UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI

Facultatea Constructii de Masini si Management Industrial

Catedra de Termodinamica

CLADIRI INTELIGENTE

Realizatori
Ursache Laura grupa 4206
Corneschi Bogdan grupa 4203
Giurgiu Tiberiu grupa 4206

IASI 2009
 Cuprins

Cap.1. CONCEPTUL DE CLADIRE INTELIGENTA

1.1. Prezentare generala
1.2. Avantajele economice ale cladirilor inteligente
Cap.2. EFICIENTA ENERGETICA IN CONSTRUCTII
2.1. Notiuni despre confort
2.2. Strategii i mijloace de realizare a mediului interior sntos i
confortabil cu consumuri reduse de energie
2.3. Punti termice pierderi de caldura
2.4. Ferestrele
Cap.3. ENERGII ALTERNATIVE PENTRU ALIMENTAREA
CLADIRILOR INTELIGENTE
3.1. Utilizarea energiei solare
3.1.1. Factori climatici si efectele lor asupra relatiei cladire-
insorire
3.1.2. Utilizarea pasiva a energiei solare
3.2. Utilizarea energiei eoliene
3.3. Utilizarea energiei geotermale
3.4. Utilizarea energiei micro-hidrocentralelor
3.5. Utilizarea pompelor de caldura
Cap.4. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 Cap.1. CONCEPTUL DE CLADIRE INTELIGENTA

1.1. Prezentare generala

Conceptul de cladire inteligenta a aparut ca rezultat al unei viziuni unitare

care tinde sa inglobeze realizari de varf din domenii pe care le implica proiectarea
si constructia unei cladiri, domenii considerate de regula in mod separat. Printre
cele mai importante dintre aceste domenii se pot enumera: arhitectura exterioara si
interioara, tehnologiile de constructie in general, impreuna cu cele de iluminare,
incalzire, ventilatie, de comunicare, informatica, transport interior, securitate,
factori ergonomici, etc.
Abordarea globala prin prisma acestui concept de cladire inteligenta este in
mod evident subordonata unor criterii economice exprimate mai mult sau mai putin
riguros sub forma unor termeni precum: cresterea productivitatii muncii celor care
lucreaza in asemenea cladiri, imbunatatirea administrativa, reducerea costurilor
privind informatizarea si telecomunicatiile, asigurarea activitatilor desfasurate,
obtinerea unor facilitati sporite de intercooperare, imbunatatirea cerintelor de
natura ergonomica si de alta natura relativ la activitatile umane - cultura,
amuzament, sport, etc.
In scopul precizarii si detalierii conceptului de cladire inteligenta este
necesara o definitie prealabila a termenului de cladire in sensul in care el va fi
utilizat in cele ce urmeaza. Astfel, prin cladire se va intelege o singura structura sau
un ansamblu de structuri construite in vederea folosirii ca birouri, locuinte sau
pentru desfasurarea unor activitati diverse, altele decat cele de productie
industriala, precum:
blocuri de apartamente sau pentru birouri;
campusuri universitare, clinici, spitale, laboratoare;
centre guvernamentale, administrative, financiar-bancare;
centre culturale, sportive, expozitionale;
constructii complexe cuprinzand ansambluri de blocuri sau cladiri distribuite pe
anumite zone (ale unui oras, cartier).
Caracterul de cladire inteligenta, pentru oricare dintre categoriile de mai sus,
consta in asigurarea unui set de facilitati atat pentru administratorii (proprietarii)
cladirii cat si pentru ocupantii acesteia. Principalele facilitati pentru administratori
se refera la integrarea procedeelor destinate unei administrari eficiente, la controlul
si supravegherea serviciilor de intretinere, la comunicatiile interne care sa permita
monitorizarea factorilor ambientali, securitatea, alarmarea interna si externa, etc.,
in conditiile unor costuri acceptabile. Pentru ocupantii care lucreaza in spatiile
respective, obiectivele principale au in vedere conditii de mediu si ergonomice care
sa asigure cresterea productivitatii muncii si care sa incurajeze activitatea; in
hoteluri si apartamente predomina confortul, mentinerea unei atmosfere
umanizante, serviciile de telecomunicatii si de informatica.
Pentru ambele parti facilitatile de comunicare si de acces informatic care sa
ofere automatizarea avansata a lucrarilor de birou, conexiunile interne si externe
sunt la fel de importante.
Este de observat ca toate aceste aspecte isi extind implicatiile de la nivel
macro, deci pentru intregul ansamblu al cladirii cu spatiile sale interne si externe,
pana la nivelul micro, adica pana la organizarea spatiilor de lucru, mobila,
echipamentele si accesoriile din locuinta.
O cladire inteligenta poate fi privita ca un sistem cuprinzand mai multe
subsisteme si componente distincte, dar care interactioneaza intre ele. Dintre
acestea, din punctul de vedere al acestui studiu cele mai importante sunt:
subsistemul de tehnica informationala si telecomunicatii;
subsistemul de asigurare a securitatii si alarmare;
subsistemul de reglare automata si supraveghere a distributiei diverselor tipuri de
energie;
infrastructura (cablajele) pentru energia electrica si pentru telecomunicatii;
centrul de comanda si supraveghere (dispecer);
subsistemul surselor de alimentare cu energie electrica (fara intreruperi);
subsisteme pentru utilitati (alimentare cu apa, drenaje, etc.).
Abordarea sistematica presupune posibilitatea definirii unor functii, scop pe
care sa le realizeze cladirile inteligente sub aspect calitativ, aceste functii
exprimandu-se prin: maximizarea confortului specific pentru diversele activitati ale
ocupantilor, a creativitatii, a securitatii in conditiile minimizarii costurilor privind
resursele necesare, favorizarii administrarii generale a cladirii si obtinerii de catre
proprietari a unor profituri sporite, in principal din oferta de facilitati care nu se
regasesc in cladirile traditionale-de ex.: serviciile de informatizare si
telecomunicatii.
Exprimarea cantitativa sub forma de modele matematice a functiilor scop si
a comportarii diverselor subsisteme reprezinta stadiul ideal pentru abordarea
general-sistemica a unei cladiri inteligente cu implicatii benefice precise sub toate
aspectele: proiectare, evaluare-marketing, utilizare.
Crearea unei cladiri inteligente ridica asfel probleme cu caracter profund
multidisciplinar care presupune convergenta unor cercetari si aprofundari din
domenii variate:
 arhitectura;
design interior;
design de mobila si echipamente;
tehnologii de incalzire, ventilare, aer conditionat;
tehnologii de cablare interioara / exterioara;
retele locale de calculatoare si sisteme de comunicatii;
automatizari de servicii si utilitati in birouri, locuinte si alte spatii;
stimularea factorilor umani si ergonomie;
studii de ecologie si mediu.
In perspectiva apare deci necesitatea unor ample activitati de cercetare in
domeniile enumerate subordonate relevarii acelor factori si mecanisme care sa
defineasca modelele matematice si functiile scop pe baza carora sa rezulte
posibilitatea unor abordari sistemice globale a conceptului de cladire inteligenta, de
o maniera care sa permita implementarea practica a acestui concept sub toate
aspectele: proiectare, constuctie, dotari, administratie, utilizare.
Abordarea autentic sistematica a proiectarii cladirilor inteligente apare intr-
un viitor dificil de precizat, dar probabilitatile in acest sens sunt sustinute de
progresele in aplicarea unei astfel de abordari pentru anumite subsisteme, dintre
care cel informatic si de comunicatie sunt cele mai reprezentative.
In stadiul actual, pentru realizarea unei cladiri inteligente, fie si numai partial
in raport cu conceptul ideal, se poate distinge politica formularii si modalitatile de
aplicare, impreuna cu definirea strategiei tehnologice, ambele pentru prezent si
viitor formeaza pietrele fundamentale pe care trebuie sa se construiasca o cladire
inteligenta avand ca scop obtinerea beneficiului maxim.

