G. Să urce şi să coboare numai prin locurile special amenajate în acest scop.
H. Să aibă mâinile libere pentru a urca sau a coborî scările.
I. Să nu părăsească cabina cât timp macaraua se găseşte sub sarcină.
J. Să execute manevre numai la semnalul legătorului de sarcină sau a persoanei
desemnate în acest sens de către conducătorul locului de muncă, cu excepţia
semnalului de oprire pe care trebuie să-1 respecte indiferent de către ce persoană este
dat
K. Să cunoască funcţionarea extinctorului din cabină.
L. Să semnalizeze orice deplasare a instalaţiei. 23.Să nu transporte sarcini deasupra
oamenilor.
M. Să nu transporte persoane cu cârligul instalaţiei sau aşezate pe sarcina prinsă în cârlig.
N. Să nu transporte sarcini deasupra maşinilor unelte, tuburilor de oxigen şi a
materialelor explozive.
O. Să nu folosească instalaţia pentru dezbaterea pieselor (în turnătorii) precum şi
aruncarea sarcinilor care sunt fixate în cârligul macaralei.
P. La terminarea lucrului trebuie:
a) să descarce sarcina şi să ridice cârligul în poziţia cea mai se sus;
b) să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus;
c) să aducă manetele în poziţia oprit, să deconecteze întrerupătorul principal şi
să pună în funcţiune iluminatul de balizare;

32
 d) să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă;
e) să aducă marca macaralei la şeful ierarhic unde va depune şi cheile.
Q. Este interzis:
a) pendularea sarcinilor în timpul transportului pentru a le aşeza într-un punct ce
nu poate fi deservit în mod normal; sarcina se ridică şi se coboară numai pe
verticală;
b) efectuarea mişcării de ridicare-coborâre, concomitent cu deplasarea pe
orizontală;
c) deplasarea instalaţiei cu lanţurile, cablurile sau cârligele târâte pe sol;
d) a se târî sarcinile pe sol.

XV. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII

pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate, depozitarea
materialelor

A. Obligaţiile persoanei juridice

1. Să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească mijloace adecvate, în

special echipament mecanic, pentru a evita pe cât posibil manipularea şi transportul
prin purtare a maselor de câtre salariaţi.
2. în toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a
maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să organizeze locurile de
muncă astfel încât la manipularea şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus
riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
3. Obligaţiile persoanei fizice sau juridice:
a) Să evalueze în prealabil condiţiile de securitate şi sănătate în ce priveşte
a1. caracteristicile masei
- greutatea şi dimensiunile;
- dificultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasării;
- plasarea masei în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de
trunchi sau cu flexie;
- pericolul de a produce unele leziuni datorită marginilor, sau eventualelor
ciocniri;
a 2. efortul fizic depus
- prea mare;
- care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- care se realizează atunci când corpul se află într-o poziţie stabilă;
a 3. caracteristicile mediului de muncă
- suprafeţe de lucru alunecoase sau instabile;
- imposibilitatea ridicării manuale la înălţime în siguranţă;
- manipularea maselor la mai multe niveluri;
- condiţii climatice sau de microclimat necorespunzătoare a 4.caracteristicile
activităţii
- efortul fizic frecvent şi prelungit;
- insuficienţa repaosului fiziologic sau de recuperare;
- distanţe mari pentru transportul sarcinilor;
- ritm intens al procesului de muncă;
b) Persoana fizică sau juridică are obligaţia să instruiască adecvat salariaţii pentru ca aceste
activităţi să se execute corect; să efectueze controalele medicale periodice angajaţilor.

