Cuprins

lntroducere in ,, Istoria omului" 9

Povestea omului l0
Primii agricultori l2
Egiptul antic gi vecinii sii l4
lndia timpurie l6
Primul lmperiu Chinez t 8
Spafiul mediteranean 20
f'.
:!" CercetAnd trecutul 22
Europa Evului Mediu intunecat 24
lmperiul Arab 26
America Centrali gi de Sud 28
Europa Medievali 30
China epocilor Tang 9i Song 32
Japonia, Koreea ;i Asia de sud-est 34
Australia si insulele din Pacific 36
lm;"riile africane 38
Civilizaliile nord-americane 40
Renagterea gi Revolufia Fran cezd, 42
\ $' Comertul pe glob 44
Fo rmarea Statelor Unite ale Americii 46
Revolutia lndustriali 48
$SoPoui rdzboaie mondiate 50
Revolutiile comuniste 52
Lumea noastri in schimbare 54
ai$

Glosar de cuvinte-cheie 56
p lndex 58
 IruTRODUCERE IN

))Istoria
omuluiee
Pou"ttea omenirii se intinde pe
500.000 de ani, de Ia Epoca Pietrei
pini la Epoca Spafiului. Ne spune cum
a apirut civiliza{ia, cum s-au construit
imperiile gi ne explici cum a ajuns
lumea la ceea ce este astizi.

Primii oameni au trebuit si faci marile descoperiri ;i

invenfii: si ridice case, si cultive pimdntul, si comunice
;i si se conduci pe ei in;i;i. Lumea in care triim este
rezultatul operei tuturor generafiilor care au trecut, ea
fiind gi azi in continui schimbare. Fiecare an care trece se
transformi intr-un alt capitol al uimitoarei noastre istorii.
 lsroRrA OuuLUt

Civiliza(ia egipteani

Povestea omului F
\,q\
\tt
UJ
-Y,

& Povestea omului incepe acum vreo

65 de milioane de ani, cAnd au apirut
pe PemAnt animalele numite
primate. Timp de mii de ani, Epoca Pietrei
I 5.OOO i.Hr.
corpurile lor s-au modificat, au ajuns Primii agricultori
si semene cu maimu{ele mari de de la 9000 i.Hr.

Colonizarea
astizi, devenind aproape umane. insulelor Pacificului 2 500 i.Hr.
Creierul lor a crescut, au invitat cum cca. 2000 i.Hr.

si foloseasci limbajul, cum si aprinde Dinastia Shang

1650 i.Hr.-1027 i.Hr. Imperiul Arab
focul gi si-ti faci unelte. Omul modern 700-1400 d.Hr.
- aseminitor cu noi - se trage din Imperiul Khmer
\
aceste fiinte gi a apirut acum circa 802- I 402 d. H r.

100.000 de ani. Ramificatiile Drumului

Matasii Asia si Europa
cca. I 200 d.Hr.

Castel medieval
RTPERE DrN PovrsrEA OmuLUr 1200 d.Hr.
Din jurul anului 15.000 i.Hr. si pani in zilele
noastre - adici din Epoca Pietrei si pAna in Civilizafia Inca
Epoca Spatiului -, multe civilizalii noi au Din 1440 d.Hr.
inflorit in diferite pa4i ale lumii. De-a lungul
intregii istorii, viata de zi cu zi a oamenilor
s-a schimbat continuu.
Imperiul Benin
I 400- I 900 d. H r.
W
A**:'
Renasterea \ ":'\w*4
I 400-l 5 50 d. H r.
1\(7
t.Z'-..t.
:-o'ry

Formarea Statelor Unite ale

Americii 1 620-l 865 d.Hr.

Revolulia Francezd
l789 d.Hr.

Povestea omenirii, din Epoca Pietrei

pAni in Epoca Spafiului

'o$
 PovESTEA OrvruLut
Civilizaliile din Valea Indusului
jin 2500 i.Hr.
M.A,sunAREA TIMPULUI
Civilizaliile Greacd ;i Romand De-a lungul istoriei, oamenii
din 1400 i.Hr. au mdsurat diferit timpul pe
glob. Unii au folosit calendare
care se orientau dupd Soare gi
Civilizalia Olmecd dupd Lund. Altrii au stabilit
cca. I 200-400 i.Hr.
},..) calendarele dupd domniile
(ff::*-''.
F: conducdtorilor lor. Astdzi,
Marele Zid
|" Ch i n ezesc
istoricii utilizeazd adesea un
1/ -l
t-
inceput in 2l 4 i.Hr. calendar creqtin ) care imparte
( trecutul in doud: prima parte,
cea dinaintea naqterii lui
Hristos (marcatd, i.Hr.), gi cea
de dupd naqterea lui (marcatd
\\ Nagterea
\
d.Hr.).
1t'.':'.'::"
'
lui Hristos
anul lmbricimintea copiilor s-a
1
schimbat de-a lungul istoriei 2000 ?.Hr. Anut 1 2000 d.Hr.

Vulcanul Vezuviu
inapoi
Ani numErali Ani numdrali
erupe in 79 d.Hr. Idescresc5tor) normaL [cresc5torJ
Dinastia Heian
cca. 800 d. H r.

Vikingii acosteazd in
America l00l d.Hr.
/ Attut 1000

ru)'Y]
Civilizalia aztecd
I 200- l 520 d. H r.
l*':s:l
Revolufia Industriald
din 1750 d.Hr. _,l---..-..*--*-.-J
Primul Rdzboi Mondial Migrafia in timpul ultimei ere glaciare, 20.000 i.H
l9l4-l9lB d.Hr.
Epocn SnnlruLur
1950 d.Hr.
I
f
'MIGRATIA PE GLOE
Multi cercetitori cred cd omul modern a apirut
/
/ prima dati in Africa. Pana in anul 20.000 i.Hr.,
/ oamenii migraserd sau calatorisere ti se stabiliseri
pe tot cuprinsul globului. Cele mai mari distante
le-au parcurs in timpul Perioadei Claciare, cind
majoritatea marilor erau acoperite de imense calote
glaciare, care lisau descoperite faSii de uscat peste
care oamenii puteau trece.

r r r r r r r
-cnurA gr DEscoPERA
rr r r rl
_?r -r --- -r - -

I
SPATIUL COSMIC: Epoca Spatiului
--,-_\___\- cAmront $t EXPLoRAToRI: Migratia
Revolutia ------\
-___\._
-
-\__
Rusa Marele Mars
t9t7 d.Hr. 1934-1935 d.Hr. AI Doilea Rdzboi Mondial
--'. r\\

-\
1939-1945 d.Hr.
 lsroRrA OnnuLUr

Primii agrieultori
&Primii agricultori au triit in Orientut
Mijlociu. in jurul anului 9OOO i.Hr., oamenii
au descoperit ci boabele de griu ;i de orz,
cizute in pimint umed, cresc ;i fac seminte. PnTMELE ASEZART
Aga ci au curifat terenul ;i au plantat 9i mai Primele sate s-au dezvoltat in
jurul anului 9000 i.Hr., in
multe seminte. Prin jurul anului 6000 i.Hr., Orientul Mijlociu. Oamenii
locuitorii din Asia de sud-est descoperiseri cum pirdseau satele ca sa vaneze, mai
si cultive orez. Pe la anul 5000 i.Hr., in America degraba decAt sa-ti petreaca
timpul cutreierand dupa
Centrali si de Sud, oamenii cultivau cartofi man care.

ti porumb. Iar in jurul anului

3000 i.Hr., in Africa, cretteau
deja mei gi yami (cartofi .::fi{- - ,--
I- .ll rt

dulci). i
'rir
riJl'

q# Ageziri ale Orientului Mijlociu

timpuriu, 9000 i.Hr.
PRIMELE CULTURI
Au trecut multi ani de incercdri
Oamenii
pana cAnd agricultorii au invitat -
foloseau ni5te
----------_____- .{t

sd obtini culturi bune. Primii

unelte numite
agricu ltori recoltau grau si orz seceri ca sd taie ?d

salbatic. Mai tarziu, acest grAu greul copt si

#

s-a incrucisat natural cu un soi ;ffi,

orzul
de iarba ;i a rezultat un grau
nou, cu seminte mai mari
si mai pline.

ffi
- Cartofi I

Fost
c, p
Agricultorii de azi cultivi aceleagi qestici
Orez plante ca 9i primii agricultori.
d,t
jt i20.0
 PnlMu AcRrcuLToRr
Case la
latal Huyrik
ConnERTUL gr LTBERUL 0chii erau fEcu!i
scHrMB/rnocul, probabiL din pietre
semipre!ioase
Oraqele qi localitd[ile erau importante
centre de comert. Agricultorii aduceau
roadele pdmdntului, iar vdndtorii
aduceau piei qi bldnuri in pie[ele

e
'PRIMELE Onnsr
oragelor. Olarii, [esdtorii gi fierarii
s-au mutat in oraEe ca sd-gi poatd vinde
produsele acolo. La inceputuri nu se
foloseau bani. Ei fdceau troc, adicd
lerihon d in lordan ia (constru it in
ju ru I an u lu i 8000 i. H r.) si latal H uyu k schimbau intre ei bunurile de care
d in Tu rcia (constru it in ju ru I an u lu i
aveau nevoie qi care erau de valoare
6000 i.Hr.) au fost primele orate ale apropi atd,.
lu m ii. Orisen ii locu iau in case constru ite
din cirimizi si pamAnt, uscate la soare,
care erau inconjurate de puternice Oile gi caprele au fost
ziduri de proteclie. prima data domesticite
5i crescute de fermieri
pe la 9000-7000 i.Hr. UturToARE
* Hiiyiik,
Tn Qatat
majoritatea caselor
aveau,,uga din fa!i" prin
'I

acoperig, pentru proteclie.

Oamenii urcau pe sciri
ca si poati intra in casi.

_\
.--- _r
--s.

/
Primii agricultori
munceau din greu
sd adune manual
recoltele.
gr DEscoPERA
Y"AurAlruveruyu: i
Secerile erau simple / Primele unelte
MARTLE A
unelte de tdiat, cu iI pLANTELE: Tehnici agricole \ \
Paiele erau folosite ca mAnere de lemn, cu lame L--rr---rr-r-rrr--rrr
--*

asternut, pentru acoperisuri ascutite, din piatrd,

si pentru podele. ca rAndurile de dinti.
 Bgiptul antie
o va O OO

$r Yeetnil sil
&Naliunea egipteani s-a creat in jurul anului *' "'o'";,"ii'''ioo.'0"*
3lOO i.Hr., atunci cind doui regate mici s-au unit PnocesluNE FururnnnA
Egiptenii ci spiritul credeau
9i au inceputsi fie conduse de un singur regee emutui poate supravietui dupi
Oamenii gi-au numit regele faraon ;i credeau moarte doar daci trupul sdu era
conservat. Astfel, pregiteau
ci este zeu. Faraonii au guvernat Egiptul 3000 mumiite uscdnd tirp,irite in sare
de ani de atunci inainte. Egiptul a ajuns bogat
ilHii,T?lg:l;j::Tj?,i",.
gi puternic, iar faraonii cereau tribut sau daruri persoane imporrante aveau parte
importante de ta linuturite invecinate, mai stabe. purtate citre morminte in
de o procesiune' in care erau

coribiile funerare.

