1.

CV-Europass
2. Autobiografie
3. Realizati un rezumat pentru fiecare parte din cursul predat Rezumatul trebuie sa
contina 2 pagini pentru fiecare capitol in parte.

I. Permutari, Matrici, Determinanti, Sisteme Liniare, Metoda pivot.

II. Asociativitate, Comutativitate, Element neutru, Elemente simetrizabile,
Grup, Monoid, Inel, Corp.
III. Spatii liniare.
IV. Dependenta liniara, Baze. Dimensiune, Subspatii liniare.
V. Aplicati liniare, Forme liniare, Forme biliniare, Forme patratice, Forme
canonica.
VI. Spatii euclidiene, Spatii normate, Spatii metrice, Produs scalar, Produs
vectorial, Produs mixt

Tehnoredactare: (DOAR ENUNTURI, FARA REZOLVARI, tehnoredactate in word)

Subiectul I.
1. Cate 3 exercitii cu permutari;
2. Cate 5 exercitii cu matrici;
3. Cate 6 exercitii cu determinanti;
4. Cate doua exercitii cu sisteme liniare compatibil determinate, cate doua
exercitii cu sisteme liniare compatibil nedeterminate, cate doua exercitii cu sisteme
liniare incompatibile;
5. Folosind metoda pivot dati cate trei exercitii de rezolvare a sistemelor
compatibile, trei exercitii de rezolvare a sistemelor compatibile nedeterminate, trei
exercitii de rezolvare a sistemelor incompatibile, trei exercitii cu inversa unei
matrici, trei exercitii cu rangul unei matrici.
Subiectul II.
1. Pentru urmatoarele 12 operatii algebrice sa se verifice :
- Asociativitatea;
- Comutativitatea;
- Elementul neutru;
- Elementele simetrizabile;
2. Sa se dea cate trei exemple de structri algebrice de semigrup, cate trei de
monoid, cate trei de grup, cate trei de inel, cate trei de corp.
Subiectul III. Sa se dea 10 exemple de operatii algebrice interne si 10 operatii algebrice
externe care determina o structura de spatiu liniar.
Subiectul IV.
1. Sa se studieze dependenta liniara pentru patru sisteme de vectori
2. Sa se studieze dependenta liniara in functie de parametrul real m pentru patru sisteme
de vectori
3. Baze. Dimensiune 4 exemple;
4. Sa se determine coorfonatele vectorului in baza B 4 exemple
5. Subspatii liniare 5 exemple;
Subiectul V.
1. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de aplicatii liniare;
2. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de forme liniare;
3. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de forme biliniare;
4. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de forme ptratice ;
5. Aduceti prin Procedeul lui Gauss cinci forme patratica la forma canonica
Subiectul VI.
1. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de produs scalar
2. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de norma
3. Dati 3 exemple si 3 contraexemple de metrica
4. Dati 3 exemple de spatii euclidiene
5. Dati 3 exemple de spatii normate
6. Dati 3 exemple de spatii metrice
7. Dati 3 exemple de calculare a produsului scalar a doi vectori liberi din spatiu fizic
8. Dati 3 exemple de calculare a produsului vectorial a doi vectori liberi din spatiu fizic
9. Dati 3 exemple de calculare a produsului mixtr a trei vectori liberi din spatiu fizic
Subiectul I.
Permutari
1.Notiunea de permutare.
Fie A o multime finita de n elemente, adica A={1, 2, 3, , n}.
O functie bijectiva :AA se numeste permutare (substitutie)
de gradul n.
P:Numarul tuturor permutarilor de ordin n este egal cu n! .
2.Produsul (compunerea) permutarilor.
Fie si doua permutari de acelasi grad n.
Prin compunerea celor doua permutari se intelege o noua
permutare o :AA cu prop. ( o)(k)=((k)).
3.Proprietati ale compunerii permutarilor.
P1: Asociativitatea compunerii
(o)o=o(o), oricare ar fi ;; Sn.
P2: Compunerea permutarilor nu este comutativa
o=o
P3: Element neutru
o=o oricare ar fi Sn
(i)=i permutarea identica
P4: Element simetrizabil
o=o=
4.Transpozitii.
Se numeste transpozitie o permutare de forma (i,j) sau (i,j) cu proprietatea