33
 B. Obligaţiile salariaţilor
1. În timpul manipulării manuale a maselor salariatul trebuie să aibă vizibilitate; se
interzice transportul maselor care împiedică vizibilitatea.
2. Se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, ce pot genera dezechilibrări.
3. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.
4. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt
fixate între ele corespunzător.
5. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
6. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini tăietoare sau care
datorită naturii lor pot provoca leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare sau
mănuşi de protecţie.
7. La manipularea şi transportul maselor pe planuri înclinate, acestea trebuie să aibă
stabilitate şi să fie prevăzute cu parapete de protecţie.
8. Salariaţii sunt obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător
muncii pe care o prestează în conformitate cu Normativul de acordare a
echipamentului de protecţie.
9. În cazul utilizării mijloacelor nemecanizate (roabe, trolii, role, tărgi, cărucioare ),
drumurile de acces vor fi amenajate astfel încât să prevină alunecarea lucrătorilor.
10. În cazul lucrului pe timp de noapte se va asigura o iluminare artificială
corespunzătoare locului de muncă.
11. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau
descărcare.
12. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisă capacitatea de
transport a acestuia.
13. Manipularea materialelor pulverulente în aer liber se va face întotdeauna cu vântul în
spate. Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe plan înclinat;
fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat
şi numai la semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru. Se interzice
staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi oprirea
materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule.
14. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel
puţin două persoane, prin utilizarea de funii, muncitorii stând în partea superioară.
15. Dacă materialele se transportă pe umeri, toţi salariaţii se aşează pe aceiaşi parte a
piesei; coborârea pieselor lungi în vederea depozitării nu se va face prin alunecare
sau aruncare, ci prin luare pe braţe şi apoi depunerea pe sol, la comanda
conducătorului formaţiei de lucru; mersul cu piesa pe umeri se va face în acelaşi pas.
16. Încărcarea-descărcarea şi deplasarea materialelor grele sau voluminoase se va
executa de către o formaţie de lucru, condusă de un şef de manevră cu respectarea
următoarelor condiţii:
- terenul pe care se transportă materialele trebuie să fie eliberat de obiectele
străine care pot să împiedice deplasarea;
- în cazul când rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă,
aceasta se va amenaja cu dulapi, grinzi sau şipci de lemn astfel încât să se
prevină alunecarea;
- pentru deplasarea materialelor pe role, acestea nu trebuie să depăşească cu
mai mult de 30cm. gabaritul piesei;
- se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură;
- în cazul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse
numai din partea opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi;

34
 - în cazul în care este necesar o piesă să fie trasă în sensul de deplasare, se vor
folosi trolii, iar muncitorii vor sta la o distanţă mai mare de 1,5 ori lungimea
cablului.
17. Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea operaţiilor manuale
de încărcare, descărcare şi transport, iar a tinerilor sub 18 ani la operaţiile cu
materiale şi produse periculoase (toxice, explozive, etc.).
18. Masele maxime admise de transportat, de susţinut sau de ridicat sunt prezentate în
tab.l şi tab.2
19. Masele admise a fi transportate se reduc cu 75% pentru femei gravide până în luna a
6-a.
20. Distanţele de transportat manual nu pot depăşi 60m, iar diferenţele de nivel nu pot fi
mai mari de 4m (pe scară sau pe planuri înclinate ).
21. înălţimea maximă la care se pot ridica mase, manual, pe verticală este de 1,5m.
22. Transportul manual al maselor pe plan înclinat nu va depăşi 25-30 kg pentru bărbaţi
şi 12 kg pentru femei.

MASELE DE TRANSPORTAT, DE SUSŢINUT SAU RIDICAT

FEMEI BĂRBAŢI
Vârsta[ani] Masa[kg] Vârsta[ani] Masa[kg]
16-18 5 16-18 12
19-21 8 19-21 25
22-40 12 22-45 50
41-50 10 46-55 30
Peste 51 8 Peste 56 20

MASELE MAXIME CE POT FI TRANSPORTATE PE PALN ÎNCLINAT

MASA MAXIMA[KG] ÎNCLINAREA

MIJLOC DE TRANSPORT TERENULUI
Bărbaţi [PÂNĂ LA %]
Femei
Cu roaba, pe teren consolidat sau pe scânduri 50 75 20%
Cu cărucioare prevăzute cu 3 sau 4 roţi
100 130 10%
împinse cu forţa braţelor pe teren neted
Cu cărucioare cu 2 roţi pe teren neted 115 150 20%
Cu cărucioare cu 2 roţi pe teren accidentat 60 80 10%

Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în kg)

35
 Tip de Frecventa
manipulare operaţiilor Bărbati Femei

Vârstă (ani) Vârstă (ani)

16-19 19-45 peste 45 16-19 19-45 peste 45

Ridicare rar 35 55 50 13 15 13
frecvent 25 30 25 9 10 9

foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9

foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere rar 15 10
frecvent 10 7
Împingere rar 16 11
frecvent 11 7,5

NOTĂ:
rar: sub 5% din durata schimbului;
frecvent: între 6 - 10% din durata schimbului;
foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.

XVI. INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE SECURITATE

a muncii pentru stivuitoare

A. Generalitati

a) Manipularea stivuitorului numai personalului instruit şi autorizat pentru lucru cu

aceste utilaje ( PT R3-2003) ( electrostivuitor, motostivuitor, stivuitor cu furci
frontale, etc.)
b) Circulaţia stivuitoarelor se va face numai pe căile de acces stabilite şi marcate în
acest scop.
c) Zonele de lucru cu stivuitorul vor fi delimitate şi semnalizate.
d) Viteza de deplasare nu va depăşi 10 km./h pe căile de acces şi 5 km./h în zonele de
lucru.
e) La trecerea pe lângă grupuri de persoane, lângă uşi, la trecerea prin porţi se vor
emite semnale sonore.
f) Deplasarea stivuitoarelor se va face numai în sensul înainte; mersul înapoi este
permis numai pentru efectuarea întoarcerilor.