1.2. Avantajele economice ale cladirilor inteligente

Proiectantii de dezvoltare, utilizare si telecomunicatii trebuie sa fie cooptati

in activitatea de proiectare a cladirii inca din prima etapa in procesul de planificare.
Acestia cer timp mare pentru a planifica, a prospecta furnizorii precum si pentru a-i
selecta pe cei corespunzatori. O retea de cladiri inteligente asigura flexibilitate si
versatilitate proiectului daca sunt adoptate solutii bine fundamentate tehnico-
economic pentru oricare tip de serviciu la cladiri inteligente.
Experienta in acest domeniu arata ca un avantaj major si notabil asupra
cladirii rezulta prin prevederea unei retele unice de cabluri pentru toate sistemele
(reduceri substantiale de 15-20% a costului instalatiei initiale).
 Cheltuielile pentru tehnologiile care ofera inteligenta, costurile pentru
telecomunicatii reprezinta pana la 20% din intreaga constructie (aceasta parte s-a
triplat de-a lungul ultimilor 15 ani). Costurile sub forma de capital investit, la care
se adauga costurile de functionare a instalatiilor tehnologice specifice cladirilor
inteligente, pot fi de pana la 15% din totalul investitiei pentru cazurile tipice, cum
ar fi bancile, institutiile financiar-contabile, comunicatii sau corporatii.
Tipurile de tehnologii manageriale in birourile cladirilor moderne de astazi
sunt foarte importante pentru cresterea eficientei economice. Cladirile inteligente
au o perioada de amortizare calculata in functie de procentajul de cerinte de
modificari ale sistemelor terminale conectate. De exemplu, o rata de conversii in
sistem (voce din date) de 10% conduce la amortizarea in 3 ani, a costurilor initiale
ale sistemului.
Firme de management vor avea un marketing favorabil asupra clientilor lor
utilizand caracteristicile dinamice ale cladirilor inteligente si vor pastra aceasta
trasatura competitiva pentru un intreg ciclu de viata al cladirii.
Beneficiile unui sistem de retea inteligenta constau in costurile scazute de
instalare a sistemului de control al cladirii, reducerea costurilor operationale de
modificare, disponibilitatea investitiei cu privire la dispozitive de interfatare
viitoare, precum si reducerea costurilor energetice necesare in functionarea cladirii.
In ciclul de viata al cladirii, structura sa are cea mai lunga viata - peste 40
ani. Hardul si softul corespunzator au o durata de viata de 5-7 ani, in timp ce
birotica are un ciclu de viata de 2-3 ani.
Servicii ale cladirii cu 15-20 ani de viata pot fi interconectate prin reteaua
unica de cabluri. Sistemele de securitate, energia manageriala si sistemele de
control si protectie contra incendiilor sunt cuplate impreuna intr-o solutie de viata
lunga avand la baza infrastructura intregii cladiri. Acesta este conceptul prin care o
cladire trebuie sa fie proiectata pentru a fi considerata o cladire inteligenta.
Componentele cu durata mai redusa de viata vor exercita influente mai mici
asupra celorlalte instalatii si echipamente. Cu o arhitectura de sisteme deschise se
poate asigura reinoirea tehnologiilor initiale cu cele disponibile ulterior si care
permit introducerea unor procedee moderne in functionarea intregului sistem al
cladirii inteligente.
Luand in considerare aspectele tehnico-economice relevate anterior se poate
deduce ca, intr-o prima etapa, categoriile de cladiri care par sa candideze cu cele
mai mari sanse pentru implementarea conceptului de cladire inteligenta (fie si
numai partial) sunt:
 cladiri cu destinatie de birouri pentru un ocupant unic (firma, institutie), de
regula proprietatea unei corporatii;
laboratoare universitare sau departamentale avand, de asemenea, un singur
locatar;
cladiri cu destinatie de birouri cu mai multi ocupanti (firme, institutii diverse);
laboratoare cu profiluri multiple;
hoteluri si blocuri cu mai multi locatari;
campusuri universitare si spitale;
centre comerciale.
Un interes special, atat pentru proprietari cat si pentru constructorii de cladiri
inteligente il reprezinta cazul unor locatari multiplii (mai multe firme, institutii)
care sa foloseasca in comun anumite servicii, acesta fiind aspectul principal care
poate aduce profituri importante proprietarilor. In acelasi timp, ele reprezinta o
tentatie pentru potentialii locatari care nu si-ar permite in mod individual asemenea
servicii.

Cap.2. EFICIENTA ENERGETICA IN CONSTRUCTII

2.1. Notiuni despre confort

n concordan cu tipul principalelor informaii primite din mediul ambiant,

confortul n general presupune confort, termic, vizual i acustic. Percepia nivelului
de confort implic un anumit grad de subiectivism, dar n acelai timp este
rezultatul aciunii simultane a unor factori obiectivi, cuantificabili, de ordin
arhitectural, constructiv sau de exploatare.
Dac asigurarea confortului acustic nu este direct legat de factorul
energetic, asigurarea confortului termic i vizual pe ntreaga durat a anului
necesit un anumit consum energetic pentru nclzire, climatizare, iluminat.
Confortul termic se realizeaz prin:
asigurarea unei temperaturi operative medii, ca rezultant a
temperaturii aerului, a suprafeelor delimitatoare, a umiditii i
vitezei de micare a aerului, n concordan cu natura activitii i
mbrcmintea ocupanilor;
limitarea asimetriei temperaturilor radiante i a gradienilor de
temperatur la valori acceptabile;
 evitarea situaiilor n care ocupanii vin n contact cu suprafee prea
reci sau prea calde;
evitarea curenilor de aer (limitarea vitezei de micare a aerului);
Aceste exigene se cer a fi ndeplinite de-a lungul intregului an, att n
condiii de iarn, ct i n cele de var.
Confortul vizual este obinut prin asigurarea unui iluminat adaptat
activitii n cmpul vizual, evitnd contrastele foarte pronunate, mai ales orbirea.
Iluminatul natural este confortabil n msura n care intensitatea sa poate fi
controlat.
Confortul acustic poate fi asigurat prin evitarea zgomotelor jenante, prin
reducerea intensitii acestora la surs sau prin izolare acustic la zgomote aeriene
sau de impact. Nivelul de zgomot normat admisibil are valori corelate cu natura
activitii care se desfoar ntr-un anumit spaiu ( activitate intelectual, odihn,
ngrijirea sntii etc.)

2.2. Strategii i mijloace de realizare a mediului interior

sntos i confortabil cu consumuri reduse de energie

Reducerea consumurilor energetice necesare unui mediu interior sntos i

confortabil poate fi obinut prin aplicarea unor msuri pasive, asociate unor
consumuri energetice minime, integrate n concepia arhitectural i constructiv a
cldirii. De exemplu, instalaiile de ventilare mecanic sau de climatizare, care
corect concepute i exploatate ar putea contribui la asigurarea unui mediu sntos
i confortabil, se ncadreaz n categoria msurilor active, pe cnd protecia termic
sau ventilarea controlat sunt msuri pasive.
n general, msurile de asigurare a confortului termic cu consumuri reduse,
cu anumite excepii, contribuie la (sau nu afecteaz) calitatea aerului.
Una din msurile care intervine n satisfacerea ambelor categorii de
exigene, n anumite situaii n mod contradictoriu, este ventilarea, care redus sub
un anumit nivel n scopul economisirii energiei, devine insuficient din punct de
vedere a calitii aerului sau a riscului de condens.
Izolarea termic a anvelopei cladirii
Presupune utilizarea raional n alctuirea anvelopei unei cldiri, a unor
materiale care mpiedic transmiterea cldurii interior-exterior (iarna) si exterior-
interior (vara).
 Materialele folosite n mod curent pentru izolare termic au conductivitatea
termic i densitatea reduse, sunt de natur organic sau anorganic i se prezint
sub form de plci, blocuri, saltele etc. Proprietile lor i domeniile de
aplicabilitate sunt n general bine cunoscute, ca i soluiile constructive n a cror
alctuire sunt incluse: structuri omogene uoare, structuri stratificate compacte,
structuri ventilate, acoperiuri verzi, perei cu izolaie transparent etc.:
Eficiena izolaiei termice presupune continuitatea sa pe ntreaga suprafa a
anvelopei. Orice discontinuitate fizic sau geometric genereaz o punte termic
caracterizat prin pierderi de cldur suplimentare i risc de condens i inconfort.
Aceste puni termice trebuie evitate pe ct posibil sau tratate de o manier
corespunztoare atunci cnd nu pot fi evitate.
Forma i orientarea cldirii
Suprafaa de contact ntre cldire i mediul exterior influeneaz att
pierderile ct i aporturile de cldur. O suprafa exterioar ct mai mic sporete
eficiena termoizolrii, indicele de compactitate fiind unul din parametrii
importani n stabilirea indicatorilor energetici.
Suprafeele vitrate corect dimensionate i orientate contribuie la reducerea
pierderilor de cldur i valorificarea aporturilor solare
Orientarea judicioas n raport cu vnturile dominante i punctele cardinale
este important pentru controlul infiltraiilor de aer i pentru asigurarea unui traseu
convenabil de circulaie a aerului pe timpul verii n scopul climatizrii spaiilor.
Ineria i masa termic
Ineria termic reprezint capacitatea cldirii de a menine o temperatur
interioar ct mai apropiat de valoarea medie exterioar n absena unei surse de
nclzire sau rcire. Aceasta reflect capacitatea anvelopei i a elementelor de
compartimentare de a amortiza i defaza n timp oscilaiile temperaturii exterioare
i ale fluxurilor generate de radiaia solar i aporturile din utilizare.
Ventilarea
Rolul ventilrii este complex, constnd att n remprosptarea aerului, prin
evacuarea aerului interior viciat i nlocuirea cu aer proaspt, ct i n asigurarea
confortului, n special n condiii de var. Cerinele de economisire a energiei,
precum i neajunsurile de alt ordin legate de ventilarea mecanic i mai ales de
condiionarea aerului, au determinat o reorientare spre ventilarea natural
controlat, nu numai n cazul locuinelor cat i in cel al cldirilor publice,
multietajate.
 Avantajele climatice ale solului
Masa termic important a solului determin o atenuare progresiv a
variaiilor diurne i anuale ale temperaturii aerului exterior cu adncimea, nsoit
de o defazare n timp. Acestea pot fi valorificate la realizarea construciilor
subterane sau parial ngropate, la concepia i realizarea sistemelor de stocare
sezonier a energiei solare precum i a unor sisteme de prenclzire/prercire a
aerului proaspt introdus n cldiri prin procesul de ventilare.