j:k i

ij (k ) i : k j
k : k i , j

Proprietati:
P1: ij =e
 P2: ij = ij
P3: ij = ji
Numarul tuturor transpozitiilor de ordin n este egal cu Cn.
Numarul tuturor transpozitiilor de ordin n este egal cu numarul perechilor (i,j) cu
proprietatea ca i<j<n.
5.Inversiunile unei permutari.
Se numeste inversiune intr-o permutare o pereche de elemente (i,j) i<j cu proprietatea ca
(i)> (j).
Numarul inversiunilor intr-o permutare se noteaza cu M() <= Cn.
6.Signatura unei permutari.
Fie Sn. Numarul () =(-1) se numeste signatura (semnul) permutarii .

M ( )
( ) (1)
() = 1 daca M() este par
-1 daca M() este impar

* se numeste permutare para daca are un numar par de

inversiuni.
* se numeste permutare impara daca are un numar impar de
inversiuni.

Teorema 1. Orice transpozitie este o permutare impara.

Teorema 2. Daca Sn atunci () = ( (i)- (j) )/(i-j).
Teorema 3. Daca , Sn atunci (o) = () o ().
Teorema 4. Daca Sn este o permutare atunci poate fi descompusa ca produs de
transpozitii.

Obs: Daca este para ea poate fi descompusa ca produs par de

transpozitii si daca este impara ea poate fi descompusa ca
produs impar de transpozitii.
Exercitii:
1. Se dau numerele reale strict pozitive a1<a2<<an. Pentru ce permutare Sn
produsul

n r 1


P ai s ................este.... max im ?
i 1 a (i)
(r se s sunt doua numere naturale >=1).

2. Se dau numerele reale a1<a2< <an. Pentru ce permurare Sn suma

n
S ai a (i )
i1
este maxima?

3. Fie permutarea = 1 2 3 4 5 . Sa se scrie ca produs de transpozitii.

31254
Aceeasi problema pentru permutarea
=1 2 3 4 5 6 .
645321

MATRICI
Definiie. Se numete matrice cu m linii i n coloane (sau de tip m n ) un tablou cu m
linii i n coloane
a11 a12 ... a1n

a 21 a 22 ... a 2 n
... ... ... ...

a
m1 a m 2 ... a mn
ale crui elemente a ij sunt numere complexe.

Uneori aceast matrice se noteaz i A ai j unde i 1, m i j 1, n . Pentru elementul

a ij , indicele i arat linia pe care se afl elementul, iar al doilea indice j indic pe ce coloan
este situat.
 Mulimea matricilor de tip m n cu elemente numere reale se noteaz prin m,n R .
Aceleai semnificaii au i mulimile m,n Z , m,n Q , m,n C .
Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1 n (deci cu o linie i n coloane) se numete matrice linie i are forma
A a1 a2 ... an .
2) O matrice de tipul m 1(cu m linii i o coloan) se numete matrice coloan i are forma
a1

a
B 2 .
...

a
m
3) O matrice de tip m n se numete nul (zero) dac toate elementele ei sunt zero. Se noteaz
cu O
0 0 ... 0

0 0 ... 0
O .
... ... ... ...

0 0 ... 0

4) Dac numrul de linii este egal cu numrul de coloane, atunci matricea se numete ptratic.
a11 a12 ... a1n

a 21 a 22 ... a 2 n
A .
... ... ... ...

a a ... a
n1 n 2 nn

Sistemul de elemente a11 a22 ... ann reprezint diagonala principal a matricii A,
iar suma acestor elemente a11 a22 ... ann se numete urma matricii A notat Tr(A)
n
a i i . Sistemul de elemente a1n a2 n1 ... an1 reprezint diagonala secundar a matricii
i 1
A.
Mulimea acestor matrici se noteaz n C . Printre aceste matrici una este foarte
important aceasta fiind
1 0 ... 0

0 1 ... 0
In
... ... ... ...

0 0 ... 1

i se numete matricea unitate (pe diagonala principal are toate elementele egale cu 1, iar n
rest sunt egale cu 0).

