Sunteți pe pagina 1din 12

TRANSILVANIA.

1
itr Acesta f6ia ese fikt
"j cate 3 cole pe luna f (i Abonamentulu se
si costa 2 fiorini v. a. face numai pe cate
pentru membrii a s o - 1 anu intregu.
ciatiunei, era pentru Se aboneza la Comi
nemembrii 3 fr. tetulu asociatiunei in
Pentru strintate Sibiiu, seu prin posta
1 galbenii cu porto i, Foa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana s6u prin domnii c o
lectori;
(v, potei. c/y
si cultur'a poporului romnu. V cfjf

Nr. 15. Brasiovu 1. Augustu 1872. Analii V.


S u m a r i u : Imperatulu si regele Sigismundu. (Urmare.) Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) Socie
tatea amiciloru beleloru-arte. Publicarea baniloru incursi. Contribuiri la fondulu academiei romane. Consemnarea contri-
buiriloru incurse si subscrise la fondulu acad. (Fine.) ;.

Imperatulu si regele Sigismundu. puncte de acusatiune, fiscalulu, seu asia numitulu 'a-
cusatoriu su procuroru publicu inchiaiese acusatiunea
(Urmare.)
sa cu acestea c u v e n t e : A c e s t u o m u (pap'a Ioanu)
Regele Sigismundu era si omu desfrenatu in n u p d t e fi c o n s i d e r a t u a l t u - m e n t r e a , d e
gradulu s u p r e m u , in cktu neci-una femeia de ceva cktu c i n e m i c u alu o r i - c a r e i v i r t u i , c
frumsetia nu era sigura de seductiunile lui. P r e langa m o c i r l ' a r u s n e i , c p e c t u l u p e c a t e l o r u ;
ce si altumentrea era f<5rte risipitoriu de b a n i , apoi ori-cine'lu c u n d s e e , v o r b e s c e d e s p r e den
pe ospetie si pe orgii desfrenate vers millidne. Ori s u l u c s i d e d i a v . o l u l u inpelitiatu." Apoi eca,
unde mergea, trebuea se'r aduc femei pe alesu. Avea d'intre cei trei contrapapi carii lupta pe atunci unii
acelu m o n a r c h u de nimicu si cktiva soci ai desfrena- in contra a l t o r a , imperatulu Sigismundu tocma pe
riloru sale, intre carii la loculu antaiu s t : F r i d e - acestu I o a n u X X I I I , ilu avea de celu mai b u n u a-
r i c u de H a b s b u r g , ducele de T i r o l u , numitu celu micu si'lu a p a r de m a n ' a dreptatei. Bene sci Si
cu p u n g ' a g d l a , " pentruck si acela risipea totu ce gismundu, ck pap'a I o a n u X X I I I , numitu mai inainte
castig. Cu aceti duoi rivalis contra-pap'a I o a n u B a l t h a s a r C o s s a , fusese in teneretiele sale cor-
X X I I I , unu adeveratu mascariciu si o m u spurcatu, sariu (piratu); ck pe atunci numai cu m a r e greutate
J
care vorbea si fcea cele mai mari sckrnavii. Acelu scpase de furci , ck r a n g u l u de cardinalu ilu cum
trifoliu de domnitori ducea in dilele loru una rola ce prase dela Bonifaciu I X . pe b a n i ; ck in acesta cali
se pdte asemena fdrte bene cu portarea omeniloru tate tramissu fiendu la Bologna t u r b u r a t a c se o
cunoscui in Bucuresci sub n u m e de b e r b a n i , seu i m p a c e , puse j u r a m e n t u ck nu i se va intempla la
cumu se dicea mai i n a i n t e , C r a i d e - c u r t e a v e neci-unu cetatienu v r e u n u r e u , ci cu toii se voru
c h i a , seu ce se dice la noi in Transilvani'a t r e n b u c u r a de p a r d o n u g e n e r a l e , si totui d u p a aceea
g a r i . P e tempuJu conciliului dela C o n s t a n t i ' a , Si curendu isi calck j u r a m e n t u l u , spolik pe toti locuitorii
gismundu si Fridericu facura una caletoria prin T i de averile loru, le rapf mulime de femei si fete fru-
rolu, inse asia, ck petrecura totu in dantiuri si beii, m<5se si niacelk vreo duoe mii de b r b a i ; era dupa-
in adulteriu si fornicatiune, pkna candu se certar ee s'a intorsu la R o m a , ncepuse a omori cu veninu
a m e n d u o i tieganesce. ori pe ckti ii st in c a l e , pkna ce assasink si pe
Cu pap'a I o a n u X X I I I , vorbea totu feliulu de pap'a Alessandru V . , pentru c se se faca elu in
m a s c r i , in audiulu a l t o r a , si inca la u n a ocasiune locu'i, p r e c u m u se si facil. Bene sci Sigismundu,
inbracatu c subdiaconu (hypodiaconu), p r e c u m u se ck acelu I o a n u era unulu d'in cei mai mari smoniaci,
imbrac imperatii d u p a unu vechiu usu, t o t u - d e a u n a carele adec vendea tdte sacramentele, tdte funciu
candu tcea pap'a liturgi'a. Acestu I o a n u fusese adec nile si gradurile totu numai pe b a n i , inca si la ba-
acelu p a p a , pe care conciliulu dela Constanti'a l'a stardii sei. I n fine Sigismundu cunoscea ck I o a n u
trasu in j u d e c a t a criminale si l'au convinsu pe de- X X I I I , era t o t u - u n a d a t a unulu d'in ereticii cei mai
plinu, ck a comisu adulteriuri (preacurvii, cu neveste periculoi d'in l u m e , pentruck elu isi btea jocu in
mritate), incestu (curvfa cu nevast'a frate-seu) sodo publicu nu numai de tdte dogmele christianismului,
mia si pederastia; ck pe tempulu cktu a locuitu in ci despretiui si m o r a 1'a e v a n g e l i c a , era i m -
Bologna, si-a tienutu u n u h a r e m u , su mai precisu, m o r t a l i t a t e a s u f l e t u l u i si r e i n v i i a r e a d'in
unu b o r d e l l u , locu de femei desfrenate, in n u m e r u mori le numea fabule de nimicu.*) Cu tdte acestea
de duoe s u t e , ck avuse i n p r e u n a r e trupesca cu mai imperatulu si regele Sigismundu a fostu ateneu alu
bene de trei sute calugaritie, pe care apoi le r e m u - papii I o a n u X X I I I , si a votatu pentru concremarea
nerasse facundule egumene, p r i o r i e , a b a t i s s e , pe la lui H u s s , care fostu omulu celu mai morale d'in
diversele m o n a s t e r i e , alu caroru n u m e r u inainte de tempulu seu. D a r a n u : pap'a I o a n u a fostu degra-
reformatiune fusese e n o r m u ; in fine ck acelai a com-
missu inca si omoruri si lotrii de d r u m u ; era dupa
*) Se se vedia actele conciliului de Constanti'a si t6ta
ce s'a fiuitu investigarea asupra celoru sieptedieci de istori'a acelui tempu.
29
170

datu in a. 1415 (25. Maiu) d'in r a n g u l u de papa si pentruck istori'a ne pastrk essemple, unde si acestu
pusu la prinsore fdrte comoda, era in a. 1418 pap'a m o n a r c b u isi btea jocu de lucrurile religidse preste
Martinii V. l'a eliberatu d'in captivitate si l'a facutu t o t u , precumu bajocurea si legile moralei in fapta,
erasi cardinalii si presiedente alu colegiului cardina- calcandu-le pe tdte. Deci deca Sigismundu persecuta
liloru. Asia era dreptatea si moralitatea in dilele im- cu tdta furi'a pe hussiti, duca elu decisese estermi-
Iperatului Sigismundu, innocentii se ardea si spendiur, narea valachiloru schismatici," acestea fapte ale sale
'bandiii si veneticii se remunera. trebue se se esplice d'in alte motive si a n u m e d'in
P a n a la ce g r a d u era corruptu si decadiutu mo- cele politice. P r e c u m u au crediutu muli alti mo-
ralicesce imperatulu S i g i s m u n d u , se mai cunosce si 'narchi, mai credu si unii d'in dilele ndstre, asia cre-
d'in acea i m p r e g i u r a r e , ck avendu elu pe fiia-sa diuse si Sigismundu, ck unitatea confessiunei religidse
E l i s a b e t h a , pe acesta, fiendu inca numai in etate si a ritului religiosu ajuta la consolidarea potestatei
de duoi a n i , o desponsese (incredentiase, logodise) monarchice si la unificarea, nivellarea provinciiloru si
principelui Albertu de Austri'a;. dara dupace domni- a popdraloru. U n u Sigismundu nu potea se sufere
sidr'a se fcuse de duoisprediece a n i , spurcatului de fundarea de baserice naionali. Contradicerea cu si-
tata ii casiunk c se v e n d a pe filia-sa pentru h a r e - nesi insusi a .lui Sigismundu in materia de religiune
mulu < sultanului t u r c e s c u , carele pdte ck 'iar fi datu se mai pdte esplica inca si d'in caraeterulu lui c se
muli bani pe e a , pentru c se pdta dice ck in ha- dicemu asia, destrabalatu. Dela unu omu c elu cine
remulu seu este si fili'a sultanului Giauriloru. D u p a se atepte logica, cine consecentia in aciune?
aceea Sigismundu mai incerck si alte specule cu fili'a E c a ce omu a domnitu cincidieci si relative 40
sa, ck-ci lasanduse de planulu de a o face m o h a m e - de ani preste u n a parte m a r e a E u r o p e i dela R e n u
dana, isi propuse a o da regelui Poloniei; inse cu- pkna in Carpatii Transilvaniei.
rendu se intdrse si de cktra acela si o promisse lui Aduo'a socfa a lui Sigismundu, adec comitess'a
S i g i s m u n d u C o r b u t u , nepotu si clironomu la B a r b a r a C i l l e y , inca nu a fostu cu nimicu mai
t r o n u alu marelui duce W i t o 1 d u d'in Litvani'a, prin b u n a decktu barbatu-seu. P e langa ce era una X a n -
urmare unui p a g a n u si inca p a g a n u fdrte b a r b a r u , t i p p e , adec femeia rea si spurcata de g u r a , cumu
pentruck poporulu si cas'a domnitdria a Litvaniei si tirana, apoi in asia numitulu punctum sexti a fostu
pkna in acelea tempuri inca nu adoptase christianis- si acesta femeia u n a adeverata Messalina. Deca bar
niulu neci m a c a r a in scorti'a, necumu in spiritulu lui. batu-seu alerga d u p a femei prin tdte tierile, apoi ne-
D a r a ce'i pasa imperatului Sigismundu de acestea vata-sa sci se'si aduc la casa brbai ori-de unde'i
i m p r e g i u r a r i ? Scopulu lui era cu acea ocasiune, c plcea ei. D e altu-mentrea tdta famili'a comitiloru
d a n d u pe fili'a sa pgnului C o r b u t u , se pdta s p a r g e C i l l e y a fostu u n a d'in cele mai blastemate, la care
prin acesta cstoria confederatiunea inchiafeta intre m i n c i u n a , perfidi'a si assasinatulu trecea de virtui,
Litvani'a si Boemi'a in contra sa. Asia dara scopu ceea ce se adeveredia si mai tardfu pe tempulu C o r -
curatu politicu de vindicta. In fine totui Sigismundu v i n i 1 o r u I o a n u si M a t e i u . (Vedi in Biografiile
aflk ck va corespunde mai bene interesseloru sale, acestora.)
deca va da pe fili'a sa totu lui Albertu de Austri'a,
Considerandu pe Sigismundu c pe regele U n
pentruck acestuia era imperatulu debitorii! c u d u o e
gariei si alu tieriloru annessate la aceea, se pdte sus-
s u t e d e m i i , de galbini luai dela elu imprumutu,
tien6 cu multu dreptu, ck elu in celi de antaiu duoe-
pentruc se aiba spese in bellulu civile d'in Boemi'a;
dieci de ani, adec dela 1383 pkna la 1404 a domi-
preste acea suma Albertu mai nnmerk lui Sigis
natu si g u b e r n a t u a p r d p e numai cu n u m e l e , e>a in
m u n d u inca siesedieci de mii de g a l b i n i ; asia cu t o -
realitate mai nimicu, pentruck era totu dusu si capti-
tulu 260 mii de galbini, si apoi in au. 1422 se cu
vatu cu totulu de plcerile si desfrenarile sale, preste
n u n a cu tener'a Elisabet'a. Acelu Albertu adec avea
acdsta 'si perdea si tempu multu alergandu inca si
bani, pentruck fiendu si elu unu tiranu fdrte fanaticu,
d u p a cordnele altoru tieri. Asia in U u g a r i ' a domina
persecuta in modtilu celu mai fiorosu pe eretici (hus-
oligarchi'a, seu mai dreptu vorbindu, in primii duoe-
siti), era pe jidovi ii a r d e a c u s u t e l e si confisca
dieci de ani d'in regimulu lui Sigismundu a dominatu
tdte averile, atktu ale asia numitiloru eretici, cktu si
bellulu civile, rapacitatea boieriloru si a episcopiloru,
ale jidoviloru. Acestu tiranu nebunu successe apoi
anarchia generale. Numai dupace se mai astemperk
socru-seu atktu in U n g a r i a , cktu si in Germani'a.
in cktuva sngele lui Sigismundu, adec in etate de
Sigismundu dete lui Albertu c dote provinci'a 42 de ani, pe la an. 1404 isi mai veni in simiri si
M o r a v i ' a , pe care inse acesta trebuea se o ia dela incepu a reflecta, ck in fine s'ar cuveni c se se mai
boemi cu armele, pentru c se o pdta a v e a ; boemii ocupe ceva si cu afacerile interne ale tierei. Sigis
inse batura de repetite ori atktu pe Albertu, cktu si m u n d u era de altu-mentrea omu desteptu dela na
pe Sigismundu si depredara cumpliii inca si ducatulu tura, candu voli, sci ce se fac; dara volubilitatea
Austriei. spiritului seu, temperamentulu sanguinicu si lips'a de
Sigismundu necumu se fia fostu bigotu si fana constantia c efectu alu acelui temperamentu, aducea
ticu in religiune, dara d'in c o n t r a , elu nu era neci cu sene, c Sigismundu se strice cu u n a m a n a totu
macaru religioii in sensulu theologiloru dogmatici, ce fcuse cu ceealalta, se derime astadi ceea ce a
171