Valorificarea energiei solare

Sistemele pasive de valorificare a energiei solare constnd n spaii de tip
ser, perei cu efect de ser, faade solare de diverse tipuri etc., au ptruns n
vocabularul de baz al arhitecturii contemporane. Funcionarea lor se bazeaz pe
efectul de ser, ineria termic, circulaia aerului prin convecie termic natural.
Valorificarea acestor principii a avut ca rezultat elaborarea unor soluii i sisteme
complexe bazate pe cumularea mai multor efecte i integrarea lor n concepia
arhitectural general. Sistemele pasive de valorificare a energiei solare asociate cu
sisteme de preluare a cldurii din aerul viciat,sistemele de condiionare a aerului
prin folosirea unor schimbtoare de cldur sol aer, sau sisteme evaporative de
rcire pentru condiii de var conduc la importante economii de energie n cadrul
unor cldiri ecologice, cu reale caliti de adaptare la fluctuaiile parametrilor
mediului exterior.
Progresele tehnologice n domeniul materialelor i produselor de construcii
ofer proiectanilor soluii tehnice complexe, cu eficien ridicat cum sunt:
termoizolaiile transparente, geamuri termoizolante cu proprieti optic selective,
faade active implicate n ventilarea spaiilor etc.
Reducerea energiei pentru iluminat
Reducerea cantitii de energie pentru iluminat implic prelungirea duratei
de utilizare a luminii de zi, ceea ce se obine n special prin msuri de ordin
arhitectural: adoptarea formei i dimensiunilor optime pentru ferestre, evitarea
obstrucionrii ferestrelor de ctre copaci, instalaii sau cldiri, colorarea
suprafeelor opuse ferestrelor n nuane deschise, reflectorizante, evazarea golului
de fereastr spre exterior pentru a mri suprafaa de cer vizibil. In acest fel se
obine o uniformizare a iluminatului i o scurtare a duratei de utilizare a luminii
artificiale.
 2.3. Punti termice pierderi de caldura

In cele ce urmeaza, ne vom referi mai indeaproape la notiunea de punte

termica.
Puntea termica este acea suprafata, unde intra in contact doua materiale ale
caror capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura.
Stiind ca posibilitatile de retinere a caldurii sunt date si de grosimea
materialului, puntea termica poate sa apara la elementele de inchidere alcatuite din
acelasi material care are variatii de grosime.
De regula, atunci cand construim suntem nevoiti sa utilizam materiale
diferite avand rezistente termice diferite, unele fiind mai bune izolatoare, altele mai
putin.
Puntile termice se formeaza si in acele locuri unde este intrerupta
termoizolatia, permitand pierderea de caldura prin acele locuri.
Aceste punti termice cu pierderi de caldura semnificativa se formeaza la
elementele care compun peretele exterior al casei, de exemplu: contactul dintre
tocul ferestrei si buiandrugul de beton, la buiandrugii de beton care nu sunt
protejati termic( in aceasta situatie este posibila si aparitia fenomenului de
condens).
Puntile termice favorizeaza variatii de temperatura, variatii care afecteaza in
mod negativ comportarea in timp a materialelor ce compun elementul de inchidere.
Prin aceste punti termice se recomanda reducerea pe cat posibil a
suprafetelor neprotejate termic, care sunt in contact direct cu exteriorul.
Puntile termice sunt direct influentate de raportul dintre latimea puntii
termice si grosimea elementului de separare. Cu cat latimea puntii este mai mare,
cu atat si pierderea de caldura este mai mare.
Pentru evitarea formarii puntilor termice, se recomanda reducerea pe cat
posibil a latimii elementului care favorizeaza formarea acestora si dispunerea spre
interior a stratului principal cu masa mare.
Reducerea aparitiei puntilor termice se mai poate face prin prevederea de
materiale termoizolante la intersectia dintre doua elemente care au rezistente
termice diferite, evitandu-se astfel si formarea elementului de condens.
 2.4. Ferestrele

Ferestrele au un aport esential la eficienta energetica a unei case pana la

30% din caldura pierduta dintr-o casa este pierduta datorita ferestrelor. Asadar,
ferestrele si alte suprafete vitrate au un impact major asupra eficientei anvelopei
cladirii. Daca nu sunt corect proiectate si realizate, permit un nedorit transfer
termic catre exterior, in caz contrar contribuind la asigurarea confortului anual al
locuintei.
Ferestrele asigura iluminatul natural, ventilarea, controlul zgomotului,
securitatea si, nu in ultimul rand, privelistea.
Acumularea si pierderea de caldura intr-o casa bine izolata se manifesta
predominant prin suprafetele vitrate. Intr-o camera medie cu expunere sudica,
acumularea de caldura din timpul verii echivaleaza cu energia calorica radiata de
un calorifer obisnuit. In timpul iernii, prin aceeasi fereastra se pierde de peste 10
ori mai multa caldura decat prin suprafata echivalenta a unuia din peretii exteriori
izolati.
Cu ferestre bine proiectate pasiv se poate acumula caldura in timpul iernii si
respinge in timpul verii. Ele admit curentii naturali de racire si se opun vanturilor
puternice care sufla iarna.
Alegerea unor ferestre eficiente energetic, pozitionarea lor adecvata si
umbrirea pasiva reprezinta o investitie eficienta care va mentine casa confortabila,
linistita si economica tot timpul anului. Aceasta investitie suplimentara este rapid
amortizata de economiile realizate ca urmare a reducerii consumurilor energetice.
O alegere proasta si o proiectare neglijenta va condamna, pana la prima renovare,
la cheltuieli suplimentare.
Geamurile
Oferta de geamuri este foarte mare.
Alegerea sticlei adecvate este un factor major
care determina nu numai eficienta energetica a
ferestrei, ci si alte aspecte ca permeabilitatea
la lumina si la zgomot, respectiv, securitatea.
Sticla pentru geamuri este, in general,
clasificata ca absorbanta si reflexiva. Radiatia
solara care nu este reflectata sau absorbita,
este transmisa prin fereastra.
 Sticla inchisa la culoare este cel mai comun tip de sticla absorbanta. Ea
actioneaza dupa principiul ochelarilor de soare: reduce radiatia solara care intra in
casa, ajutand la mentinerea unei temperaturi confortabile vara.
Sticla reflexiva este tratata cu acoperiri care, in functie de rezistenta, se
aplica la interiorul sau exteriorul ferestrei.
Sticla reflexiva spectral este de regula folosita la fatadele vestice, acolo
unde sunt prioritare controlul solar si al luminii naturale.
Sticla cu emisie redusa (low-e) are o acoperire care reduce cantitatea de
energie cu lungime de unda mare (infrarosii) ce paraseste casa prin ferestre.
Polimerii pot substitui, din ce in ce mai bine sticla, deocamdata in anumite
aplicatii ca ferestre translucide sau iluminatoare de acoperis. Mai pot fi inclusi in
materiale composite.
Geamul dublu asigura o izolatie
termica mai mare. El consta in doua fete de
sticla etansate pe contur. Spatiul dintre ele
poate fi umplut cu aer sau, si mai bine, cu un
gaz inert cu proprietati termice mai bune ca
ale aerului si sticlei (argon).