Mumia faraonului se afla intr-un

Piramidele erau sarcofag impodobit cu aur
morm intele
co n stru ite
pentru primii
regi ai Egiptu lu i

Cordbiile funerare navigau

pe Nil, apoi erau cdrate
catre p i ram id a

Dnrr UUITOARE
* Nu doar oamenii erau
mumificali. Pisici, caini 9i
goimi erau, de asemenea,
transformali in mumii.
Unete erau animate de
companie, mumificate
pentru a-si insoti stipinut
in viata de dincolo.
Funeraliile
unui faraon
r4rUh
 EcrPruL Arunc St VectNu SAI

+,VEcrNu t{ "*.-\,V
EcIPTULUT
Cotier din aur ei fld
Mu lte civili zalii bogate ti putern ice p iet re p reli olll li n "h*$-t
s-au invecinat cu Egiptul. Sumerienii, mormintutLui J 1.*
babilonienii si asirienii au trait pe Tutankhamon t I
teritoriu I actualu lu i I rak. Fen icien ii,
, fiqf,Y
canaanitii si evreii au triit pe malurile
estice ale Marii Mediterane. Adesea
,s"*
ficeau comert in buni pace, dar uneori
se I u ptau intre e i pe ntru te rito ri i
.
MORMANTUL LUI
TUTANKHAMoN
Tutankhamon a fost un tAndr
Locuitori ai Nubiei, din faraon ) care murit in jurul
Africa, regat vecin Egiptului, anului 1350 i.Hr. A fost
aducAnd daruri faraonului
ingropat intr-un mormAnt plin
de comori, din Valea Regilor.
Mormdntul sdu a rdmas ascuns
timp de 2000 de ani, fiind
descoperit abia in anul 19 22.
Agricultor utilizAnd
un shaduf pentru
irigarea cAmpului
Contragreutate
pe ntru c1ntdri rea
galeti lo r cu ap|
Cufdr plin cu
bogatii, pe care
faraonul sa le
foloseasca in viata ..9.1
t{ rt\
de dincolo ir$$

utilizarea unui shaduf, Pe Nil

* 'DARUL
NTLULUT
Femei Egipten ii isi n u meau tara
bocitoare, ,,darul Nilului". Aproape in
platite sa fiecare an, Nilul se revirsa
plAnga 5i sa peste malu ri, ad ucdnd pe
se tAnguie cim p u ri le u scate apa p roas pata
si mAl fertil. Agricultorii aveau
nevoie de acest,,dar", ca si le
Sry"@ --- Preoli care creasci recoltele.
ffiff-.'-t psalmodiaza
f#{ r
$' i :-
.

rugdciuni

I-rrrrrrrrr rr rr rrr r-r r rri

t\ ff"urA gr DEscopERA i
? Locunl csLesRE: Marea Piramidd /
I
r' PICTURI $l SCULPTURI: Artd egipteand
L--------r--- r r rrr-r r
- --,
 lsroRrA OuuLUr

India timpurie
&Multe schimbiri au avut toc in trecutul
foarte indepirtat din istoria lndiei. Din anul
2500 i.Hr. pAni in 1500 i.Hr., oamenii din
Valea lndusului, din nordul lndiei au triit Capitala lui Chandragupta,
Pataliputra, avea ziduri din
ca agricultori. Apoi au venit invadatorii, lemn, rezistente \

indo-arienii. in urmitoarea mie de ani, Santinelele

s-a dezvoltat civiliza{ia hindu. Era o vegheau din
turnurile inalte
combinafie de tradi{ii ale lndiei timpurii ;i
credin{e indo-ariene. lndia a fost impi(iti 3{
in doui regate separate, conduse
de rizboinici. Primele legi gi obiceiuri il
hinduse au fost scrise pentru prima n'

dati in cintecele sfinte, numite

Vede, pe la anul 600 i.Hr.
'': r
cr:
-t
f.-

rerJ

Armata lui Chandragupta

pleaci la rizboi
inf ricogdtorii
elefanti de
Coltii elefanlilor lu pta calcau

erau imbracati la du5manii in

vArf u ri in metal picioare
:=4F

PnTMUL ITUPERIU IwprAN
Chandragupta Maurya a fost un
tu ptator h ind us. inainte de ven irea
lui Ia putere, lndia era constituita
din mii de agezdri mici, in care se
vorbeau limbi diferite si care aveau
obiceiuri specifice. in jurul anului
322 i.Hr., el a creat un nou imperiu,
care a unificat si a controlat o buna
parte d in nord u I si d in centru I I nd iei.
Soldalii indieni
lu ptau cu arcu ri ,
sageti si sulite
.,:W
Irrr GonruA LA LuprA
Cam din 320 i.Hr. pana in 185 i.Hr.,
razboin icii h ind uti Iu ptau in
rizboaie ca sa cagtige averi si
cucereasci noi teritorii. Mergeau
la batalie calare pe elefanti sau in
care trase de cai. Elefantii bine
dresati purtau armatele la Iupta.
lruon TTUPURIE
Crvrl,rzATrA DrN Vnlpa INnusuLUI
Pe la anul 2500 i.Hr., doud mari
oraqe, Harappa Qi Mohenjo-D aro,
s-au ridicat pe Valea Indusului,
in Pakistanul de azi gi in nordul
Indiei. Aceste oraqe aveau
forturi , palate, bdi in aer liber
qi case confortabile, din
cdrdmidd. Locuitorii Vdii
Indusului se ocupau cu i:
agricultura, comertul, arta qi
meqtequgurile. Erau conduqi de
regi -preo[i. Fortul regat de ta Mohenjo-Daro
Regele Ashoka a ordonat
ca pe tot cuprinsul regatului
sdu sd se ridice coloane pe
care si se scrie n o i le sale legi
DNrr UUITOARE
* in timp ce restut lumii
se descurca firi
canalizare interioarS,
casele din Vatea lndusului
aveau deja bii, api
curenti si canalizare.
* 'Nor
Lrcr RrLtctoAsE
Regele Ashoka era nepotul lui
Chandragupta. Si el a fost un rizboinic
puternic. Totu;i, dupa numeroase
batalii cu poporul Kalinga, in care
1 00.000 de oameni au fost ucigi,
el ti-a dat seama de misura violentelor.
A devenit budist ti a dat multe legi noi,
care au a baza pat n ice e invilitu ri
I I
budiste. El a mai construit drumuri
Leul lui Ash si spitale.
este simbol
lndiei mod
r r
-
r r
-
I I I I I I I I I
-
r r r rr
I
cnurA $r DEscoPERA
-r?r
:
si MAMIFERELE: Elefanfi
PICTURI $l SCULPTURI: Arta hindusd
 lsroRn OuuLUr

Primul Imperiu
Ohinen m lmperiul Qin, 221 i.Hr.
&Timp de mii de ani, china a fost Ir I Marele Zid Chinezesc

impa(iti in doui imperii distincte. Apoi,

in 221 i.Hr., Prinful Zheng din regatul Qin,
a cucerit celilalt regat gi s-a declarat pe sine
* Cand a murit,
Shi Huangdi - Primul impirat Suveran al Shi Huangdi a fost
Chinei. Ca si protejeze noul imperiu de
AA

Tnmormintat cu 5000 de
rdzboi n ici di n teracotS,
nomazii belicosi, care locuiau la granifa care si-[ strijuiasci 9i
de vest a acestuia, a dat ordin si se si-i pizeasci mormintu[.
construiasci un zid de apirare uriag -
Marele Zid Chinezesc.
Ofilerii mergeau
la lupta in care
trase de cai

Soldatii pede;tri luptau

;i halebarde - lame
cu sulite
de bronz ascutite, atasate
unor mAnere lungi de lemn.

SrnrELE coMBATANTE
Perioada cu prinsd intre 48 I i. H r. si 221 i. H r.
,

in care China era divizata in regate rivale, este

numita Perioada Statelor Combatante. Printul
Zheng a putut si infrangi ;i celelalte state
rivale pentru ci armata sa era putern ica si
b ine organ izata.

Garda imperiali
a armatei Qin
Gduritd in centru, pentru PRlvlul- ltupgnlu cxlrugz
ca astfel sd oiu'u fi ttnun
poatd rt tinuta
';r",":':,;u ^ -
+?
:Ifl:1,1.?: J*l',J*:Hnezdsau t
:xTJ;il,'.:i:,?!?Ti;li'5:',T,i',1fii,
anului 1650 i.Hr., pana in 1027 i.Hl. ,,Wi_\,
Shang erau agricultori si fierari iscusiti.
;1il5ff:,:?ffi::"J:::H:l,lTli''' ,'ti,Di l\
,,' ,l'

-rrvqeq
Monedi de bronz, perioada perioada Shang'
Qin, 220 i.Hr. iIl'SV:* \
$"

Cand printul Zheng a ajuns impirat, lfffi hllfi ffi&66sb

a facut multe schimbiri, ca si poatd effd;jllbiffiffi-r& ru
tine im periu I su b control . A dat legi
noi si a numit alti oficiali. in plus, a
oi ,it *"..J., de 'WSil W ffi[l
u *iri.at sistemul invifat chinez,
scriind v'srr
cu o
'lrrrrrv Ls pensuli
&T::lT;i"',i,?lTiTi'ollil::l'''"' H-m=- E.lH at
si poduri. vas shang din bronz, folosit pentru
TARDEREA
CAnfllOn
' I aduce ofrande spiritelor "
strimo;ilor Shi Huangdi a ordonat ca scrierile
r
i

\. I care nu eiau in acord cu ideile

sale sa fie arse sau distruse.
I

4
I
-,t | -v Astfel spera si-si uneasci
iI I li
I*^!l :-^^.-:-.r
imperiul. A n mai incercat
--:?--^.---L si
distrugi scrierile lui Kon g Zi
(Confucius) , unul dintre cei mai
importanti gAnditori ai Chinei.

Soldatii cdlare (care formau

cavaleria) purtaLt arcuri , sabii
si suliti

Arbaletierii foloseau arbaletele

pentru a trage cu sdgeti scurte si
grele, numite proiectile

Soldalii purtau tunici din

bumbac captu5it, piele si
placi de fier

a,:-:;-:-.-:::'
cAUTA $r DESCOPERA
=--'l i
Marele Zid Chinezesc
LOCURI CELEBRE:
MARI PERSorunlrAfl : Kon g zi
 lsroRrA OvruLUr

Spafiul
medlfuranean lmperiul Roman la apogeu, 200 d.Hr.

& lntr" 8OO i.Hr. gi 500 d.Hn, teritoriul din jurul

Mirii Mediterane a fost leaginul a doui mari * 'RoMA
civilizafii. Grecii antici erau marinari, agricultori Roma era capitala agitati,
;i megtegugari care triiau in mici orate-ceti{i zgomotoasa ti aglomerati a
tmperiului Roman. in jurul anutui
independente. Perioada lor de glorie a fost intre 300 d.Hr., ajunseserd si locuiasca
500 i.Hr. gi 350 i.Hr. Romanii din Antichitate erau acolo un milion de oameni.
imparatii si cetatenii bogati
excelenfi soldati, constructori 9i ingineri. Pini locuiau in vile splendide ti in
la anul 200 d.Hr. au stipinit un imperiu care se palate. Familiile obisnuite Iocuiau
in cladiri simple, de apartamente.
intindea din Germania de astizi, pini in nordul
Africii gi in Orientul Mijlociu.
Forum - Ioc
Basilica - birouri Palatul
guvern am entale im perial
de intAlniri
Oragul Roma si tribunale
si piafa/tArg
200 d.Hr.
OnAguL ixcnoPAT
Pompeii a fost un oraq prosper,
la sud de Roma. in anul 79 d.Hr.,
a fost ingropat sub lavd gi
cenuQd, dupd erup[ia
Y ezuviului, vulcanul din
apropiere. Cu toate acestea,
straturile de cenuqd au
conservat clddirile qi tot ce era
in ele, acestea fiind ulterior
descoperi te.