edificaii eri. Intre anii 1404 si 1406 Sigismundu a chice compuse pe la dominiale boieriloru d'in in
tienutu in Ungari'a trei d i e t e , precumu nu se mai spectorii, prefecii si epistatii loru. P e n t r u c popu
tienusera in un'a serie lunga de ani. I n acelea diete lai unea cetatiloru se se mai imultidsca, s'a decretatu
s'au codificatu mai multe l e g i , care cn referintia la de nou migratiune libera p e n t r u iobagii ckti voli se
tempurile acelea se potu n u m i in adevru bone, Dre se asiedie cu locuinti'a pe la cetati.
ptulu de proprietate fu regulatu de n o u , pentruck T d t e acelea reforme, care intre alte impregiurart
acela fusese turburatu si compromissu f<5rte g r e u prin si sub u n u altu m o n a r c h u de caracteru solidu a r u f i
anarchi'a ndelunga. Se facil ncercare seridsa de a potutu fi fdrte salutarie, au duratu de joi pkna mai
reinfrena inca si abusurile si escessele cele scandaldse, apoi. A m u observatu mai s u s u , ck Sigismundu de-
intrigile si simoni'a p a p e i , a cardinaliloru si a epi- rim cu u n a m a n a ceea ce fcuse cu ceealalta. P k n a
scopiloru, pe carii Sigismundu ii favorase fdrte multu, aici v e d i u r a m u , ck elu a fostu de ckteva ori in pe-
pkna candu acelora le casiunase a'lu destrona si a riculu invederatu de a'si perde coron'a si tronulu, ck
p u n e in locu'i totu pe Ladislau neapolitanulu. S'a ungurii l'au si aruncatu in captivitate. I n tdte acelea
trasu drecare miediuina intre potestatea civile si ecle- cauri fatali pentru Sigismuudu, ckti va oligarchi l'au
siastica. S'au mai luatu unele mesuri spre a regula ajutatu d'in tdte poterile loru. E i i n s e , atunci c
si asecura in cktu va afacerile finantiali, transactiunile totu-deauna, sci fdrte bene p e n t r u ce'lu ajuta si ilu
comerciali, mesurele, montanistic'a, vmile. S'a facutu < tienu p e tronu. Cunoscndu cktu este de risipitoriu,
si mai m u l t u , ck in diet'a d'in 1404 s'a decretatu aristocraii dra ceri, ck Sigismundu ii va r e m u n e r a
l i b e r ' a m i g r a i u n e a poporului r u r a l e , a ioba- stralucitu. Asia s'a si intemplatu. Sigismundu con
gimei, regulanduse totu-unadata raporturile d'intre fisca dela unii si d cu man'a plina la celilalti. Asia
tiei-ani si boieri, sarcinele si prestatiunile c e l o r a , pe d a r a a n u m e dligarchii G a r a , C i l l e y , S t i b o r i u ,
care boierimea le imulti cu tdta ocasiunea si sub F r a n g e p a n , K a n i z s a i si alti mai muli au fostu
tdte pretestele. donai cu territoria atktu de intense si cu drepturi
Intr'aceea tdte acelea reforme avea se r e m a n a atkta de multe, in cktu fia-care d'in ei se potea con
litera m d r t a , pre cktu tempu oligarchi'a cea brutale sidera c si unu rege mai micu. Aceli reguleti fcea
si b a r b a r a n u era reinfrenata si pedepsita p e n t r u orice le plcea loru, plesnea in facia si legi, si aucto-
frdelegile sale. Inse cumu era se infrene pe oli- ritate regdsca, si totu, rpea averile ori-si-cu si ori-
garchi u n u S i g i s m u n d u , care commissese atktea ra- candu le plcea, ucidea si assasin intocma c, si
p i n e , venduse si risipise atktea averi ale statului, ori-care bandii sdu lotrii de drumuri. Afara de ace
lipsise p e muli dmeni de drepturile l o r u , si carele stea, Sigismundu camu dela a. 1409 inainte drasi nu
cu tdte acelea rapine, totu-deauna era cu pung'a gola. s'a mai ocupatu de afacerile interne ale tierei, p e n t r u
I n fine totui Sigismundu stulii abia si. elu de le- ck d u p a aceea drasi o luk la drumuri, alergkndu d u p a
gionulu plansoriloru si alu processeloru care se ac- coron'a imperiului g e r m a n u , pe care o castigk abia
cumulasera d u p a anarchi'a de 20 de a n i , in duoe in a. 1 4 1 1 . I n s e si pkna atunci mai avti se inchiaie
diete care s'au tienutu u n a d u p a alta in anulu 1405 unu bellu civile in Croati'a si Bosni'a, u n d e elu in
s'au luatu unele mesuri spre a reinfrena rapacitatea Dec. 1406 drasi patrk u n a crudime infricosiata, pen
oligarchiloru. S p r e acestu scopu Sigismundu a de- truck o c u p a n d u fortardti'a D o b o r in B o s n i ' a , T a
eisu, c diet'a se se conchiame mai desu, c Ia aceea 126 nobili unguri si boieri slavi aflai acolo le talik
se fia invitai si nobilii de conditiune interiore, c se capetele, dra cadavrele loru le arunck in riulu Bosnia
fia adec representati prin mandatarii, sdu deputaii de m n c a r e pescilorn. Slavii meridionali abia s'au
l o r u ; totu asemenea s'a involitu, c urbile si cetile potutu impaciui cu Sigismundu pe la a. 1409, atktu
inca se fia representate la dieta. P r i n acestea m e le era loru de nesuferitu acelu rege.
suri, adec prin lrgirea dreptului representativu alu (Va urma.)
tierei, credea Sigismundu ck va infrena si tienea in
respectu pe aristocraii cei mari. T o t u cu acelu scopu
s'au adusu si dresicare legi municipali, s'au luatu
mesuri pentru prosperarea comerciului si a industriei, Colectiune de diplome
s'a imultitu numerulu urbiloru regesci si li s'a per- d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care
missu c se se incongiure cu muri, pentruc in mo- privescu mai alesu pe romkni (valachi).
dulu acesta se fia asecurate de rapacitatea oligarchi
(Urmare.)
loru, carii in U n g a r i ' a c si in, G e r m a n i ' a , esia d'in
castellele loru cu argaii loru, tienea d r u m u l u comer- L i t e r a e C a s t e l l a n i et d u o d e c i m J u r t o r u m
ciantiloru caletori, fcea incursiuni a s u p r a oppideloru Provinciae Hatzeg
si sateloru, rpea vite si totu ce puc. Magistratele in certa contraversia inter Kenezios subversante.
municipali ctigar dreptu de instanti'a prima in
r a m u r ' a judectoreasca, cumu si dreptulu sbiei ( J u s 1398. S u p p . C. D. T . I I . p. 3 0 3 .
gladii), precumu ilu avusera pkna atunci si asia nu Stiboriu de Dobusky in calitatea sa de Castellanu de ce
tate si 12 jurai d'in p r o v i n ci'a H a t i e g u adeverescu, c
mitele f o r u r i d o m i n a l i , adec tribunalile oligar-
domnii" D r a g o t a et I u o n u frai si cnezi dela R i u l u a l b u
29*
au reclamaii la S t i b o r i u a i v o d u a l u T r a n s i l v a n i e i * ) afla iucurcatu, va veni c se tractedie mai pe largu cu ei si g
in contra fratiloru I a n u s t i n u , B a s a r a b u si C o s t e a , cnezi faca la toti dreptate.*)
d'in Riusioru, c acetia nu voli se dea partea ce se venea pe Fidelibus nostris universis et singulis nobilibus
ei d'in una marca de argentu, care era contributiunea ce avea
partium n o s t r a r u m T r a n s y l v a n a r u m nobis sincere di-
se numere acestea familii fruntasie romanesci la tesaurulu re
g e l u i s6u alu v a i v o d u l u i , lectis. Sigismundus Dei gratia . . . . venientes ad;
nostrae Majestatis conspectum nobiles viri Nicolau
N o s Styborius de D o b u s k y Castellanus, et duo-
filius A p a de A l m a k e r e k , et Ladislaus filius Gyero*
decira J u r a i Provintiae Hzk**) notum facimus uni-
de Zamosfalva.. notri fideles dilecti. Legationes ve-
versis praesentem paginam inspecturis, quod coram
stras**), seriatim, plene, prudenter, et facunde Maje-
magnifico viro D. Styborio Vajvoda T r a n s y l v a n i a e
stati nostrae exponere curaverunt, qnas nos eo rece-
constituti famosi Domini D r a g o t a et J u o n u fratres,
pimus Regiae gratitudinis majori beneplacito, quo ex
et Knezii de Riulu Albu p r o p o ^ e n t e s , et querulose
illis nil, nisi sincerae fidelitatis, et debitae subjectier-
agitantes contra honestos viros J a n u s t i n u m et fratres
nis, ut debitum est, benevolentiam novimus a vestra
suos Basarabe, et Custe Kenezios de Riusor dicentes,
fidelitate nobis intimari. U n d e dilecti et fideles no
quintam partem unius marcae argenti ab antiquis
tri auditis hujusmodi vestris legationibus, nostras a d
annis per ipsos J a n u s t i n u m , B a s a r a b e , et Custe ac
easdem, et earum quaslibet responsiones Regias, non
per P a r e n t e s ipsorum pro ipsis D r a g o t a et J u o a n ad
minus vobis gratas, ut speramus, eisdem vestris nuu-
C a m e r a m Domini R e g i s , vel Domini V a y v o d a e tra-
ciis et legatis uti nobis fidelibus et quibus ex utra-
ditam, ad d a n d u m j a m recusarent, uter de J u r e dare
que parte integra sit credulitas a d h i b e n d a , commisi-
debeant, et ad d a n d u m t e n e r e n t u r ; ubi tune praeno-
m u s fidelitatibus vestris referendas, ad eos plene in-
tati Knezii J a n u s t i n u s , Basarabe, et Custe responde-
formandos, de omni nostra voluntate, super praemis-
runt et dixerunt, quod per ipsos, seu P a r e n t e s ipso
sis vobis explicanda, quibus et vos plenam in illis
r u m n u n q u a m pro eis data, et persoluta fuisset, quia
sincere referendis, et p u r a m velitis fidem adhibere.
n u n q u a m causam fide dignis et ipsorum hominibus
I n t e r alia tamen vestrae fideliti ingratius a p p a r e r e
ac sermonibus nobis suprascriptis Styborio, nec n o n
n o n debet, quod nos instantibus ad haec satis vestris
duodecim J u r a t i s ad J u d i c a n d u m in H c z g , dictus
nunciis, decimam V a l a c h o r u m E p i s c o p a l i u m , 6t ec-
D o m i n u s Vajvoda commisit, pro quo de nemine se-
clesiasticorum exigere distulimus, causis rationalibus
c u n d u m juris exigentiam et sententiam definitivam
subsistentibus, hi videlicet: quod E p i s c o p u s Bande-
quod memorai Knezii D r a g o t a et J u o n u p r o parte
rium proprium, Capitulum a u t e m , et alii viri eccle-
ipsorum dare d e b e n t , sine omni dilatione et contra-
siasticales s u m m a s pecuuiarum ratione exercitus sol-
dictione, q u i n t a m p a r t e m unius marcae argenti, et de
v e r e , e propter illas expediendas eorum Valachos
eadem s u m m a et sepe dicti Knezii J a n u s t i n u s , Ba
exactionari habent. T a m e n e x o n e r a i , Deo j u v a n t e ,
sarabe, et Custe pro parte ipsorum residuas q u a t u o r
