Centralele hidroelectrice

Centralele hidroelectrice sunt niste mecanisme folosite la uzinele electrice unde

sunt nvrtite de turbine sau motoare puternice i folosesc puterea apelor pentru
producerea electricitii.
Capacitatea unei centrale hidroelectrice depinde de cantitatea de ap care trece
pe secund prin turbine, precum i de nlimea de cdere a apei (n general, nu este
vorba de o cdere n sensul propriu-zis, ci de o curgere). n natur ns, de cele mai
multe ori exist fie cantiti mari de ap (la fluvii), fie nlimi mari de cdere (n
regiuni muntoase).
n consecin, centralele hidroelecrice se clasific n: -centrale cu o nlime
de cdere pn la 50 m, numite instalaii de joas presiune, i centrale cu nlimi
de cdere de peste 50 m, denumite instalaii de nalt presiune.
Pentru acest tip de central exist turbine hidraulice corespunztoare pentru
acionarea generatoarelor. n instalaii de joas presiune, axul turbinei adeseori este
aezat vertical; n mod corespunztor trebuie s fie montat i generatorul. Acest
generator are n general o turaie mai mic dect un turbogenerator i c este
nzestrat cu un rotor cu diametru mare i poli apareni.
Centralele hidroelectrice de joas presiune le gsim n primul rnd pe lng
cursuri de ap. Apa este acumulat printr-un baraj i curge la turbine. Dac nu
vrem s inundm prin baraj regiuni ntinse de pmnt, se realizeaz nlimi de
cdere de numai civa metri.
Adeseori, pentru a nu se mpiedica navigaia, sunt necesare construcii
suplimentare voluminoase.
Cele mai cunoscute centrale hidroelectrice de mare presiune sunt situate la
piciorul unor baraje zidite pentru crearea unui lac de acumulare. Acestea nchid o
vale sau un loc ngust pe cursul unei ape i formeaz lacuri de acumulare, care
aproape ntotdeauna servesc i pentru alte scopuri (alimentarea cu ap, eliminarea
pericolului viiturilor de ap mari).
Barajul este o construcie care oprete cursul unui ru spre a ridica nivelul apei
n amonte, a crea o rezerv de ap, o cdere de ap pentru hidrocentrale.
n afar de combustibili, ara noastr dispune i de rezerve de energie hidraulic.
Dup calculele specialitilor, la debite medii, potenialul amenajabil al rurilor
noastre (n afar de Dunre) este de 13 milioane KW. Electricitatea a nceput prin
construirea a ctorva hidrocentrale, printre care: Sadu V (jud. Sibiu), Stejaru (pe
Bistria, jud. Neam)
Exemple:S-a construit o serie de hidrocentrale, printre care: cele 12 de pe Bistria, n
aval de Stejaru, hidrocentrala de la Vidraru, pe Arge, continuat n aval cu alte 14
mai mici, apoi hidrocentrala Lotru-Ciunget de pe rul Lotru, iar mpreun cu
Iugoslavia, pe Dunre s-a realizat marele sistem hidroenergetic i de navigaie
Porile de Fier I i hidrocentrala Porile de Fier II de la Ostrovu Mare.
Alte centrale hidroelectrice s-au construit sau sunt n construcie pe
Olt, Sebe, Someu Mic, Rul Mare, Siret, .a.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data