Mulaje din ghips ale victimelor

Teatrul lui Marcello - Colina Capitoliului - TArgul de vite
mii de oameni veneau locul unui mare templu (Forum Boarium)
aici pentru piese de teatru al lui Jupiter, stapAnul
zeilor romani
 Cascd
Spnnul MEDTTERANEAN

Scut

Armurd de corp
Sabie Tunicd
de IAnd

Sandale Soldat roman

T" \ni*' pedestru t--^r/- A

*
'ARMATA RowTANA
,--
X -.41-\--
+-.
^r4

Soldatii romani erau cel mai bine -r*n.

/-i

antrenati din lume ti aveau cele mai

bune arme. Au construit drumuri
lungi, drepte, pe care sd mirsaluiasci,
si forturi, ca si apere Imperiul Roman ?f,RoPoLE DrN ArENA
d e atacu ri . Atena a fost cel mai puternic orat-cetate al
Creciei antice. Locuitorii Atenei au condus
Apeduct - sistem de armatele grecesti in anul 480 i. Hr., sa Iupte
Colosseum - arena in care im potriva invadatorilor persan i. Persan ii au
glad iato ri i inf ri cosdto ri se canale la indltime, care
aduceau in Roma ap| atacat Acropole, o fortireata din piatra din
proaspata de la munte centrul Atenei, dar grecii i-au alungat. Mai
tirziu, locuitorii Atenei au construit multe
temple splendide pe Acropole.

Erechtheum - templul
Parthenon - dedicat
Atenei, zeita care
unui strdvechi zeu-erou
ocroteste orasul

Acropole
din Atena,
450 i.Hr.

UTUITIIARE
*
rrr!
Romanii au inventat
primul beton adevirat - {";;;--r-,-;;; c o P * i-l E
pAruArut: vu
PLANETa lcan i i
Circus Maximus - amestecind ap5, prundig SPORTURILE: Jocurile Olimpice
locul unde se
9i cenu95 vulcanici. f
----rrrr---rrrrrrr---
desfasurau cursele
de care
 lsroRrA OuuLUr
WLn sAPAr

0erceffitnd Excavatiile arheologice -numite, pe scurt,

sapaturi- ne ajuta sa descoperim trecutul.
Sapitorii indeparteaza straturile de pamAnt,

tre0utul unul cate unul, ca sa scoati la iveala

rimasitele antice. Bijuteriile, pielea si
fragmentele de tesaturi ne spun cum se
imbricau oamenii. Armele ne spun cum se
Arheologii - speciali;ti care luptau si cum mureau. Vasele pentru gatit si
resturile menajere ne fac o idee despre ce
cerceteazi trecutul - au metode mancau si daca erau bolnavi.
diferite de-a afla cum triiau
oamenii in trecut. Se fotografiazd
picturile rupestre
ti alte relicve
Arheologii citesc documente vechi
sau cerceteazi ruinele clidirilor antice.
Pot utiliza, de asemenea, tehnologii
moderne, precum scannerele sau
microscoapele, care pot vedea prin
bandajele unei mumii sau pot examina
particule infime de polen ale unor
plante cultivate cu mult timp in urmi.
Ultrasunetele pot gesi obiecte ingropate
adAnc ?n pimAht, razele X scot Ia iveali
adeviratele arme, ascunse de straturi
de rugini, iar computerele
reconstituie realitatea din ruitle.

Arheologii
cartograf iaza
5i impart situl

Gridurile se agazd
pe obiectele partial
ingropate, apoi li se
fac fotografii pentru
a li se stabili
dimensiu n ile

Sita cu care se
lmaginile computerizate ale cern pietrele si
capului lui Ta-bes, tnumia unei nisipul in cdutarea
femei din Egiptul antic monedelor sau a
fragmentelor de
ceram ica
22*#F '1,:
II
ir
'\tfr.
 CeRcerAruo Tnecurul

lnregistrAnd o poveste aborigeni,

in Australia

qt
CUvANTUL VoRBrr
Majoritatea oamenilor din vechime
Computerele sunt nu Stiau sd scrie sau si citeasci.
folosite pentru a tine Astfel si-au antrenat memoria si
evi d enta descoperi ri I or poata retine informatii importante,
legende si povesti pe care le
transmiteau mai departe, pe cale
Arheologii sapd
orald. Si azi cuvintul vorbit poate fi
tanturi de testare
ca sd cerceteze situl inci o sursa de informatii foarte utila
pentru istoricii care cercet ez6, trecutu I .

Proptelele suslin
peretii tanturilor

a oi,

Sdpdtorii
folosesc pensule
ca sd indeparteze
atent pamAntul
*"tr$ de pe obiectele
J
ingropate

,*is..i'
a.

\:>-

u{4.' i&u-.*
ffi,\ . '\t-.'
_?r
r rrr rrrrrrr-rrr-rrr r rl

,.t cAUrA $r DEscoPERA

;

-Y COMUNICATII: Scrierea
iI

ANATOMIA TEHNICII : Tomografu I

,l L-----r------rrrr--r--

- Un taniier pe insula
*.
..a

Pentru a dezgropa artefacte,

Grecia
-'..Creta, se folosesc pensule moi
*1.

+23
 lsroRrA OvruLUr

Europq Evului
mediu Intunecilt Scandinavia - patria vikingilor
'/)- ln Europd, perioada cuprinsi intre anii
+fl
500-1000 d.Hr. este cunoscuti ca Epoca lrurEMErEToRr VrKrNcl
Nu toti vikingii erau calareti.
intunecati, din cauza nenumiratelor rizboaie. Fam ilii intregi de agricu ltori au

Calirefii vikingi jefuiau si ardeau satele gi
gospodiriile. Pe4i din sudul ;i estul Europei
erau de asemenea atacate de citre invadatori
din centrul Asiei ;i din Orientul Mijlociu.
Aceasti epoci a fost insi plina 9i de alte
evenimente. Exploratorii au stribitut
distante imense, du construit a5 ezdri noi,
iar regii au incurajat
parAsit Scand inavia in cautarea u nor
pamAnturi mai bune. Ei s-au stabilit
in Scotia, lrlanda, Rusia, Franta,
Anglia, lslanda si Croenlanda. in
an u I 1 00 1 d. H r. s-au asezat si in
America de Nord, dar au plecat
d u pa cAtiva an i.
Vikingii construiau
corabii lungi ;i rapide
:

invitdmAntul, comertul
si arta.
Casele de lemn
aveau acoperisurile
din iarba imbibata
in gras i nt e

t
1

Sat Viking
in Scandinavia

24
 EURoPA EvuLUt MEDIU huruiNEcAT
f RAzBotNtct CrLTI
Celtii erau rizboin ici d in centruI
Asiei, care s-au stabilit in nord-
vestul Europei pe la anul 750 i.Hr.
Erau agricultori, vdnatori si fierari
iscusiti. Triburile celtice din Franta
si Germania au fost cucerite de
romani in jurul anului 50 i.Hr.,
dar s-au mentinut la putere
timp de sute de ani in lrlanda,
Scotia si in Tara Calilor.
Cordbiile vikinge aveau
adesea sculptat in fata (la
prora) un cap de dragon
f RTcELE FnnructLoR
Carol cel Mare (Charlemagne)
a fost regele francilor. El a
\\ I orc, sau
fondat un vast imperiu in
podoaba nordul Europei si a obligat
pentru gAt popoarele cucerite si urmeze
religia cregtini. Dorea si
Bijuterie celti formeze un nou lmperiu
Roman, incoronandu-se el
insuSi Sfantul imparat Roman
in anu I 800 d. H r.
Pagini decorativi
dintr-o carte crestini
*'
CREsnNtsMUL TItvtPURIU
Credinfa cre;tini a apirut in
Orientul Mijlociu, in timpul vietii
lui lisus Hristos (1-33 d.Hr.).
in urmatorii 700 de ani s-a
rispindit in toatd Europa. Carol cel Mare a domnit
S-au constru it n u meroase b iserici intre anii 768-814 d.Hr.
si catedrale. Calugarii crestini au
lucrat minunate carti religioase.
Dnrr UutToARt
;k cetlii puneau adesea
deasupra ugii de [a intrare
Negustorii pe vikingi captete dugmanitor invingi
calatoreau pe distante
ca s5-i apere de spiritele
lungi ca sd faca
schimbu ri
rete.
r: rrrrrrr-rrr rri
- -rr -
6nurA $l DEscoPenA
-/rr
I
TRANSPORT: Cordbii
cAmroRt gt EXPLoRAToRI: Vikingii
l---r---r-------------
fu25
 lsroRn OMULUT

Imperiul fuab
& Murulmanii sunt cei care urmeazi ---'-:-'l.'*--,,:-. -
- -..j--"
-

invifitura islamici, credin{i propoviduiti lmperiul Arab in jurul anului 800

de profetul Mohamed, care a triit in Arabia,
intre anii 570-632 d.Hr. Dupi moartea lui a,
Mohamed, islamismul s-a rispindit in multe LAPITALA
Bagdadul, din actualul lrak,
pa4i ale lumii, prin negustorii musulmani ;i prin a fost capitala lm periu lu i
soldafii musulmani pornifi si cucereasci noi Arab. A fost fondat de califul
al-Mansur, in anul762 d.Hr.
teritorii. in jurul anului 8OO d.Hr., lmperiul Arab Orasul era construit circular.
Palatele, moscheile ti colegiile
era deja bogat ;i puternic. Se intindea din sudul erau in centru. 5colile, spitalele
Spaniei pini in vestul Chinei gi avea multe orate si locuintele muncitorilor
se aflau de jur imprejur,
gi ageziri minunate. Conducitorii imperiului se spre exterior.
numeau califi.

In biblioteci se
gaseau mii de carti
si manuscrise

Pagini impodobiti

4GEAffi';ffi,
totPe cuprinsul lumii musulmane
oamenii erau guvernati dupa legi
care aveau la bazd cartea sfdntd a
lslamului, numita Qur'an. Cetatenii
de alta credinte erau tratati corect
dar trebuiau sa pliteascd taxe in plus.

Centrul oragului
Bagdad, cca.
7 65 d. Hr.
 luPERruL Anne

* 'ARTE
5r MESTESucuRI
Muncitorii de pe tot cuprinsul Imperiului
Arab erau me5tesugari pricepuli: olari, liglari, * Babur, primut impirat
sticlari, fierari, tesitori de covoare. Faceau mogul, a c6gtigat prima bititie
obiecte minunate, cu care impodobeau pe cind avea doar 14 ani.
moscheile, palatele ti locuintele. Negustorii
europeni si asiatici cilatoreau citre tArgurile
din ora5ele musulmane ca si cumpere obiecte
* Bagdadul avea peste 65.000
de bii publice.
musulmane si sa vanda blanuri, mitase
si mirodenii.