ab his expeditionibus quibus involuti sumus, venturi
partes et n o n plus, ut tota m a r c a praescripta adim-
tandem ut ex iisdem nunciis vestris reierentibus ple-
p l e a t u r , debent persolvere de eisdem summae. I n
nius discetis, in vestri medium, deductis nobiscum
cujus rei t e s t i m o n i u m , praesens scriptum sigillorum
inibi expediendis longioribus tractatibus, et consiliis,
n o s t r o r u m signaculo est signatum. D a t u m H c z g
in his, et aliis disponemus finaliter Deo adspirante,
feria secunda ante festum B. Laurentii Martiris a n n o
id q u o d cuilibet statui a e q u u m fiet, secundum j u s t a m
Domini 1398.
rationem. D a t u m in W i s s e g r a d in vigilia festi vi-
sitationis virginis gloriosae. R e g n o r u m nostrorum a n n o
1398. 7. J u l y . App. D . T r . T . IV. H u n g a r i a e X I . R o m a n o r u m vero I I . Bohemiae VI.
Rescriptu alu regelui Sigismundu ctra congregatiunea seu (MCCCXCVIII).***)
diet'a boieriloru Transilvaniei, erasi in caus'a decimeloru. Nobilii
tramisesera la Sigismundu deputai d'in partea loru cu preten Edidit B e n k o Milcovia I I . p . 3 2 1 .
siutte c se ia dela episcopu si dela capitululu d'in Alb'a-Iuli'a F e j e r C. D. T . X . voi. I I I . p. 2 1 3 .
decimele pe care le scotea acei basericani dela r o m a n i . Sigis
mundu respunde boieriloru c nu p6te se faca ac6sta, d'iu causa 1399. App. D. Tr. T. IV.
c episcopulu era obligatu a tiene B a n d e r i u propriu, adec
oste, era capitululu avea se dea sume de bani totu pe sam'a Stiboriu vaivodu alu Transilvaniei se adressedia ctra toti
ostei, prin urmare trebuea se'i lase c se despolia (exactionari) N o b i l i i , attu u n g u r i , ctu si r o m a n i , ctra castellani si
pe v a l a c h i . Dara totu cu acesta ocasiune Sigismundu consola vicecastellani (comandani de fortaretie si de fruntarie), era mai
pe boieri, c d6ca va scap de espeditiunile bellice in veare se
*) Pe atunci Sigismundu se afla in cea mai mare strimt6re,
pentruc croaii si una parte considerabile a nngureniloru era
*) Acsta familia Stiboriu a fostu adusa d'in Polonia, do
determinai a'lu destrona d'in caus'a nebuniiloru si a tiraniei lui.
nata de regele Sigismundu cu mari avuii si ranguri. Dupa tra-
Croaii si serbii era resculati in contra lui, 6ra elu adunandu
ditiunea poporului, Stiboriu voda ar fi fostu unu mare tiranu;
dieta (dupa cea dela Temisira) la Crisiu, totu in acestu anu
dara in documente nu prea sunt urme de tiraniile lui. Red.
1398 prinse si talia acolo fra neci-una judecata pe renumitulu
**) i. e. Hatzeg, proin a. 1398 nondum fuit Districtus, et magnatu Laczkoviciu.
vocabatur Provincia Haczeg. **) Legatip haec probabiliter comitialiter fuit per Nobiles
Ex Transumtionalibus causae Catharinae Riusori Kenderesi Transilvanos decreta.
consortis, de a. 1778. edidit Fejer C. D. T. X . voi. Vin. p. 447. ***) Vide inferius ad a. 1426 p.
1 73
virtosu ctra castellanii d'in H a t i e g u si d'in H u n e d 6 r' a, si 1400. Datum R o m a e apud S. P e t r u m . K a l e n d i s
le demanda strinsu, c pe negutiatorii d'in Sibiiu carii caleto- maj. Pontificatus a n n o X I . Bonifacii I X . Bulla, in q u a
rescu in prile acelea se nu'i arestedie sub pretestulu unui omoru
ce se intemplase.*) e n u m e r a n d o eas ecclesias, a b b a t i a s , praeposituras,
Stiborius Vajvoda Transilvaniae Comesque de quae licet extra Dioecesim Strigoniensem sita sint,
Z o l n u k . ' Universis et singulis nobilibus tam Ungaris, t a m e n , jurisdictioni A. E p p a l i Strigoniensi subsunt
quam Olachis, Castellanis, et Vice Castellanis, et (inter quae occurrit etiam abbatia de K o l o s Monostra,
praesertim Castellanis de H a c z a k et in H u n y a d con- Praepositura Cibiniensis, itern Decanatus Cibiniensis,
stitutis, nec non aliis Universis Officialibus, qui prae- et Brassoviensis, cum certis parochialibus ecclesiis,
sentibus fuerint requisiti, salutem cum omnis boni et Plebaniis ac Decanatibus *) q u o r u m n o m i n a p r a e -
augmento. Commitimus vobis, et Regiae Majestatis sentibus volumus haberi p r o expressis, in dicta T r a n -
p e r s o n a , cuilibet vestrum strictissime praecipiendo silvaniensi, olim Argensi Dioecesi . . . . existentibus)
m a u d a m u s , quatenus dum et q u a n d o fideles notri eas Universas h a s ecclesias iterum jurisdictioni Ar-
Cives de Cibinio t a m pedites, q u a m equites, cum chiepiscopatus Strigoniensis addicit et confirmat.
eorum rebus mercimonialibus ad vos, et ad vestra Originale exstat in , arch. Primatiali Capsula L.
territoria p e r v e n e r i n t , eosdem praetextu homicidii, Nr. 15.
n u n e de proximo per eosdem in familiaribus regali - Edidit P a z m a n in a p p e n d . I I I . ad acta S y n o d .
perpetrati non impediatis, non arestetis, n e c . quovis dioec. ac 1629. p . 136.
modo perturbare praesummatis, et aliud in praemissis Edidit; Fejdr C. D. T . X , voi'. I I . p. 7 8 9 .
n o n facturi. D a t u m Cibinii teria tertia in Vigilia
Circumcisionis Domini a n n o M. C C C . X C . I X . 14021404. A p p . D. T r . T . I V .
Epistol'a lui Nicolae voda, in care e sustienuta erasi mi-
Ex originali inseruit Manuscriptis sui E d e r T . I. gratiunea libera a iobagiloru, la care inse aristocrati'a se oppunea
p. 232. Edidit Fejer C. D. T . X . voi. I I . p . 719. d'in t6te poterile.
1400. 1. May. A p p . D. T r . T . VI. Egregii viri fratres notri carissirni. Vestras dili-
Estrassu d'in una Bulla a papei Bonifaciu IX., in care se genter petimus fraternitates, q u a t e n u s illos j o b b a g i o -
enumera acelea baserice, abbatii, prepositure monastiresci, care nes, qui de honoribu vestris, jusis eorum; terragiis
de si se afla fundate si asiediate afara d'in territoriulu diecesei depositis ad possessionem Demetrii filii Nicolai de
de S t r i g o n u (Strigonium, nemt. Gran, susu in TJngari'a pe Parazfalva causa c o m m o r a n d i venire voluerint, eosdem
malulu Danubiului), totui se tienu de acea diecese; era de acelea
cum universis rebus, et bonis libere, pacifice, ac sine
sunt in Transilvani'a: Abbati'a numita Monasteri'a Clusiului, care
se mai vede pna in dio'a de astadi, prepositur'a Sibiiului, care omni impedimento abire permittatis, et permitti facia-
nu mai este, a Brasiovului, a le crei urme inca au disparutu. tis. Secus nostre fraternitatis ob respectum n o n fac
De acelea s'au tienutu si unu numeru 6recare de eclesii paro- turi. . D a t u m in C h a n a d in festo beati Augustini.
chiali, plebanii, decanate, seu cumu se dice in Orientu, protopo Nicol. de Marchaly**) V a y v o d a T r a n s s i l v n u s etc.
piate. Gu acesta ocasiune papa Bonifaciu vorbindu de diecesea
romano-catolica d'in Alb'a-Iuli'a, o numesce diecesea Transilvana,
Intitulatio e x t e r i o r : Egregiis viris magistris
adaoge inse c aceea se numea odenidra diecesea de Argesiu.**) P e t r o filio Stephani de D e b r e n c h e , Georgio dicto
Chelnek fratribus nostris earissimis, vel e o r u m homi-
*) Asia dara in Transilvani'a era inca si in secululu alu nibus in C h a d , et ejus pertinentiis constitutis."
14-lea attu de muli nobili romani, in ctu eapulu tierei, adec
vaivodulu, se adress ctra ei c ctra una corporatiune naio
Descripsit ex Originali Cimelii Diplomatici Bibli-
nale romansca, aratandu adec ceea ce era in adeveru, c tier'a othecae quinqueecclesiensis T . I I . p . 302. Q u i n q u e -
avea nobili de duoe naionaliti, unguri si romani. Red. Tr. ecclesiis die 14. aug. 1845. J . C. K e m e n y .
1
**) Istori'a eclesiastica a Transilvaniei este neasemetiatu mai , Edidit Fejdr C. D. T . X . voi V I I . p. 6 0 8 , sed
ntunecata decatu este cea politica. Dara "si aceea s'ar potea erronee, nam 1. in originali h a r u m literarum nullus
lumina si complini in multe lacune ale sale, deca theologii cei
est appositus a n n u s 2. Nicolaus iste non 1434. sed a b
mai de frunte si anume archiereii, professorii de istori'a eclesia
stica si alti basericani fruntai, dotai si cu midiul6ce materiali a n n o 1402, usque 1434. fuit Vajvoda T r a n s i l v a n u s .
de ajunsu, s'aru decide macaru acuma la 18721880 dela Isusu
Cbristosu, c se mai curie de fabule si de conjecturi vane inca 1403. 1 Juny. A p p . D. T r . T . I V .
si acesta parte a istoriei generale eclesiastice, care se numesce In acestu anu croaii si ungurii erasi se resculasera asupra
I s t o r i ' a e c l e s i a s t i c a s p e c i a l e a D a c i e i l u i T r a i anu. lui Sigismundu si era prea decii a'lu destrona, precumu in ade
Candu a petrunsu in a d e v e r u christianismulu in Daci'a ? Candu veru si meritase. Resculatii adunai in Slavoni'a asiediara unu
s'au fundatu mitropoliile si episcopiile in Daci'a? Candu anume, consiliu administrativii pna la alegerea altui rege. Acelu con
cea d'in Transilvani'a? Cumu vene episcopi'a r. catolica d'in siliu nu numai denumea fanctionari, ci face si donatiuni, d'intre
Transilvani'a c se fia numita episcopia de Argesiu? Ce este care una este si ac6sta coprinsa iu acestu documentu, prin care
cu prea desu memorat'a si prea multu disputat'a episcopia a se dau trei sate unui ardelenu anume Nicolae.
Milcoviei ? Ce semnifica mitropolitu lu Uugrovlacbiei si exarchu
alu Plaiuriloru? Precumu se afla documente eclesiastice in Rom'a
vechia, nu se afla si in Rom'a noua? Ce au facutu patriarchii *) Intelligendae sunt hic loci ecclesiae Capilulorum Nagy
si in genere hierarchi'a grecsca cu acelea documente? Afara de Sinkenis, Leschkirchensis, Bistriciensis, Kyzd, et Kozd item in
cte s'au vediutu publicate, nu mai sunt neci-decumu altele? Siculia existentes, quae non suberant jurisdictioni Episcopi
Amu mai potea adressa mulime de alte ntrebri, anume la ba- Albensis Transilvaniae, sed Episcopi Milkoviensis. Vide Benko'
sericanii nostrii; asta-data inse fia de ajunsu si numai cu atta. Milkovia II. p. 201.
Red. Trans. **) En! subscriptio Vayvodae.
174

