ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE

Climatul investitional in Polonia, Ungaria, Republica Ceha

Referat la:

Bazele activitatii investitionale

al studentului gr.FB -145,

Popa Andrei

Consultant tiinific:

Marinciuc Aurelia

Chisinau 2016
 Polonia, Ungaria, Republica Ceha sunt calificate de catre investitori straini drept tari
ale Europei Centrale, cu o cultura inalta, care au fost intotdeauna lideri in efectuarea reformelor
de piata, mai devreme decat altele au atins stabilitatea financiara si au depasit recesiunea
provocata de tranzitie. Ungaria, Republica Ceha si Polonia sunt apropiate si teritorial de tarile
occidentale exportatoare de ISD. Ele sunt utilizate de catre investitorii straini in calitate de
intermediari ai relatiilor economice cu Rusia, deoarece aici este mult mai usor si mai putin
riscant sa obtii tot necesarul, decat in Rusia. In perioada interbelica, dar si anterior, aceste trei tari
s-au manifestat deja ca state industriale dezvoltate, cu traditii bogate in producerea marfurilor de
inalta calitate, de exemplu, producerea berii in Republica Ceha ori a vinului in Ungaria). Pe piata
externa, aceste state sunt reprezentate, in special, de marfurile constructiei de masini, ale
industriei chimice, farmaceutice, cosmetice, poligrafice.

Tarile mai sus-mentionate sunt atractive pentru investitorii straini datorita urmatoarelor
avantaje:

a) amplasarea strategica, ce asigura accesul atat la pietele occidentale, cat si la cele orientale;

b) existenta fortei de munca calificate si ieftine pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate;

c) atitudinea pozitiva fata de investitiile occidentale;

d) experienta pozitiva a multor proiecte investitionale (in ramura automobilelor, alimentara).

Unele din cele mai complicate probleme teoretice si practice ale ISD sunt: in ce masura
trebuie admise aceste investitii in economia tarii? Este, oare, rational ca ISD sa fie admise in
toate ramurile sau statul trebuie sa limiteze si poate chiar sa interzica accesul acestora in anumite
ramuri?

In urma cu circa doua decenii, cunoscutul economist american, Peter H.Lindert,

analizand aceasta problema, constata ca, in acel moment, guvernele unor tari nu numai ca
limiteaza, dar chiar interzic cu desavarsire investitiile straine directe in unele ramuri, cum ar fi
extragerea zacamintelor naturale, domeniul bancar, editarea ziarelor, producerea bauturilor
racoritoare.

Aceeasi abordare o gasim si in cele mai recente publicatii din mai multe tari, in special
din Rusia. Astfel, intr-un articol publicat la inceputul anului 2007, economistul rus, A. Amosov,
isi pune intrebarea daca este rational ca comertul cu amanuntul sa fie dat pe mainile mai dibace
ale firmelor straine? Si raspunde: Reiesind din niste considerente generale, o anumita parte a
comertului cu amanuntul poate fi cedata pentru a-i familiariza pe consumatorii si intreprinzatorii
rusi cu un nivel mai inalt al tehnologiilor de deservire. In acelasi timp, nu trebuie uitat faptul ca
comertul pe teritoriul Rusiei trebuie sa asigure, in primul rand, realizarea produselor create de
producatorii autohtoni si doar ca un supliment la aceasta functie este admisibil de a se ocupa cu
promovarea marfurilor straine pe piata noastra. Pe langa toate calitatile pozitive ale firmelor
comerciale straine, ele prezinta un neajuns principial: nu sunt cointeresate de dezvoltarea
productiei de marfuri in Rusia.

In aceeasi ordine de idei, au actionat si tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est,
care, in pofida faptului ca se pregateau, deja, sa adere la Uniunea Europeana si nu admiteau un
comportament discriminatoriu fata de investitorii straini, totusi, au mentinut mult timp anumite
restrictii in privinta ISD si anume:

a) asupra anumitor sfere de atragere a ISD (in Polonia, aceasta se referea la industria de aparare
si sistemul de administrare a porturilor maritime si aeriene);

b) referitoare la dreptul de proprietate a companiilor straine in unele ramuri si tipuri de activitate

cu orientare strategica (in Ungaria in industria de aparare si liniile aeriene nationale, in
Slovacia in radiodifuziune, in Slovenia in asigurari, administrarea fondurilor de investitii,
audit, activitatea de editare si radiodifuziune);

c) referitoare la drepturile de proprietate a investitorilor straini asupra pamantului (in special cu

destinatie agricola) si imobilului (exceptie constituiau companiile tarilor UE si OCDE).

Obtinerea obligatorie a licentei asupra unui sir de activitati pentru investitori s-a mentinut
doar in doua tari Polonia si Republica Ceha (servicii bancare, de brokeraj si de asigurare, tele si
radiodifuziunea, servicii de paza, iar in Polonia inclusiv si serviciile de telecomunicatii si de
posta, productia preparatelor farmaceutice si a celor medicale, utilarea obiectelor de transport,
extragerea minereurilor).