Ulcior de

1
a

il
a-r
\
Delicati veseli -o
musulmani

Mosch, loc RAzBOINCI

de rugaciune al MUSULMANI
musulmanilor, cu impdra[ii moguli au pldtit
cupole si turnuri
m inaret. generos bani pentru a incuraja
arta, arhitectura qi
invd[dmdntul. Acegtia au creat
Astronomii o civili za\ie noud in India,
fo loseau
ci vi liza\ia moguld, care
astro lab i i ca sa
traseze pozitia cornbina stil urile arhitectonice
stelelor musulmane cu cele ale vechii
impiratuL mogut Shah Jahan,
la cu rte Indii.

rr-----r----rr-rr--rIri

6nurA sr DEscoPERA i
MARI lrvvnynTl : Conducdtorii lslamului
Colegiile 5i ;colile au fost PICTURI $l SCULPTURI: Arta islamicd
infiintate pentru stud ierea
astronom iei, sti i ntelor si
med icinei

*27
 lsroRrA OuuLUr

Ameriea Centrata
$i de Sud I lmperiul Mayd, la apogeu, 350

&A-ericile au fost leaginul muttor * =

'SAcRrFIcu
lillilili il1'::iil3;ff:il;3'
AztEcE
civilizafii de vazd,, printre care olmeci, Aztecii se temeau cd, intr-o bun a zi, lumea
tolteci, maya, azteci 9i inca. Civilizafia se va sfArsi. Ca si impiedice acest lucru,
credeau ci trebuie sd hraneasci zeii cu
maya a cunoscut apogeul puterii intre anii singe de om. Astfel, plecau la razboi ca
250-900 d.Hr., iar aztecii gi incatii au sa ia prizonieri si sa-i ucidd ca sacrifiu
uman pentru zei.
stipAnit mari imperii de pe la 1440, pAni
la inceptul anilor 1550. Ceti{enii acestor ', ?
i 4f,-trH*?r$t
:i.r
civilizatii au construit orate man, temple *
raoil}6trr
di
: ;i
slilrl
n#H;i#i;fi6
ldffiGEsf**
.:j:'j-:'r'"';r*t

enorme gi au creat opere de arti

minunate. Fiecare dintre aceste civilizatii
a avut propria limbe, propriile legi
si obiceiuri .

Marele Templu ;i altarele

lui Tlaloc (zeul ploii) ;i al lui
H u itzilopochtli (zeu I protector
al aztecilor, un zeu razboinic),
unde erau sacrificati
oameni
*
JocuRr
Sportu I favorit al aztecilor era u n joc cu
mingea numit tlachtli sau pot-a-tok. Doua
echipe incercau sa loveasci o minge tare,
din cauciuc, si sa o bage printr-un inel
dur. \" ,
fixat de un zid. Era un joc rapid si
in ' /
Doar nobilii aveau voie si-t joace, iar
invinsa /
an u m ite zile festive, ech ipa
zeilor.
//
era sacrificat a

/
Jucdtorii purtau adesea
invelitori de protectie
la mAini si la genunchi

Partidi de Tlachtli in oragul

aztec Tenochtitl6n, cca. 1500

,t{
 AuERtcA CeNrRAd gl DE Suo

AnrE gI MEgrEgucuRI
Popoarele din America Centrald, aveau meEtegugari
foarte priceputi. Au sculptat statui frumose'
au fdcut minunate vase de ceramicS' fesdturi,
bijuterii, rndgti gi podoabe pentru caP, din pene.
Poporul maya mai avea odexuri
(foi suprapuse, legate in stAnga
sau dreapta), complet acoPerite
cu texte qi imagini.
Figura zeului aztec
Chacmoot - pistra de
obicei inima cetui
sa c rif icat

Scu tptu ri
otmeci, din jad

CAmpurile terasate erau Pod de funii peste

taiate in pantele golase ale
un defileu muntos
muntilor, pentru agricultura
\\
Templul lui Tezcatlipoca,
,,Oglinda Fumegendd",
dedicat unuia dintre

-ttt''

Spectatorii fgi aclamau

echipa in timplul iocului
sat incas
t
t,

t
It

,r' ir Terenurile de joc qg l:

'"unte
puteau ajunge pana la VIATA LA MUNTE
60m lungime ti l0 m lncasii au stipanit, de pe la anul 1400
latime
pana in I 533, un vast imperiu in Muntii
Anzi din America de Sud. Au ridicat orate
cu palate si temple ti cu mii de kilometri
de d ru m u ri . Oamen ii se ocu pau cu
cultivarea porumbului si a cartofilor
* Aztecii au preparat prima si cu cresterea lamelor, pentru lana.
ciocotati din Lume, din pudri
de boabe de cacao, ap;, miere
9i mirodenii.
r
- r -_- - - - - - - - - - - - l - -, - - t
>t in poporut Maya erau mutli
-cnurA
_2-
$l DEscoPERA I
COMUNICATII: Curierii lnca
matematicieni buni. Ei au fost L0CURI CELEBRE: Tikal
primii care au inventat un
L-
semn pentru ,,z9ro". ---------- - - -r ---- -- -l

qF2s
 lsroRrA OuuLUt

Europa Medievalf,
&in p"rioada medievali, incepind cu anul I ooo
pini la 1500, Europa a fost condusi de regi
gi regine. Ei se bizuiau pe ajutorul lorzilor,
al cavalerilor ti pe cel al conducitorilor bisericii.
in schimbul acestui ajutori primeau pimint. Turnul Capela - pentru
serviciul religios
Stipinii piminturilor erau foarte bogafi. lgi
puteau permite si locuiasci in castele splendide,
si consume mincare buni ;i si poarte haine
frumoase. Piminturile lor erau lucrate de
oamenii de rind care dideau stipinului din - :'
-).
li

alimentele pe care le oblineau, 9i uneori i'ir:r:l\i

tr;t
+ '!'-.t dE
r:d,:t;Td I

bani, in schimbul unui mic bordei si i

-
iffih I
t
rt+,ti

al unui petic de pimAnt. I

t
1
I
I
!

ri
I
I
I

* 'CASTELE
MEDIEVALE
Primele castele, construite in jurul
anului I 000, erau facute din pamAnt
si lemn. incepAnd cu secotut al XIll-lea, Zidul gros de piatrd
s-au construit fortirete masive, din proteja castelui si cladirile
piatra, cu ziduri groase. Orasele inconju ratoare
s-au dezvoltat in jurul castelelor
si fortaretelor, pentru proteclie. Castelul Conway, Tara
Galilor, construit
intre 1283-1 287
,$
'i
.l'r
Dnrr UulrOARE
;t nrmura compteti de
tupti a unui cavater era at6t
de rigidi 9i grea, Tnc6t
acesta avea nevoie de
ajutoruI unui cavater
antrenat special, numit
scutier, ca si o ?mbrace. i-$'
-,,&d

-ra
U.' .l{'
{
 EURoPA MEDTEVAI-A

* 'CAVALERT
Picturi medievali, infifi;And
dragostea unui cavaler pentru
doamna sa
5r DoMNTTE
Cavalerii erau soldati care luptau cilare.
Era de datoria lor si-i ajute pe regi sd-si
apere pamAnturile. De obicei,
cavalerii proveneau d in fam ilii
nobiliare, dar un soldat foarte
viteaz putea fi innobilat drept
rdsplata. Cavalerii trebuiau sd se
poarte curtenitor cu doamnele.
U nele dom n ite ingad u iau cAte
unui cavaler si poarte o eSarfi
sau o mAnuSa de-a lor, drept
semn al loialitatii Ior.

Sala mare - pentru * 'LA

banchetele date in LUPTA PTNTRU
cinstea oaspetilor PAwrArurul SrArur
im portanti Cruciadele au fost rdzboaie purtate intre
cre5tin i si m usu Iman i. E i s-au lu ptat pentru
Turnul fnchisorii - dom inatia asu pra PamAntu lu i Sfant -
cu o temnita teritoriul din jurul ora;ului lerusalim.
su bte ran d Cruciadele au inceput in I096, cand
soldatii creStini au mirsiluit citre
lerusalim, si s-au sfirsit in 1291 , cAnd
armatele musulmane i-au alungat pe
crestin i d in Tara Sfanta.
Cavalerii europeni cuceresc

f 7
PUTEREA BlsERIcu
lerusalimul, Prima CruciadA,
1 099

Biserica cre5tini a jucat un rol foarte

important in viata Europei medievale.
Era foarte bogata ;i puternica ;i
controla majoritatea sp ital el or,
tcolilor si colegiilor.

Cilugir scriind un (

manuscris intr-o
ministire medievali

CnurA $r DEscoPERA
-arr--r I

Poartd exterioard cu DANS, TEATRU $l MUzlcA: Procesiuni )

LOCURI CELEBRE: Castele
un pod mobil, pazit
L---rr--rrrrrrr-r--rrrr
de garzi
 lsroRrA OuuLUr

Ohina epocilor
Tang $i Song
/\ lmperiul Tang, 618-907

& Ir"parafii Tang au condus China din *'

ORASUL CHANG'AN
618, pAni in 907. Au cucerit noi teritorii, t

ln timpul dinastiei Tang, Chang'an

au construit orate importante, precum a fost capitala Chinei. Peste 1 milion
Chang'an (azi Xi'an), ;i au incurajat comerful. de locuitori traiau aici,printre care
imparatul si toti dregatorii sii, nobili
CAnd s-a pribugit imperiul Tang, China s-a bogati, negustori si invatati.
impa(it in cinci regate rizboince. Dinastia
Song a preluat puterea in 960 ;i a reinstaurat
pacea. impirafii Tang 9i Song au prefuit arta
gi stiinfa, in perioadele acestea inventindu-se
multe lucruri utile, cum ar fi tiparul,
busola si racheta.
Santinelele
stateau de veghe
deasupra fiecarei
porti a orasului
Dnrr UUITIIARE
* Drumut Mitisii avea
peste 7000 de kilometri
tungime. Unui negustor Ti
trebuiau tuni de zile, ureori
chiar ani, s5-[ stribati
de [a un cap;t [a attut.

Fermierii cdrau porci,

gaini si legume in care
trase de cai, ca sa le vAnda
in pietele orasului
(t
Mdrfurile grele, precum
orezu I , erau ad use in
Chang'an cu barcile, de-a
lungul cursurilor de apa

Oragul Chang'dn,
in perioada Tang
 CHINA EpocrloR Taruc gl SoNG

tr vrsrul sr-NrALNEsc
OraSele Chang'an si Kaifeng se intindeau
"?rruL
amandoui cdtre capitul estic al Drumului Matasii
- o retea de cai de acces care legau intre ele cele
mai importante orate comeciale din est 5i din
vest. Negustorii din Europa ti din Orientul
Picturi chinezi reprezent6nd hoarde mongote, Mijlociu calatoreau citre China pe Drumul
secolut at XIV-lea
Matasii cu aur, tesituri din bumbac si piele,
MoNGOLII RATACTTORI pe care Ie schimbau pentru mitase.
Mongolii erau nomazi, hdldduiau peste pdqunile
din nordul gi centrul Asiei. f,i au atacat China
de Nord in perioadele Tang qi Song. in 1206
s-au unit sub conducerea unui rd,zboinic pe nume
Gingis-han gi au inceput sd cucereascd teritorii.