Performantele termice pentru spatiul

umplut cu aer ating un maxim atunci cand
acesta masoara cca. 12 mm. Atunci cand se
doreste ca geamul astfel conceput sa
controleze si nivelul zgomotgolui este necesar
un spatiu mai mare, dar in detrimentul aptitudinilor termice.
Pentru a obtine cele mai bune performante , sticla pentru controlul solar
trebuie amplasata la exteriorul ferestrei, iar cea pentru emisia redusa la interior.
Sticla ce controleaza soarele previne patrunderea radiatiei solare nedorite, iar sticla
low-e reduce pierderea de caldura din interior. Sticla low-e blocheaza si caldura
radiata de sticla exterioara cand aceasta se incalzeste excesiv.
Alternativa ieftina a unui geam conventional dublu este utilizarea unei
membrane subtiri, flexibile si cu transparenta buna de polietilena in locul sticlei
interioare . Membrana se aplica printr-un procedeu special, dar nu foarte complicat,
utilizand o banda de fixare pe cadrul ferestrei care se aplica umezita si se usuca cu
un uscator de par, de exemplu. Acest sistem inlocuieste cel mai performant sistem
sticla-dubla mentionat pana aici, dar cu un pret mai mic. Intre altele, acest sistem
se utilizeaza si la colectoarele solare tip panou (flat).
Tamplaria
Tamplaria ferestrei ocupa locul secund in ceea ce priveste impactul energetic
al suprafetelor vitrate asupra cladirii.
Tamplaria din aluminiu este usoara, rigida, durabila si facil de imbinat in
forme complexe, dar materialul este un bun conducator de caldura si atunci poate
reduce performantele ferestrei cu pana la 30%. Pe de alta parte aluminiul este un
material foarte costisitor, deoarece pentru producerea lui se consuma foarte multa
energie (incorporeaza multa energie). Din acest motiv el ar trebui folost in alte
aplicatii, unde efectiv nu are inlocuitori pe masura. Nefiind biodegradabila,
tamplaria de aluminiu trebuie reciclata dupa consumarea duratei de viata normala
in scopul reducerii impactului de mediu.
Pentru reducerea conductivitatii termice se utilizeaza, in cazul tamplariei de
aluminiu, barierele termice. Bariera termica separa tamplaria in doua piese,
interioara si exterioara, prin intermediul unui material cu conductivitate redusa.
Tamplaria de lemn izoleaza mai bine termic, dar presupune mai multa
intretinere in comparatie cu cea din aluminiu. Tamplaria de lemn se dilata si se
contracta, urmarind variatiile de temperatura. In plus tolerantele sale sunt mai mari
decat cele realizate de aluminiu.
Tamplaria din PVC are proprietati termice similare celei de lemn si
intretinere similara celei de aluminiu. Solicitati numai tamplarie PVC de calitate
superioara pentru a evita deformarea ei in timp.
Recent a fost introdusa tamplaria din poliester armat cu fibre care, din
punct de vedere termic, este cel mai eficient material.
Tamplaria din material compozit este, de asemenea, disponibila. Este
alcatuita din doua piese, aluminiu la exterior si lemn/PVC la interior. Evident,
performantele ei termice se alfa undeva intre aluminiu si lemn/PVC.
In principiu, avand in vedere conditiile climatice din tara noastra, ferestrele
trebuie proiectate sa retina caldura in interior.
Selectarea ferestrelor este un principiu important de proiectare pasiva. Sticla
este un foarte bun conducator de caldura, permitand fluxului de caldura sa o
strabata cu usurinta. Aceasta proprietate trebuie tratata foarte atent in cadrul unei
proiectari ingrijite.
Performanta termica a ferestrei este caracterizata de coeficientul de transfer
termic U.
 Cu cat valoarea U este mai mica, cu atat fereastra este mai performanta
termic. Dublarea geamurilor si tratarea sticlei reduc valoarea U (geam termopan) .
Este important sa folosim ferestre cu o valoare U cat mai mica, pentru a retine
caldura in interior.
Suprafetele formate din geamuri simple, neprotejate, formate dintr-un singur
strat de sticla pierd de aproape 20 de ori mai multa caldura decat aceeasi suprafata
formata dintr-un perete termoizolat. Sticla simpla, neprotejata, creeaza trei
probleme majore in timpul iernii: pierderea de caldura, disconfortul si condensul.
O protectie potrivita poate reduce pierderea de caldura la aproape 50%, ajutand
astfel la economisirea energiei.
Prin asigurarea unui strat de aer statator intre fereastra si camera incalzita,
efectele pierderii de caldura, disconfort si condens pot fi considerabil reduse.
Izolarea la interior a ferestrelor poate reduce semnificativ pierderea de
caldura iarna. Cele mai bune sunt draperiile din tesatura bine inchise si galeriile
lipite de peretele exterior. Draperiile sunt bune si vara, deoarece protejeaza
impotriva supraincalzirii, mai ales daca au o acoperire reflectorizanta. Draperiile
trebuie bine fixate atat sus cat si jos pentru a preveni patrunderea aerului cald din
incapere in spatele acesteia, racirea si patrunderea din nou in interior prin partea de
jos. Exista alte multe cai, in principiu, asemanatoare pentru a reduce pierderea de
caldura din zona
ferestrelor. Folosirea
draperiilor reprezinta o
metoda efectiva de a
izola ferestrele si de a
impiedica pierderea de
caldura in timpul
noptii. Draperiile pot
asigura o protectie
suplimentara si pe
timpul verii, mai ales
atunci cand sunt facute
dintr-un material
reflectorizant, si, de ce
nu, pot asigura
intimitatea.
Folosirea jaluzelelor interioare de tipul roman sau olandez, montate la
dimensiunile potrivite, executate din materiale avand la baza lana texturata pot
reduce transferal termic in timpul noptii. La fel ca si draperiile, asigura o protectie
suplimentara in timpul zilelor calde de vara atunci cand sunt coborate.
Obloanele izolate pot fi folosite atat la interior cat si la exterior si trebuie sa
fie montate corespunzator pe cadrul ferestrei, formand o perna de aer etansat.
Obloanele, in special cele exterioare, pot asigura umbra si astfel reduc cresterea
caldurii in camera.
In timpul verii , o buna umbrire pasiva poate reduce temperatura din
vecinatatea ferestrei si fluxul termic care o strabate. Principalul rol al dispozitivelor
de umbrire este de a preveni trecerea prin fereastra a radiatiilor solare directe sau
indirecte. Coeficientul de acumulare termica sau umbrire este o masura a
controlului termic al ferestrei. In climatul tarii noastre sau pentru orientari vestice
sunt recomandate ferestre cu un coeficient redus de acumulare termica.
Coeficientul de acumulare termica poate ajuta la incalzirea casei iarna, dar
vara este de dorit ca el sa micsoreze caldura absorbita. Castigul termic solar poate
fi controlat prin orientare si umbrire si/sau gemuri adecvate.