Operaii cu matrici

1) Egalitatea a dou matrici

 Definiie. Fie A ai j , B bi j m,n C . Spunem c matricile A, B sunt egale i
scriem A = B dac a i j = bi j , i 1, m , j 1, n .

2) Adunarea matricilor

Definiie. Fie A ai j , B bi j , C ci j m,n C . Matricea C se numete suma

matricilor A, B dac: ci j = a i j + bi j , i 1, m , j 1, n .
Observaii
1) Dou matrici se pot aduna dac sunt de acelai tip, adic dac au acelai numr de linii i
acelai numr de coloane, deci A, B m,n C .
2) Explicit adunarea matricilor A, B nseamn:
a11 a12 ... a1n b11 b12 ... b1n a11 b11 a12 b12 ... a1n b1n

a 21 a 22 ... a 2 n b21 b22 ... b2 n a 21 b21 a 22 b22 ... a 2 n b2 n
... ... ... ... + ... ... ... ... = ... ... ... ... .

a b b a b a b
m1 m 2
a ... a mn m1 m2 ... bmn m1 m1 m2 m2 ... a mn bmn

Proprieti ale adunrii matricilor

A 1 (Asociativitatea adunrii). Adunarea matricilor este asociativ, adic:
A B C A B C , A, B, C m,n C .
A 2 (Comutativitatea adunrii). Adunarea matricilor este comutativ, adic:
A B B A , A, B m,n C .
A 3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nul ca element neutru,
adic Om ,n m,n C astfel nct A + Om ,n = A, A m,n C .
A 4 (Elemente opuse). Orice matrice A m,n C are un opus, notat A , astfel nct
A A Om ,n .

3) nmulirea cu scalari a matricilor

Definiie.Fie C i A = ai j m,n C . Se numete produsul dintre scalarul C i
matricea A, matricea notat A m,n C definit prin A = ai j .

Obs.: A nmuli o matrice cu un scalar revine la a nmuli toate elementele matricii cu acest
scalar
a11 a12 ... a1n

a 21 a 22 ... a 2 n
Deci A = .
... ... ... ...

a a
m1 m2 ... a mn

Proprieti ale nmulirii matricilor cu scalari

S 1 A A , , C, A m,n C ;
S 2 A B A B , C, A, B m,n C ;
S 3 A A A , , C, A m,n C ;
 S4 1 A A ,1 C, A m,n C ;

4) nmulirea matricilor

Definiie. Fie A = a k i m,n R , B = bi j n, p R . Produsul dintre matricile A

i B (n aceasta ordine), notat AB este matricea C = c k j m, p R definit prin
n
c k j a k i bi j , k 1, m , j 1, n .
i 1

Observaii
1) Produsul AB a dou matrici nu se poate efectua ntotdeauna dect dac A m,n R , B
n, p R , adic numrul de coloane ale lui A este egal cu numrul de linii ale lui B, cnd se
obine o matrice C = AB m, p R .
2) Dac matricile sunt ptratice A, B n R atunci are sens ntotdeauna att AB ct i BA, iar,
n general, AB BA adic nmulirea matricilor nu este comutativ.

Proprieti ale nmulirii matricilor

I 1 (Asociativitatea nmulirii). nmulirea matricilor este asociativ, adic
ABC ABC , A m,n C , B n, p C , C p,s C .
I 2 (Distributivitatea nmulirii n raport cu adunarea). nmulirea matricilor este
distributiv n raport cu adunarea matricilor, adic
A BC AC BC , CA B CA CB, A, B, C matrici pentru
care au sens operaiile de adunare i nmulire.
I 3 Dac I n n C este matricea unitate, atunci
I n A AI n A, A n C .
Se spune c I n este element neutru n raport cu operaia de nmulire a matricilor.

5) Puterile unei matrici

Definiie. Fie A n C . Atunci A1 A , A 2 A A , A3 A 2 A , , A n A n1 A ,

n N * . (Convenim A0 I 2 ).