Casele erau construite

din lemn si aveau
acoperi5uri de ;igla
sau stuf

W
Negustori Song vAnzAnd mitase

l\,

,a
Cha 1nngl'alne,ft
12,'I

inco
COcnnjruura fid
etziiduri
'er,rn
tte riice
p ute r e e p oaimAnt
=de
,

si cA
ca rdrmi;izizi
d.r,
Ulcior din po(elan Tang
ft
'CATRE PTRFEcTIUNE
Portelanul - ceramica foarte delicati,
frumoasa gi lucioasd - s-a inventat
rrr r r r r r rr r r r r r r r
in China, cu vreo 1800 de ani in urmi. - --.1

in timpul dinastiilor Tang ti Song, olarii cnurA gr DEscoPERA

-2rr
I
Chan'an
LOCURI CELEBRE:
au experimentat multe tipuri noi de MARI PEnsorunurAfl : Gingis-han
ceramica pentru a obtine cea mai L--r--rrrrrrrrrrrrrrr-

frumoasi ceram ica vazuti vreodata.

+33
 lsroRn OrvruLur

, .
'/.

,..:,
\

l_,ig= o -"q,,i.j'
Japoniil) Coreea "' r''.'.:::.-
r
_
r_,,'-"
i, ,,,r
*)--r,,.i

i
,,*_
rir, l,,,

$i Asia de sud-es .:--,=. -,,,1 .-,,--.-

-'"''

& J"ponia 9i Asia de sud-est sunt regiuni

cu peisaje, climi, tradifii ;i credinfe
deosebite. Dar din jurul anului I 1 50,
au ajuns celebre pentru minunatele lor
clidiri gi opere de arti. Conducitorii
khmeri din Cambodgia s-au autodeclarat
regii-zei gi au poruncit si se construiasci
"il#;; il;i:;'"desudes'f
Viata la curtea Japoniei era plina de
eleganla ;i gratie, dar guvernata de reguli
foarte stricte. Era foarte important sd iei
parte la ceremoniile traditionale, sa fii
manierat gi sa dai dovadi de respect.
La curte, femeile stiteau departe de
vizitatori - daci acestia nu erau rude
sau prieteni apropiati - in spatele unor
paravane delicate, ficute din hArtie
sau Iem n .

imense orage-temple care si le fie locuinte.

Nobilii japonezi purtau nigte
in lndonezia, regii dinastiilor Saitendra frumoase robe de matase,
numite chimonouri
;i Srivijaya au construit temple budiste
uridge, precum Borobudur, de pe
insula Java.

S N
Curtea japonezi la
Helan-Kyo (Kyoto de azi),
cca. 800
 JnpoNIA, CoREEA gt Asn DE ituD-Esr

Dnrr UuItlARE
* Cele mai etegante
femei japoneze igi pictau
fala cu atb gi dinlii, Agricultori
cu negru. Dinlii erau khmeri,
innegrili pentru ci fardul cu ltivan d
o rez (r
atb de pe fali ii f;cea si i

a rate ga tben i.
Munci agricole lingi oragul Angkor Wat, Cambodgia

* 'IMPERIUL
f DINASTIE COREEANA
KnMER
in 802, regele khmer Jayavarman al ll-lea
a pus bazele unui puternic imperiu in
in 668, dinastia Silla, din Coreea, Cambodgia, care a inflorit timp de 600
a preluat controlul asupra cAtorva de ani. Cel mai cunoscut dintre oragele-
regate mici, formAnd un stat templu ale khmerilor, Angkor Wat, a fost
puternic. in 918, dinastia Koryo construit intre anii 1 1 1 3-1 1 50. Armatele
a venit Ia putere. Datorita pozitiei thailandeze au invadat imperiul la
sale geografice, Coreea a devenit inceputul anilor 1 400 si i-au fortat
o legaturd importanti intre China pe khmeri sd pirdseasca Angkor-ul.
si J apon ia.

Un sowan coreean,
Delic:a te,ppa,,nouri de sau clidirea scolii
hArti e, CO rate cu
drCr
muntti si OD
CO pnci pictati

O corabie ciopliti in piatri pe

Bdrbafii japonezi igi
templul Borobudur; insula Java,
I
purtau pdrul lung
lndon ezia
legat in cre5tet

nAmroAREA Mnr-AcA
Toli negustorii care doreau si cumpere
mirodenii din lndonezia erau obligati sd
navigheze prin Strdmtoarea Malaca - un
canal ingust intre insula indoneziana Sumatra
si Peninsula Malaezia. De pe la anul 800,
strAmtoarea era controlata de regi budisti.
Dupa anul 1 400, a fost sub controlul
sultanilor musulmani.
I I I II-r I I-r r r
-vv -- - -- - - - -tl

AUTA $r DESCOPERA I
I
LOCURI CELEBRE: Borobudur
cAuqroRr gr EXPLoRAToRT :
lmperiul Khmer
f
--r--r----------rrrr-

Servitorii se aplecau adAnc,

in semn de respect
 lsroRtA OnnuLUt

Australia si
insulele dih Paeifie .'........-..._.....''.
Australia 9i Noua Zeelande -
./)-l pimAntul natal a triburilor
+f Europenii n-au cunoscut Australia pAni aborigene ;i al poporului maori

in 1645, insi unele popoare din Asia de sud-

Spiritele strdmogilor
est au ajuns gi s-au stabilit aici acum 50.000 erau cioplite deasupra
de ani. A fost nevoie de mii de ani pentru a portii, la intrare,
pentru a-i proteja
popula toate insulele din Pacific. Popoarele pe cei dinauntru

din Noua Guinee au cilitorit gi

s-au stabilit in Fiji in jurul anului 1300 i.Hr.
De acolo, au pornit colonigti citre Tonga ;i
Samoa. Urmagii lor au ajuns in Hawaii gi in
Noua Zeelandi in jurul anului 800 d. Hr.

Grilajul din lemn

era co n stru it
pentru protectie

q,
7Iru
NOUA ZTELANDA
Tribul Maori a fost primul care
s-a stabilit in Nou a Zeelanda.
Hei-tiki sau
pandantiv Erau luptatori viteji, si se ocupau cu
piesi de jad agricultura, vAnitoarea si pescuitul.
maori Maori a construit case de lemn
grupate in sate, a;eziri mari si
fo rt i f icate .

Pegte sculptat
in lemn din $efii de trib 5i rdzboinicii
aveau fetele tatuate
insulele Solomon

Sulitd decoratd cu pene,

folosita la pescuit sau Ia
rLProRr PnrcEPUrr razboi
Bastinasii din insulele Pacificului erau mari
mesteri cioplitori in lemn, scoicd, os de Mantie il fustaneld
balena si piatri vulcanica. Maori au facut tesute d intr-o planta
scu Iptu ri m in u nate intr-o p iatra d u rd, textila, numit| in
verde, numita jad.
lntrare intr-un sat maori,

364r Noua Zeelandi

 AusrRALrA gr lrusuLELE DIN PncrFrc

o irrr Pncr FIc

"iAvrcA*
Locuitorii insulelor Pacificului erau foarte
buni constructori de ambarcatiuni. Strabiteau
distanle enorme pe Oceanul Pacific in canoe
cu furchet, ghidandu-se dupa soare gi stele.
Au desenat ha(i dupa rutele marine intre
insulele cunoscute, pe tulpini de plante,
cochilii si pietre.

PAnzd fdcutd
din frunze de
palm ier tesute

Canoe incdrcatd cu porci,

pui 5i seminte de plante
comestibile

qtfirMr Canoe cu furchet

AusrRALrENr
in climatul dur australian, viata e grea.
Familiile aborigene (primii locuitori ai
Australiei) traiau in adaposturi facute din
piei de animale ti crengi. VAnau canguri
si pasAri, sipau dupa ridicini si larve,
* Popoarel,e din Pacific au
inventat surfing-ut. Jara
adunau seminte si prindeau crustacee. lor nata15 avea ptaje
minunate si valuri uriase.

* Ptasele de pescuit ale

maoritor aveau aproape
800m [ungime.

I--- r
- -r -rr - --rrr- --r---rl

q cAuront gl EXPLoRAToRI: Navigarea I

^2,,99::tir.ryry-tT-,I"1?'i?

t_' Aborigenii de azi din Australia

tr37
 lsroRn OruuLUl

Imperiile afrieane
&Afr,." a fost leaginul multor civiliza{ii . - : -- -'--. ,'-'- '

importante, fiecare cu propriile obiceiuri, I nrrica

cu limba 9i credinfa sa. Unele s-au dezvoltat E Regatur Benin
*
in jurul marilor orate aglomerate, precum Uru lruPERru PurrRNtc
Cairo sau Tangir. Acestea erau stipinite Benin a fost un regat din vestul
Africii, d in N igeria de azi. Locu itorii
de arabi, care au construit palate, colegii gi triiau din agricultura dar erau
razboinici si fierari faimoti. Beninul
moschei. Alte civilizafii, ca cea a regatelor a fost condus de regi puternici,
din Ghana (700-1200) ;i Mali (1200-t s00), care se numeau obas. Imperiul a
cunoscut o perioada de glorie intre
au prosperat prin cregterea vitelor ;i anii 1400 si 1 900.
exploatarea auriferi. Ora;ele-state,
precum Kilwa gi Mogadishu, de pe coasta
de est, ficeau comert cu sclavi
ti fildet,in lndia ti Arabia. .rt,,.t,
"r,,..Krr"_,

Cuptor cu lemne, fn care se r.i *{#

topea bronzul pentru statui -
Foalele erau folosite
'"-/'si---=--------=-=-=\--:
pentru a sufla in foc
a-l inteti -"
dry.\
'itt '
rtr.

* 'BRoNzuL
DrN BrNIN Ucenicii tineri erau
Me;tesugarii din Benin au instruiti de me5terii
facut statui in forma de mai in vArsta
capete cu care decorau
panouri patrate din alama ;i
b ro nz. Statu i e e rau a;ezate in
I

altarele de acasi, ca sd Ie
aminteasca de strdmosii
decedati. Cu aceste panou ri
se decorau si palatele regale.

Megte;ugari din Benin, IucrAnd

"$ o statuie de bronz, cca. 1 600

 lvrPERuLE ArnrcANE

lneI de aur,
Aunul ASHANTT decorat cu
un etefant
Poporul ershanti a trdit pe
teritcrriuI Ghanei de azi,
intre anii I (j(X)- 11XX). Regii
acestuia stzlpAneau cele mai
lnLllte rnine de aLlr din Alricer.
Aurerrii ashernti au l'z-rcut Britari \ \ \.\
din aur,
minunate l-rijuterii ;i
sau podoabE
,\
t l''r 1

stzttui din aur masiv. pentru gtezni

r&.
*" ffip
.ffi RW
ffimffi
*ff'
" ^
CENTRE DE lnrvATAMArur
Orasu I Tim bu ktu, actualu I Mali, a fost
un centru de invatimAnt renumit,
care avea multe scoli. S-a dezvoltat
i
I aproape de rutele caravanelor
t-._
Acoperi5urile de stuf ii de cam ile care traversau Sahara
fereau pe muncitori de [:
I
,

si a inflorit din comert.

tl

arsita soarelui l'l I

{,:
-!l.l ''f,\';. '
Casele aveau
. ',
i.-.- .:
:f rll
acoperisuri din stuf
| ''
i

Moschee musulmani, Timbuktu I

;- ri-iltl"r\ '';\tt1''t,.tr1rt,i.,,, \i *'\' \ I

f
..1
t
Doar bdrbatii fdceau
Ziduri care protejeazd
statui - femeile din
casele si hambarele
Benin teseaLt, cultivau
pamAntul 5i faceau
comert

I Cei bogati cumpdrau Tarc

-
obiectele din bronz -"-----
pe ntru tte
II pentru a-5i impodobi
case I e
v
hd

,:G*r" Marele oras' Zimbabwe

DNrr UUITOARE
f.a * Suttanul din Kil,wa era foarte
bogat. in juruI anutu a 1I*30, eI a
construit un palat din corat, cu
peste 100 de camere gi piscini.
* Pe ta anut 900 d.Hr. un
a observat c5, dupi ce pigteau
" ^
ORASUL lrvrPREJMUtr
in perioada 1 2OO-1400, regii
poporului Shona, de pe teritoriul actual
al statului Zimbabwe, au construit un
oras-palat imprejmuit d e ziduri, numit
Marele Zimbabwe. Populatia Shona se
indeletn icea cu cresterea vitelor si facea
pistor comert cu piei, aur, cupru si fildes.