Transmiterea luminii
O proiectare ingrijita si o amplasare buna maximizeaza iluminarea naturala.
O lumina naturala stralucitoare intretine starea de sanatate si buna dispozitie,
reducand si iluminatul electric.
Lumina naturala asigura o buna perceptie a culorilor si texturilor
materialelor, fiind preferata de aproape toate plantele de interior.
Transmitanta unei ferestre este o masura a cantitatii de lumina transmisa prin
sticla. O valoare mare a transmitantei este de dorit pentru a maximiza iluminatul si
privelistea, dar contravine necesitatii de control al radiatiei solare.
Iluminatul natural difuz este in general cel mai indicat pentru asigurarea
uniformitatii iluminarii unei camere si evitarea stralucirii. Luminatoarele de
acoperis sunt foarte eficiente, mai ales daca se foloseste sticla avansata tehnologic.
Asigurarea ventilatiei este o functie importanta a ferestrelor. Ea depinde de
amplasamentul ferestrei, marimea deschiderii si forma cadrului tamplariei.
Ventilatia transversala este de aproximativ 5 ori mai eficienta decat ventilatia
pe o singura parte si favorizeaza miscarea convectiva a aerului in interiorul casei.
Pentru reducerea zgomotului exterior cu frecvente mari sunt necesare
ferestre duble cu sticla groasa, cu un spatiu de aproximativ 100 mm, dar aceasta
valoare reduce performantele termice. Sticla laminata groasa este, de asemenea,
buna pentru controlul zgomotului, dar are performante termice modeste.
Condensarea
Amebele fete de sticla ale unei ferestre eficiente energetic au temperaturi
apropiate de cele adiacente reducand astfel fenomenul de condens impreuna cu
celelalte efecte nedorite ale sale. In contrast, ferestrele lipsite de eficienta termica
creaza diferente mari de temperatura intre temperatura din camera si sticla
interioara, facilitand formarea condensului.
Ferestrele eficiente sunt etanse si contin un compus sicativ in bandajul
inferior perforat pentru a elimina condensarea.
Ferestrele reprezinta elemente de constructie cu un pret ridicat. Costurile
ferestrelor si incalzirii/racirii casei sunt strans legate. O investitie in ferestre
eficiente energetic poate reduce drastic consumul de energie pentru incalzire/racire.
Ferestrele eficiente energetic pot reduce, de asemenea, varfurile de incalzire/racire
si pot reduce capacitatea sistemelor de incalzire/racire, conducand si la reducerea
investitiei totale.

Cap.3. ENERGII ALTERNATIVE PENTRU

ALIMENTAREA CLADIRILOR INTELIGENTE
3.1. Utilizarea energiei solare

3.1.1. Factori climatici si efectele lor asupra relatiei cladire-insorire

Cladirea e expusa determinarilor date de :

-macroclima - legata de situarea ei intr-o anumita zona climatica ;
-mesoclima - legata de situarea ei regionala : influenta topografiei , rezervelor de
apa din zona amplasamentului ;
-microclima - legata de avantajele si dezavantajele date de vecinatate : limita
edificabilului si suprafetele calde invecinate .
Datele climatice influenteaza in mod indirect conformarea cladirii , randamentul
instalatiilor de utilizare a energiei solare fiind influentat de :
-umbrire ;
-inclinatia si marimea colectorilor ;
-temperatura exterioara (incluzand si mijloace de protectie la inghet ) ;
-miscarea maselor de aer .
 Randamentul de utilizare a
energiei solare e influentat negativ
de pierderi ale luminii solare prin
difuzie , reflexie absorbtie , in
cazul precipitatiilor , vantului ,
temperaturii .
Puterea iradierii difera in functie de unitatea temporala-spatiala in care e luata in
considerare energia radianta
Factori ce influenteaza radiatia globala :
-starea de innorare si tulburenta atmosferica - ea e diferita in functie de
amplasament ( tara , oras , zona industriala)
-momentul de timp din an sau din zi
-localizarea geografica ( latitudine ). La latitudinea la care ne gasim 1/2 din
iradierea solara se datoreaza radiatiei indirecte . Instalatiile colectoare cu unghi
variabil sunt costisitoare in valorificarea componentei difuze .
-suprafetele colectoare ( orientarea acestora : unghiul de inclinare ) . Lumina solara
se compune din raze paralele . Unghiul sub care acestea ating suprafata fatadei e
determinant pentru gradul de acumulare potentiala de energie a acestora. Este de
evitat amplasarea de pereti cortina pe fatada de vest a cladirilor . Paradoxal
iradierea pe timp de vara a fatadei sudice e redusa in comparatie cu iradierea
acesteia .

3.1.2. Utilizarea pasiva a energiei solare

Din punct de vedere al

pozitiei pe care conceptul de
proiectare al unei cladiri il
poate avea in raport cu
utilizarea energiei solara
distingem doua tipuri majore:
1.Cladiri cu pierderi minime .
In aceasta categorie se
incadreaza cladirile bine
izolate termic . Nevoia de
energie calorica de incalzire e
redusa prin izolarea buna
termica , dar aceasta actioneaza
ca o bariera dubla , impiedicand si utilizarea energiei solare .
Exactitatea calculelor e diminuata insa de prezenta puntilor termice , neluarea in
considerare a schimbului de aer prin ventilatie naturala , influenta erorilor de
executie . Influenta utilizatorului asupra comportamentului termic al cladirii e
ridicata , nu poate fi vorba de o evaluare absoluta ci doar de o evaluare a
variantelor .
Necesitatea cunoasterii comportamentului termic al cladirilor
- cunoasterea efectelor conformarii si orientarii cladirii asupra stabilirii nevoii de
energie calorica
- stabilirea generatorilor de caldura si elementelor de racire , a suprafetelor calde si
reci
- evaluarea adecvarii diferitelor sisteme termice
- aprecierea sensibilitatii cladirii la influenta utilizatorilor

2.Cladiri cu castig maxim .

In acest caz standardul izolarii termice nu e atat de inalt urmarind o maxima
utilizare a energiei solare .Suprafetele acumulante necesita o orientare optima .
Volumul compact al cladirii contribuie prin obtinerea raportului optim suprafata
exterioara/volum la diminuarea pierderilor . Fatadele bine orientate trebuie sa aiba
un apert maxim in aceasta suprafata exterioara in detrimentul celorlalte .
Influenta modului de utilizare se materializeaza in acest caz in special prin
reflectarea in zonificarea cladirii . Zonificarea are o anume influenta asupra nevoii
de caldura . Din punct de
vedere termic cladirea se
compune din straturi
concentrice, cu zona mai
calda in mijloc . Spatiile
inconjuratoare joaca rol de
tampon activ sau pasiv la nord
si activ (acumulator de
energie) in rest . Cu cat
elementele centrale au o masa
mai mare ele pot inmagazina
mai multa energie .
Materiale :
-finisajul sa fie in strat cat mai
subtire
-Constructiile cu structura
masiva favorizeaza schimbul
de radiatie (elementele de
structura fiind elemente de inmagazinare )
-Elementele de acumulare de culoare intunecata absorb mai multa energie
luminoasa .
- constructiile etajate sunt mai putin favorabile acumularii .
Conformarea ferestrelor e importanta prin aspectul ca o importanta pondere in
suprafata acestora o au elementele de cadru (montanti si traverse) . Evitarea
formarii puntilor termice in aceste puncte e vitala pentru functionarea sistemului .
Elementele de umbrire impiedica si cedarea caldurii inmagazinate in exterior ,
constituindu-se astfel ca un baraj dubludirectionat .