N o s praelati, barones, proceres, milites, et nobi- stulu arteloru in R o m a n i ' a , crede ck nu 'si pdte h v
les Regni H u n g a r i a e notum facimus . . . quod quia cepe activitatea sa intr'unu m o d u mai nemeritu de
Magister J o h a n n e s filius Nicolai de Somkerek*) in cktu invitandu pre toti artitii, p r e toti amatorii dg
cunctis R e g n i negotiis, prosperis ut puta et adversis, bele-arte si pre toti possessorii de obiecte artistice
et praesertina in hoc negotio**) per nos Deo propitio d'in R o m a n i ' a , c se 'i inlesn^sca midiuldcele de a
utique ad utilitatem, et a u g m e n t u m reipublicae prae- organis o eespositiune generala a toturoru produc-
vie inchoato, p r o sui principibus se multipliciter tiuniloru artistice, ckte se voru fi aflandu adunate in
reddidit commendabilem, utilem, et agilem, se ipsura, tidra la noi. Deca, precumu spera, societatea va reui
et quaeque bona sua, ad r o t a m fortunae exponendo, se intocmesca p asemenea eespositiune, ea socotesce
anhaelatque in futurum totis viribus ad praemissa ck va aduce publicului Romniei, si pkna la dre-care
p r o m p t o promtior inveniri. N o s itaque reipublicae punctu chiaru si arteloru in genere, unu indoitu ser
utilitatem exiride resultare arbitrantes, et ut ipse, ce- viciu.
terique per eum exemplati, ad prosecutionem publicae, P e de o parte acesta eespositiune pdte deveni unu
et communis utilitatis, eo r e d d a n t u r promtiores, et adeverata iuventariu alu toturoru tesaureloru artistice,
magis attenti, qnp se prospexerint digne proinde re- care stau mai multu su mai pucinu cunoscute si
m u n e r a n d o s ; ideo praemissorum intuitu possessiones uneori chiaru cu totulu nepretiuite, pe la posessorii
H a r y n a , V y l a k , et Neech vocatas, in partibus T r a n - loru. P r i n eespositiunea proiectata v o m u sci ckte si
silvanis adjacentes, q u a s turn p r o miile florenis auri ce felu de obiecte de arte contiene tieYa ndstra
puri, tum etiam p r o fidelibus servitiis sibi in perpe- cumu si prin ce midiuldce ele au fostu produse sen',
t u u m collatas, et donatas pretendit, a D o m i n o nostro a d u n a t e ; carii au fostu dmenii ce 'si au dobanditu
futuro R e g e H u n g a r i a e , quem nos Dei favente cle- mai multu m e r i t u , su lucrandu seu collectandu in
mentia super solium R e g n i H u n g a r i a e in proximo cerculu productiuniloru artistice.
in R e g e m o o r o n a b i m u s , cum debita instantia, pro Apoi inca, publiculu capitalei, vediendu ntrunite
eodem magistro J o a n n e suisque haeredibus volumus opere alese si variate, mai multe de ckte s'au potutu
impetrare, confirmri . . . D a t u m in descensu nostro a d u n a p k n a acumu la unu locu in tidra la n o i , isi
exercituali prope P o s e g a v r in festo Ascensioni D o va p o t i mai bine, da socotela de meritulu relativu
mini a n n o ejusdem M. C C C C . tertio alu obiecteloru de arte in genere, si astufeliu isi v
Edidit Fejer C. D. T . X . voi. I V . p . 198. forma unu g u s t u mai luminatu.
h a r u m meminit Fej6r etiam ibid. p . 183. N u mai pucinu pdte fi de folosu o asemenea
eespositiune artistiloru si literatilorU notri naionali,
1404. 29. J u l y . App. D. T r . T . IV. deca intrensa se voru pote a d u n a tdte fragmentele
Regele Sigismundu scrie d'in Moravi'a, c elu nu mai este remase d'in operele artistice ce s'au produsu in tre-
maniosu pe nobilimea d'in Transilvani'a, pentruc au revoltatu cutu, pe pamentulu Romniei.
asupra lui.
I n fine, industri'a naionala chiaru pdte se pro
1404. D a t u m in descensu nostro campestri terrae
fite d i n acea eespositiune, cautndu a'si inspira for
Moraviae j u x t a oppidum P o d y e v y n alias Costel vo-
mele si ornamentatiunile decorative d'in obiectele de
catum, feria 2. proxima post testum B. J a c o b i A p o s
arte care voru figura intrensa.
toli. Sigismundi Regis annuentionales, tenore q u a r u m ,
Privindu p r o i e c t a t a eespositiune d'in aceste fe-
ad supplicationem B a r n a b a e de Z e n t p a a l et Gregorii
liurite puncte de v e d e r e , comitetulu societatiei, de
de Kecliety T r a n s i l v a n o r u m omnem indignationem
odat cu apelulu ce adresedia prin aceste r n d u r i l
et animi sui r a n c o r e m contra universos, et singulos
toti posessorii de obiecte artistice, crede de a sa da
partium T r e n s i l v a n a r u m nobiles conceptum ex corde
toria d'a schitia dre-cumu caracterulu ce trebuia se
deposuit."
aiba acea eespositiune, spre a satisface pe deplinu
E x s t a n t in Archivo Camerae R. H u n g . aulicae.
tendentiele multiple si avantagiele practice, ce socie
Edidit extractum h u n e Fejer C. D. T . X I . pag.
tatea isi p r o p u n e a intruni in acesta prima eesposi
481-482.
tiune, in care artele Romniei voru fi presentate sub
(Va urma).
tdte fasele ce ele au incercatu in tieYa ndstra, si in
tdte cercurile u n d e s'a ecsercitatu influenti'a loru bine-
facatdria.
Societatea amiciloru beleloru-arte. I n adeveru, fkra d'a perde d'in vedere acele trei
(Vedi Nr. 13.) mari divisiuni ale beleloru-arte numite plastice, adec
Societatea amiciloru beleloru-arte, care s'a con pictur'a, sculptur'a si architectur'a, comitetulu soco
stituita acumu de curendu, cu scopu d'a respandf gu- tesce ck s'ar cdea c aceste trei ramuri de bele-
arte se fia presentate sub unu intreitu aspectu, astu
feliu c se pdta corespunde celu pucinu la trei sco
*) Fuit ex familia Erdelyi de Somkerek. puri diverse.
**) Intendebant guippe hi, exauctorato Sigismundo Rege,
Ladislaum Neapolitanum in Regem Hungariae praeficere. Com Mai antaiu, productiunile artistice care voru con
bina Fejer C. D. T. X. voi. IV. p. 199 in Nota. stitui eespositiunea trebuescu alese printre operele de
unu merita necontestabile, care, pre cktu se v a pote, Incependu cu p i c t u r ' a , pentru care osebitu de
se represente perfeciunea si frumosulu in arte, astu- numerdsele m o n u m e n t e in care ea figuredia c deco-
felu cumu le intielege astadi lumea culta, adec con ratiune murale interidre si chiaru ecsterna, s'au for-
formu legiloru estbeticei. Acesta s'ar pote numf pun- matu prin tierile, ajunse la unu g r a d u inaintatu de
ctulu de vedere ecsclusivu artisticu, c unulu ce n'are cultura, atktea musee, colectiuni si pinacothece, v o m u
altu stimulantu decktu idealulu frumosului. cuteza a a r a t a credinti'a ce avemu cumu-ck, deca toti
Alte opere cu unu meritu relativu, v o r u repre- particularii carii la noi ir tiera posedu ckte unulu seu
senta in ecspositiune starea arteloru d'in trecutu, mai mai multe tablouri de miestri renumii, aru binevoi
alesu in R o m a n i ' a ; pentru densele, conditiunile de se le intrundsca p e n t r u cktuva tempu intr'unu singuru
esthetica sunt pkna la dre-care punctu subordinate localu, am pote" atunci si noi se admiramu, in tier'a
epoceloru in care au fostu produse, astufeliu in cktu ndstra, o avuta colectiune de produceri artistice va
adesea anticitatea va pote fi scus'a imperfectiunei ar riate si pretidse; amu pote se facemn cunoscutu in-
tistice. Folosulu intrunirei unoru asemenea p r o d u c - vetiatiloru si amatoriloru d'in strintate, opere re
tiuni ar fi in reconstituirea istoriei arteloru naionale, marcabili care stau aci, inlaturate d'in cerculu publi-
in dobndirea de noiuni precidse p e n t r u artitii de citatiei artistice; a m u potea astfeliu se d o b a n d i m u si
dre-ce n a t u r a , care voru voi se se inspire de sub lmuriri a s u p r a aceloru lucrri de m e r i t u , ai caroru
iecte naionale. Acesta este punctulu de vedere ar- auctori si provenintie sunt indoidse seu necunoscute.
cheologicu, seu cumu i s'a disu deja in ecspositiuni P e langa tablourile maiestriloru strini carii au
de asemenea n a t u r a , fcute in Manchester, Vien'a, traitu si au lucratu in alte tieri, ar fi fdrte interesantu
P a r i s e t c , punctulu d e vedere retrospectivu alu ar se se pdta a d u n a in ecspositiunea artistica, si atktea
teloru. frumdse portrete ce se gasescu in familii si care ve-
In fine nu trebue se uitamu ca spiritulu practicu descu cumu-ck si in tempii trecui, mai muli artiti
fiendu un'a d'in principalile insusiri ale epocei m o de meritu au visitatu tier'a ndstra si au lasatu in-
d e r n e , elu n'a potutu lipsi d'a 'si caut locuu seu t r e n s a , opere care astadi au pentru noi unu indoitu
iu bele-arte; in adeveru, pretutindeni astadi in lumea m e r i t u , c lucrri de arte si c m o n u m e n t e icono
c u l t a , se simte o vina tendentia de a da industriei grafice si costumiarie.
unu caracteriu pre cktu se va pote mai artisticu. Si candu vorbimu acf de pictura, nu intielegemu
Ide'a acesta, care la unele epoce fericite ale civilisa- n u m a i peudiele si tabelele zugrvite cu uleiu, ci tdte
tiunei a predomnitu in feliurite r a m u r i industriali, productiunile artei p i c t u r a l e , in feliuritele ei proce
mai multu c unu instinctu decktu c o intentiune d e r i : a q u a r e l a , p a s t e l u r i , miniaturi, picturi t r a n s p a
raionala', o potemu c o n s t a t a , totu in acesta-si stare rente pe sticla; apoi inca si desemnuri cu craionulu,
spontanea, si in poporulu nostru. N u este d a r a fkra cu crbunele (fusinu) si ori-ce alte procederi care
de interesu se c a u t a m u a alege d'in productiunile permitu artistului de a'si manifesta talentulu in opere
popularie, pe acelea care invederedia unu poternicu insemnate si de b u n u gustu.
simtiementu de arte. Totu-deodata, atktu aceste p r e - Ceea ce s'a disu pentru miestrii vechi renumii,
tidse productiuni ale industriei popularie, cktu si re carii au lucratu in strintate seu la noi in tiera, se
produceri de pe obiectele de arte antica seu moderna, aplica fkra indoiela si artistiloru c o n t e m p u r a n i ; ck-ci
ecsecutate in tiera la noi, pdtu se d e a , in feliurite societatea ar fi fericita se pdta intruni in ecspositiu
specii de industrii, forme si motive de ornamentaia nea ei, productiunile trecutului si ale strainatatiei, cu
care ar avea cea mai fericita inriurire asupra ns cele ce presenta starea actuala a desvoltarei artistice
cndei ndstre industrii. N e oprimu la acestu ultimu la noi. D e aceea, cu totu d'inadinsulu ea invita p e ,
punctu de vedere, care este acela pentru care s'au artitii romani i pe cei strini carii locuiescu in R o
creatu in tdte capitalele E u r o p e i , societi si musee mani'a, c se via se se asociese la oper'a sa, facendu
ale arteloru industriali. se figuredie in acea ecspositiune cele mai alese ale
Se ne fia iertatu a c u m u . dupa-ce a m u ecspusu loru productiuni. D'in p a r t e ' i , societatea, - conformu
in trasuri generali, cele trei tendentie ce voimu a da obligatiuniloru ce'i i m p u n u statutele ei, se va sili se
viitdrei ecspositiuni, c se intramu in dre-care anie- inlesndsca venderea aceloru tablouri vechi sdu m o
nunte asupra feliuriteloru productiuui cu care s'aru derne care sunt destinate p e n t r u acestu sfersitu.
pote completa ecspositiunea ndstra artistica, astfeliu C arte accessorii pe langa pictura, ecspositiunea
c ea se corespunda la tdte ckte societatea amiciloru ar trebui se contiie si productiunile de meritu emi
beleloru-arte atepta dela densa. nente ale gravurei, fia pe otielu si pe a r a m a (chal-
Vomu urma intr'acesta ecspunere divisiunea ce- cografia), fia cu apa tare (aqua forte), fia pe lemnu
loru trei mari ramuri ale arteloru plastice, intrandu (xylografia), care s'aru afla pe la a m a t o r i ; in fine si
pentru fia-care in a m e n u n t e ce d e c u r g u , atktu d'in fotografi'a perfecionat 'si ar afla unu l o c u , candu
deosebitele procederi artistice, cktu d'in varietatea productiunile ei si subiectele representate i ar da
producteloru artei retrospective si d'in feliuritele specii unu caracteriu adeveratu artisticu, seu celu pucinu
de industrii pe care s'a reversatu inviatoriulu simtie unu interesu m o n u m e n t a l e si archeologicu.
mentu alu artei. Deca inse, remaindu totu in cerculu artei pictu-
176