In scopul compensarii riscurilor si cheltuielilor investitorilor straini, ce tin de caracterul

de tranzitie al economiilor, in anii 90 se utilizau pe larg, pentru atragerea capitalului strain,
stimulente speciale indulgente vamale si impozitare ori inlesniri investitionale directe. Astfel,
pe langa acordarea inlesnirilor fiscale si a subventiilor de stat, se creeaza zone vamale libere si
parcuri industriale (teritorii vamale libere de tip industrial), se acorda inlesniri fiscale
investitorilor, antrenati in activitati in zonele nefavorabile, precum si vacante (facilitati)
impozitare de 10 ani investitorilor mari.
 Vom analiza, in continuare, stimulentele acordate de unele tari din aceasta regiune
investitorilor straini. In Cehia, setul de masuri stimulative cuprindea:

- scutiri de taxe vamale pentru echipamente importate;

- crearea unor zone speciale la cerere, pentru investitorii importanti;

- acordarea de terenuri cu preturi reduse si acces la facilitati;

- acordarea de subventii (2470 USD/loc de munca) pentru crearea de locuri de munca in zonele
cu probleme economice.

In Polonia, statul acorda investitorilor straini urmatoarele facilitati si stimulente:

scutiri de impozite pentru 10 ani si posibilitatea reducerii cu 50% a impozitului pe profit in

urmatorii 10 ani;

reduceri de impozit pe profit cu pana la 35% in cazul firmelor care realizeaza un volum ridicat
de export.

In Ungaria, instrumentele eficiente de atragere a ISD sunt:

scutiri de impozite pe profit intre 5 si 10 ani, in functie de marimea investitiei;

scutirea cu 100% de impozit pe profit pe timp de 5 ani pentru investitiile facute in activitatile
de cercetare-dezvoltare, pentru investitii in capacitatile de productie din zonele prioritare;

acordarea de credite nerambursabile de pana la 25% din valoarea investitiei, precum si credite
fara dobanda.

Incepand cu anul 2000, in politica investitionala a tarilor-candidate la aderarea la UE, au

fost introduse modificari serioase, deoarece facilitatile, in vigoare in anii 90, incalcau principiile
conditiilor egale pentru investitorii straini si autohtoni, valabil pentru tarile UE. Astfel, in
Slovacia, au fost anulate mijloacele speciale pentru stimularea investitiilor straine. Ungaria a
incetat acordarea vacantelor (facilitatilor) impozitare de 10 ani pentru investitorii mari. In acelasi
timp, unele sisteme de stimulare a investitorilor nu numai ca se mentin, ci si se completeaza
periodic cu mijloace noi. Spre exemplu, Republica Ceha si Slovacia continua stimularea activa a
investitorilor atat la nivel de stat, cat si la cel municipal. Polonia, in anul 2001, si-a adaptat
sistemul de subventionare de stat la normele europene, incluzand subventiile in categoria
instrumentelor politicii de dezvoltare regionala.

In prezent, accentul in politica de atragere a ISD s-a deplasat, de la acordarea inlesnirilor

investitionale si sustinerii investitorilor asupra reducerii poverii fiscale in scopul stimularii
activitatii economice si sporirii competitivitatii, in ansamblu.

Prima tara, care a micsorat brusc impozitul asupra venitului inca in anul 1995, a fost
Ungaria, urmata, dupa o perioada de 5 ani, de Slovacia, Polonia si alte tari. Partenerii occidentali
se pronunta impotriva utilizarii instrumentelor fiscale in calitate de mijloace de lupta
concurentiala pentru atragerea ISD. Dar, netinand cont de restrictiile UE, un sir de tari din
regiune continua politica de reducere a presiunii fiscale, reducand impozitul pe venit in Ungaria
pana la 12%, iar Bulgaria din anul 2006 pana la 10%.

Din punct de vedere al atractivitatii pentru investitorii straini, tarile din CSI sunt
clasificate de catre organizatiile economice internationale in trei grupuri de tari.

1. Primul grup il reprezinta tarile exportatoare de resurse energetice: Azerbaidjan, Kazahstan,

Rusia si Turkmenistan.

2. Grupul al doilea este format din tarile, care nu au rezerve mari de resurse energetice, dar
promoveaza activ reformele: Armenia, Georgia, Kargazstan, Moldova, Tadjikistan si Ucraina.

3. Grupul al treilea cuprinde tarile, care, foarte incet si fara entuziasm, efectueaza reformele:
Belarus si Uzbekistan.

In primul grup de tari, ISD se deosebesc de investitiile capitale in alte state ale CSI,
deoarece sunt directionate, in primul rand, in exploatarea complexului energetic si de
combustibil. Motivarea unor astfel de investitii se deosebeste de motivarea investitiilor capitale
in alte sectoare ale economiei. Aici, rolul principal il detin astfel de factori specifici pentru
ramura respectiva, precum: cantitatea, calitatea si amplasarea geografica a resurselor. Si, totusi,
experienta Rusiei si a Kazahstanului arata ca, chiar intr-o astfel de sfera specifica, precum este
complexul energetic si de combustibil, climatul investitional (asigurarea legislativa, transparenta
si calitatea administrarii corporative) influenteaza esential asupra adoptarii deciziilor
investitionale.