I boabe de cafea satbaticS, cdprele

-rr--r-r--r-r---I-----i
Tvl

sale nu mai dormeau.Aga s-a

cAUrA $r DESCOPERA
plC'l-Urqi qii
i
$tiJLfTUfi!; Obiecte din bronz
descoperit cafeaua - cea care cAmrerftt gi [xpl-snATsf{i : Sclavia
ne tine drepti.
 lsroRrA OruuLUl

Oivilir,iltiile
nllrdrnfieri0ane America de Nord - pimAntut
{?
./)-
'!) /
/

CAndva, in America de Nord, triiau

I

peste 300 de triburi de bagtinasi.

{,;l;; -H:;''cane
Tribul lroquoi a trait in teritoriile
impadurite din estul Statelor Unite
Vorbeau multe limbi diferite, iar felul de azi, intre anii 1 600-l 800. Satele
lor de viafi diferea de Ia o regiune lor erau alcatuite din citeva case Iung:
d in lem n . Se ocu pau cu vinatu I s i cu

la alta. Dar erau gi aseminiri intre triburi . agricu ltu ra.

Toti au gisit mijloace de supraviefuire

in medii ostile gi toti respectau natura. Casele aveau
aproape 45m
Erau cu tofii mettetugari pricepufi Circa l2 familii lungime \
locu iau intr-o casd

9i erau mindri de tradifiile gi de

obiceiurile lor strimosesti.

Locuitori irochezi
construind case,
Sdtenii cultivau cca. 1650
cAmpuri cu
porumb, fasole
si dovleci

oo4r
 ClvtLtzATnLE NoRD-AMERIcANE
Cort

"/
Iglu
/
e 'CnsA 5t PAnArurul
Modul de viata al bastinatilor
,'/ americani diferea de la o zond la alta.
in zonele impadurite, ei Iocuiau in
/'l:
'<{l ectoan case de lemn, vinau caprioare, elani,
PaiufeH sau ur5i. La cAmpie, locuiau in corturi
facute din piei de animale ti vAnau
bizoni. in sudul fiebinte, casete erau
construite din caramizi de pamint
Case din
caramizi de
a

-'{ casele lungi

r uscate la soare, iar oamenii cultivau
de lemn porumb,prindeau
porumD, pnn iepuri sau adunau
pamAnt rr
Dakota se m i nte.
Pueblo Creek

Citeva triburi americane bistinase si locuintele lor

*'
LAoLALTA
Confederatia lrocheza a fost o alianta de cinci Dnrr UturoARE
triburi bastinate - Mohawk, Seneca, Oneida,
Onondaga si Cayuga. S-au aliat intre anii * Poporul inuit din nord a
157 0-l 780, ca sa lupte impotriva dutmanilor inventat ochelarii de soare -
si, mai tarziu, impotriva colonistilor europeni. erau ficuti din lemn sau os,
care te proteja ochii de
lumina orbitoare reftectati
Casele lungi erau de gheati gi de zipadS.
construite din stAlpi de
lemn acoperiti cu coaja
de ulm

'[:!
1/-
t;
*
.'Anflsrl
.;rj'

lndienii bistinati din America

uti I izau d iferite materiale,
de la pietre semipretioase,
numite turcoaze pAna Ia mici,
pentru a confectiona diverse
obiecte, foarte frumoase.

Azi putem purta bijuterii confectionate

de urmatii triburilor americane
Desen fn bistinase
forma de
I-- r - - - - - r r r r r r - - - rl
- - - - - -
spirala
$' q@nurA gr DEscoPERA :
P'c:_Yl,g:gylllf'
Arta amerindiand ' I
Ulcior de ceramici, ficut L------r--------------
de tribul Anaszi, New Mexic,
in jurul anului 1 100
 lsroRn OuuLUr

Benasterea $i -)(

Bevotutia Franeenil
\

)
& P"rio"da cuprinsi intre 14oo 9i l8O0 *r
a cunoscut multe transformiri in Europa. Acestea
au inceput cu Renagterea, care a schimbat modul
in care mulfi oameni vedeau lumea. Au urmat
ideile religioase, care au stirnit dispute amare,
uneori chiar rizboaie, intre protestanfi gi
romano-catolici. Proasta guvernare gi marile
diferenfe dintre modul de viafi al celor bogafi
al celor siraci a dus la revolu{ie - mai intii in
Franta, apoi in alte firi ale Europei.
RrvoLUTrE!
Revolutia Francezi a izbucn it in
1789, ca o formi de protest
?mpotriva proastei guverniri,
a taxelor imense, sdriciei si
lipsurilor. Rasculatii au atacat
palatul regal, au instaurat un nou
guvern si i-au ucis pe rege si pe
regini. Mii de oameni au fost
executati - cu gh ilotina.
9i

Ghilotinarea in timpul
Revolutiei Franceze

Suslindtorii
revolutiei purtau
Florenta, ltalia - centru pe palarii cocarde
arti invitimAnt

e
renascentist de si
rosii-alb-albastre

7
RTNAsTEREA
inrvArAruAruruLUr
in Europa, perioada anilor
1 400-1 500 poarti numele

de Renagtere. invitati,
oameni de stiinta si arti5ti
au dezvoltat idei noi care
s-au raspandit cu ajutorul
carti lo r.

o'$
 ReNA9TEREA gr RrvoLUTlA FnnrucEzL

RnroRMA BrspRrcrr
intre anii t 500 qi 1600 au existat
c
7
dispute intre creqtinii din Europa.
Anumite grupuri, numite protestan{i,
au pdrdsit Biserica Romano-Catolicd
pentru a infiin{a noi Biserici.
Doreau sd citeascd Biblia gi sd spund
rugdciunile in limba materild, mai
degrabd decdt in latina demodatd.
tri au mai pus sub semnul intrebdrii gi
o serie de convingeri romano-catolice.
Vrnrn LA CURTE
Regii si regineledin Europa credeau ci
Dumnezeu le-a dat dreptul sa conducd,
de aceea refuzau orice implicare a
oamenilor de rAnd in conducerea tarii.
Guvernanti triiau izolati in palatele lor
mdrete ti purtau haine ti bijuterii
superbe. Dupi revolutiile si revoltele
din multe tiri ale Europei, conducatorii
au inceput sd faca schimbari care sd
imbunititeascd viata noroadelor pe lmpiriteasa Maria Tereza
care Ie guvernau. a condus Austria intre anii
17 40-1780

Cruce
cato lici, Palatele aveau sute
impodobiti de incaperi

Cruce simpt5,
p rotesta nti

Lamd
Palatul Schonbrunn, de lAngi Vierd,
Ghilotina ucidea oamenii, Austria, resedinta Mariei Tereza
taindu-le capul cu o lama
ascutita

Dnrr UturoAnr
* Ual mutt de 3000 de oameni
au fost ghitotinali in numai un
dr, in timpul Revotuliei
Franceze. Perioada 1793-179 l*
a fost numit;,,Teroarea".

Contrarevolulionarii erau dugi

la ghilotina in cdrute, in vdzul lumii

fur r r r r r r r r rrr-rr- r r r r r r !
t\ 6"urA $r DEscoPERA
Loculitt!ryRE: Patate
i
, ? PICTURI $l SCULPTURI: Renagterea
I
L-----r-rrrr-rr-rrr-rr

++J
 lsroRrA OuuLUr

ConnERT irrr SUD-EsruL AsrEr

0omevtul Timp de secole, negustorii din estul Africii,

Arabiei, lndiei si Chinei au navigat cdtre
porturile aglomerate ale lndoneziei.

pe gldb Cumpirau pAnza 5i mirodenii. De Ia I 500,

navigatorii eu ropen i au inceput si faca ;i ei
comert in sud-estul Asiei.

,P rima cilitorie in jurul

lutm i fost ficuti de navigatorii
rmii a Cordbiile europene aveau
cale adAnci, in care se
ortulgh ezi, intre anii 1 5l 9-1 521.
p(o11 depozita multa marfa
dati ce exploratorii au descoperit
Odati
ci se poate naviga citre zone -{
i
' t.
,n
indepartate precum Africat, lndia /ill:'..,

sau AmericEl, negustorii europeni rill

n-au intArzlat si-i urmeze.

Europenii erau neribditori si cumpere

tot felul de lucruri noi din tinuturi
indepirtat, precum po(elan chinezesc
gi pAnzi de bumbac indiani. Comerful
a avut ca rezultat gi schimbul de idei
intre popoarele unor {iri gi culturi
diferite.
_j

w Bumbac, md,tase, mirodenii

si ceai din India, sud-estul
Asiei si China

Avocado, cartofi, chili,

din lndonezia se mai schimbi
PAnza de batic rosii, porumb ;i cacao d -

inci pe mirodenii aduse din lndia li din sudul America de Nord si de

Asiei Sud
Mirfuri la schimb, pe glob
oo$
 CoMERTUL PE GLoe

trrrolccrrtco.. TflMERTUL ir.r LuMEA NouA

Din anul 1492, navigatorii spanioli, dar si
altii din Europa, traversau Atlanticul catre Vas de m rfd, utilizat
America de Nord, Centrala ;i de Sud, pe de negust, rii eu ropen i
care o numeau Lumea Noui. Au gasit aur, 1

argint, alimente noi, cum ar fi porumbul, ).

cartofii si rosiile. Juncd, vas de
comert chinez
I
L,tt
i''
l&"
llr
l/
Tribul american Otomi, ,ff
t,/
intilnind navigatori spanioli I i/;
l,

Dhow, folositd
de comerciantii
Arabia, lndia si
Africa de est

gi birci comerciale din toate lumea

Canoe cu furchet, utilizatd
de locuitorii din Pacific

NnvrcANG PE MnRE
PAna la mijlocul secolul al XIX-lea, toate corabiile
Cultivatorii de erau constru ite d in lem n. Aveau pAnze tesute sau
mirodenii isi din rogojini, ca sd capteze vAntul. Vasele mai mici
transportau marfa aveau vAsle sau padele, pe care marinarii Ie
in marile depozite foloseau in apele putin adanci sau cand se oprea
d in port vAntul. Calatoria pe mare se facea incet si putea
sa dureze Iuni din Asia pana in Europa.
j /'-

[,
tro,
\i
IzorATE
&:: Japonia gi China nu
Schimb de mirfuri in portul doreau negustori strdini
Atjeh, lndonezia, cca. 1550 in [drile lor. Vi zitatorii
de pe alte continente
aveau acces doar in
zurumite porturi: Nagasaki,
in Japonia gi (iu angzhou
in China. PortuI comerciat Guangzhou,
China, dnii 1830

-- - rrr ---r-r r r-- - --l

6nurA gr DEScoPERA
_?- ;-
I
tu:lJt-i.l*r-r til lit'xFi*P#F,r : Cordbii cu p6nze
-,.r.i i- .i T{.}E I S 3 HX PL.i,} H,e,T i i F.i i
Comertul cu mirodenii
L---r------r-----------
 lsroRn OnnuLUr

Formarea Statelor
Unite ale Amerieii )tatele
Statele Unite,
Unlte' 1898
I ueu
* 'CATRE
&Primii colonigti europeni au venit Vrsr
incepand cu I B5O, au traversat America
in America de Nord in jurul anului 1540. citre vest. Drumul a fost lung ti greu, iar
Au construit biserici, gospodirii gi sate. viata in a5ezirile din vest nu era uSoari,
insa oamenii sperau sa giseasci pamant
in urmitorii 2OO de ani, firile europene pe care sd-l cultive.
gi-au afirmat dreptul de a conduce
in America, pini cind s-au revoltat Cdldreli fnarmali pdzeau
caravana de bastinasi
oamenii care triiau acolo. in tot acest timp, neprietenosi si de banditi
colonigtii gi triburile bfutinate au convieluit
uneori pa;nic, alteori, s-au rizboit.
De pe la 1800, in America au sosit ;i mai
mulfi colonigti 9i majoritatea bigtina;ilor
au fost alungafi de pe piminturile lor.