rale si alu aplicatiuniloru e i , v o m u cerceta prin ce bizantine ne-au lasatu m o n u m e n t e importante de a-


-
feliu de productiuni a m u pote se culegemu materiale csta frum<5sa arte industriale, care s'a pastratu pkna
p e n t r u istoriculu acestei arte in Roinani'a, adec daca si adi, mai alesu in I t a l i a , l u a n d u la diferite epoce,
vomu arunca privirile ndstre asupra artei retrospective, caractere diverse. Lucruri artistice de mosaicu, fia
v o m u recun<5sce mai antaiu cktu de importantu lucru de patra, fia de lemnu, fia ehiaru si incrustatiuni cir
ar fi si pentru analele arteloru in tiara la noi, si in metaluri, isi a u loculu l o r u , atktu intr'o ecspositiune
genere pentru scienti'a archeologiei, c se potemu a arteloru retrospective, cktu si printre productiunile
intruni intr'o ecspositiune, multe d i n acele strvechi arteloru industriali.
icdne, de stilu bisantinu, care se vedu prin unele a n T o t u asemenea potemu dice si despre picturile
tice biserici si ehiaru p e la particulari, representandu, pe faenza (farfuria), pe porcellanu; totu asemenea,
cu o arte imperfecta d a r a r c h a i c a , su numai figuri pentru picturile pe smaltu, pentru incrustatiunile ne
de s a n t i , su ehiaru si scene d'in istori'a religiei si gre pe metalu, ce se dicu Niello, pentru apele ce se
d'in legendele locali. Nu mai pucinu insemnata ar fi dau otietului s u b numele de damaschinare, etc. Au
o avuta colectiune de decopiari fidele de p r e portre fostu epoce in istori'a arteloru, candu miestrii n
tele murali c a r e , in vechile biserici, representa p r e semnai nu s'au sfiitu a atinge cu penelulu si cu dai*
domnii tierei si p r e alte p e r s o n a g e ctitoricesci; in- titi'a loru, materii ce aveau a trece prin cuptoriulu
trensa a m u avea o interesanta iconografia a roma- olari ului su s u b fdlele faurului. Productiuni e site d'in
niloru ilutri d'in t r e c u t u ; intrensa a r gasi si picto- asemenea mani au mai adesea u n u meritu remarca
rtilu, si sculptorulu, si artistulu dramaticu, si litera- bile si nu este fkra interesu, nici pentru artiti nic
torulu si ehiaru eruditulu, eiementele necesarie spre pentru publiculu cultivatu, de a admira talentulu si
a reinvia trecutulu n o s t r u , u adeveratulu seu cara- bunulu gustu ehiaru in unele unelte casnice (farfurii,
cteriu. Invitamu d a r pe tdte acele pers<5ne care p o - vase, arme, etc.), p e care le-au fabricatu (5meni cu
sedu asemeni decopiari c se binevoisca a le face adeveratu simtiementu artisticu.
se figuredie in p r o i e c t a t a ecspositiune; invitamu pe ar U n u pasu inca se facemu si mai departe de pro-~
titii a lucra, in minutele loru de studii, la acea des- cederile curatu artistice, si vomu intalni, pe ultimele
m o r m e n t a r e a vechiloru datine- confinii ale arteloru, maiestri'a broderiei, a tiesaturei*
I n secolii trecui, si mai alesu in prile orien crora inse nu le potemu contesta une-ori caracterulu
tali ale E u r o p e i , art'a picturei a fostu intrebuintiata de lucrri quasi-artistice. I n vechime, femeile si ehiaru
cu o m a r e miestria la ornamentatiuni de totu feliulu. bresle de meseriai fdrte indemanateci tieseau si co
D'intre multele productiuni. in care rbdtorii zugravi seau, pentru lucsulu casnicu alu a v u t i l o r u , d a r m a i
d'in trecutu 'si au desvoltatu ingeniosnlu loru talentu, cu sma pentru mobiliariulu si vestmentele bisericei,
si care productiuni in m a r e p a r t e sunt acumu stofe feliurite, in care si desemnulu si coloritulu j u c a u
perdute, aflamu inca pe ici si colea, crti vechi u n u rolu i n s e m n a t u ; asemenea obiecte sunt pretutin
scrise de "mana, ale caroru pagine sunt ilustrate cu deni specimine de arte a n t i c a ; in tiara la noi ele n u
fine picturi, representandu su scene cu personage, lipsescu si sunt de unu m a r e interesu, ck-ci denotdia
su o r n a m e n t e capricioase si originali, su n u m a i litere, g r a d u l u de cultura artistica alu epoceloru in care u
impodobite cu arabesce gratids'e si viu colorate. Acele fostu produse.
crti contienu in m a r e parte si pentru muli secoli, Mai importante, inse, in acsta r a m u r a , sunt tie-
istori'a picturei in Orientu si prin u r m a r e si la n o i : saturele si cuseturele pe care le esecuta cu unu a*
ele sunt pretidse p e n t r u archeologu; d a r ele potu in- lentu remarcabile, pkna in diu'a de adi, tieranele ro
spira si p e artistulu care scie a discerne ide'a geniale m a n e , fkra de a av alte modelle in maiestrdsele loru
si armoni'a coloritului printre imperfeciunile plastice ornamentatiuni si in armonidsele loru combinri de
si lips'a de cunoscientie practice. colori, decktu usulu tradiionale si simtiementulu loru
Vomu a d a o g p e langa aceste crti manuscrise, artisticii. Acestu instinctu alu frumosului merita de
o alta r a m u r a bibliografica, care n u este fkra de in- a fi observatu cu ateniune la femeile r o m a n e , ck-ci
teresu in studiuhi retrospectivu alu arteloru; acsta d'intre t6te popdrele europene potemu dice ck nici
este incercarile de g r a v u r a pe lemnu, despre care n e unulu nu'lu posede in asia g r a d u de perfeciune. Noi,
dau ecsemple unele d'in cele mai vechi crti tiprite care d'in copilria suntemu deprini a ved t<5te acele
in Romani'a, si in care gasimu pagine su litere or ornamente, pe care le combina cu o nepasatdria n
n a m e n t a l e , infatiosiandu lucrri xylografice, d a r in lesnire, tierancele, p e vestmentele si p e asternuturile
forme interesante pentru istori'a artei la noi in tiara; l o r u , nu a m u potutu se le d a m u pkna acumu u n u
asemenea crti bisericesci s'au produsu in Romani'a asia m a r e p r e t i u , si a trebuitu c artitii strini se
inca d e s u b Ngoe Basarabu, si mai sunt specimine recuntfsca m a i antaiu la r o m n c e , o aplecare artistica
curi<5se d'in tempii lui Mateiu Voda, ai Cantemiresci- pe care n'au intalnit'o aiurea. Constatandu inse acumu
loru, ai lui Constantinu Brancovnu si ai altoru domni. la rondulu nostru acestu faptu interesantu, n u trebue
I n t r ' o legtura si mai strinsa cu practicele in se neglegemu de a a d u n a acele floricele artistice de
dustriale , gasimu in t r e c u t u , pictur'a figurandu p e pe lucrrile unde le smana cu profusiune maiestre-
lucrrile de mosaicu. Anticitatea clasica si tempurile tiele ndstre campene, si se n e silimu de a alctui cn
177