Principalele sisteme de izolare termica transparenta

a. Sistemul e alcatuit din succesiunea perete/spatiu de aer/element
absorbant/termoizolatie capilara inchisa la partea posterioara cu folie pentru a evita
convectia/element de umbrire/foaie de sticla . Sistemul mai e numit si sistemul
element-cadru . E caracterizat printr-o buna izolare , lipsa ventilatiei posterioare .
b. Este sistemul legat de termoizolatie transparenta . E caracterizat de finisajul
exterior al termoizolatiei cu sferisoare de sticla . Impune conditia nivelarii
suprafetei peretelui de zidarie .
c. E numit sistemul cuplat-convectiv . Elementul de izolare termica e conceput ca
absorbant , cu partea absorbanta din metal aplicat . Se incalzeste prin iradiere
calorica , radiatie pe care o transmite peretelui (element de inmagazinare secundar
prin convectie) . Clapele de ventilatie sunt deschise vara pentru a permite circulatia
aerului .
d. Este sistemul convectiv de castig direct . Caracteristica e utilizarea directa a
aerului incalzit care petrunde in spatiul locuibil prin orificii ce pot fi inchise cu
clape de ventilatie .Peretelui de zidarie i se ataseaza izolatia iar termoizolatiei
elementul absorbant ca si in cazul anterior .
Principii generale
- Elementul absorbant e in general negru iar coeficientul de absorbtie
corespunzator deschiderii culorilor respecta o succesiune similara celei a spectrului
luminii solare .
- Protectia contra murdaririi in general si a prafului in special e esentiala pentru
pastrarea calitatilor absorbtive .
- In cazul in care structura de fixare a elementelor termoizolatiei este in cadre este
de urmarit atat izolarea termica a ultimelor cat si mentinerea minima a latimii
acestora .
- Suprafata de privire trebuie redusa in avantajul suprafetelor absorbante .
- Termoizolatia transparenta e de realizat din materiale rezistente la intemperii .
- Dilatarea termica trebuie luata in considerare in cazul spatiilor interioare umede
si calde corespunzatoare .
- Protectia contra incendiilor : Peretii termoizolati transparent trebuie mentinuti la
distanta de caile de evacuare (sunt usor inflamabili datorita materialului plastic
continut) si protejati antiinflamator .
- Termoizolatia transparenta are caracteristica de a absorbi si receda apa . In cazul
sistemului legat finisajul termoizolatiei transparente trebuie sa fie permeabil .
Umiditatea poate fi absorbita si prin cadre prin metode de uscare . Termoizolatia
transparenta pe baza de fibre de sticla nu recedeaza apa .
- Spatiul posterior ventilat trebuie divizat pe verticala pentru evitarea efectului de
tub .
- Vitrajul e de dorit din sticla saraca in oxizi de fier (care actioneaza ca absorbanti
nepermitand transmisia) . Masurile de umbrire trebuie sa urmareasca obtinerea
unor reflexii difuze prin suprafata reflectanta a rulourilor . Valoarea K scade cand
ruloul e integrat . In acest caz aplicarea unui strat suplimentar e avantajoasa .

3.2. Utilizarea energiei eoliene

O cas de vacan izolat poate s creeze mari bti de cap proprietarilor,

mai ales dac aceasta se afl ntr-o zon neelectrificat. Omul poate alege fie s
extind reeaua de transport a statului, pentru ca acesta s o exploateze mai departe
dup bunul plac, fie s investeasc n surse alternative de generare a energiei
electrice care pot costa i de dou ori mai puin. n funcie de locaie, o soluie
poate s fie dat i de turbinele eoliene.
Caracteristicile generale ale unei turbine eoliene:
- constructia unitara si tehnologia avansata permit o performanta foarte buna pentru
viteze medii-mari ale vantului
- configuratii variabile pentru furnizare directa a electricitatii, incarcare de
acumulatori sau generare de electricitate in sistemele clasice de furnizare a
curentului electric
- designul flexibil si pivotant al stalpului de sustinere permite o instalare rapida in
diferite conditii de teren; catargul conic este optional
- zero emisii poluante

Turbinele eoliene sunt acionate de puterea vntului care pune n micare

palele ce se afl pe un ax ce acioneaz un generator electric. Curentul electric
obinut este, fie transmis spre nmagazinare n baterii i folosit apoi cu ajutorul
unui invertor DC-AC, n cazul turbinelor de mic capacitate, fie livrat direct reelei
de curent alternativ (AC) spre distribuitori.
Pe msur ce crete consumul i investiia este mai costisitoare, deoarece o
singur surs alternativ nu mai este suficient, aceasta trebuie s fie suplinit cu
panouri fotovoltaice sau turbine acionate cu ajutorul apei.
Investiia este mare, ceea ce mpiedic persoanele fizice s injecteze energie
electric n sistem. n momentul n care acest lucru va fi posibil, productorul de
energie verde nu va mai fi nevoit s stocheze surplusul de electricitate n
acumulatori, ci direct n sistemul naional. Renunnd la componenta de acumulare,
valoarea investiiei poate scdea la jumtate. Bateriile de acumulare a energiei
electrice sunt costisitoare din mai multe motive. Pe de o parte, pentru c durata de
via este cuprins ntre 10 i 16 ani; pe de alt parte, deoarece sunt pe baz de
plumb. Aceast tehnologie le permite s suporte numeroase descrcri complete,
spre deosebire de acumulatorii auto care trebuie s aib n permanen un grad de
ncrcare de minimum 20%. Rolul lor este totui evident n situaia n care
sistemele nu sunt funcionale, fie pentru c nu bate vntul, fie pentru c intensitatea
luminoas este sczut, dar se dorete totui s se dispun de energie electric.

3.3. Utilizarea energiei geotermale

Lipsa gazului metan din multe dintre zonele rii poate fi suplinit de energia
geotermal, considerat de specialiti una dintre cele mai ieftine modaliti de
nclzire a locuinei. Centrala geotermal transport cldura pmntului din
adncuri direct n cas. Potrivit importatorilor i distribuitorilor de astfel de
instalaii, aceste sisteme permit economii de 90% n procesul de rcire al cldirilor,
iar costurile de operare fa de sistemele de climatizare electrice i centralele pe
baz de combustibili fosili sunt mai mici cu 70%. Potenialul geotermal al solului
poate fi fructificat att termic, ct i electric. O central electric geotermal
presupune n mod obligatoriu existena unor foraje de mare adncime, ceea ce duce
la o cretere semnificativ a investiiei.
Sistemul de extragere a cldurii din pmnt ncepe cu pompele termice
geotermale formate din trei pri: unitatea de schimb de cldur cu solul, pompa
termic propriu-zis i sistemul de alimentare cu aer. Colectoarele sistemelor
pentru extragerea energiei geotermale sunt formate din evi PE (polietilen),
aranjate n spiral, ce pot fi dispuse att pe orizontal, n situaia n care se opteaz
pentru ngroparea lor la o adncime de aproximativ 1,2-1,5 metri, ct i pe
vertical, dac sunt introduse n puuri de mare adncime. Proprietile polietilenei
permit acestor sisteme s reziste la temperaturi cuprinse ntre -55 i + 600C. Prin
colectoare circul, n sistem nchis, un amestec de ap i antigel ce preia cldura
din sol i o transfer pompei de cldur.
Aceasta din urm concentreaz cldura preluat din sol pe care apoi o
introduce n circuitul caloriferelor din locuin. n funcie de climat, suprafaa
disponibil i de puterea sistemului, circuitul geotermal poate fi configurat n mai
multe feluri, iar odat instalat acest circuit nu necesit ntreinere. Temperatura
nregistrat n primii patru metri ai scoarei terestre este cuprins ntre 10-16C.
Acest nivel e puin mai ridicat dect temperatura aerului din timpul iernii i mai
sczut dect cea a aerului vara. Iarna, pompa transmite cldura acumulat de fluid
n cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar cldura
eliminat din interiorul cldirii poate fi folosit la nclzirea apei, constituind o
surs gratuit de ap cald.

Preul de pornire al acestor instalaii ncepe de la cteva mii de euro i poate

depi cu uurin 40.000 de euro. Diferena este fcut de suprafaa ce trebuie
nclzit i de adncimea la care este ngropat sistemul de colectare. Dac acesta
din urm se afl la doi-trei metri adncime, apa din evi nu se nclzete mai mult
de 10C, situaie n care sistemul va trebui s consume energie electric sau gaz
pentru a crete temperatura apei nainte s fie pompat n calorifere. Apa scoas la
suprafa dintr-un pu aflat la 2.500 metri adncime are 70 de grade, temperatur
apropiat de cea din calorifere pe timp de iarn. n medie, investiia ce trebuie
fcut pentru acoperirea necesarului termic din timpul anotimpului rece, dar i
pentru asigurarea rcorii de peste var se cifreaz n jurul valorii de 15.000 de euro
pentru o cas de 250 metri ptrai, suprafa egal cu cea a trei apartamente cu trei
camere.

Chiar dac pare mare, amortizarea investiiei se poate realiza i n mai puin
de cinci ani. Potenialul termic anual al Romniei din surse geotermale a fost
evaluat la 7 PJ (petajoules), de opt ori mai puin dect se poate obine cu ajutorul
energiei solare. Cu toate acestea, echivalentul termic al celor 7 PJ (7 x1015 Joules)
este de 1,67 milioane gigacalorii, de trei ori mai mult dect se livreaz prin reeaua
municipiului Cluj-Napoca ntr-o iarn nu prea geroas. Altfel spus, orict de aspre
ar fi lunile de iarn, energia geotermal ce s-ar putea obine ar fi suficient pentru
nclzirea a cel puin 300.000 de locuine.