TEOREMA Cayley Hamilton. Orice matrice A n C i verific polinomul caracteristic

det A I 0 .
Pentru n = 2.
a b a b
A det A ad bc
c d c d
a b 1 0 a b
A I .
c d 0 1 c d

a b
det A I 0 0 a d bc 0 ad a d 2 bc 0
c d
 2 a d ad bc 0
polinom caracteristic

Generalizat.
A n Tr A A n 1 det A I n 0

EXERCITII:

1. S se determine numerele reale x, y astfel nct s avem egalitatea de matrici

x 1 x y 2 x 1
.
0 x 2 y 0 9 2x
2. S se calculeze A + B pentru:
1 1 2 0 5 3
1. A , B ;
3 0 1 10 1 5
1 1 0 1
2. A , B .
1 1 1 0
3. Se dau matricile

;
a) Stabiliti dimensiunea matricilor date
b) Calculati: 2A, AB, AC, 3A - 4C.
c) Calculati detA si detC si stabiliti daca matricile A si C sunt inversabile.
4. Determinati rangul matricilor de mai jos:

5. Rezolvati urmatoarele sisteme de ecuatii liniare:

a) ; b)

DETERMINANI

Definiia determinantului de ordin n 4

 Fie A= ai j n C o matrice ptratic. Vom asocia acestei matrici un numr notat
det(A) numit determinantul matricii A.

Definiie. Dac A= a11 n C este o matrice ptratic de ordinul nti, atunci

det(A) = a11 .
a11 a12
Definiie. Determinantul matricii A este numrul
a21 a22
a11 a12
det A a11a22 a12 a21
a 21 a22
i se numete determinant de ordin 2. Termenii a11a22 , a12 a21 se numesc termenii dezvoltrii
determinantului de ordin 2.
Definiie. Determinantul matricii
a11 a12 a13

A a 21 a 22 a 23 este numrul
a a a
31 32 33
det( A) a11a22 a33 a13a21a32 a12 a23 a31 a13a22 a31 a12 a21a33 a11a23 a32
i se numete determinant de ordin 3. Termenii care apar n formul se numesc termenii
dezvoltrii determinantului.

Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizeaz trei tehnici simple:

Regula lui Sarrus

Fie determinantul de ordin 3, d ai j . Pentru a calcula un astfel de determinant se
i , j 1, 3

utilizeaz tabelul de mai jos.

a11 a12 a13

a 21 a 22 a 23
a31 a32 a33 (am scris sub determinant
primele dou linii)
a11 a12 a13
a 21 a 22 a 23

Se face produsul elementelor de pe diagonale. Produsul elementelor de pe o diagonal

descendent este cu semnul plus. Avem trei astfel de produse: a11a22 a33 , a13a21a32 , a12 a23a31 .
Produsul elementelor de pe o diagonal ascendent este cu semnul minus. Avem trei astfel de
produse: a13 a22 a31 , a12 a21a33 , a11a23a32 .
Suma celor ase produse d valoarea determinantului d de ordin 3. Acest procedeu de
calcul se numete regula lui Sarrus.

Regula triunghiului
Am vzut c determinantul de ordin trei are n dezvoltarea sa ase termeni, trei cu
semnul plus i ali trei cu semnul minus.
Primul termen cu plus se gsete nmulind elementele de pe diagonala principal, iar
ceilali doi, nmulind elementele situate n vrfurile celor dou triunghiuri care au o latur
paralel cu cu diagonala principal. Dup aceeai regul, referitoare la diagonala secundar, se
obin termenii cu minus.
Obs.: Att regula lui Sarrus ct i regula triunghiului se aplic numai determinanilor de
ordin 3.

2.3. Proprietile determinanilor

P1 . Determinantul unei matrici coincide cu determinantul matricii transpuse, adic dac

A n C , atunci det A det t A .
a b t a c
Fie A i A .
c d b d
P2 . Dac toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci
determinantul matricii este nul.
0 0 0 b
Avem 0 d 0 c 0 i 0d 0b 0 .
c d 0 d
P3 . Dac ntr-o matrice schimbm dou linii (sau dou coloane) ntre ele obinem o
matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricii iniiale.
c d a b
Prin schimbarea liniilor aratam c avem egalitatea .
a b c d
Avem evident bc ad ad bc .

