DERMATOLOGIE 2

PIODERMITE

Piodermite = infectii bacteriene cutanate

A.Stafilococii cutanate
-etiologie: Stafilococcus aureus (patogeN)
-clasificare dupa structura cutanata unde se dezvolta:

1. foliculare:
- foliculite acute superficiale:

dezvoltarea unei reactii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului folicular
macroscopic: pustula centrata de un fir de par inconjurata de halou eritematos; o singura
leziune, cateva-> pana la sute de pustule
localizare: fata baietilor dupa pubertate, gambe, antebrate, in jurul plagilor traumatice
suprainfectate, pubian, coapse
asimptomatice
in decurs de 2 saptamani se produce vindecarea

- foliculite acute profunde:

localizare: orjeletul= foliculita pleoapelor

fiziologic cele mai groase fire de par au si cel mai larg orificiu folicular = porti de intrare
debut ca si o foliculita superficiala
propagare la intreg sacul folicular-> reactie inflamatorie intensa

macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obicei leziune unica; o
saptamana are continut purulent ce se elimina spontan, impreuna cu firul de par -> microulceratie
-> cicatrice minima depresibila; sunt prezente semnele celsiene
tratament: antibiotic local

- foliculite cronice profunde= Sicozis stafilococic:

diagnostic diferential cu sicozisul tricofitic (Tricofitia profunda a adultuluI) pe baza examenului
micologic si bacteriologic
macroscopic: acelasi aspect cu sicozisul tricofitic-> masa pseudotumorala, cu diametru de cm2
+ semne celsiene; 1-2 luni dezvoltare la nivelul scalpului, barbii, mustatei ; leziunile sunt
acoperite de cruste
evolueaza cu subfebrilitati, adenopatie inflamatorie loco-regionala
tratament: antibiotice pe cale generala, local epilare; fara tratament evolueaza ani de zile
patogeneza:o debut ca o foliculita acuta superficial suse de stafilococ mai intens patogen
infectia coboara pana in fundul de sac folicular sunt prinsi foliculii din vecinatate=> aspect
pseudotumoral.

1
2. perifoliculite: infectia depaseste sacul folicular; difuzeaza in dermul inconjurator

a) furunculul:
nodul inflamator cu dezvoltare rapida (zile)
diametru mare (cm)
semne celsiene positive
durere, de obicei leziune unica
evolutie naturala: la 7 zile de la constituire devine fluctuent, varful nodulului se necrozeaza
(burbion) persista o saptamana; la 3 saptamani burbionul se elimina spontan impreuna cu
continutul-> ulceratie-> vindecare cu cicatrici deformante
tratament: antibiotice general si local, incizie si drenaj (momentul-> aparitia burbionului)
odata aparut, recidiveaza-> pacientul ramane purtator sanatos de stafilococi patogeni
furunculoza-> exista concomitent mai multi furunculi; evolutie cronica recidivanta; apare in
conditii de imunodepresie (DZ, neoplazii, SIDA, sindroame congenitale imunodepresive)

Variante particulare:

b) furunculul antracoid (carbuncul):o la nivelul cefei se dezvolta mai multi furunculi

concomitent sunt prinsi intr-o masa unica-> pseudotumora de 10-15 cm + adenopatie, febra,
semne celsiene, burbioane concomitent-> se elimina eruptie in stropitoareo rezolvare
chirurgicala + antibiotice general si local complicatie particulara-> difuziune la nivelul
vertebrelor cervicale cu aparitia de periostita sau osteomielita
c) stafilococia maligna a fetei: furuncul banal pe buza superioara.
Clinic: tesutul conjunctiv subiacent dermului foarte lax=> edem masiv ce mascheaza nodulul
determinat de furuncul; nodulul se palpeaza, complicatie: drenaj direct in sinusurile durei mater-
> diseminarea infectiei=> Tromboza septica de sinus cavernos:
instalare anuntata de cefalee brusc instalata de intensitate crescuta, febra (41-42sC), diplopie,
chemozis conjunctival
urmatoarele 48h coma -> deces
internare obligatorie + tratament conservativ cu antibiotice general si local; nu se intervine
chirurgical