Zonele cu cel mai mare potenial geotermal sunt Cmpia de Sud i cea de
Vest. Paradoxal sau nu, judeele din aceste dou regiuni sunt cel mai slab
dezvoltate n ceea privete acoperirea cu reele de gaze naturale.
 3.4. Utilizarea energiei micro-hidrocentralelor

Microhidro turbinele electrice sunt cele mai eficiente si ieftine generatoare

de energie electrica. Daca aveti un mic parau sau un rau, in apropiere cabanei sau
casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 3
m, sau 0,5 litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 10 m, nu ezitati sa folositi
un generator hidro electric. Veti avea energie ecologica, gratuita si nelimitata.

Puterea apei e cea mai importanta sursa energetica care nu are in compozitia
sa dioxid de carbon, dioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt tip de emisie
poluanta si nu produce nici un fel de reziduuri solide sau lichide. Centrala
hidroelectrica se foloseste de o cadere naturala sau artificiala a unui rau si
inglobeaza principalele avantaje in comparatie cu alte surse de energie,
economisind la capitolul consum de carbune, combustibil sau lemn de foc, fiind de
sine statatoare.

In contextul actual, pot fi subliniate urmatoarele avantaje principale ale

micro-hidrocentralelor:
Sunt potrivite pentru cerinte mici de putere, descentralizate (industria usoara,
ferme private si intreprinderi, comunitati rurale) si pentru operatii externe retelei
principale;
Necesita retele de distributie de joasa tensiune si, eventual, micro-retele
subregionale;
Pot fi utilizate in proprietate privata, in coproprietate sau proprietate comuna, cu
un necesar de forta de munca semi-calificat si cu o administrare in coproprietate,
sau individuala;
Perioada scurta de constructie cu materiale locale si utilizarea abilitatilor
populatiei din zona, pot avea un impact considerabil asupra calitatii vietii rurale;
Flexibilitatea lor, in special in ceea ce priveste adaptarea la incarcari variabile in
functie de debitul afluent, le face un component privilegiat in orice sistem
energetic integrat;
Centralele pot rezista o perioada indelungata. Unele au peste 70 de ani si sunt
inca in stare de functionare. Centralele pregatite de a intra in functiune in viitorul
apropiat pot prezenta o durata de viata chiar mai lunga si pot servi consumatori
timp de mai multe generatii fara a polua atmosfera;
Investitiile in hidrocentralele mici s-au dovedit a fi sigure si de nadejde de mai
multe zeci de ani.
Productia de energie electrica utilizand ca resursa primara apa, este un proces de
conversie energetic in care apa este un mijloc eficient de transmitere si
transformare a potentialului gravitational al curgerii in energie mecanica si
electrica.

Principalele componente ale unei hidrocentrale de mica putere sunt

urmatoarele:
Acumularea: constituie o forma de stocare a energiei potentiale disponibile;
Sistemul de transfer, care include dispozitivul de captare (priza de apa echipata cu
gratar) si circuitul de transfer (canalul, vana, stavilarul, galeriile, canalul de fuga
sau evacuarea) unde o parte din energia disponibila este convertita in energie
cinetica;
Turbina hidraulica: este o parte a centralei unde energia apei este convertita in
energie mecanica;
Generatorul: energia mecanica transmisa la turbina mentine viteza rotorului
generatorului producand energie electrica in concordanta cu legile
electromagnetice;
Statia de transformare si linia de transport: energia electrica este condusa si
transformata pentru a putea fi conectata la retea pentru a putea furniza energie
electrica consumatorilor.

Pentru a functiona pe cursul unui rau, o parte din apa raului este deviata prin
intermediul unui canal, conducta, etc, si livrata unei turbine sau roti cu zbaturi.
Miscarea astfel obtinuta poate fi folosita in procese mecanice, cum ar fi poparea
apei, sau pate fi folosita ca sursa de energie pentru un generator sau alternator
electric. Prin intermediul unui invertor este livrata consumatorilor la tensiunea de
utilizare standard de 220 V, 50 Hz, sau stocata intr-o baterie de acumulatori prin
intermediul unui regulator de incarcare. In fuctie de puterea instalata ea poate fi
livrata direct beneficiarilor.

3.5. Utilizarea pompelor de caldura

In principiu pompa de caldura functioneaza in acelasi fel ca si un frigider,

numai ca se utilizeaza invers. Frigiderul absoarbe caldura de la alimentele din
interiorul sau. aceasta caldura pe urma, prin grilajul de pe spatele frigiderului, va fi
predata incaperii in care se afla. In consecinta cu cat racim mai multe alimente, cu
atat frigiderul incalzeste mai mult incaperea in care se afla.
 Si pompa de caldura absoarbe caldura din mediu, dupa care o pompeaza la
un nivel de temperatura adecvat pentru a incalzi o locuinta. Pompele de caldura
fiind utilaje de un nivel tehnic foarte ridicat, ele pot asigura constant acest proces
de incalzire iarna sau vara, ziua sau noaptea,chiar si atunci cind afara este ger,
putand absorbii din pamant, din apa din panza freatica sau din aer, caldura necesara
incalzirii.

Pompele electrice moderne de cldur, ofer posibiliti tehnice efective

pentru economisirea de energie i reducerea emisiilor de CO2. n cazul reducerii
necesarului de cldur prin izolaie termic mbuntit, pompa electric de
cldur (mai ales n cldirile noi) reprezint o bun alternativ. Adaptarea corect a
sursei de cldur i a sistemului de distribuie de cldur la regimul de funcionare
al pompelor de cldur, conduce la funcionarea sigur i economic a instalaiilor
de nclzire cu pompe de cldur.

Pompa de cldur ofer premisele tehnice necesare pentru nclzire i

preparare de ap cald menajer. Pompa de cldur obine aproximativ trei sferturi
din energia necesar pentru nclzire din mediul nconjurtor, iar pentru restul,
pompa de cldur utilizeaz ca energie de acionare curent electric.

Cldura ecologic energia solar acumulat n sol, ap i aer st la

dispoziie n cantiti nelimitate. Pompa de cldur ofer posibilitatea pentru
nclzire economic i ecologic prin utilizarea cldurii ecologice.
 In principiu pompele de caldura nu sunt centrale termice revolutionare, dar
sunt agregate foarte moderne de transferare a energiei termice dintr-un loc in altul.
De exemplu transferarea energiei termice din mediul inconjurator in casa, pentru
cresterea confortului locatarilor intr-un mod cit mai eficient, economic si totodata
fara emisii de dioxid de carbon.

La frecare puternica si rapida a palmelor, numarind intre timp la cate frecari

rapide se poate rezista, se descopera ca la a cinzecia frecare , palmile o sa-va fie
atit de fierbinti incat caldura produsa nu mai poate fi suportata de corp. Si
moleculele sunt cam in aceasi situatie. Cu cat sunt mai multe molecule in acelasi
loc, cu atat mai usor se vor lovi unele de altele, si ca urmare vor fi din ce in ce mai
calde. Daca apasam pe butonul de pe un spray si eliberam continutul, flaconul se
va racii instantaneu si chiar se va produce si bruma pe el. Daca o pompa de
bicicleta va fi actionata de mai multe ori consecutiv si cu o viteza mare,
comprimind aerul, acesta se va incalzii in asa masura incat nu mai putem s-o
atingem. Adica daca vom comprima un gaz, temperatura lui va creste (pompa de
bicicleta), iar daca acest gaz va fi decomprimat, adica va trece printr- un proces de
de expansiune, se va raci
(spray).