Cdrulele erau
trase de cai,
magari sau boi

_--r\F"** -*
-,".1i.* {.,.
grtri;

Colonigti traversAnd vestul

in caravane de cirute.

*7
CoLoNtSTu
DE PE M+YFLIWER
in 1620, un grup mic de famil
pelerin i, au pirasit Anglia
ca si se ateze in estul Americii
Ei doreau si puni bazele
u nei noi com un ititi,
condusa de legi bazate
pe invititurile din Biblie.
Si-au numit noua atezare
Plymouth, dupa numele portu
englez din care au plecat.
Coviltirele cdrulelor
erau facute din p1nza
intinsa peste spire de
metal
DNrr UUITIIARE
>t intre anii 1900
aproape 9 mitioane de oameni
au ptecat din Europa gi din estuI
Asiei pentru a se stabiti in
Statete Unite ate Americii,
FoRMAREA SrnrELoR UruffE ALE AuERtcn
q DE PEN DENTA ArvrE Rrcr r
Britanicii stapaneau 13 colonii americane.
in 1776, coloniite au alcatuit o Declaratie
de lndependenta, care Ie afirma dreptul
de a intemeia o noui natiune, Statele
Unite ale Americii. Aceasta a dus Ia
declansarea unui razboi care a durat tapte
an i. E nglezii au fost invinsi in 17 83 .
Mayflower, corabia
pelerinilor
Bdrbalii mergeau
pe jos sau calare
pe lAnga carute;
bonavii , femeile si
copiii calatoreaLt, in
general, in cdrute Liderii colonigti, semnAnd Declara{ia
de lndependenti, la 4 iulie, 1776
*7
RAzBoruL Crvn-
in statele din Sud ale Americii, plantatiite
de bumbac erau lucrate de sclavi negri,
din Africa. Statele nordice voiau si interzicd
sclavia. Nordul si Sudul s-au certat si in
privinta comertu lu i si a guvernArii. PAna
la urmi, s-au confruntat in Razboiul Civil,
care a durat din 1861 pAna in 1865.
A invins Nordul si sclavii au fost eliberati.
Rolile din fafa erau mai
mici decAt cele din spate,
ca sd poata cArmi mai usor
Soldati Soldafi din Sud
din Nord
(Unionigti)
(Confederati)
9a lgl 0,
reAurA-----------------I-rrrl
g_r DEScoPER+.. !
, uurilr
coPilt int Statele unrre
LUME: DIaIere
rN LUrYltr: Unite are Amencn
ale Amencil Ir
( cALAToRI $r EXPLoRAToRT: C
l- - - - - -t:11: yl':'-1'-1::':'l >. 2
--O:r
*t47
 lsroRn OnnuLUt
-:)

Bevolutia
Industfidi
A Anglia - locul unde s-a niscut
--o- Iln timpul Revolufiei lndustriale au avut Revolutia lndustriali
4J
loc multe schimbiri ale modului in care
lucrau oamenii. Aceste schimbiri
au inceput in Anglia, in jurul anilor 7750,
cind inventatorii au proiectat magini care
torceau gi feseau pAnzi mai repede gi mai
ieftin decit micile rofi de tors gi rizboaiele Londra, la sfArgitul lui 1800

de fesut. in 1 850, existau fabrici in care ?ftrLE onngr I ruousrRtAlE

maginirii noi produceau deja 9i alte bunuri. Fabricile au fost constru ite in
Acest mod nou de a lucra s-a rispAndit apropierea resurselor de cdrbuni si

curAnd 9i in alte pirfi ale de apd, necesare pentru functionarea

Europei gi in Statele Unite.
Dnrr UTUITOARE
noilor masini cu aburi. Orasele
crescute in jurul fabricilor erau
murdare si aglomerate.
Copiii deschideau qi fnchideau
o trapa de lemn, cAnd trecea
un vagonet deasupra

;t intre 1820 9i 1860,

Tn Europa s-au construit
pest e 7 000 km de cale
feratS, pe care se
transportau bunuri citre
porturi 9i ma gazine.

tf'MuNcA suB PAwrArur

Revolutia lndustriala n-ar fi putut
avea loc fara cirbune. Dar acesta
era extras adesea cu un pre! teribil
Bdrbati, femei si copii lucrau ore
interminabile, in conditii cumplite.
Multi erau riniti sau ucisi in urma Lumina venea Minerii impigeau
prabusiri lor, explozii Ior sau de la falcara unei vagoane grele cu carbLtni,
incendiilor. simple lumAnari pAna la suprafa{a

o'$
 R rvot rJ T,,r*..-1_ I
5
pu srnl4ra

DrN FnenrcA
Multe familii sdrace gi-au parasit
"fiuNcrroRrr
casele dela tara ca si munceascd RpvoLUTrA AcnrcolA
in noile fabrici. Sperau si giseascd De la inceputul secolului al
slujbe stabile, bine plitite. Totugi, XVIII-1ea, proprietarii de pdmdnt
munca in fabricd era grea. Erau din Europa au inceput sd
multe ore de munci, iar matinile experi mente ze noile metode
erau periculos de manevrat. agricole qi de creqtere
Locuintele muncitori lor erau a animalelor. Ulterior,
$u {
I

adesea supraaglomerate, noi magini agricole, 0ite 9i vitete se

iar bolile se raspAndeau utor. cum ar fi secerdtorile, cregteau astfel
incit si produci
au fdcut culesul mai multi 16ni,
grdnelor mai uqor lapte 9i carne
gi mai eficient.

Seceritorite, trase
de cai, adunau
recoltele

Multe femei au plecat si

munceasci in noile tesitorii
-\\N
Proptele de lemn
sustineau tavan u I
galeriei

Minerii sdpau cu
tArndcopul dupa
cdrbune, pe care
il incdrcau in saci

-Ir-IIIIIIITT--rrrrl

EnurA sr DEscoPERA I
cuM FUNCTTONEAZA:
Magini agricole, Magini de produclie
lnteriorul unei mine de I
cirbuni, in jurul anului 1800
f--rrr-r--rr----r-rr-r
 lsroRrA OnnuLUt

Douf, t ilzboaie t*ri#.13: hupTr,"*,

s mondiale *?*""1Tilii'.='3,tTf*1ru;
inamici s-au intdlnit fata-n fata.

W nnii r eoo au cunoscut doui I'il?ffii::i:?J'#il ll":'ifl'rilli?'

rizbOaie ingrOzitOare. Acestea se noroi gi cadavre, multi soldati murind
de diferite boli'
numesc mondiale pentru ci au fost
implicate multe nafiuni.
Avion s1'pion,
Obuze trase zbu rAnd deasu p ra
Primul Rizboi Mondial a avut loc intre anii de tunurile cAm pu luui de lupta
Inam tce
1914 gi 1918. A inceput pentru ce Franfa
gi Anglia doreau si impiedice Germania
se preia controlul asupra Europei. Oamenii Doctorii ;i asistentele
lucrau in spitalele din
l-au numit ,,rdzboiul care a pus capet spatele I i n i i lor frontu I u i
tuturor rizboaielor", din cauza numirului
mare de soldafi uci;i. Cu toate acesta, 21
de ani mai tArziu, a inceput al Doilea Rizboi
Mondial. S-a desfigurat intre anii 1939 gi
1945. A inceput atunci cAnd Adolf Hitle[
conducitorul Germaniei, a ordonat
invadarea altor tiri europerle.

Cimp de lupti ?n Europa

de vest, Primul Rizboi
Mondial

f.:"
:s
+r
-r: I '$;.
.-'--t !
f-. a {!f
j i*F
F4*\

Trangeele
inu ndate

se umpleau
cu noroi.

Doar bdrbatilor
ca sd-i salveze pe soldatii raniti asistenti de pri m-ajutor
li se permitea accesul
pe cAmpul de Iupta
 DouA RAzeoAtE MoNDIALE

Adolf Hitler, urmirind o defilare nazisti, 1933

?ft DoTLEA RAzBor MoNDTAL

Sustinitorii lu i H itler se n u meau nazisti.
Nazistii au ucis multi evrei gi alte grupuri
etn ice d in E u ropa inainte de-a fi invin5i,
in 1945. Japonia si ltalia erau aliate
lui Hitler; Anglia Franta, Rusia, Canada,
Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud
si Statele Unite luptau impotriva lor.
China, impreund cu Anglia ti Statele Unite, In semn de pace,
a reu5it sd impiedice Japonia sd cucereasci se da drumul
Asia de sud-est. porumbeilor albi

Crucea Ro5ie, infiin{atd fn 1863,

a cAstigat Premiul Nobel pentru
Pace, in I 9l 7, pentru ajutorul
oferit sol dati lor ran iti Mulli soldali au fost
grav afectati de gazele
otrdvitoare
Rugiciunile anuale pentru
pace, ra Hiroshima
*
-:
+
Ll I 'MoNUMENT PENTRU Pncr
Dupa al Doilea Razboi Mondial,
"J s-a construit un monument al
pacii in oratul japonez Hiroshima.
AminteSte de cei 1 50.000 de
f-X oameni care au murit sau au fost
a

rdniti in urma exploziei primei

bombe atomice din !ume. A fost
: r lansati la Hiroshima de citre
f*
*i{r.

t _'"'l

..ej.. 6 august 1945. in fiecare an,

-., "r

,r',F aici se adund oamenii si se roagi

{. --\r

rfi
*/ ---------I--II-
r-r-r--rl

t"_
EnurA $r DEscoPERA i
ATLAS: Harta lumii
MARI PERSOrUellrATl: Alfred Nobel

|r5r
 lsroRn OrvruLut

BeY0Iutiile )
O,

00munlste I
E
China
Mar;, 1934-1935
'- Traseul Lungului
gtomunismul
f . . - . v
este o manrera
de guvernare a unei {ari prin care * 'MARsuL
cEL LUNG
se de putere cetifeanului de rind. Din 1g34 pana in I 93 5 , com u n istii
ch in ezi, cond uSide Mao Ze Dong,
La inceputul anilor 1900 au avut au avut o tentativd curajoasi de evadare
loc revolufii comuniste in multe fari, din teritoriile inconjurate de inamici.
Au marSiluit circa 9600 km, din
inclusiv in Rusia (in 191 7') gi in China sud-estul Chinei spre nord-vest,
( 1 9 49) . Comuni;tii s-au descotorosit prin m u lte locu ri salbatice.
ln 1 949 , com u n istii au preluat
de regi 9i proprietari de piminturi, controlul asupra intregii Chine.
au organizat cooperative in care oamenii
imparteau terenurile gi produsele.
Peste 100.000 de
!
*

c
comunisti chinezi au
pornit in Lungul Mar5

'CoNTRoLUL MrNTrr
Revolutia Culturali a fost parte a
Revolutiei Comuniste. A fost initiata de
lideru I com u n ist ch inez, Mao Ze Dong,
in 1966. Dorea sd controleze modul in Gdrzile Rogii,
care oamenii traiesc, muncesc gi gandesc. citind,,Gandirea" lLti
PAna in 1976 (cand a murit Mao) , qcolile Mao, adunata intr-o
micuta carte rosie.
si facultatile au fost inchise,
iar profesorii si oamenii de
stiinti au fost trimisi sd
munceasci )a cimp.