3. stafilococii ale glandelor sudoripare:

apocrine (axile + zona pubiana)

infectii doar dupa pubertate
infectia determina nodul inflamator (1-2 cm) asemanator furunculului situat de obicei axilar, rar
pubian (hidrosadenita)
interventie chirurgicala la aparitia burbionului
in lipsa tratamentului-> cronicizare, recidiva, deformari ale zonei
mai frecvent la sexul feminin

4. impetigo stafilococic-> pe restul tegumentului; poate fi si streptococice sau candidozice

5. intertrigo stafilococic:
afectarea unui mare pliu
clinic:o pata eritematoasa difuza cu pustule + bule cu continut purulent pe suprafata
2
 prin uscarea continutului-> cruste purulente
eroziuni prin spargerea bulelor, fisuri dureroase, identic indiferent de etiologie; necesita
examen bacterian si micologic,
tratament dezinfectant polivalent

6. granulom piogen(=Botriomicom):
tesut de neoformatie aparut ca raspuns la o infectie bacteriana (stafilococ)
particularitate: bacteria se nideaza in dermul profund in urma unui tratament local; organismul
nu reuseste sa elimine infectia (se stabileste un echilibru intre capacitatea de aparare a
organismului si agresivitatea stafilococului
se poate dezvolta un abces sau un flegmon (flegmonul de seringa)
clinic:
- tumoare inflamatorie
- dimensiuni mici 5-10mm, eritematoasa
- usor sangeranda la atingere
- se dezvolta rapid 2-4s de la traumatismul local
- persista cronic indefinit
tratament:
- exclusiv chirurgical
- cauterizarea fondului

Streptodermii
-etiologie: Streptococ -hemolitic
-clasificare in functie de varsta:

nou-nascut:
Pemfigus epidemic-> clinic:
eruptie buloasa cu continut serocitrin superficial
halou eritematos
pe torace, membre
trece usor de la un copil la altul
tratament: decaparea bulelor, badijonare cu dezinfectante
diagnostic diferential: pemfigus sifilitic al nou-nascutului (sifilis activ congenital: bule palmo-
plantare, NU pe torace, RBW + din cordonul ombilicaL)
2-12 ani:o impetigo contagios streptococic (bube dulci):
miniepidemii de colectivitate
primele manifestari peribucal
extindere restul fetei, gat, 1/3 superioara a toracelui
pete eritematoase difuze (pe suprafata lor apar bule care se crustifica foarte rapid) cruste
melicerice ->galbene, translucide
nu afecteaza starea generala
izolare, Penicilina p.o
antibioterapie topica, solutii dezinfectante intertrig streptococic
particularitate-> localizare in santul retroauricular unilateral

3
 pliu fisurat pe fond eritematos, cruste melicerice
miniepidemii

adulti:
Angulus:
fisura dureroasa la comisura labiala uni sau bilateral
inconjurata de halou eritematos
evolutie: vindecare spontana, extindere la mucoasao cheilita acuta streptococica:
fisuri dureroase la nivelul buzelor
descuamatie fina
bilaterala
!!!! poate fi date si de stafilococ (suse mai putin agresive), candida