P4 . Dac o matrice are dou linii (sau coloane) identice, atunci determinantul su este
nul.
Verific pentru linii (i tot odat pentru coloane).
Avem:
a b
a b a b 0 .
a b
P5 . Dac toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrici sunt nmulite cu un
numr , obinem o matrice al crei determinant este egal cu nmulit cu determinantul
matricii iniiale.
Verificm pentru linii proprietatea.
a b a b
a d b c ad bc .
c d c d

P6 . Dac elementele a dou linii (sau coloane) ale unei matrici sunt proporionale,
atunci determinantul este nul.
Verificm pentru linii.
a b a b
ab ab 0 .
a b a b
 P7 . Dac linia i a unei matrici A este suma a doi vectori, atunci determinantul ei este
egal cu suma a doi determinani corespunztori matricelor care au aceleai linii ca A, cu excepia
liniei i unde au cte unul din cei doi vectori.
a11 ... a1n a11 ... a1n a11 ... a1n
... ... ... ... ... ... ... ... ...
ai1 bi1 ... ain bin ai1 ... ain bi1 ... bin .
... ... ... ... ... ... ... ... ...
a n1 ... a nn a n1 ... a nn a n1 ... a nn
Am de artat c:
a a' b b' a b a' b'
.
c d c d c d

ntr-adevr membrul stng este egal cu a a ' d c b b ' ad a ' d bc b ' c .
Membrul drept este ad bc a ' d b ' c i egalitatea se verific.
P8 . Dac o linie (o coloan) a unei matrici ptratice este o combinaie liniar de celelalte
linii (coloane), atunci determinantul matricii este zero.

P9 . Dac la o linie (o coloan) a matricii A adunm elementele altei linii (coloane)

nmulite cu acelai numr, atunci aceast matrice are acelai determinant ca i matricea A.
Voi aduna la linia nti L1 linia a doua nmulit cu . Vom nota acest fapt prin .
Avem:
a a1 b b1 a b a1 b1 a b a b
P7 P6 0 .
a1 b1 a1 b1 a1 b1 a1 b1 a1 b1
P10 Dac A= ai j este o matrice triunghiular (sau diagonal), atunci
det A a11a22 ...ann . (Valoarea determinantului este egal cu produsul elementelor de pe
diagonala principal).

P10 Dac A, B n C , atunci det AB det A detB (Determinantul produsului a

dou matrici ptratice este egal cu produsul determinanilor acelor matrici).
n particular det A n det A , n N * .
n

Calculul inversei unei matrici

Definiie. Fie A n C . Matricea A se numete inversabil dac exist matricea B

n C cu proprietatea c A B B A I n , I n fiind matricea unitate.
Matricea B din definiie se numete inversa matricii A i se noteaz B A1 . Deci
A A 1 A 1 A I n .

Teorem. Matricea A n C este inversabil dac i numai dac det A 0.

O astfel de matrice se numete nesingular.
Construcia lui A 1 presupune urmtorii pai:

Pasul 1. Construcia transpusei

Pasul 2. Construcia adjunctei

Inlocuin fiecare element cu complementul su algebric se numete adjuncta matricii A.

Pasul 3. Construcia inversei

Se ine cont de teorema precedent i se gsete c:
d 0 0 ... 0

0 d 0 ... 0 1 * 1 *
A A A A
* *
, iar de aici A A A A I n .
... ... ... ... ... d d

0 0 0 ... d

1
Ultimele egaliti arat c A 1 A*
det A

Ecuaii matriciale

Voi prezenta n continuare o tehnic de rezolvare a unor ecuaii de forma AX C ,

XA C , AXB C , unde A, B, C sunt matrici cunoscute, iar X este matricea de aflat. Astfel de
ecuaii se numesc ecuaii matriciale.
Astfel de ecuaii se pot rezolva numai atunci cnd A, B sunt matrici ptratice
inversabile.

Pentru rezolvarea ecuaiei AX C nmulim la stnga egalitatea cu A 1 i avem:

A1 AX A1C A1 A X A1C IX A1C X A1C .
Deci soluia ecuaiei date este X A 1C .

Pentru determinarea soluiei ecuaiei XA C vom nmuli la dreapta cu A 1 i analog

vom gsi X CA1 , soluia ecuaiei matriciale.

