TRANSILVANIA.

1
itr Acesta f6ia ese
"j cate 3 cole pe luna f
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii a s o -
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
Pentru strintate
1 galbenii cu porto i,
(v, potei. c/y
fikt
(i Abonamentulu se
face numai pe cate
1 anu intregu.
Se aboneza la Comi
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
Foa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana s6u prin domnii c o
lectori;
si cultur'a poporului romnu. V cfjf

Nr. 15. Brasiovu 1. Augustu 1872. Analii V.

S u m a r i u : Imperatulu si regele Sigismundu. (Urmare.) Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) Socie
tatea amiciloru beleloru-arte. Publicarea baniloru incursi. Contribuiri la fondulu academiei romane. Consemnarea contri-
buiriloru incurse si subscrise la fondulu acad. (Fine.) ;.

Imperatulu si regele Sigismundu.
(Urmare.)
Regele Sigismundu era si omu desfrenatu in
gradulu s u p r e m u , in cktu neci-una femeia de ceva
frumsetia nu era sigura de seductiunile lui. P r e langa
ce si altumentrea era f<5rte risipitoriu de b a n i , apoi
pe ospetie si pe orgii desfrenate vers millidne. Ori
unde mergea, trebuea se'r aduc femei pe alesu. Avea
acelu m o n a r c h u de nimicu si cktiva soci ai desfrena-
riloru sale, intre carii la loculu antaiu s t : F r i d e -
r i c u de H a b s b u r g , ducele de T i r o l u , numitu celu
cu p u n g ' a g d l a , " pentruck si acela risipea totu ce
castig. Cu aceti duoi rivalis contra-pap'a I o a n u
X X I I I , unu adeveratu mascariciu si o m u spurcatu,
care vorbea si fcea cele mai mari sckrnavii. Acelu
trifoliu de domnitori ducea in dilele loru una rola ce
se pdte asemena fdrte bene cu portarea omeniloru
cunoscui in Bucuresci sub n u m e de b e r b a n i , seu
cumu se dicea mai i n a i n t e , C r a i d e - c u r t e a v e
c h i a , seu ce se dice la noi in Transilvani'a t r e n
g a r i . P e tempuJu conciliului dela C o n s t a n t i ' a , Si
gismundu si Fridericu facura una caletoria prin T i
rolu, inse asia, ck petrecura totu in dantiuri si beii,
in adulteriu si fornicatiune, pkna candu se certar
a m e n d u o i tieganesce.
Cu pap'a I o a n u X X I I I , vorbea totu feliulu de
m a s c r i , in audiulu a l t o r a , si inca la u n a ocasiune
inbracatu c subdiaconu (hypodiaconu), p r e c u m u se
imbrac imperatii d u p a unu vechiu usu, t o t u - d e a u n a
candu tcea pap'a liturgi'a. Acestu I o a n u fusese adec
acelu p a p a , pe care conciliulu dela Constanti'a l'a
trasu in j u d e c a t a criminale si l'au convinsu pe de-
plinu, ck a comisu adulteriuri (preacurvii, cu neveste
mritate), incestu (curvfa cu nevast'a frate-seu) sodo
mia si pederastia; ck pe tempulu cktu a locuitu in
Bologna, si-a tienutu u n u h a r e m u , su mai precisu,
unu b o r d e l l u , locu de femei desfrenate, in n u m e r u
de duoe s u t e , ck avuse i n p r e u n a r e trupesca cu mai
bene de trei sute calugaritie, pe care apoi le r e m u -
nerasse facundule egumene, p r i o r i e , a b a t i s s e , pe la
diversele m o n a s t e r i e , alu caroru n u m e r u inainte de
reformatiune fusese e n o r m u ; in fine ck acelai a com-
missu inca si omoruri si lotrii de d r u m u ; era dupa
ce s'a fiuitu investigarea asupra celoru sieptedieci de
puncte de acusatiune, fiscalulu, seu asia numitulu 'a-
cusatoriu su procuroru publicu inchiaiese acusatiunea
sa cu acestea c u v e n t e : A c e s t u o m u (pap'a Ioanu)
n u p d t e fi c o n s i d e r a t u a l t u - m e n t r e a , d e
cktu c i n e m i c u alu o r i - c a r e i v i r t u i , c
m o c i r l ' a r u s n e i , c p e c t u l u p e c a t e l o r u ;
ori-cine'lu c u n d s e e , v o r b e s c e d e s p r e den