Revolulia Culturald
a fost rdsp|ndita de
Garzile Rosii - tineri cu
putern ice convingeri
com u n iste

Tineri comuni;ti in timpul

Revolufiei Culturale

524r
 RevoLUTULE CoMUNTSTE
' :::i.\ .,.,..t.

Dnrr UTUITIIARE
* O parte a margutui s-a desfSgurat
intr-o iarni grea, iEr oamenii aveau
prea pulini mincare. Conditiite au
fost atit de aspre, Tncit doar unul
d in zece a su pravietu it.

Lenin, tideruI revotulionar rus, !in6nd

o cuvintare in Piala Rogie din Moscova,
Marqul a durat pe 7 noiembrie 1918
mai bine de un an
RBvoLUTTA Rusl
in 1917, comuniqtii ruqi, muncitorii
qi solda[ii au pornit proteste violente
in oraEul Sankt Petersburg. Protestan[ii
doreau un nou guvern ) care sd-i trateze
corect. in 19 18, comuniqtii au ucis
familia reg ald, rusd, fapt care a declangat
rd,zboiul civil.Au cdqtigat comunigtii, in
i! 1922, iar Rusia a devenit o noud na[iune
Participanlii la marg
-
a
th;
comunistd, numitd IJRSS - lJniunea
au strdbatut teritorii
inamice, riscAnd sd Republicilor Socialiaste Sovietice.
f ie atacati incepdnd din anul 19 91, URSS
s-a divizat) rezultdn d asl"dzi 15 trari.

r
RAzBoruL Rrcr
Din 1945, URSS si SUA au devenit
dutmani. URSS credea in puterea
de control a statului si in comunism.
SUA credea in afaceri si in Iibertatea
de exprimare. Aceasti separare s-a
numit ,, Rd,zboiul Rece" - un razboi
fara lu pte. Tarile ,, lu ptau " costru ind
arme nucleare;i sprijinind conflicte in
alte tari cum ar fi Cuba (l 961- 1962)
si Vietnam (1 9 64-197 5). Razboiul
Rece s-a incheiat in 1989.
Soldati americani in Saigon, Vietnam, 1968

---r------II---II-rrr-!

cAurA $r DEScoPERA
coPul itu luruE: China, Rusia
I
I
L---rrr------rrrr-----
Comunigti in Margul
cel Lung, 1 93 4-193 5

*-s3
 lsroRrA OuuLUr
* 'SARBAToRT
NATToNALE

Lumea
AIOI
noastri in Asia de sud-est, Burma (azi Myanmar) ti-a
castigat independenla fata de Anglia in 1948.
Singapore si Malaezia, in 1957 . Acestea ti

F?rll s0himbare
imr
^ il multe alte naliuni tinere au sarbatori nationale
(Ziua Nalionala) , care se !in in fiecare an,

ffi
ffi
pentru a marca dobandirea independentei.

Fiili*i
V,ata oamenilor s-a schimbat
lt,

Unele clddiri
fiat
t)

Ziua Nafionali
,i'.
de-a lungul intregii istorii, dar cele
il
tr--:}
guvernam entale t-'-.i''- in Singapore,
au fost construite se fine in
mai mari schimbiri s-au petrecut in timpul dominatiei fiecare an,
pe 9 august
in perioada recenti. engl eze

Dansu ril e traditionale

fac uneori parte din
inainte de cet de-at Doilea Rizboi paradele Zilei
Mondial, unele {iri europene defineau N ationale

colonii pe tot globul: in Asia de sud-est,

in AfricEr, in America Centrali ;i de Sud,
in Caraibe si in Pacific. Din 1947, multe
dintre aceste colonii si-au cAgtigat
independenfa ;i se autoguvernea26,.
in unele {iri, independenfa s-a
cfutigat doar dupa lupte sAngeroas,
iar viafa unora dintre noile natiuni
a fost foarte grea.

Ziarele ne
spun ce se
intAmpla
in lume

Cititul ziarului te tine la curent - istoria se scrie in

fiecare zi

'o{r
 LUMEA NonsrnA iru ScnIMBARE

q'r
' PRoBLEME Nol
Mu lte natiu n i tinere se confru nta
Steagul singaporez a fost
cu probleme. Trebuie sa construiasca
creat cAnd tara a devenit
independenta drumuri noi , fabrici, spitale, scoli.

"K/ U n e Ie au fost n evo ite sa in fru nte

secetd sau inundatii. Uneori, Iiderii
rivali intra in confl ict declansAnd
1'.
perioade de razboi civil. TotuSi,
naliunile tinere au supravietuit,
unele ajungAnd bogate datorita
comertu lu i.

Copiii noiitiri independente, Ghana,

privind o harti cu statele africane, 1957

Membrii guvernului
urmaresc paradele
q#
'
de Ziua Nationala MENTTNEREA PAcu
Natiunile Unite (ONU) s-au infiintat
in 1945, ca si mentina pacea si sa
incerce sA solutioneze problemele
fara lupte. Astizi, majoritatea !arilor
BdtrAnii i;i amintesc independente sunt membre ONU.
vremurile de dinainte
de independenta

Copiii se bucurd sd ia
parte la sarbatorirea
Zilei Nationale
qrvENrND
I trtoEPENDENrl I'i
Fortele de mentinere a picii, in Somalia,
Din 1947 , cand lndia si t',
l.+
in 1992
,}
Pakistanul au iesit de sub r r--- I r r al
- - - - - - --r - ----
dominatia engleza, multe I

TaurA sr DEscoPERA :
natiu n i au deven it Natiunile Unite
LOCUffiI CELEBRE:
independente, cu iI mgnr prnsorunllrAlt: Lideri de natiuni
guverne proprii. L----r------rr----rr---

Arborarea steagului indian,

de Ziua Nafionali, 1947

GlosAr de euvintereheie
Armi nucleari: armi
exploziva, extrem de
putern icd, sim ilara
bombei atomice
Astrolab: un instrument
utilizat in trecut de marinari
5i de oamenii de ;tiinla
pentru a misura pozitia
pe cer a Soarelui Si a stelelor
Astronom: om de ttiinla
care studiaza miScarea
obiectelor in spatiul cosmic
Budist: persoani care
urmeazi invitituri le Iui
Budd ha, u n cond ucitor
religios care a triit intre
5 6 3-483 i. H r.
cca. sau circa: o dati
aproximativi, de exemplu:
cca. 1 000 d.Hr. inseamna in
jurul anului 1000 d.Hr.
Cetifean: persoani niscuti
intr-o tari sau acceptat ca
membru al acelei !ari, care
trebuie si respecte legile
acelei tari care il si
protejeaza
--5..$
lsroRn
Civilizafie: O societate
cu propriile legi, obiceiuri
cred inte si trad itii artistice
Colonie: o atezare sau
o tari guvernatd de o
alta tari
Conservare: p rotejarea
de distrugere sau
descompunere, de ex.
m u m ificarea tru pu ri lor
Cregtin: persoani care
urm eazd invititurile lui
lisus H ristos, invititor
religios care a triit
aproximativ intre 1 -3 3 d. H r.
Cuceri: a prelua controlul
unei zone, prin fo(i
Excava{ie: o portiune
de pamint unde se sapi
pentru a scoate la iveald
obiecte sau cladiri istorice
Fortirea{i: cladire sol ida,
de obicei locuiti de soldati,
care apira oamenii sau
o anumita zoni de
atacu ri
Gladiator: roman, care
, lupta in areni, adesea pana
la moarte, contra altui birbat
sau a unui animal salbatic
Hindus: Persona adepta
a hinduismului, o religie
lmperiu: un grup de tiri ,
state sau popoare conduse
de un imparat, o impirateasi
sau de un alt conducitor
p utern ic
lndependent: o tari
independenti este cea care
e condusi de propriul
ei guvern
invitat: persoani care-gi
petrece viata citind 5i invitand
Ministire: loc unde calugarii
sau calugeritele traiesc intr-o
comunitate religioasd
Manuscris: varianta originala
a unei carti sau a unui
document, de obicei scris
de mAnd
Minaret: turn apartinand unei
moschei, de unde credinciosii
sunt chemati la rugiciune
Musulman: o persoand
adepta a invataturilor islamice,
religie bazati pe invataturi le
profetului Mohamed, care a
triit intre anii 570-632 d.Hr.
Nobil: persoani care poarti
titlul nobiliar, de exemplu
duce/conte, sau care face parte
dintr-o familie de rang inalt
Nomad: persoani care se
muti din loc in loc, odati
cu anotimpurile, care nu
are o locuinti stabila
Obicei: mod de comportare
specifica unui grup de oameni,
manifestat pe o durati lunga
de timp
Olmeci: popor stabilit pe
coasta de est a Mexicului,
intre an ii 1 200 -1 400 i. H r.
Perioada medievali:
cunoscuti 5i ca Epoca
Medievali. lstoric, perioada
s-a intins intre anii
501-1500 d.Hr.
Planta{ie: un tip de fermi
unde se cultiva extensiv
un o anumita planti,
de exemplu trestie de zahdr,
cafea sau bumbac
Rizboi civil: un rdzboi
intre cetite n i i ace Ie ias i tiri
Religie: un grup de
convingeri care incearci
sa gaseasci explicatie
tuturor lucrurilor si care,
de obicei, accepta existenta
unuia sau mai multor zei
care co ntro Ieazi totu I Tolteci: popor din Mexic,
Revolu{ie: schimbare
extremi in desfaturarea
unui Iucru
Sacrificiu: o plant5,,
un animal sau viata unui
om, adusi ca ofranda
zeilor
Strimot: membrul unei
familii sau al unui popor,
care a trait cu multe
generatii in urmi.
Sultan: suveranul unei
cu rti islam ice
Suveran: cond ucitor suprem,
un rege, o regini, un imparat
sau un sultan
llaxi: bani platiti citre un
guvern sau un suveran, care
ajuta la fu nctionarea statu lu i
Temnifi: inchisoare
su bterani
Teracota: un lut brun-rotcat,
d in care se fac vase care se
pot arde in cuptor
care a pus bazele unui
imperiu care e existat
aproximativ intre anii
900-1 100 d.Hr.
Tomograf: aparat care
genere azd, imagin i detaliate
ale interioru Iu i corpu lu i,
cu aj utorul unei tehnologii
computerizate.
Trib: grup de oameni
care descind d in
aceiati strimoSi,
adesea cu un
lider comun.