Pentru gsirea soluiei ecuaiei AXB C nmulim egalitatea la stanga cu A 1 i la

dreapta cu B 1 i obinem X A 1CB 1 .
EXERCITII:
1. Calculai determinanii urmtori:
ad bd cd
a) a b c
1 1 1
ab ba b
b) b c c b c
ca ac a

2. Fie determinantul:

Sa se rezolve ecuatia (x) = sin2x, xR

3. Se da matricea

unde
xR\{(k)/2|k}.
a) Sa se arate ca matricea A este inversabila.
b) Sa se calculeze inversa sa, anume .
c) Sa se arate ca matricea este inversabila
4. Se da functia f:D - > R, definita prin legea:

a) Sa se determine domeniul sau maxim de definitie D.

b) Sa se rezolve ecuatia f(x) = 0
5. Fie determinantul:

Sa se afle x > 0, astfel incat = 18

 6. Sa se arate ca:

SISTEME DE ECUATII LINIARE

Definitii:
1) Fie A = (aij)Mmn(C) si numerele complexe b1,b2,..., bm.
Sistemul de ecuatii de forma

se numeste sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute.

2) Matricea A se numeste matricea sistemului, sau matricea coeficientilor sistemului.
3) Numerele b1, b2, ... , bm se numesc termenii liberi; matricea

se numeste matricea coloana a termenilor liberi, iar matricea, notata

care se obtine din matricea sistemului prin bordare la dreapta cu coloana termenilor
liberi, deci:

se numeste matricea extinsa a sistemului.

4) Daca matricea B este nula, atunci sistemul se numeste sistem omogen.
5) Cu notatiile de mai sus, ecuatia AX = B, adica

poarta numele de forma matriciala a sistemului liniar.

Metoda matriciala (de rezolvare a unui sistem liniar, format din n ecuatii cu
n necunoscute, la care matricea sistemului este nesingulara (nedegenerata)):
AX = B <=>
Metoda lui Cramer (de rezolvare a unui sistem liniar, format din n ecuaii cu
n necunoscute, la care matricea sistemului este nesingular (nedegenerat)):

reprezinta determinantul obtinut din det(A) prin inlocuirea coloanei k prin coloana
termenilor liberi.
Teorema Kronecker-Capelli:
Un sistem liniar, format din m ecuatii cu n necunoscute, este compatibil (adica
admite solutii), daca si numai daca rangul matricei sistemului este egal cu rangul
matricei extinse.

Rangul unei matrice este cel mai mare dintre ordinele minorilor nenuli ai matricei
date; daca matricea este nula, atunci rangul ei este egal cu 0.

Teorema lui Rouch:

Un sistem liniar, format din m ecuatii cu n necunoscute, este compatibil, daca si numai daca
toti minorii caracteristici sunt nuli.

Minorul care da rangul r al matricei sistemului, se numeste minor principal;

Necunoscutele si ecuatiile care au coeficienti in minorul principal se
numesc necunoscute, respectiv ecuatii principale, iar toate celelalte necunoscute
secundare,respectiv ecuatii secundare;
Cei (m-r) minori, obtinuti prin bordarea minorului principal cu o linie formata din
coeficientii necunoscutelor principale din ecuatiile secundare si cu coloana termenilor
liberi, se numesc minori caracteristici, numarul acestora fiind, evident, egal cu
numarul de ecuatii secundare;
Daca sunt m ecuatii cu n necunoscute, iar rangul matricei sistemului este r,
atunci
Numarul necunoscutelor principale = numarul ecuatiilor principale = r,

Numarul ecuatiilor secundare = numarul minorilor caracteristici = (m-r),

 Numarul necunoscutelor secundare = (n-r).

EXERCITITI:
1. Exercitiu cu sistem compatibil nedeterminat.
Sa se afle parametrul real m, astfel incat sistemul

sa fie compatibil, simplu nedeterminat.

2. Exercitiu cu sistem incompatibil.
Sa se rezolve in R sistemul de ecuatii liniare

unde parametrul a este real.