s u l u c s i d e d i a v . o l u l u inpelitiatu." Apoi eca,
d'intre cei trei contrapapi carii lupta pe atunci unii
in contra a l t o r a , imperatulu Sigismundu tocma pe
acestu I o a n u X X I I I , ilu avea de celu mai b u n u a-
micu si'lu a p a r de m a n ' a dreptatei. Bene sci Si
gismundu, ck pap'a I o a n u X X I I I , numitu mai inainte
B a l t h a s a r C o s s a , fusese in teneretiele sale cor-
sariu (piratu); ck pe atunci numai cu m a r e greutate
J
scpase de furci , ck r a n g u l u de cardinalu ilu cum
prase dela Bonifaciu I X . pe b a n i ; ck in acesta cali
tate tramissu fiendu la Bologna t u r b u r a t a c se o
i m p a c e , puse j u r a m e n t u ck nu i se va intempla la
neci-unu cetatienu v r e u n u r e u , ci cu toii se voru
b u c u r a de p a r d o n u g e n e r a l e , si totui d u p a aceea
curendu isi calck j u r a m e n t u l u , spolik pe toti locuitorii
de averile loru, le rapf mulime de femei si fete fru-
m<5se si niacelk vreo duoe mii de b r b a i ; era dupa-
ee s'a intorsu la R o m a , ncepuse a omori cu veninu
ori pe ckti ii st in c a l e , pkna ce assasink si pe
pap'a Alessandru V . , pentru c se se faca elu in
locu'i, p r e c u m u se si facil. Bene sci Sigismundu,
ck acelu I o a n u era unulu d'in cei mai mari smoniaci,
carele adec vendea tdte sacramentele, tdte funciu
nile si gradurile totu numai pe b a n i , inca si la ba-
stardii sei. I n fine Sigismundu cunoscea ck I o a n u
X X I I I , era t o t u - u n a d a t a unulu d'in ereticii cei mai
periculoi d'in l u m e , pentruck elu isi btea jocu in
publicu nu numai de tdte dogmele christianismului,
ci despretiui si m o r a 1'a e v a n g e l i c a , era i m -
m o r t a l i t a t e a s u f l e t u l u i si r e i n v i i a r e a d'in
mori le numea fabule de nimicu.*) Cu tdte acestea
imperatulu si regele Sigismundu a fostu ateneu alu
papii I o a n u X X I I I , si a votatu pentru concremarea
lui H u s s , care fostu omulu celu mai morale d'in
tempulu seu. D a r a n u : pap'a I o a n u a fostu degra-
*) Se se vedia actele conciliului de Constanti'a si t6ta
istori'a acelui tempu.
29
 170
datu in a. 1415 (25. Maiu) d'in r a n g u l u de papa si
pusu la prinsore fdrte comoda, era in a. 1418 pap'a
Martinii V. l'a eliberatu d'in captivitate si l'a facutu
erasi cardinalii si presiedente alu colegiului cardina-
liloru. Asia era dreptatea si moralitatea in dilele im-
Iperatului Sigismundu, innocentii se ardea si spendiur,
'bandiii si veneticii se remunera.
P a n a la ce g r a d u era corruptu si decadiutu mo-
ralicesce imperatulu S i g i s m u n d u , se mai cunosce si
d'in acea i m p r e g i u r a r e , ck avendu elu pe fiia-sa
E l i s a b e t h a , pe acesta, fiendu inca numai in etate
de duoi a n i , o desponsese (incredentiase, logodise)
principelui Albertu de Austri'a;. dara dupace domni-
sidr'a se fcuse de duoisprediece a n i , spurcatului de
tata ii casiunk c se v e n d a pe filia-sa pentru h a r e -
mulu < sultanului t u r c e s c u , carele pdte ck 'iar fi datu
muli bani pe e a , pentru c se pdta dice ck in ha-
remulu seu este si fili'a sultanului Giauriloru. D u p a
aceea Sigismundu mai incerck si alte specule cu fili'a
sa, ck-ci lasanduse de planulu de a o face m o h a m e -
dana, isi propuse a o da regelui Poloniei; inse cu-
rendu se intdrse si de cktra acela si o promisse lui
S i g i s m u n d u C o r b u t u , nepotu si clironomu la
t r o n u alu marelui duce W i t o 1 d u d'in Litvani'a, prin
urmare unui p a g a n u si inca p a g a n u fdrte b a r b a r u ,
pentruck poporulu si cas'a domnitdria a Litvaniei
pkna in acelea tempuri inca nu adoptase christianis-
niulu neci m a c a r a in scorti'a, necumu in spiritulu lui.