Ectima:
de obicei streptococica
stafilococul mai rar
localizare specifica-> gambe
in prima faza bula cu continut net purulent-> cateva ore-> crusta purulenta groasa + halou
eritematos larg (1-2 cM)
diagnostic: dupa indepartarea mecanica a crustei, subulceratie aproape perfect rotunda= ectima
propriu-zisa
streptococ-> leziune unica, stafilococ->leziuni multiple (3-4)
tratament topic infectia sistemului limfatic tegumentar:
tegument si mucoasa intacta= bariera
leziuni reprezinta poarta de intrare: fisura interdigitala urmare a epidermofitiei, ulcer cronic de
gamba, traumatism->>>>>limfangita acuta streptococica
clinic: banda eritematoasa liniara, dura dureroasa, sindrom febril
evolutie: vindecare spontana, forma majora-> erizipelo erizipelul:
macroscopic: placard eritematos bine delimitat, suprafata lucioasa, foarte dureros, asociaza la
debut frison solemn, febra inalta
se extinde vizibil
localizare: gambe, extremitate cefalica (perinazal, pavilionul auriculaR)
dupa constituire, vindecare, dar tendinte la recidive:
a) erizipelul complicat:
b) erizipelul bulos-> bule pe suprafata placardului cu continut serocitrin
c) erizipelul gangrenos:
una sau mai multe zone ale placardului se necrozeaza (galben)
se elimina spontan
lasa ulceratii
se vindeca greu-> cicatrici vicioase

Tratament stafilo/streptodermii:

antibioterapie locala si generala

etiologie
o streptococica: Penicilina

4
o stafilococica:
grava :
Ceftriaxona + Aminoglicozid
usoara:
tratament local: unguent/crema:
Negamicin B (Bacitracina +NegamicinA)
Kanamicina
Gentamicina
Creme cu Eritromicina

URTICARIA

Urticaria se caracterizeaza prin aparitia de papule (blande) eritematoase si pruriginoase la

nivelul pielii care se albesc la apasare, indicand prezenta vaselor de sange superficiale dilatate si
a edemului.
Angioedemul reprezinta aceeasi boala ca urticaria, mecanismul de producere fiind acelasi, dar
modificarile se produc in straturile mai profunde ale pielii (dermul profund si tesutul subcutanat),
astfel incat principala modificare a zonei afectate este edemul fara modificarea aspectului pielii
(nu se inroseste). Din aceeasi cauza, pruritul este foarte mult diminuat sau lipseste, de cele mai
multe ori angioedemul fiind insotit de durere sau senzatie de arsura.
Urticaria poate afecta orice zona a corpului, pe cand angioedemul apare la nivelul extremitatilor
(fata, limba, faringe, laringe, maini, picioare, ) si organelor genitale externe. Spre deosebire de
alte tipuri de edeme, angioedemul este tranzitor si distribuit asimetric.
De cele mai multe ori urticaria si angioedemul apar simultan, dar pot sa apara si izolat, in special
anumite forme de angioedem caracteristic fara urticarie (ex. angioedemul ereditar, angioedemul
declansat de unele medicamente antihipertensive).

CAUZE
Urticaria acuta este o afectiune comuna care poate afecta pana la 20% din populatie la un
moment dat in viata, fiind de cele mai multe ori autolimitata si poate fi declansata de anumite
medicamente, alimente sau alte alergii, precum si de infectii. Cand este prezenta de mai mult de
6 saptamani, urticaria este denumita in mod arbitrar cronica. Urticaria
cronica si/sau angioedemul recurent apar la aproximativ 0,5% din populatie, 45% din cazuri fiind
de cauza autoimuna.
reactiile medicamentoase aproape orice medicament, inclusiv din plante, poate
determina la un moment dat o reactie adversa de hipersensibilitate; exista o serie de teste
alergologice, cutanate sau de sange, care se pot face pentru a identifica factorul cauzal,
dar de cele mai multe ori diagnosticul este in principal anamnestic si abordarea relativ
empirica;
alimentele sau aditivii alimentari pot provoca urticarie si angioedem prin mecanism
imunologic IgE-mediat, si in acest caz se poate confirma prin testare alergologica, sau
sunt alimente care au un continut mai ridicat de histamina sau determina eliberarea de
histamina din mastocite (ex.peste, mai ales congelat/conservat/afumat, fructele de mare,
mezelurile, branzeturile fermentate, capsuni, ciocolata, citrice, alimentele alterate, etc.),
caz in care testele alergologice nu sunt de mare ajutor;