 Hidrocentrala Vidraru
Un proiect pentru o hidrocentrala pe raul Arges a reprezentat o necesitate si o
provocare inca din perioada interbelica, cand inginerul Leonida facuse un studiu de
fezabilitate pentru un baraj in arc.
Realizarea acestui baraj va depinde in final de ambitia liderului comunist
Gheorghiu-Dej. Acesta a venit in prima vizita, in zona, in februarie 61. Nu a reusit
totusi sa vada hidrocentrala de pe Arges in functiune ,murind in martie 1965, cand
barajul era ridicat, dar nu pornisera turbinele. Pana in 1989 centrala de la acest baraj
va mai purta numele acestuia. O fi contat in toate acestea ca la inceput presedintele
comunist fusese electrician ? Greu de spus.
Debutul amenajarii hidroelectrice de pe raul Arges a insemnat un exod
muncitoresc spre acest loc. La apogeul lucrarilor, aici munceau aproape 10.000 de
oameni, cei mai multi venind direct din Moldova, unde tocmai se finalizase barajul
de la Bicaz. Din punct de vedere economic, nucleul santierului l-a constituit
Intreprinderea Regionala de Electricitate Arges. Dar pentru construirea barajului si a
hidrocentralei, mai-marii vremii nu au tinut cont de nimic in ceea ce privea
materialele de constructii, tehnologie etc. Liderii comunisti vroiau sa dea un exemplu
lumii intregi ca Romania a inceput sa devina o tara industrializata, moderna. La
Vidraru au venit sa lucreze mare parte dintre muncitorii care s-au luptat cu
hidrocentrala de la Bicaz. Aceea a fost construita in stil sovietic, fiind un baraj de
greutate. Vidraru a fost gandit ca o bijuterie si tocmai din acest motiv nu s-a facut
rabat la materiale. Mai mult, centrala a fost echipata cu cea mai buna tehnologie la
nivelul anului 66. A costat un miliard patru sute saptezeci de milioane de lei in banii
vremii, iar investitia a fost amortizata in 28 de ani. Pana acum nu s-au facut
retehnologizari sau modificari majore, pentru ca acest complex functioneaza perfect
cu tehnologia de atunci. Singura noutate este sistemul de alarmare care a fost montat
acum sapte ani.
Lacul de acumulare de la Vidraru a schimbat fundamental peisajul Fagarasilor.
Astfel au disparut doua asezari forestiere Cumpana si Tunel, fiind inghitite incet de
ape, o data cu umplerea lacului. Si, impreuna cu ele, s-au pierdut pentru totdeauna
multe locuri pitoresti, padurea seculara din vremea lui Carol I, vila de vacanta a
Bratienilor, cabana pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpana, un cimitir al soldatilor
nemti cazuti in timpul razboiului si mocanita de pe Valea Argesului.
Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi de
apa, al doilea ca marime pe raurile interioare din tara. Lacul a luat fiinta in luna
martie 1966 si este situat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat intre
muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti
directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea),
cu un debit total de cca 5,5 m /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea
de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita.
Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m. Nivelul
normal de retentie este de 830 metri deasupra marii (mdM).

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data

 Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. In timpul executiei, apele au
fost deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri, care la terminarea lucrarilor a
fost amenajata ca golire de fund. Pregatirea terenului de fundatie a constat dintr-un
tratament de suprafata si unul de adancime. Tratamentul de suprafata s-a realizat prin
curatarea, spalarea si suflarea cu aer a rocii si cu plombarea fisurilor. Tratamentul de
adancime a constat din injectii de legatura si consolidare. De asemenea s-a executat
un voal pe toata lungimea barajului, prelungit in versanti. S-au forat 42 km de galerii
subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion
metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000
metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Constructia impresionanta de la Vidraru este cel mai inalt baraj din beton din
Romania, in arc cu dubla curbura, este al 27-lea baraj in lume si al 15-lea baraj, n
arc, ca naltime, din Europa; iar n anul intrarii n exploatare (1965) era al 9-lea baraj
n arc din lume si al 6-lea din Europa, ca naltime. Structura barajului in arc, cu
dubla curbura a fost proiectata cu intentia de a avea in interiorul lui numai eforturi de
compresiune.
Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand
inaltimea de 166,60 metri, grosimea la coronament de 6 metri, cea de la baza de 25 de
metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafata de 870 de hectare, iar latimea la
baza barajului 25 de metri si este traversat de noua galerii orizontale interioare.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Barajul permite
functionarea centralei subterane de la Corbeni si a unui lant de 20 de hidrocentrale pe
Arges. Raul Arges are in sectiunea barajului un debit mediu de 7,5 metri cubi pe
secunda, iar cu aportul unor captari secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe secunda.
Debitul maxim la o mie de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secunda. Barajul
are doua goliri de fund care evacueaza cate 90 de metri cubi pe secunda fiecare, la lac
plin.
Constructia rezista la un cutremur de gradul opt pe scara Richter si are
incorporati avertizori seismici de ultima generatie. In timpul cutremurului din 1977,
barajul a fost supus unor forte seismice cu acceleratii maximale de peste 0,15 grame
fara ca structura sa manifeste anomalii in comportare. Trebuie precizat ca barajul
Vidraru mai are garantie 59 de ani, perioada totala a garantiei din momentul
inaugurarii , n 1965, fiind de 100 de ani. Inainte de 1989, paza era asigurata de
catre armata, fiind considerat un obiectiv strategic. Acum paza a fost preluata de
Jandarmerie.
Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de
energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.. Si aici au fost aduse materiale
si tehnologie de ultima generatie pentru vremea aceea. Cehoslovacii de la Skoda au
venit special pentru montarea turbinelor. La fel si italienii care s -au ocupat de
cablurile de inalta tensiune. Conducatorii de atunci au avut cu ce sa se mandreasca,
pentru ca au inceput sa vina tot felul de delegatii straine sa admire acest proiect.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data