D a r a ce'i pasa imperatului Sigismundu de acestea
i m p r e g i u r a r i ? Scopulu lui era cu acea ocasiune, c
d a n d u pe fili'a sa pgnului C o r b u t u , se pdta s p a r g e
prin acesta cstoria confederatiunea inchiafeta intre
Litvani'a si Boemi'a in contra sa. Asia dara scopu
curatu politicu de vindicta. In fine totui Sigismundu
aflk ck va corespunde mai bene interesseloru sale,
deca va da pe fili'a sa totu lui Albertu de Austri'a,
pentruck acestuia era imperatulu debitorii! c u d u o e
s u t e d e m i i , de galbini luai dela elu imprumutu,
pentruc se aiba spese in bellulu civile d'in Boemi'a;
preste acea suma Albertu mai nnmerk lui Sigis
m u n d u inca siesedieci de mii de g a l b i n i ; asia cu t o -
tulu 260 mii de galbini, si apoi in au. 1422 se cu
n u n a cu tener'a Elisabet'a. Acelu Albertu adec avea
bani, pentruck fiendu si elu unu tiranu fdrte fanaticu,
persecuta in modtilu celu mai fiorosu pe eretici (hus-
siti), era pe jidovi ii a r d e a c u s u t e l e si confisca
tdte averile, atktu ale asia numitiloru eretici, cktu si
ale jidoviloru. Acestu tiranu nebunu successe apoi
socru-seu atktu in U n g a r i a , cktu si in Germani'a.
Sigismundu dete lui Albertu c dote provinci'a
M o r a v i ' a , pe care inse acesta trebuea se o ia dela
boemi cu armele, pentru c se o pdta a v e a ; boemii
inse batura de repetite ori atktu pe Albertu, cktu si
pe Sigismundu si depredara cumpliii inca si ducatulu
Austriei.
Sigismundu necumu se fia fostu bigotu si fana
ticu in religiune, dara d'in c o n t r a , elu nu era neci
macaru religioii in sensulu theologiloru dogmatici,
pentruck istori'a ne pastrk essemple, unde si acestu
m o n a r c b u isi btea jocu de lucrurile religidse preste
t o t u , precumu bajocurea si legile moralei in fapta,
calcandu-le pe tdte. Deci deca Sigismundu persecuta
cu tdta furi'a pe hussiti, duca elu decisese estermi-
narea valachiloru schismatici," acestea fapte ale sale
trebue se se esplice d'in alte motive si a n u m e d'in
cele politice. P r e c u m u au crediutu muli alti mo-
'narchi, mai credu si unii d'in dilele ndstre, asia cre-
diuse si Sigismundu, ck unitatea confessiunei religidse
si a ritului religiosu ajuta la consolidarea potestatei
monarchice si la unificarea, nivellarea provinciiloru si
a popdraloru. U n u Sigismundu nu potea se sufere
fundarea de baserice naionali. Contradicerea cu si-
nesi insusi a .lui Sigismundu in materia de religiune
se mai pdte esplica inca si d'in caraeterulu lui c se
dicemu asia, destrabalatu. Dela unu omu c elu cine
se atepte logica, cine consecentia in aciune?
E c a ce omu a domnitu cincidieci si relative 40
de ani preste u n a parte m a r e a E u r o p e i dela R e n u
pkna in Carpatii Transilvaniei.
Aduo'a socfa a lui Sigismundu, adec comitess'a
B a r b a r a C i l l e y , inca nu a fostu cu nimicu mai
b u n a decktu barbatu-seu. P e langa ce era una X a n -
t i p p e , adec femeia rea si spurcata de g u r a , cumu
si tirana, apoi in asia numitulu punctum sexti a fostu
si acesta femeia u n a adeverata Messalina. Deca bar
batu-seu alerga d u p a femei prin tdte tierile, apoi ne-
vata-sa sci se'si aduc la casa brbai ori-de unde'i
plcea ei. D e altu-mentrea tdta famili'a comitiloru
C i l l e y a fostu u n a d'in cele mai blastemate, la care
m i n c i u n a , perfidi'a si assasinatulu trecea de virtui,
ceea ce se adeveredia si mai tardfu pe tempulu C o r -
v i n i 1 o r u I o a n u si M a t e i u . (Vedi in Biografiile
acestora.)