5
 antigene diverse la care pacientul poate fi expus pe diverse cai: inhalatorie, ingestie,
contact direct al pielii (ex.atingerea unui animal daca pacientul este alergic);
transfuziile de sange;
infectiile (bacteriene, virale, fungice sau parazitare);
intepaturile de insecte pot sa apara leziuni tipice ca aspect de urticarie, dar care de
obicei apar tardiv si persista cateva zile, uneori si cu vezicula (la intepaturi de tantari,
purici, etc), si in acest caz vorbim despre urticarie papuloasa sau prurigo foarte frecventa
la varsta copilariei, sau urticarie generalizata si angioedem, posibil insotite si de alte
manifestari in cadrul unei reactii anafilactice cu risc vital, ca alergie IgE mediata la
veninul de albina sau viespe;
asociat cu alte boli sistemice concomitente, cum ar fi colagenoze (ex.lupus eritematos
sistemic, poliartrita reumatoida, sindrom Sjogren) sau boli maligne;
la factori fizici diversi:
urticaria la frig apare pe zonele expuse la rece, inclusiv cu riscul de a evolua sever ca
reactie anafilactica la imersia in apa rece sau edem al limbii/faringe/laringe dupa ingestia
de alimente sau lichide reci;
urticaria colinergica apare la cresterea temperaturii corpului asociat cu efortul fizic,
dusurile fierbinti, transpiratia sau anxietatea, papulele fiind mici si inconjurate de o zona
eritematoasa, de obicei cu remisiune spontana in cateva minute de la aparitie;
urticaria dermografica indusa de minime traume (ex.presiune usoara) aplicate la
nivelul pielii, termenul de dermografism insemnand capacitatea de a scrie pe piele;
papulele au chiar aspect liniar si apar imediat dupa grataj/frecare;
urticaria presionala leziunile apar la 4-6 ore de la aplicarea unei presiuni la nivelul
pielii, cum ar fi pe umar dupa purtarea unei genti grele, in zona stransa de un elastic sau
curea sau dupa sprijinirea indelungata pe antebrate/ genunchi sau chiar statul mult timp
pe scaun cu leziuni la nivelul coapselor si feselor;
angioedemul declansat de vibratii de ex. la nivelul mainilor de la utilizarea ciocanului
pneumatic sau dupa un tratament stomatologic in care s-a utilizat freza stomatologica;
urticaria solara apare pe zonele expuse la soare, protejarea cu haine sau creme de
protectie solara fiind necesara in acest caz;
urticaria acvagenica o forma foarte rara, doar cateva cazuri descrise, cand urticaria
apare la contactul cu apa indiferent de temperatura acesteia;
urticaria pigmentara apare tipic in copilarie, papulele sunt mai inchise la culoare si
pot aparea si dupa frecarea/lovirea usoara a pielii (semnul Darier); reprezinta o forma
localizata a mastocitozei, boala generalizata in care numarul mastocitelor creste excesiv
si infiltreaza pielea, sistemul osos, ficatul, splina si ganglionii limfactici;
forme ereditare de urticarie si angioedem, dintre care merita in mod deosebit
mentionat angioedemul ereditar, o boala genetica foarte rara cu transmitere autozomal
dominanta (risc de 50% de transmitere la descendenti daca unul dintre parinti are boala)
si prevalenta de 1 caz la 50000 de oameni. Defectul genetic determina deficitul de
c1inhibitor esteraza (c1inh) si determina angioedem recurent fara urticarie, posibil
inclusiv de laringe cu risc de asfixie, sau edeme la nivelul aparatului digestiv (edem al
peretelui tubului digestiv ce determina dureri atroce, greata, varsaturi), fenomene
declansate de anumiti factori precum infectiile, traumatismele locale, in unele cazuri legat
de menstruatie sau administrarea de anticonceptionale orale.