 In camera de comanda la CHE Vidraru este instalat un calculator server pe care
este instalat programul Pegasys care permite monitorizarea parametrilor. Structura si
navigarea usoara in cadrul programului cu ajutorul mouse-lui permite afisarea
detaliata a informatiilor despre orice punct de masura solicitat. Informatiile care sunt
afisate in camera de comanda de la centrala Vidraru se transmit in timp real, cu
ajutorul modemurilor (la o distanta de aproximativ 30 km) la dispeceratul situat la
Curtea de Arges. Deoarece volumul de informatii transmis este foarte mare se
utilizeaza o diagrama simplificata. Monitorizarea parametrilor de functionare a
centralei hidroelectrice Vidraru necesita achizitionarea unui numar vast de parametri
electrici si neelectrici, care pot fi urmariti doar cu ajutorul unui soft puternic.Instalatia
electrica monitorizata la CHE Vidraru este alc din instltii subtarane: - 4 grupuri
generatoare (echipate cu IED de tipul ION 7700);
- 2 linii de 220 kV (echipate cu IED - 3720 ACM);
- 3 linii de 20 kV (echipate cu IED - 3720 ACM si 7700 ION). Sistemul
realizat la Vidraru este unul din cele mai performante
sisteme de monitorizare din tara noastra si este primul sistem din Romania la care
este implementata contorizarea serviciilor de sistem.
Hidrocentrala Vidraru

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data

Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de
energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Barajul de la Vidraru
 Hidrocentrala Portile de Fier

Portile de Fier I - Pe sectorul romano sarb, fluviul Dunarea dispune de un

potential hidroenergrtic exceptional (cel mai mare din Europa), care se ridica in
medie la 82 000 KW/h.
La intrarea pe sectorul comun, Dunarea are un debit mediu multianual de 5420
mc/s, colectat intr-un bazin de receptie de 567.440 km2.
Tinand cont de acest potential hidroenergetic, guvernul romaniei si al foste
Iugoslavii au luat decizia construiriii unei hidrocentrale.
Pe baza studiilor s-a propus amenajarea si utilizarea sectorului comun , prin
doua sisteme hidroenergetice (Portile de Fier I si Portile de Fier II ), unul situat la km
942+950 (Portile de Fier I 1966 1970), in profilul gura Vaii Sip si unul la km 863,
in profilul Ostrovul Mare Prahovo (Portile de Fier II 1977 1985).
Roca de baza din albie si de pe malurile Dunarii este constituita, pe intreaga
ampriza a lucrarilor principale, din gnaise biotitice cu intercalatii de amfibolite si roci
granitice
In cadrul amenajarii Portile de Fier I, frontul de retentie are lungimea totala de
1278 m si este realizat din:
barajul deversor 441 m;
centrala romaneasca 214 m;
centrala sarbeasca 214 m;
ecluza romaneasca 53 m;
barajul nedeversor romanesc 117 m;

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1

 barajul nedeversor sarbesc - 186 m. Portile de
Fier II
Sectorul de albie amenajat se situeaza intr-o regiune deluroasa, cu maluri sub
forma de terase. In profilul ales pentru amplasarea uvrajelor, Dunarea este ramificata
in doua brate, avand intre ele insula Ostrovul Mare, intre km 876 si 860.
Pe toata zona avla de km 876, roca de baza este formata din marne argiloase
slab consolidate, bine stratificate orizontal, cu rare intercalatii de nisipuri acoperite cu
depozite de pietrisuri si nisipuri de grosimi foarte mari.
In cadrul amenajarii Portile de Fier II, frontul de retentie are lungimea totala de
1052.50 m si este realizat din:
doua baraje deversor, unul pentru partea sarba in frontul princi[pal de retentie si unul
pentru partea romana, pe bratul Gogosu. Barajele deversoare insumeaza 14 deschideri
de 21.00 m, sunt de tipul prag lat si au o inaltime de 29.00 m. Un baraj este formta
din 7 sectii de beton armat tip cuva, cu radier de 60.00 m lungime, prevazut cu un
pinten amonte adancit in marna de fundatie si legat rigid de semipilele adiacente;
barajele nedeversoare sunt reprezentae de 3 tronsoane cu inaltimea de 24.00 m;
tronsoanele dintre ecluza si centrala suplimentara (75.00 m) si centrala suplimentara
si malul drept ( 109.00 m) sunt de tip neomogen, cu miez de argila sau cu perete de
etansare din beton de 60 cm.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1