Considerandu pe Sigismundu c pe regele U n
gariei si alu tieriloru annessate la aceea, se pdte sus-
tien6 cu multu dreptu, ck elu in celi de antaiu duoe-
dieci de ani, adec dela 1383 pkna la 1404 a domi-
natu si g u b e r n a t u a p r d p e numai cu n u m e l e , e>a in
realitate mai nimicu, pentruck era totu dusu si capti-
vatu cu totulu de plcerile si desfrenarile sale, preste
acdsta 'si perdea si tempu multu alergandu inca si
d u p a cordnele altoru tieri. Asia in U u g a r i ' a domina
oligarchi'a, seu mai dreptu vorbindu, in primii duoe-
dieci de ani d'in regimulu lui Sigismundu a dominatu
bellulu civile, rapacitatea boieriloru si a episcopiloru,
anarchia generale. Numai dupace se mai astemperk
in cktuva sngele lui Sigismundu, adec in etate de
42 de ani, pe la an. 1404 isi mai veni in simiri si
incepu a reflecta, ck in fine s'ar cuveni c se se mai
ocupe ceva si cu afacerile interne ale tierei. Sigis
m u n d u era de altu-mentrea omu desteptu dela na
tura, candu voli, sci ce se fac; dara volubilitatea
spiritului seu, temperamentulu sanguinicu si lips'a de
constantia c efectu alu acelui temperamentu, aducea
cu sene, c Sigismundu se strice cu u n a m a n a totu
ce fcuse cu ceealalta, se derime astadi ceea ce a

edificaii eri. Intre anii 1404 si 1406 Sigismundu a
tienutu in Ungari'a trei d i e t e , precumu nu se mai
tienusera in un'a serie lunga de ani. I n acelea diete
s'au codificatu mai multe l e g i , care cn referintia la
tempurile acelea se potu n u m i in adevru bone, Dre
ptulu de proprietate fu regulatu de n o u , pentruck
acela fusese turburatu si compromissu f<5rte g r e u prin
anarchi'a ndelunga. Se facil ncercare seridsa de a
reinfrena inca si abusurile si escessele cele scandaldse,
intrigile si simoni'a p a p e i , a cardinaliloru si a epi-
scopiloru, pe carii Sigismundu ii favorase fdrte multu,
pkna candu acelora le casiunase a'lu destrona si a
p u n e in locu'i totu pe Ladislau neapolitanulu.
trasu drecare miediuina intre potestatea civile si ecle-
siastica. S'au mai luatu unele mesuri spre a regula
si asecura in cktu va afacerile finantiali, transactiunile
comerciali, mesurele, montanistic'a, vmile. S'a facutu <
si mai m u l t u , ck in diet'a d'in 1404 s'a decretatu
l i b e r ' a m i g r a i u n e a poporului r u r a l e , a ioba-
gimei, regulanduse totu-unadata raporturile d'intre
tiei-ani si boieri, sarcinele si prestatiunile c e l o r a , pe
care boierimea le imulti cu tdta ocasiunea si sub
tdte pretestele.
Intr'aceea tdte acelea reforme avea se r e m a n a
litera m d r t a , pre cktu tempu oligarchi'a cea brutale
si b a r b a r a n u era reinfrenata si pedepsita p e n t r u
frdelegile sale. Inse cumu era se infrene pe oli-
garchi u n u S i g i s m u n d u , care commissese atktea ra-
p i n e , venduse si risipise atktea averi ale statului,
lipsise p e muli dmeni de drepturile l o r u , si carele
cu tdte acelea rapine, totu-deauna era cu pung'a gola.