Moleculele reci
(care se afla la distanta
unele de altele), care abia
reusesc sa se frece intre
ele, le introducem intr-un
recipient. Dupa ce am dus
recipientul in camera,
vom comprima acesta
(obligind moleculele sa
fie intr-un spatiu mai
restrins). Moleculele de
gaz se vor ciocni intre ele (sunt mai aproape unele de altele, frecindu-si mai des
palmile) incep sa se incalzeasca, prin asta incalzind camera, sau acel spatiu in care
se afla in acel moment (piscina, sau vor prepara apa). Energeticienii din lume, an
de an descopera solutii din ce in ce mai viabile. Dupa expansiunea preturilor pe
piata combustibililor fosili (petrol, gaz), utilizarea acestor metode a devenit mult
mai rentabila decit cele clasice (incalzirea cu centrale pe gaz, sau motorina etc).
 A Cldura ecologic
B Compresor
C Turul circuitului de nclzire
D Returul circuitului de nclzire
E Condensator
F Ventil de destindere
G Vaporizator

Preluarea cldurii din mediul nconjurtor duce la creterea temperaturii n

compresor , producand transferul de cldur la instalaia de nclzire. n
vaporizator se afl agent de lucru lichid la presiune redus. Nivelul de temperatur
al cldurii ecologice din vaporizator este mai ridicat dect domeniul de temperaturi
de fierbere corespunztor presiunii agentului de lucru. Aceast diferen de
temperatur conduce la o transmitere a cldurii ecologice asupra agentului de
lucru, iar agentul de lucru fierbe i vaporizeaz. Cldura necesar se preia de la
sursa de cldur. Vaporii rezultai din agentul de lucru se aspir continuu din
vaporizator de ctre compresor i se comprim. n timpul comprimrii cresc
presiunea i temperatura vaporilor. Vaporii agentului de lucru ajung din compresor
n condensatorul care este nconjuratde agent termic.
 Temperatura agentului termic este mai redus dect temperatura de
condensare a agentului de lucru, astfel nct vaporii se rcesc i se lichefiaz
(condenseaz) din nou. Energia (cldura) preluat n vaporizator i suplimentar,
energia electric transferat prin comprimare, se elibereaz n condensator prin
condensare i se transfer agentului termic. n continuare se recircul agentul de
lucru prin intermediul unui ventil de destindere n vaporizator. Agentul de lucru
trece de la presiunea ridicat a condensatorului la presiunea redus a
vaporizatorului. La intrarea n vaporizator se ating din nou presiunea i
temperatura iniial. Circuitul este nchis.

Pentru o utilizare indicat a cldurii mediului ambiant sunt disponibile

sursele de cldur sol, ap i aer. Toate reprezint un cumulator de energie solar,
astfel nct cu aceste surse de energie se utilizeaz indirect energie solar. Pentru
utilizarea practic a acestor surse de energie trebuie respectate urmtoarele criterii:

- disponibilitate suficient;

- capacitate ct mai mare de acumulare;

- nivel ct mai ridicat de temperatur;

- regenerare suficient;

- captare economic;

- timp redus de ateptare.

Pentru determinarea efectelor tehnico-economice ale producerii cldurii n

instalaii cu pompe de cldur este necesar definirea unor indicatori energetici i
economici pe baza crora s se poat analiza soluia ce utilizeaz pomp de cldur
n raport cu soluiile clasice.

Performabilitatea sistemului de producere a cldurii cu astfel de aparate fa

de alte sisteme de nclzire se pune n eviden cu ajutorul indicatorului energetic
adimensional PC, denumit eficiena sau coeficientul de performan al pompei de
cldur, definit n continuare.

Coeficientul de performan al pompei de cldur PC:

 WQuPC=

in care Qu este caldura utila furnizat de pompa de cldur, iar W energia

consumata de instalatia ce pune in miscare compresorul (mecanica, electrica,
cinetica sau termochimica).

Determinarea eficientei unei pompe de caldura cu comprimare mecanica actionata

electric:

in care:

- Tc si Tr sunt temperaturile absolute (K) ale sursei calde si reci;

- tc si tr (K) diferentele de temperatura dintre temperatura de condensare si

temperatura sursei calde, respectiv, dintre temperatura sursei reci si temperatura de
vaporizare;

- real randamentul ciclului frigorific real fata de un ciclu Carnot diferential;

- i, m randamentul intern si randamentul mecanic al compresorului;

- e randamentul global al motorului electric;

- QPC puterea termic a a pompei de caldura (kW);

- consumul specific de energie electrica al pompei de caldura. wPC in kW/GJ:

Daca analizam preturile de energie in ziua de azi, ajungem sa constatam

lucruri surprinzatoare. De la an la an pretul surselor de energie (combustibili fosili)
creste, exceptie fiind pretul energiei electrice, pretul careia a crescut in mai mica
masura fata de rata inflatiei. In tarile din cadrul UE, in anii de dupa introducerea
liberalizarii pietei energiei electrice, pretul - in valoare reala - a energiei electrice a
scazut cu 20-30%.

Cap.4. CONCLUZII

Pentru o dezvoltare durabila, energia reprezinta prioritate nationala si

globala. Se prevede eficientizarea utilizarii energiei prin adoptarea de tehnologii
noi aplicate de producatori si de consumatori, prin care cu cantitati mai reduse de
energie sa se obtina aceleasi servicii, insa mult mai ieftin.

Pentru economisirea energiei electrice si termice se actioneaza in doua

moduri: prin dotarea cladirilor cu tehnicile IT, cu care se planifica iluminatul,
aerisirea, incalzirea interiorului si a apei menajere, asigurandu-se securitatea
impotriva incendiilor si a infractorilor, si prin izolari cat mai bune realizate cu
ajutorul unor produse ale industriei chimice.

Cladirea viitorului, fie ea locuinta sau spatiul in care petrecem timpul pe

perioada programului de lucru, reprezinta obiect de analize si cercetari minutioase
pentru foarte multe domenii de activitate. Este o certitudine concluzia care arata ca
mai toti ne petrecem majoritatea timpului in interior si deci viitorul ne impune ca o
necesitate, nicidecum ca un lux, "cladirea inteligenta".

O alta certitudine este aceea ca abordarea unei "cladiri inteligente" a ajuns la

nivelul de abordare sistemica, integrare si interoperabilitate. Se integreaza
conceptul de optimizare a consumurilor energetice cu siguranta, securitatea,
confortul si comunicatiile.

Evolutia din industria aparaturii utilizate in controlul proceselor este in plina

maturitate si are la baza principiul interoperabilitatii.

Cele mai mari firme producatoare sustin actuala revolutie conceptuala.

Sistemele de cladiri inteligente pot fi considerate infrastructura care sa
implementeze cresterea productivitatii oamenilor. De aceea, in dezvoltarea unei
cladiri inteligente, de o importanta maxima este schimbul de informatii intre
arhitecti, inginerii electricieni, telecomunicatii, energetica, mediu si managementul
serviciilor.

Iar daca in perspectiva vom vedea viitorul cladirilor cu eficienta mult

crescuta pentru furnizorii de servicii (energie electrica, termica, gaze, salubrizare
etc.), ar fi cu adevarat un pas inainte. Sa ne imaginam furnizorul de energie
electrica (care deja ofera si in Romania site-uri interactive) comunicand on-line cu
utilizatorul, citind din sediul propriu consumul sau fiind anuntat prin sistemul de
management al cladirii de eventualele avarii. Care ar fi pretul energiei, care ar fi
timpul de remediere a defectului? si, mai ales, care ar fi sentimentul
administratorului, salvat de problemele de comunicare pe care le are in prezent.

Concluzia este: cladirea inteligenta ofera confort (mai ales psihic), siguranta,
economie de timp si bani, securitatea utilizatorului si integrarea in ultimul val de
tehnologie a comunicatiei si interoperabilitatii.
BIBLIOGRAFIE

* J.R.Goulding et al. Energy in Architecture - The European Passive Solar

Handbook
* FhG-ISE(Hrsg) Thermische Solarenergienutzung an Gebauden
* M.Treberspurg Neues Bauen mit der Sonne
* F.Sick et al. Photovoltaics in buildings
* M.Klingele Architecture und Energie
* R.Hastings Solar Low Energy Houses of IEA Task 13
* A.Kovach Die Auswirkung von Teilabschattung auf die Leistung von
gebaudeintegrierten PV-Generatoren
* W.Stahl et al. Das energieautarke Solarhaus
* SIA(CH) Handbuch der passiven Sonnenenergienutzung

* Revista Sonnenenergie , Augustenstr. 79 , 80333 Munchen

* http://cartiere.ro/119949-utilizarea-energie-solare-pentru-cladiri
* http://www.pompedecaldura2005.ro/
* http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_47/nr47_art.asp?artnr=19
* http://pompedecaldura.uv.ro/