6
 Este foarte importanta identificarea acestor pacienti deoarece boala implica risc vital, cu
atat mai mult cu cat tratamentul uzual administrat in urticarie si angioedem nu este
eficient in acest caz; in plus, de multe ori acesti pacienti sunt diagnosticati in mod eronat
cu apendicita sau abdomen acut chirurgical si supusi unor interventii chirurgicale inutile
atunci cand manifestarile sunt exclusiv digestive.
urticaria cronica si angioedemul recurent idiopatice, adica fara o cauza evidenta; in
acest caz evolutia poate fi variabila, de la manifestari sporadice inclusiv ale urticariei, cu
remisiune spontana, pana la forme severe cu evolutie zilnica, de lunga durata (cel putin 6
saptamani pana chiar la ani de zile), greu de controlat chiar cu doze mari de
antihistaminice si imunosupresoare; evident ca evaluarea facuta de medic in functie de
istoricul bolii va fi extinsa pentru a putea exclude toate celelalte cauze posibile
mentionate anterior. In plus, o alta cauza ar putea fi deficitul enzimei care metabolizeaza
histamina, astfel incat, la ingestia anumitor alimente cu continut mai mare de histamina
sau a unor mediamente, histamina in exces determina aparitia urticariei.
Desi este o boala foarte suparatoare si care afecteaza semnificativ calitatea vietii, daca nu
este asociata altei afectiuni severe, nu implica un risc major pentru pacient. Exceptie o
constituie riscul de asfixie asociat cu orice forma de angioedem daca se asociaza edem la
nivelul orofaringelui sau laringelui. In acest caz este necesar tratament de urgenta,uneori
chiar administrare de adrenalina intramuscular.

SIMPTOME
Diagnosticul de urticarie si angioedem este unul clinic si se face pe baza observarii directe a
leziunilor tipice: papule eritematoase, pruriginoase care palesc la apasare si au caracter fugace (in
general nu persista mai mult de 24 ore), respectiv edem asimetric, alb, la nivelul extremitatilor
insotit de usor prurit/senzatie de arsura/durere, ce se poate remite spontan sau cu tratament in 1-3
zile.

TRATAMENT
Prima masura terapeutica este evitarea expunerii la alergenul/ factorul declansator atunci cand se
reuseste identificarea acestuia. In acest caz fericit evitarea expunerii este si singura masura
necesara pentru ca episoadele sa nu se mai repete.
Pentru remisiunea episodului acut se administreaza antihistaminice (loratadina, cetirizine,
fexofenadine etc.), eventual si corticosteroizi sistemici oral sau injectabil (prednisone,
metilprednisolon, dexametazona / hemisuccinat de hidrocortizon, etc.) in doza si combinatia
corespunzatoare fiecarui caz in parte.
In cazul urticariei cronice idiopatice tratamentul antihistaminic se administreaza timp indelungat
pentru a controla simptomele, administrarea de corticosteroizi facandu-se intermitent, pe
perioada scurta de timp (cateva zile), daca apar agravari ale urticariei sau angioedem.
Exista si forme foarte severe la care administrarea de corticoizi trebuie facuta continuu in doza
minima necesara, eventual o data la 2 zile, sau se administreaza medicamente de tipul
imunosupresoarelor (metotrexat sau ciclosporina)

ECZEMA

7
Eczema este o afectiune cutanata alergica, acuta sau cronica, caracterizata prin zone rosii
suprainaltate de mici vezicule lichidiene deosebit de pruriginoase. Ea este cunoscuta si sub
numele de dermatita. Nu doar eczema in sine, cauzeaza stare accentuata de disconfort cat
manifestarile si puseele care pot fi declansate de factorii de mediu.
Aceasta boala afecteaza persoanele de toate varstele, dar este mai frecventa la sugari si copii. In
60-70% din cazuri, tratamentul este eficient. Desi nu exista tratament exact pentru eczema, o
combinatie de medicamente conventionale, terapii naturale si modificarea stilului de viata
reprezinta cele mai bune solutii.