B. Stivuitorul ca mijloc de transport

36
■ Este interzis:
a) transportul persoanelor cu stivuitorul
b) ridicarea şi transportul sarcinilor numai pe vârful furcilor
c) oprirea stivuitorului pe liniile de cale ferată sau pe treceri de folosinţă comună
d) transportul prin târâre a maselor( materiale sau utilaje )
e) ridicarea sau coborârea sarcinii în timpul deplasării stivuitorului
f) coborârea cu sarcina în faţă; coborârea se face spatele
g) deplasarea peste 300mm,cu sarcina ridicată (în afara operaţiei de stivuire )
h) transportul substanţelor toxice, explozibile sau inflamabile în vase ca: damigene,
găleţi, sau alte vase descoperite

C. Stivuitorul ca mijloc de ridicat

■ Se interzice:
a) plecarea din staţia de încărcare ( garare ) dacă utilajul este în stare de întreţinere
necorespunzătoare (sistemul de frânare, semnalizare acustică şi optică, sistemul
hidraulic)
b) sporirea contragreutăţilor în scopul măririi capacităţii de ridicare a utilajului
c) folosirea motostivuitorului în spaţii închise fără ventilaţie
d) pornirea motostivuitorului prin împingere cu furcile de către alt stivuitor
e) pornirea motostivuitorului dacă acesta s-a oprit datorită unei defecţiuni, având
sarcina ridicată
f) pornirea sau frânarea bruscă a stivuitorului ca sarcina ridicată
g) conducerea stivuitorului cu o singură mână
h) părăsirea stivuitorului cu sarcina lăsată ridicată
i) ridicarea persoanelor pe furcile stivuitorului
j) manipularea stivuitorului de către conducătorul stând pe sol

D. Stivuitoare - cerinţe tehnice

a) Stivuitoarele trebuie prevăzute cu un dispozitiv pentru prevenirea răsturnării

catargului înainte, în cazul defectării mecanismului de înclinare (înclinarea 3°-5° pentru
încărcare, 10°-15° pentru transport).
b) Stivuitoarele trebuie să aibă indicată Diagrama sarcinilor maxime admise.
c) Stivuitoarele care manipulează obiecte mici trebuie să aibă un grătar protector
deasupra conducătorului stivuitorului, care să aibă vizibilitate.
d) Dispozitivele de siguranţă obligatorii:

37
Articol I. frâna de serviciu cu acţionare mecanică şi frâna de siguranţă la
mecanismul de deplasare;

Articol II. limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea sarcinii;

Articol III. limitator de sfârşit de cursă pentru basculare în faţă şi în spate a

catargelor;

Articol IV. limitator de sarcină;

Articol V. cheie de contact;

Articol VI. supapă sau alt dispozitiv contra coborârii sarcinii în cazul căderii
bruşte a presiunii ( spargerea conductei);

Articol VII. dispozitiv de semnalizare acustică;

Articol VIII. lămpi de semnalizare şi far pentru iluminare;

Articol IX. sistem de protecţie a conducătorului ( cabină, grătar).

XVII. Obligaţiile maiştrilor şi ale altor conducători ai punctelor de lucru

a) să respecte prevederile proiectelor de execuţie, prescripţiile tehnice, fişele tehnologice,

sau instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de folosire şi întreţinere a utilajelor,
instalaţiilor şi maşinilor de la punctul de lucru, precum şi regulile de securitate şi
sănătate în muncă, în vederea prevenirii accidentelor de muncă
b) să organizeze locurile de muncă şi să pregătească condiţiile de lucru pentru fiecare
echipă, să supravegheze şi să îndrume personalul din subordine pentru aplicarea
corectă a regulilor de protecţia muncii.
c) să nu primească spre execuţie proiecte care nu au prevăzute detaliile de execuţie,
măsurile şi dispozitivele de protecţia muncii.
d) să execute toate lucrările din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului
construit în condiţii depline de securitate şi sănătate a muncii.
e) să urmărească menţinerea disciplinei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă precum şi
menţinerea căilor de acces libere.
f) să nu modifice soluţiile tehnice şi prevederile de protecţie a muncii din proiectele de
execuţie fără acordul proiectantului.
g) să instruiască conform prevederilor legale personalul din subordine pentru lucrările pe
care acesta urmează să le execute.
h) să verifice după fiecare instruire dacă muncitorii si-au însuşit regulile de protecţie a
muncii.
i) să verifice zilnic înainte de începerea lucrului, dacă sunt asigurate dispozitivele de
protecţie a muncii, dacă ele sunt în bună stare, dacă sunt marcate cu avertizările de
rigoare locurile periculoase
j) să nu primească la lucru muncitorii fără instructaj efectuat la zi, fără echipament de
protecţie şi de lucru corespunzător meseriei, muncitori bolnavi, în stare avansată de
oboseală sau în stare de ebrietate.