Din punct de vedere al atractivitatii pentru investitorii straini, Rusia nu poate fi

comparata cu niciuna din tarile Europei si Asiei. Totodata, ea este tara care investeste in
strainatate aproximativ cat investesc investitorii straini in Rusia. Pana in anul 2001, climatul
investitional in Rusia era nefavorabil: mediul fiscal si reglementarea instabila; protectia
legislativa slaba; criminalitatea; incertitudinea furnizorilor; coruptia. La ameliorarea climatului
investitional au contribuit reformele sistemului fiscal, reorganizarea sectorului bancar si a
sectorului judiciar, precum si intentiile de aderare a FR la OMC. Totusi, modificari radicale in
volumele investitiilor directe atrase asa si nu s-au produs. Actualmente, cresterea PIB-ului in
Rusia depinde integral de conjunctura petroliera (accentul principal fiind pus pe extragerea si
comercializarea petrolului).

Nivelul redus al fluxului de ISD in Rusia se explica, in primul rand, prin ritmurile lente
de realizare a reformelor. Din cauza extinderii interventiei statului intr-un sir de sfere-cheie ale
economiei, procesul de privatizare in Rusia, in ultimii ani, s-a incetinit esential. Statul si-a
restabilit cota principala de proprietate si controlul asupra unor companii mari si importante din
ramura petroliera. Din aceasta cauza, pozitiile sectorului privat au slabit. Intensificarea influentei
statului, in conditiile atenuarii efectuarii reformelor intreprinderilor de stat, s-a reflectat negativ
asupra calitatii administrarii corporative, deoarece intreprinderile de stat rusesti sunt mai putin
transparente si mai putin devotate principiilor comerciale, decat cele private. S-au inceput
retineri in reformarea si restructurarea de mai departe a sectorului energetic si altor ramuri
importante. Totodata, insa, e necesar a mentiona ca, oficial, nu exista restrictii asupra investitiilor
straine directe.

Rusia are un sir de avantaje incontestabile in atragerea investitiilor straine directe.

Acestea sunt:

a) proportiile tarii si ale pietei ei interne;

b) resursele naturale bogate (petrol, gaz, carbune, semimetale, diamante, paduri);

c) ritmuri inalte de crestere economica in ultimii ani;

d) instruirea inalta a populatiei;

e) imaginea pozitiva a tarii, care dispune de oameni talentati in anumite domenii ale stiintei si
ingineriei, arta, cultura.

Analiza atractivitatii investitionale a Rusiei a aratat ca factorii principali care limiteaza

fluxul de ISD sunt:
a) Imprevizibilitatea politica si economica si gradul inalt de confidentialitate in toate sferele de
activitate;

b) Diferentierea mare in dezvoltarea sectoarelor economiei (accentul principal este pus pe

exploatarea si comercializarea petrolului);

c) Gradul inalt al birocratismului si al coruptiei;

d) Cultura-business slab dezvoltata referitoare la forta de munca (lipsa disciplinei si a motivarii);

e) Lipsa creativitatii in producerea marfurilor de consum (design-ul primitiv rusesc al productiei

marfa).

In linii generale, climatul investitional din Rusia este considerat de catre specialisti ca
fiind nu prea favorabil. Astfel, constatam ca climatul investitional in tarile CSI este influentat
negativ de ponderea mare a statului in sectorul economiei si de numarul considerabil de
intreprinderi nerentabile.

Numarul mare de intreprinderi nerentabile se explica prin ineficienta procedurilor de

falimentare si calitatea inoportuna a administrarii. In tarile CSI, exista mari obstacole in calea
patrunderii ISD pe piata. Gradul insuficient de inalt de protectie a drepturilor de proprietate, de
onorare a obligatiunilor contractuale si ineficienta procedurilor de falimentare creeaza obstacole
esentiale in sistemul bancar. Experienta existenta de stabilire a preturilor la resursele energetice
si serviciile de transport reprezinta un mijloc de subventionare directa, in special pentru
productiile cu capacitate de absorbtie a energiei. Imperfectiunea sistemului bancar si a pietelor de
capital limiteaza accesul antreprenoriatului mic si mijlociu la resursele investitionale. Obstacolul
principal in calea ISD in CSI ramane a fi coruptia si birocratismul, criminalitatea si instabilitatea
politica, imperfectiunea infrastructurii. Daca, mai devreme, Banca Mondiala in calitate de
obstacol principal in calea investitiilor denumea impozitele si instabilitatea politica, in ultimul
timp, obstacolele, ce tin de coruptie si protectia drepturilor de proprietate au iesit in prim-plan si
au devenit actuale pentru toate tarile lumii (exceptie constituie doar cele mai dezvoltate state).

Analiza comparativa a climatului investitional in tarile cu diferite tipuri de economii este

sintetizata de autor in urmatorul tabel.