FORME DE ECZEME
Eczema atopica
Este cea mai comuna forma de eczema care se manifesta prin inflamatii si mancarimi la nivelul
pielii. Acest tip de eczema tinde sa apara si sa dispara de la sine, mai ales in cadrul acelor familii
in care este prezent un istoric familial care include predispozitia la reactii alergice (mai ales febra
de fan, astm). Dermatita atopica afecteaza 10% dintre sugari si 3% dintre adulti.

Eczema de contact iritanta

Dermatita de contact iritanta se declanseaza atunci cand tegumentul vine in contact cu anumite
substante: produse cosmetice, detergenti de uz casnic, acizi, produse chimice. Aceasta provoaca
mancarime, roseata si iritatii la nivelul pielii (mai ales la nivelul mainilor).

Eczema alergica de contact

Dermatita alergica de contact se produce atunci cand pielea vine in contact cu un alergen: metale,
anumite tesaturi, etc. Aceasta determina, de obicei, mancarime, roseata si o reactie cutanata sub
forma unei iritatii.

Eczema seboreica infantila

Boala se refera la crustele de lapte intalnite mai ales pe pielea capului bebelusilor. Se
caracterizeaza prin exfolierea pielii uscate de pe scalpul sau zona scutecului nou-nascutilor.
Boala are tendinta sa se raspandeasca rapid.

Eczema seboreica la adulti

Aceasta forma de dermatita apare ca o matreata usoara pe scalpul adultilor si se poate raspandi
pe urechi, gat si piept. Pielea devine rosie, inflamata si se descuameaza. Eczema seboreica se
poate manifesta mai intens la adulti decat la sugari.

Eczema varicoasa
Afectiunea se manifesta la nivelul partii inferioare a picioarelor, in zona gambelor si este, de
obicei, rezultatul unei circulatii sanguine deficitare. Pielea este uscata, apar mancarimi, mai ales
pe gambe sau glezne. Daca nu este tratata, pot aparea ulcere ale pielii.

Eczema discoida (numulara)

Afectiunea se intalneste frecvent la adulti si este caracterizata prin aparitia unei pete mici, de
culoare rosie pe picioare, gambe sau pe trunchi. Daca eczema nu este tratata, pot aparea
complicatii (eruptii sau iritatii).

8
CAUZE ar putea fi:
- Substante iritante: sapunuri, cosmetice, detergenti, produse chimice, haine, bijuterii,
transpiratie;
- Alergeni: acarieni, mucegaiuri, polen, animale de companie, si diversi poluanti;
- Sensibilitate la anumite alimente, in mod special cereale si lactate, citrice, oua, nuci, aditivi
alimentari, chimici, conservanti si coloranti;
- Stresul;
- Temperaturi extreme, umiditate

SIMPTOME
Principalele manifestari, includ:
- Mancarime care poate varia de la moderata la severa, in anumite cazuri;
- Piele uscata, solzoasa, rosie si iritata, sub forma de eruptii cutanate;
- Zone inflamate, care pot sangera in urma zgarieturilor sau pot elimina alte fluide;
- Aparitia de vezicule;
- Piele crapata, dureroasa.

DIAGNOSTIC
Pot fi necesare investigatii suplimentare: biopsie de piele, teste alergologice sau alte teste pentru
analiza pielii

TRATAMENT
Antihistaminicele, corticoizii, imunosupresoarele, fie oral, fie topic. Multe dintre aceste
medicamente au efecte secundare negative si nu pot fi folosite pe termen lung. O alta optiune de
tratament ar fi fototerapie sau terapia cu raze ultraviolete.