densele unu museu ornamentalu, care pdte fi de celu ornamentarei cu smaluri, cu spaturi au repouss6,
mai mare folosu pentru industria naionala si chiaru cu ciseluri etc. Obiectele de filigrana (sirma de ar-
pentru cea strina. gintu), lucrate in Orientu, suntu si ele adese-ori ade-
Fkra de a crede, ca am prefiratu aci tdte spe- verate productiuni de industria artistica. In fine suntu
ciele de obiecte in care art'a picturei se pdte mani si lucrri de bronzu, de alama, de feru, care merita
festa sub unu caracteriu dresi-cktu de pucinu arti- de a atrage ateniunea artistului si a ori-carui omu
sticu, ne marginimu intru acsta nomenclatura, in de gustu; varietatea loru e asia de mare, in cktu ar
care nu s'a potutu pstra cu o rigurdsa strictetia, fi peste putintia a le enumera pe tdte, ck-ci in ori
nici rangulu de importantia ce'lu ocupa in bele-arte ce obiectu de lucsu, seu chiaru si de usu casnicu,
fia-care d'in aceste specii, nici o distinctiune sistema unu omu de talentu pdte se tipardsea unu caracteriu
tica intre belele-arte propriu dise, artele retrospective estheticu; astufeliu se gasescu adese-ori vase orien
si intre cele industriali. tali de alama si de alte.metaluri comune, ale caroru
Totu aceste incoveniente le vofnu intalni si in forme sunt capete d'opera de elegantia; apoi inca,
enumerarea obiecteloru de sculptura ce ar pot6 se in trecutu c si in tempii presenti, s'au fabricatu
figuredie in eespositiunea proiectata, si pe care le arme, amenunte de lacatusierie si feliurite alte ferarii,
vomu insemn acumu in prescurtare. ale caroru structura si omamentatiuni merita luarea-
Productiunile cele capitali ale artei sculpturale aminte a amatorului de obiecte artistice.
consista, precumu se scie, in grupe, statue, si ana- Ar fi pretidsa colectiunea in care s'aru pote* adun
glypte (bas reliefa), cioplite in petra su turnate in d'in tiera dela noi obiecte de acelea, in care industri'a
metalu. Amu dori neaparatu c eespositiunea se pdta a sciutu a'si insusf unu caracteriu mai inaltu, mai
contien6 productiuni de unu meritu eminenii, atktu perfectu sub raportulu aspectului ecsterioru, intr'unu
d'ale maiestriloru d'in trecutu cktu si ale unora ar cuventu, unu stila estheticu.
titi pamenteni; dar inse ne indoimU tare c se se C unu altu accessoriu alu sculpturei, si totu in
pdta afla in tieia la noi capete d'opera vechi de categori'a specimineloru de arte industriala si retro
sculptura, precumu scimu ca si numerulu maiestri spectiva, trebue se socotimu si obiectele 3 e ceramica
loru sculptori este redusu la cea mai simpla eespre- (olari'a antica, porcelanele d'in tem pi mai receni,
siune. Marginindu-ne dar pretentiunile intr'unu cercu sticlari'a artistica, vasele si anagliptele de faencia si
mai modestu, credemu ck s'ar pot aduna ceva frag de terra - cotta). Anticele asiediamente grece-latine
mente, busturi, statuete, anaglipte mai mici, sculptate d'in tiera dela noi, relatiunile ndstre cu Itali'a si cu
in marmora seu in alte petre; s'ar pote* mai alesu Germani'a in mediulu evu si raporturile de comerciu
intatiosia pretidse colectiuni de camee si petre tari cu Orientulu trebue se fia lasatu aci de acele obiecte,
gravate, care in vulgu porta numele de antice; s'aru care la diferite epoce constituiau un'a d'in ramurile
pote* intruni si ceva sculpturi fine pe osu, pe inorocu cele mai artistice ale industriiloru d'in acele tieri.
(rinocerosu), pe ivoriu (fildisiu), pe lemne pretidse. P e langa acestea caut se manifestamu si dorinti'a
In acesta d'in urma categoria ar incap6 atatu pro de a intruni in eespositiunea artistica proiectata, pre
ductiunile unei arte perfecionate cktu si interesante cktu se va pote* mai multe reproductiuni in ipsosu,
specimine de acea sptura, fdrte fina daca nu per terra-cotta seu ori-ce alta materia, de pre ornamen
fecta, pe care o practica clugrii prin cele mai multe tele care infrumsetiedia monumentele principali d'in
monastiri ortodocse d'in Orientu. Apoi inca este si tieYa ndstra, si care aru pote* servi c modelle pentru
sculptur'a ornamentala in pefra si in lemnu, despre decorarea edificiiloru, in loeulu attora mpodobiri de
care mobiliariele bisericesci, si chiaru si cele casnice, stilu bastardu si eterogenu, care adi se intrbuintidia
aru pote* se presente interesante ecsemple. in architectur'a usuale a orasieloru ndstre. Arabes-
Artele plastice care se serva cu metaluri, potu cele sculpturali care adorau frumdsele biserici dela
d si ele unu contigentu poternicu prtiei sculpturale curtea de Argesiu si dela Trisfetite d'in lai 6i altele,
a eespositiunei artistice: pe de o parte monedele si merita c se fia mai bine cunoscute de publiculu no
meladiile vechi si moderne, d'in care se potu pre- stru si mai multu utilisate de cktra constructorii no
sent bucati si serii, in care inaltimea stilului arti- tri, spre a se d cu ele si edificiiloru moderne unu
sticu se fia unitu cu perfeciunea ecsecutarii mecha- caracteriu de originalitate totu-deodata artistica si na
nice; apoi giuvelaria, in care metalurile pretidse si ionale.
petrele scumpe sunt combinate in ornamente de o Prin aceste Desiderata, trecemu firesce la lucr
finetia si de o gratia adeveratu artistice; dar mai cu rile de architectura, care ar trebui se figuredie in
seina orfauraria, care cu multiplicitatea procederiloru eespositiunea artistica, si care se reducu la specii pu-
e i , p<5te se intrunsca o varietate infinita de forme cine, de si numerulu bucatieloru eespuse ar fi imensu,
cu decoratiunile cele mai strlucite. Odorile biseri dca s'ar pot face indata tdte cele ce sunt de facutu
cesci (cruci, candele, catiui, imbracamente de iedne, pentru elucidarea trecutului si pentru sporirea viitdria
ferecaturi de evangelii si altele) presenta fdrte desu a acestei mreie arte in tieYa ndstra.
modele cktu se pdte de remarcabili, atktu sub ra- Noi speramu ck toti architectii de talentu cari
portulu stilului si formeloru, cktu si sub acela alu practica astadi in Romani'a, isi voru face o plcere
30
de a intruni in ecspositiune, principalile loru studii va intruni elemente pentru studiulu istorioo
si acele proiecte de edificii pe care le-au lucratu in alu desvoltarei arteloru naionale si ya d artistiloruj
trecutu si prin care si-au dobanditu meritele si repu- literatiloru si istoriciloru, noiuni mai precise spre
tatiunea ce'i deatingu. cundsee ioonografi'a, costumele si usurile d'in trecutu
Totu-deodata inse, si avendu in vedere art'a re ale patriei; (