I n fine totui Sigismundu stulii abia si. elu de le-
gionulu plansoriloru si alu processeloru care se ac-
cumulasera d u p a anarchi'a de 20 de a n i , in duoe
diete care s'au tienutu u n a d u p a alta in anulu 1405
s'au luatu unele mesuri spre a reinfrena rapacitatea
oligarchiloru. S p r e acestu scopu Sigismundu a de-
eisu, c diet'a se se conchiame mai desu, c Ia aceea
se fia invitai si nobilii de conditiune interiore, c se
fia adec representati prin mandatarii, sdu deputaii
l o r u ; totu asemenea s'a involitu, c urbile si cetile
inca se fia representate la dieta. P r i n acestea m e
suri, adec prin lrgirea dreptului representativu alu
tierei, credea Sigismundu ck va infrena si tienea in
respectu pe aristocraii cei mari. T o t u cu acelu scopu
s'au adusu si dresicare legi municipali, s'au luatu
mesuri pentru prosperarea comerciului si a industriei,
s'a imultitu numerulu urbiloru regesci si li s'a per-
missu c se se incongiure cu muri, pentruc in mo-
dulu acesta se fia asecurate de rapacitatea oligarchi
loru, carii in U n g a r i ' a c si in, G e r m a n i ' a , esia d'in
castellele loru cu argaii loru, tienea d r u m u l u comer-
ciantiloru caletori, fcea incursiuni a s u p r a oppideloru
si sateloru, rpea vite si totu ce puc. Magistratele
municipali ctigar dreptu de instanti'a prima in
r a m u r ' a judectoreasca, cumu si dreptulu sbiei ( J u s
gladii), precumu ilu avusera pkna atunci si asia nu
mitele f o r u r i d o m i n a l i , adec tribunalile oligar-
171
chice compuse pe la dominiale boieriloru d'in in
spectorii, prefecii si epistatii loru. P e n t r u c popu
lai unea cetatiloru se se mai imultidsca, s'a decretatu
de nou migratiune libera p e n t r u iobagii ckti voli se
se asiedie cu locuinti'a pe la cetati.
T d t e acelea reforme, care intre alte impregiurart
si sub u n u altu m o n a r c h u de caracteru solidu a r u f i
potutu fi fdrte salutarie, au duratu de joi pkna mai
apoi. A m u observatu mai s u s u , ck Sigismundu de-
rim cu u n a m a n a ceea ce fcuse cu ceealalta. P k n a
aici v e d i u r a m u , ck elu a fostu de ckteva ori in pe-
riculu invederatu de a'si perde coron'a si tronulu, ck
S'a ungurii l'au si aruncatu in captivitate. I n tdte acelea
cauri fatali pentru Sigismuudu, ckti va oligarchi l'au
ajutatu d'in tdte poterile loru. E i i n s e , atunci c
totu-deauna, sci fdrte bene p e n t r u ce'lu ajuta si ilu
tienu p e tronu. Cunoscndu cktu este de risipitoriu,
aristocraii dra ceri, ck Sigismundu ii va r e m u n e r a
stralucitu. Asia s'a si intemplatu. Sigismundu con
fisca dela unii si d cu man'a plina la celilalti. Asia
d a r a a n u m e dligarchii G a r a , C i l l e y , S t i b o r i u ,
F r a n g e p a n , K a n i z s a i si alti mai muli au fostu
donai cu territoria atktu de intense si cu drepturi
atkta de multe, in cktu fia-care d'in ei se potea con
sidera c si unu rege mai micu. Aceli reguleti fcea
orice le plcea loru, plesnea in facia si legi, si aucto-
ritate regdsca, si totu, rpea averile ori-si-cu si ori-
candu le plcea, ucidea si assasin intocma c, si
ori-care bandii sdu lotrii de drumuri. Afara de ace
stea, Sigismundu camu dela a. 1409 inainte drasi nu
s'a mai ocupatu de afacerile interne ale tierei, p e n t r u
ck d u p a aceea drasi o luk la drumuri, alergkndu d u p a
coron'a imperiului g e r m a n u , pe care o castigk abia
in a. 1 4 1 1 . I n s e si pkna atunci mai avti se inchiaie
unu bellu civile in Croati'a si Bosni'a, u n d e elu in
Dec. 1406 drasi patrk u n a crudime infricosiata, pen
truck o c u p a n d u fortardti'a D o b o r in B o s n i ' a , T a
126 nobili unguri si boieri slavi aflai acolo le talik
capetele, dra cadavrele loru le arunck in riulu Bosnia
de m n c a r e pescilorn. Slavii meridionali abia s'au
potutu impaciui cu Sigismundu pe la a. 1409, atktu
le era loru de nesuferitu acelu rege.
(Va urma.)
Colectiune de diplome
d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care
privescu mai alesu pe romkni (valachi).
(Urmare.)
L i t e r a e C a s t e l l a n i et d u o d e c i m J u r t o r u m
Provinciae Hatzeg
in certa contraversia inter Kenezios subversante.