3. Exercitiu cu sistem compatibil nedeterminat.
Sa se rezolve in multimea numerelor reale urmatorul sistem:

4. Exercitiu cu sistem compatibil determinat.

Sa se studieze compatibilitatea acestui sistem in R, in functie de m, si sa se

determine solutiile acestui sistem in cazul in care acestea exista.
+=6
{ + + = 3 , .
+ + = 3

5. Exercitiu cu sistem compatibil determinat.

Sa se studieze compatibilitatea acestui sistem in R, in functie de a si b, si sa se

determine solutiile acestui sistem in cazul in care acestea exista.

+ + = 4
{ + 2 + 3 = 6 ,
3 2 =
 6. Exercitiu cu sistem incompatibil
Sa se studieze compatibilitatea acestui sistem in R, in functie de a si b, si sa se
determine solutiile acestui sistem in cazul in care acestea exista.
++ = 0
{ + + = 1 , , = 1
+ + = 1

METODA PIVOT

Metoda eliminrii complete se poate folosi, printre altele, pentru:

- rezolvarea unui sistem de ecuaii liniare;
- calculul inversei unei matrice nesingulare.
Etapele aplicrii acestei metode sunt:
1. Se alctuiete un tabel care conine matricea sistemului ce trebuie rezolvat
(notat A ) sau matricea ce trebuie inversat ( A ).
2. Se alege un element nenul al matricei A , numit pivot.
3. Elementele din tabel se modific astfel:
a) elementele de pe linia pivotului se mpart la pivot;
b) coloana pivotului se completeaz cu zero;
c) restul elementelor se calculeaz dup regula dreptunghiului:
- se formeaz un dreptunghi, avnd elementul ce trebuie nlocuit i
pivotul ca vrfuri;
- din produsul elementelor de pe diagonala pivotului se scade produsul
elementelor celeilalte diagonale, iar rezultatul se mparte la pivot.
Schematic, regula dreptunghiului se prezint astfel:
a x
: :
: :
: :
: :
b .... c

` = unde,

b = pivotul,
x = elementul ce trebuie nlocuit;
x' = noua valoare a elementului x .
d) (facultativ) dac pe linia pivotului exist un element egal cu zero, atunci
coloana acelui element se copiaz; analog, dac pe coloana pivotului exist un element
egal cu zero, atunci linia acelui element se copiaz.
4. Se reiau paii 2 i 3 pn cnd de pe fiecare linie s-a ales cte un pivot.
Exercitii:

1. Exercitiu cu sistem incompatibil

Folosind metoda lui Gauss, sa se arate ca sistemul urmator este incompatibil:

2. Exercitiu cu sistem compatibil.

Sa se rezolve, in multimea numerelor reale, urmatorul sistem liniar folosind
metoda lui Gauss:

3. Exercitiu cu sistem incompatibil

Folosind metoda pivot sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare:
1 + 2 + 3 = 2
{1 + 2 + 3 3 = 4
21 2 3 = 0

4. Exercitiu cu sistem incompatibil

Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare,folosind metoda eliminari complete:
51 32 + 103 = 10
{ 31 + 22 + 43 = 1
1 72 + 23 = 6

5. Exercitiu cu sistem compatibil.

Folosin metoda pivot sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare:
21 + 2 2 + 3 = 2
{61 + 5 2 + 4 3 = 5
1 2 3 = 11
6. Exercitiu cu sistem compatibil nedeterminat
Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare, folosind metoda eliminarii complete :

7. Exercitiu cu sistem compatibil nedeterminat

Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare, folosind metoda eliminarii complete :

8. S se determine inversul matricei:

9. S se determine inversul matricei:

10. S se determine inversul matricei:

11. Exercitiu cu sistem compatibil nedeterminat
Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare, folosind metoda eliminarii complete :

12. Exercitiu cu sistem compatibil.

Folosin metoda pivot sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare:

13.Exercitiu cu rangul matrici

Folosind metoda pivot sa se determine rangul matricii

2 3 1 2 2 3 1 1 4 2 2
a) ( 1 4 1 1 3) b) ( 1 1 1 1 3 3)
2 2 0 3 5 3 2 3 3 2 2

14. Exercitiu cu rangul matrici

Sa se afle numarul a real, astfel incat rangul r al matricei

sa fie egal cu 3.

15. Exercitiu cu rangul matrici

Sa se calculeze rangul matricei

in functie de parametrii reali a si b.