38
k) să nu dea dispoziţii de lucru muncitorilor pe care îi conduc să execute lucrări pentru
care aceştia nu au calificarea necesară, nu sunt instruiţi sau care depăşesc capacitatea
lor fizică
l) să instruiască personalul din subordine asupra modului de utilizare a echipamentelor
individuale de protecţie şi a dispozitivelor de protecţie a muncii.
m) să nu trimită să lucreze la înălţime muncitori care nu au aviz medical pentru lucrul la
înălţime sau tineri sub 18 ani.
n) să controleze în permanenţă dacă se respectă tehnologiile de lucru si regulile de
protecţie a muncii.
o) când se lucrează în incinta altor societăţi comerciale în activitate, să ceară acestei
societăţi să facă instructajul de protecţie a muncii personalului din subordine conform
riscurilor existente în această unitate, să respecte regulile de protecţie a muncii stabilite
prin convenţiile dintre cele două părţi.
p) să supravegheze funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor la lucrările pe care le conduc,
urmărind să nu se producă accidentarea muncitorilor din cauză lor, şi să nu permită
intervenţia muncitorilor neautorizaţi să execute reparaţii la ele.
q) . în cazul producerii unui accident de muncă, să organizeze imediat acordarea primului
ajutor victimei, să anunţe imediat conducerea societăţii, luând măsuri să nu fie
modificată starea de fapt pâna la cercetarea accidentului.

XVIII. Obligaţiile şefilor formaţiilor de lucru

a) să execute numai lucrările încredinţate de conducătorul punctului de lucru sau de

conducerea societăţii comerciale la care este încadrat, respectând prevederile
proiectelor, prescripţiile tehnice şi regulile de protecţie a muncii.
b) să nu execute nici un fel de lucrare pentru care nu s-au prevăzut măsuri de protecţia
muncii s-au prevăzut măsuri insuficiente sau s-au făcut improvizaţii.
c) este obligatoriu să anunţe conducătorul punctului de lucru sau de conducerea societăţii
comerciale la care este încadrat şi să ceară completarea măsurilor de protecţie a muncii
ori de câte ori constată că acestea sunt insuficiente şi pun în pericol securitatea
muncitorilor din subordine.
d) să nu admită la lucru muncitori fără control medical efectuat la angajare sau control
medical periodic, oameni bolnavi, oameni în stare avansată de oboseală sau în stare de
ebrietate, sau personal fără instructaj corespunzător lucrărilor pe care urmează să le
execute.
e) când se lucrează în incinta altor societăţi comerciale în activitate, să ceară acestei
societăţi să facă instructajul de protecţie a muncii personalului din subordine conform
riscurilor existente în această unitate, să respecte regulile de protecţie a muncii stabilite
prin convenţiile dintre cele două părţi.
f) să nu execute lucrări la o înălţime mai mare de 1,5 m fără a avea asigurate măsurile de
protecţie adecvate (schele, platforme de lucru sau alte amenajări conforme cu normele
specifice de protecţie a muncii).
g) să verifice înainte de începerea lucrului dacă muncitorii din subordine au echipamentul
de lucru şi de protecţie corespunzător, să verifice dacă dispozitivele de protecţie sunt în
stare corespunzătoare şi dacă sunt bine amenajate căile de acces.
h) să supravegheze muncitorii din formaţie să nu părăsească locul de muncă, să nu
execute alte lucrări decât cele încredinţate, să nu utilizeze procedee de lucru
periculoase.

XIX Obligatiile lucratorilor.

39
a) să se prezinte la program, odihnit, îmbrăcat corect, cu echipamentul de protecţie
adecvat.
b) să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate, şi să nu consume băuturi alcoolice în
timpul programului de lucru.
c) . să participe la instructajul de protecţie a muncii şi să-şi însuşească regulile de protecţie
a muncii potrivit activităţii pe care o desfăşoară.
d) să nu execute lucrări pentru care nu este calificat şi instruit, precum şi lucrări de o
tehnicitate sau de o periculozitate care depăşesc nivelul său de calificare şi experienţă în
muncă.
e) . să nu execute alte lucrări decât cele stabilite de maistru sau şeful de echipă, să nu
intervină la instalaţii sau utilaje în funcţiune şi să nu părăsească locul de muncă fără
ştirea conducătorului locului de muncă.
f) să verifice înainte de începerea lucrului dacă uneltele de lucru, utilajele, maşinile,
instalaţiile, dispozitivele de protecţie şi echipamentul individual de protecţie sunt în
stare bună.
g) . să păstreze curăţenia la locul de muncă, precum şi întreţinerea căilor de acces.

INTOCMIT ;
Ing.
DUMITRU GHETE

40