SUBIECTIVITATEA UNUI TEXT

Proza subiectiva este des intalnita in amintiri, texte memorialistice sau opere care pur si simplu prezinta
intamplarile din mai multe unghiuri de vedere, implicand naratorul. Acest tip de proza se contureaza
printr-o viziune narativa numita'impreuna cu', in care naratorul stie tot atatea cat si personajul, naratiunea
este la persoana I, iar personajul-narator povesteste o intamplare in care este implicat direct, participand
ca erou literar in succesiunea faptelor. (se exemplifica prin verbe, pronume la pers I, se comenteaza ideile)

Poezia se ncadreaz n lirismul de tip subiectiv, deoarece este o confesiune a eului liric n ipostaza
ndrgostitului. Apar mrci ale eului liric, cum sunt formele verbale de persoana I am mpletit, dar i
formele verbale i pronominale de persoana a doua: s te cununi. ( exemplu de raspuns)

IDEI FILOSOFICE

Condamnai la o singularitate contingent, "singuri pe lume", cu sufletul tnjind intuitiv dup absolut,
luciditatea noastr ne livreaz pe "culmile disperrii". Soluia nu este investigaia ("m mir faptul c unii
se mai preocup de teoria cunoaterii"), ci trirea intens i lucid. "Trirismul" - variant romneasc a
unui existenialism de nuan cretin i mistic - l recunoate n perioada interbelic drept unul din cei
mai notabili reprezentani ai si. Ieirea din condiia tragic a omului ar fi cu putin prin dou atitudini
fundamentale: "cea naiv i cea eroic" (n Pe culmile disperrii, 1934). Stabilit din 1937 n Frana,
abandoneaz "trirismul" cu nuane radical mistice, abhornd angajarea n secol i orice aciune ca pe o
nefericire; important rmne doar contemplaia lucid. Reuita, ca i eecul, reprezint forme moderne
de manifestare a Neantului. Viaa nu are nici o valoare, este numai o soluie de necesitate pentru cei ce nu
gsesc alt ieire din impasul tririi (De l'incovenient d'tre n, 1973). Contemplarea, luciditatea,
detaarea i o stare permanent de hiper-contiin ar putea atenua ntr-o via, pentru om, dramatismul
provocat de contiina neantului su i al lumii.