trospectiva, cktu de doritu ar fi c se potemu capat va present intr'unu chipu aparentu tdte ten-
planuri, vederi si detaliuri de tdta natur'a de pre dentiele artistice, ce in m o d u instinotivu, se pastrdda
monumentele ecsistinte, sdu de pre fragmentele de in unele industrii casnice ale poporului r o m n u si
monumente ce s'au claditu in Romani'a in tempii va caut a le face se devia folositdrie intr'unu cercu
trecui! Cktu asemenea de folositdrie aru fi modele industriale mai ntinsu.
plastice de pre cele mai principali d'in acele monu A m rememoratu aci inca odat efectele ce se
mente, sdu celu pucinu de pe fragmente architeoto- potu atepta dela o ecspositiune c aceea, pe care o
nice romanesci! p r o p u n e a m , si ftlu crui caracteriu ne-amu silitu a
Candu vomu reusf a aduna planuri, desemne si 'lu schitia printr'o nomenclatura de obiecte eesponi^
noiuni despre tdte acele remasitie ale trecutului, a- bile. Intr'acdsta nomenclatura inse nu se coprinde
tunci se va potd ecsecut o carte de cea mai mare totu ce ar potd se incapa in ecspositiune; posesorii
importantia, pe care o au tdte naiunile europene, de obiecte de arte carii ar binevoi se ajute la rea-
ba ehiaru si tdte popdrele orientali de ritulu nostru, lisarea acestui proiectu, potu singuri a completa
adec rusii, grecii, georgienii si serbii; aoea carte cunele.
dorita este istori'a architecturei naionale, care mai Noue nu ne mai r e m a n e dar decktu a inchiaie
multu decktu ori-ce alte noiuni, ne va d rnesur'a aedsta eespunere, invitandn pe toti artitii si amatorii
culturei ndstre la diferite epoce ale istoriei. * a face se devia unui faptu roditoriu in resultate bune,
Lauda acelora care voru contribui la inaltiarea ceea ce in r n d u r i l e de fatia, este abia o slaba schitia}
acestui monumentu! o dorintia, unu proiectu.
Terminandu aedsta schitia, vomu nota inca cku R u g a m u d a r pre toti ckti se voru asocia la a*
sunt de interesante si cktu potu fi de folositdrie, re cdsta idea si cari ii, voru recundsee utilitatea, de
producerile fotografice bine ecsecutate de pre tdte se p u n e in relatiune cu comitetulu societii, aratan*
monumentele architectonice, soulpturali, si ehiaru de d u i mai antaiu ce a n u m e obiecte voiesce a face se
pre speciminele de pictura care nu aru potd figur in figuredie in p r o i e c t a t a ecspositiune. ;
originalu la eespositiunea proiectata. Epistolele se voru adresa pkna la 15< iuliu an.
Fotografi'a, acea pretidsa miestria, servtdrea curgatoriu la domnulu C . S t a n c e s c u , directore-admi-
cea mai fidela a beleloru-arte, va potd inca fi.de o nistratpre alu societatiei in Bucuresci, strad'a Rafaelu
mare utilitate pentru respandirea cunoscintieloru ar Nr. 3.
tistice, reproducendu cele mai principali obiecte care L u a n d u cunoscientia despre declaratiunile bine-
voru figura in aedsta ecspositiune; o asemenea co- voitdrie ale persdneloru ce voiescu a eespune obiecte
lectiune de reproduceri fotografice va potd servi ar- de arte, comitetulu, prin comisiuni speciali, va pro-
tistiloru ehiaru si in tempii viitori, spre a constata cede indata la ecsaminarea loru, spre a decide despre
si a apretiui primulu pasu ce se va fi facutu in Ro a d m i s i u n e , si Se va sili cu totu d'inadensulu a face
mani'a pe calea de publicitate artistica ce societatea c eespositiunea sa se pdta deschide in cursulu vii-
amiciloru beleloru-arte voiesce astadi a inaugura. tdrei luni O c t o m b r e , spre a d u r a in ternpu d e trei
Prin acele reproduceri, printr'unu catalogu ra- seu patru luni.
tionatu alu eespositiunei, prin desemne si prin cerce Anunciuri ulteridre voru face cunoscutu, intr'unu
tri critice asupra obiecteloru ce se voru aduna, dar modu mai precisu, aceste dispositiuni, eare depindu
mai cu sdma prin studiulu comparativu ce publiculu inca dela concursulu ce societatea amiciloru beleloru-
romnu va face, preamblandu'si ochii pe asia variate arte va intempin d'in partea publicului luminatu si
cole.ctiuni, societatea spera ck va ajunge a realis binevoitoriu. cktra care se adresddia acestu apellu.
foldse multe si variate, d'in care cele mai notabili Bucuresci, Maiu 1872.
sunt urmatdriele: P r e s i e d i n t e : G r . Cantacuzino.
- va inventaria obiectele de arte ce se afla in Vicepresiedint: T . Anianu. C. E s a r c u .
tidra la n o i , le va aduce la cunoscinti'a invetiatiloru
Membrii: D. Berendey. C.Bolliacu. Al. O d o -
si artistiloru d'in strintate si va potd lamuri multe
indoieli si multe nedomiriri privitdrie la unele d'in bescu. Grigorescu. C. Tatarescu.
acele opere artistice; Director-administratoriu: C. Stancescu.*)
va respandf in publiculu romnu unu gustu
mai viu si mai bine cumpanitu pentru totu ce are
unu adeveratu meritu artisticu, si prin aedsta va sti
mula sporirea si respandirea culturei artistice in Ro *) Mare, frumosa si multu folositdria intreprendere. Dea
mani'a ; eeriulu c romanii se'i pricepa importanti'a ei. Eed. Tr. ;
179
Ad Nr. 1 7 5 - 1 8 7 2 . E. C o f e r t e .
Publicarea baniloru incursi 1) Comanu Bosdoghina, dileriu in Resinari 60 cr. 2) Mi-
chaiu Susanu, sodlu de faura in Resinari 40 cr. 3) Opren'a
la fondulu asoc. trana. cu ocasiunea adunarei gen. cerc. a des Licoin, scolaritia in Resinari 10 cr.
partiem. Sibiiului (III) tienute la Resinari in 14. Iuliu a. c. Sum'a totale a baniloru incursi sub A, B, C, D si E face
A. Tacse de membrii fundatori. 1017 fr. 10 cr.
1) Dela comun'a Resinari in 2 obligaiuni de sttu 200 fr. Sibiiu. 18. Iuliu 1872.
2) Del dn. proprietariu in Resinari. lacobu Ciucianu in 5 D e l a secret, asoc. trans,
obligaiuni dela banc'a Transilvaniei (a cte 40 fr.) 200 fr.
B. Tacse de membrii ordinari pentru totudeauna.
1) Dela dn. proprietariu n Resinari, Bucuru Cioranu in Publicarea baniloru incursi
un'a obligaiune de sttu convertita (a 100 fr.), i in un'a actia la fondulu asoc. dela 2. Iuliu a. c. pana in 18. Iuliu 1872.
dela banc'a Transilvani'a (a 40 fr.) (cu inteutiunea de a se face
ui. fundatoriu) 140 fr. 1) Dela dn. parochu in Feiurdu, Demetru Cosin'a, tacsa
2) Dela dn. Ilarianu Mutiu Urechia liceniat in dreptu si de m. ord. pre 187% 5 fr.
not. eom. in Resinari in un'a obligat, de sttu convert. 100 fr. 2) Dela dn. capelanii si protopppu , or. in Clusiu, Gregoriu
3) Dela dn. propriet. in Resinariu, Bucuru A. Danchesiu in C h i r a tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr.
2 aciuni dela baWa Transilvani'a (a cte 40 fr.) si bani gata 3) Prin Rev. dn. canon, metrop. si direct, desp. cerc. alu
20 fr., cu totulu 100 fr. XX. (Blasiu), I. Fekete Negrutiu s'au tramesu 125 fr., si anume:
a) dela Rev. dn. canon. I. Fekete Negrutiu tacsa de m. ord. pre
4) Dela dn. proprietariu in Seliste, Oprea Burs'a 100 fr.
187Y 5 fr; b) Ioane Chirilla, can. pre 187'/, 5 fr. c) An-
a
C. Tacse anuali de membrii ordinari. toniu Vegtemianu, can. ref., m. ord. pre 187 y 5 fr. d) Elia Vlassa,
a
1) Dela domnii: Petru Hoadrea, econ. in Resinari tacsa de canon, pre, 187% 5 fr. e) Stef. Manfi, caii. pre l 8 7 y * 5 fr. a
m. ord. nou pe 1 8 7 y 5 fr. 2) Vas. Drocu, econ. in Resinari
a
f) Ioane Pamfilie, can. pre 187 */ 5 fr. g) Eroninra lbani. su-'
a
tacsa de m. ord. nou pe 187V 5 fr. 3) Petru Albu, econ. in
a
periore alu monastirei pre 186% 5 fr. h) Teodora Deacu, vice-'
Resinari taca de :ni. ord. nou pe 187Y, 5 fr. 4) Comun'a Qr- rect. semin. pre 187 Y 5 fr. i) Gedeonu Blasianu, profesoriu de
a
latu tacsa de m. ord. nou pe 187 '/ 5 fr. 5) Ioane Drocu jun., teologia pre 187% si 187% 10 fi-: k) Simeonu Micu, prof. de
catechetu si paroehu iu Resinari tacsa de m. ord. pre 186% teologia pre 187% 5 fr. 1) Alesandru M. Micu, prof. gimn. pre
6
18 % n si 187% 15 fr. 6) Emilianu Cioranu, parochu in Re 1 8 7 y 5 fr. m) Ioane M. Moldovanu, prof.. gimn. pre 187Y
3 a
sinari iu un'a actiime dela banc'a Transilvani'a, ca tacsa rest. 5 fr. n) Nic. Solomonu, prof. gimn. pre 187% 5 fr. b) Ben
4
dela 186 / -U.187!/j inel. 40 fr. 7) Comun'a Boitia tacsa de m.
5
iaminu Popu, prof. gimn. pre 1 8 7 % 5 fr. p) Ioane G^ermanu,'
ord. nou pe 187'/ 5 fr. *8) Dem. Comsia, economu in Seliste
a
prof. gimn. pre 187'/ 5 fr. q) Stef. Popu. prof. de preparandia'
rr a
(acumu in Bucuresci) tacsa de m ord. nou pe 187'/a 5 ' 9) 6 9
pre 1 8 / 5 fr. r) Georgiu Munteanu, prof. de prep pre 187Y 1

l 7 0 a
Comun'a Porcesci tacsa de m. ord nou pe 187 / 5 fr. 10) Iuonu
a
5 fr. s) Petrii Solomonu, prof. de prep. pre 1 8 7 y 5 fr. t) Si a
Cioranu, econ. in jResinari tacsa de m. ord. nou pe 187'/ 5 fr.
2
meonu Popu Mateiu, notariu consist, pre 187% 5 fr. u) Dr.
11) Sav'a Barcianu Popoviciu, parocbu si ases. consist, io Resi Victoru Mihali, secret, metrop. pre 187 y 5 fr. v) Damiauu a
nari tacsa de m. ord. pe 18 7 */ 5 fr. 12) Nic. Droeu, econ.
3
Domsia, vicenotariu consist, c m. ord. nou pre 187 Y 5 fr. 3
in Resinari tacsa, de m. ord. nou pe 187Ya 5 fr. 13) Paula * ) Daniela Mihatt, tiegotiatoriu pre 187'/ 5 fr. i ) Nc:' Stbia,' :
a
Morandini, intreprendietoriu la druinulu feratu tacsa de m. ord. 6
medicu archi-diecesanu in Blasiu pra 1 8 % 5 fr. y) Dr. Iac. 0
nou pe 1877a "> ^ P e t r u
Gotia, econ. in Resinari tacsa Brendusianu, advocatu pre 187/j 5 fr. Sum'a 125 fr. , .
1
de m. ord. nou pe 187 / 5 fr. 15) Visarionu Romanii, direct,
s
4) Prin dn. protop. si direct, despart, cerc. in 'Brasiovu,
la banc'a Albin'a tacsa de m. ord. pe 1 8 7 y 10 fr. 16) Sier-
a
Ioane Petricu s'au tramesu c contribuii la fondulu asoc, si a-'
banu Dancasiu, econoinu in Resinari tacsa de m. ord. nou pe nume: a) dela comunele Zagonu 2 fr 74 cr.; Popautiu 1 fr.
187% 5 fr. 43 cr.; Bodila 2 fr. 53 cr.; Presmeru 6 fr. 52 cr. si Crisbavu
D. Tacse de membrii ajuttori ai despart, resp. 1 fr. 27 cr.; la olalta 14 fr. 49 cr.
1) Dela domnii: Petru Bancila, adjuncii de nvetiat. in 5) Dela dn. protopopu si profes. Ioane Popescu n Sibiiu
Resinari 1 fr. 2) Maniu Vidrighinu, adjnnctu de notariu in Re tacsa pre 187 Y 5 fr. a

sinari 3 fr. \ 3) Petru Gligoru Ianu, cantoriu in Resinari 1 fr. 6) Dela dn. advocatu n Sibiiu, dr. Ioane Borcea tacsa de
4) Nic. Popaceanu, pioariu in Resinari 1 fr. 5) Stanu Marinu, m. ord. pre ^187% 5 fr.
pioariu in Resinari 1 fr. 6) Sierbanu Dancasiu Rosica, econ. in 7) Dela dn. propriet. in Seliste, Nic. Oprei Pop'a s'au pri
Resinari 1 fr. 7). Vladu Bosdoghina, economu in Resinari 1 fr. mita un'a obligaiune de sttu convertita Nr. 789635 c tacsa
8) Oprea AJbu, econ. in Resinari 3 fr. 9) Petru Drocu, econ. de m. ord. (apromisa) pentru totudeaun'a in suma de 100 fr.
in Resinari 2 fr. 10) Radu Giurcoiu, econ. in Resinari 1 fr. Sibiiu, 18. Iuliu 1872. - . ,
11) Ioanu Secuin, econ. in Resinari 1 fr. 12) Maniu Podariu, D e l a Secret, asoc. trans.
ecou. in Resinari 1 fr. 13) Comanu Mitrea jun., econ. in Re
siuari 1 fr. 14) Ios. Pitriu jun., econ. in Resinari 1 fr. 15)
Petra Podariu, econ. in Resinari 2 fr. 16) Bobesiu, parochu 1 fr. Nr. 177178 1872. ,
17) Nicolau Bobesiu, invetiat. in Boiti'a 1 fr. 18) Ioanu Popu, Publicarea baniloru incursi
parochu gr. cat. in Resinari 1 fr. 19) Ioanu Romanu, directoriu
scol. in Resinari 2 fr. 20) Ioane Bratu, par. in Resinari 3 fr. la aoc. dela 18. Iuliu pna in 23. Iulio 1872.
21) Comanu Bucurelu, econ. in Resinari 1 fr. 22) Ioane Tav'a, 1) Prin Rev. dn. vice rect. semin. in Vien'a dr. Gregoriu
econ. in Resinari 1 fr. 23) Danu Galea, econ. in Resinari 1 fr. Silasi s'au tramesu: a) tacs'a de m. ord. pre an. 1 8 % , pentru 6

24) Sierbanu Bucurelu, econ. in Resinari 1 fr. 25) Ioanesiu Rev. domni'a sa 5 fr. b) dela Ilust. sa dn. consil. de curte in
Baroiu, dileriu in Resinari 1 fr. 26) Zacbeiu Cornea, econ. in pens. G. Angyal tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. Sum'a 10 fr.
Resinari 2 fr. 27) Ved. Sar'a Al. Mutiu Urechia d'in Resinari 2) Dela dn. ases. judecat, m Sibiiu, Petru Rosc'a tacsa de
2 fr. 28) Sar'a Stanu Drocu d'in Resinari 2 fr. 29) Petru Vi m. ord. pre 187 Y2 5 fr.
drighinu, econ. in Resinari 1 fr. 30) An'a Petru Omol'a, cosio- 3) In nesu cu sum'a publicata in Nr. 8 alu Transilvaniei
caresa d'in Resinari 1 fr. 31) Ved. Florea Irimia Israil d'in pag. 96 p. 4 dupa list' tramesa in 22. Intra a. c. prin' dn. ad-
Resinari 1 fr. 32) Petru Sasu, econ. in Resinari 2 fr. , 3
ministr. protopl d'in Ofenbai'a, Nic. Fodoreanu de dftto / Oct. a 5
180
1870 se publica urmatdriele contribuiri solvite: a) dela domnii:
Cuantulu
Simeouu Simonu parochu gr. cath. in Salcio'a infer. tacsa de
s Numele si conuraele p . t . domniloru in val. austr.
m. ord. nou 5 fr. b) Ioanu Danciu, parochu gr. or. in Salcio'a Observa-
infer. tacsa de m. ord. nou 5 fr. c) Efremu Petrutia, parochu contribuitori, sub sol-
gr. cath. in Ofenbai'a tacsa de m. ord. nou 5 fr. d) Teodora scrisu vitu tiuni
caracterulu si locuinti'a
Cacioru, notariu in Valea Lupsiei tacsa de m. ord. nou 5 fr. fl. cr. fl. cr.
e) Mich. Cior'a, parochu gr. or. iu Salcio'a super. tacsa de m.
ord. nou 5 fr. f) Nic. Fodoreanu, administr. protop. in Ofen Vas. Olteanu, economu in Sintereagu , 5 5
7 8
bai'a tacsa de m. ord. pre 1 8 6 / si 1 8 6 / 10 fr. g) Ilie Tim'a,
8 9
Iosifu Muranschi, maestru fauru fl 15 15
cantoriu in Latureni tacsa de m. ajutatoriu 2 fr. h) lesandru Ana Cimpoiesiu, sierbitore

10 - 10
Rusdea, parochu gr. orient, in Possiaga tacsa de m. ajutat. 1 fr. Petru Blaga, agronomu 20 10
i) Macaveiu Dragusiu, parochu gr. or. in Sub-Pietra tacsa de
Ioanu Agrisianu, n 10 10
m. ajut. 1 fr. k) Greg. Pratea, curatoriu in Vinti'a tacsa de m. Ana Belciugu, m6si'a satului n 25 25
ajut. 1 fr. 1) Ioanu Morcanu, parochu gr. or. in Cior'a super. Lazaru Borgoanu, agronomu ' 40 40
tacsa de m. ajut. 1 fr. m) Ilie Barstanu, parochu gr. or. in La n
Danielu. Cherestesiu, n 10 10
tureni tacsa de m. ajut. 1 fr. Sum'a 42 fr. Onitia Belciugu, veduva 20 20
n
Sibiiu, 2 3 . Iuliu 1872. Ioanu Borgovanu, economu 15 15
D e l a secret, asoc. trans. Gregore Blaga,
n
20 20
-

Teodoru Brendea, dileriu n 10 - 10
Din cutei'a beserecei 20
n 20
Contribuiri in favorea fondului de academia. M. Fagarasianu, preotu si not. tr. in Teure - 40 r1 r aa cots.. ac ub u4n eoonp.
. gen,

Aritonu Seucea, invetiatoriu n 2 50 in 4 ani


1) Dela dn. parochu in Feiurdu, Demetriu Cosm'a s'au Ioanu Tohati, cantoriu r> 50 in 2 ani.
primitu I. rata d'in sum'a de 50 fr. apromisa pre sm'a fondului Andreiu Chircu, economu n 50 )
academiei anume 10 fr. Arsene Spatariu, n 50 i)
2) Prin dn. protop. si direct, despart, cerc. in Brasiovu, Dumitru Telceanu, n 20 >
Ioane Petricu s'au tramesu c contribuire la fondulu academiei Ioanu Zagreanu, t* 25
-
i
dela comun'a Resnovu 5 fr. 34 cr. Zaharie Popu, n 20 17
3) Dn. proprietariu in Clusiu, Gabriele Ily6s d'in ofertulu Ioanu Plaianu, V 20 >*
de 1000 fr. apromisu in 1871 in fav6rea fondului asoc. a sol- Ioanu Ciutereiu, 10 )J
vitu in un'a obligaiune urbariale trans. Nr. 6482 cu couponii Luca Mrenesiu, , n 10 11
dela I. Ian. 1873 sum'a de 500 fr. I. Sangiorzanu Badiucu, 10 n
Sibiiu, 18, Iuliu 1872. Ioanu Nica Lorintiu, 20 T
D e l a secret, asoc. trans. Toma Romnu, TJ
10 V

Ilie Briciu, Tf
10 n
Stefanu Popu, 10 n
Stefanu Sangiorzanu, n 10 V
Consemnarea contribuiriloru incurse si subscrise Ia fon Zacharie Campeanu, n 10 TI
dulu academiei Iosifu Colceriu, m 50 10 jj
George Fetu, n 30 - J
cu ocasiunea adunarei tractuale d'in protopopiatulu Andreiu Muresianu, . 10
n 7
Betleanului, conchiamate prin resp. dn. protop. G. Isaila Sangiorzanu, 10 JJ
Tecariu pre 20. Fauru a. c. la Betleanu. Ioanu Sangiorzanu lui Maximu, eco
nomu in Teure . 50 10 n
(Fine.) Dumitru Muresianu, economu in Teure 50 50
Vasilie Muresianu, 7J 40 40
Cuantulu Afrima Gavrilasiu, 10 10
Numele si con urnele p. t. domniloru in val. anstr. J7

Observa- I. Sangiorzeanu alu Cilichi, econ. n 10 10


contribuitori, sub - sol- Zaharie Chircu, economu n 20 20
scrisu vitu tiuni Toderu Borgovanu, T) 1 40 in 2 ani.
caracterulu si locuinti'a Iacobu Chifa, 10 10
fl. |cr. fl. Ier. Anisi'a lui L. Mironu, pastoritia JI
J7
30 30
Andreiu Briciu, economu 1 25 iu 2 ani.
1_
77
Const. Mocodeanu, agron. in Sintereagu 30 in 2 ani Iftode Sabo, . 2 50 n
Constantinu Popu, 1 25 Din cuthi'a basericei 1 1
n a p U t i i u aceati t tr.
Ioanu Busu, n 50 50 Dionisiu Valeanu, invet. in Siomcut'a prin P . Mnrefiiana
d'in 1 0 f. s o b s c . n
Iacobu Borgovanu, n 40 10 in 2 ani mica 2 2 - 1 HBt'a d'in DeeBiu

Veduv'a Eudochia Bentia


George Fogarasianu,
n

n
n 40 10
1 25
n
))
Sibiiu, 15. Iuniu 1872.
Sum'a 398 4 9 1 4 2 20 -oa d e 1000 f.

Michaila Fogarasianu, 5T 20 20 D e l a secret, asoc. trans,


Ioanu Rusu soldatu V 10 10
Butasiu Pascu, V
1 30 in 2 ani.
George Vescanu, n 10 10
Anastasia Borgovanu, economa n 10 10
Gavrilu Rostasianu, sierbitoriu n 10 10 C5f* Ceremu indulgenti'a ddloru corespondeni caroru le
Martinu Rusu, cojocariu n 30 30 suntemu datori cu respunsuri. Dupa reinsanetosiare deplina ne
Imre Moti, musicantu 20 20 vomu face datori'a. Red.

Editorln si provedietoriu: Comitetulu, Redactorii! 6. Baritiu, seeretariulu I. alu asociatiunei. Tipografl'u RDmer & Kamoer.