1398. S u p p . C. D. T . I I . p. 3 0 3 .
Stiboriu de Dobusky in calitatea sa de Castellanu de ce
tate si 12 jurai d'in p r o v i n ci'a H a t i e g u adeverescu, c
domnii" D r a g o t a et I u o n u frai si cnezi dela R i u l u a l b u
29*
au reclamaii la S t i b o r i u a i v o d u a l u T r a n s i l v a n i e i * ) afla iucurcatu, va veni c se tractedie mai pe largu cu ei si g
in contra fratiloru I a n u s t i n u , B a s a r a b u si C o s t e a , cnezi faca la toti dreptate.*)
d'in Riusioru, c acetia nu voli se dea partea ce se venea pe Fidelibus nostris universis et singulis nobilibus
ei d'in una marca de argentu, care era contributiunea ce avea
partium n o s t r a r u m T r a n s y l v a n a r u m nobis sincere di-
se numere acestea familii fruntasie romanesci la tesaurulu re
g e l u i s6u alu v a i v o d u l u i , lectis. Sigismundus Dei gratia . . . . venientes ad;
nostrae Majestatis conspectum nobiles viri Nicolau
N o s Styborius de D o b u s k y Castellanus, et duo-
filius A p a de A l m a k e r e k , et Ladislaus filius Gyero*
decira J u r a i Provintiae Hzk**) notum facimus uni-
de Zamosfalva.. notri fideles dilecti. Legationes ve-
versis praesentem paginam inspecturis, quod coram
stras**), seriatim, plene, prudenter, et facunde Maje-
magnifico viro D. Styborio Vajvoda T r a n s y l v a n i a e
stati nostrae exponere curaverunt, qnas nos eo rece-
constituti famosi Domini D r a g o t a et J u o n u fratres,
pimus Regiae gratitudinis majori beneplacito, quo ex
et Knezii de Riulu Albu p r o p o ^ e n t e s , et querulose
illis nil, nisi sincerae fidelitatis, et debitae subjectier-
agitantes contra honestos viros J a n u s t i n u m et fratres
nis, ut debitum est, benevolentiam novimus a vestra
suos Basarabe, et Custe Kenezios de Riusor dicentes,
fidelitate nobis intimari. U n d e dilecti et fideles no
quintam partem unius marcae argenti ab antiquis
tri auditis hujusmodi vestris legationibus, nostras a d
annis per ipsos J a n u s t i n u m , B a s a r a b e , et Custe ac
easdem, et earum quaslibet responsiones Regias, non
per P a r e n t e s ipsorum pro ipsis D r a g o t a et J u o a n ad
minus vobis gratas, ut speramus, eisdem vestris nuu-
C a m e r a m Domini R e g i s , vel Domini V a y v o d a e tra-
ciis et legatis uti nobis fidelibus et quibus ex utra-
ditam, ad d a n d u m j a m recusarent, uter de J u r e dare
que parte integra sit credulitas a d h i b e n d a , commisi-
debeant, et ad d a n d u m t e n e r e n t u r ; ubi tune praeno-
m u s fidelitatibus vestris referendas, ad eos plene in-
tati Knezii J a n u s t i n u s , Basarabe, et Custe responde-
formandos, de omni nostra voluntate, super praemis-
runt et dixerunt, quod per ipsos, seu P a r e n t e s ipso
sis vobis explicanda, quibus et vos plenam in illis
r u m n u n q u a m pro eis data, et persoluta fuisset, quia
sincere referendis, et p u r a m velitis fidem adhibere.
n u n q u a m causam fide dignis et ipsorum hominibus
I n t e r alia tamen vestrae fideliti ingratius a p p a r e r e
ac sermonibus nobis suprascriptis Styborio, nec n o n
n o n debet, quod nos instantibus ad haec satis vestris
duodecim J u r a t i s ad J u d i c a n d u m in H c z g , dictus
nunciis, decimam V a l a c h o r u m E p i s c o p a l i u m , 6t ec-
D o m i n u s Vajvoda commisit, pro quo de nemine se-
clesiasticorum exigere distulimus, causis rationalibus
c u n d u m juris exigentiam et sententiam definitivam
subsistentibus, hi videlicet: quod E p i s c o p u s Bande-
quod memorai Knezii D r a g o t a et J u o n u p r o parte
rium proprium, Capitulum a u t e m , et alii viri eccle-
ipsorum dare d e b e n t , sine omni dilatione et contra-
siasticales s u m m a s pecuuiarum ratione exercitus sol-
dictione, q u i n t a m p a r t e m unius marcae argenti, et de
v e r e , e propter illas expediendas eorum Valachos
eadem s u m m a et sepe dicti Knezii J a n u s t i n u s , Ba
exactionari habent. T a m e n e x o n e r a i , Deo j u v a n t e ,
sarabe, et Custe pro parte ipsorum residuas q u a t u o r
ab his expeditionibus quibus involuti sumus, venturi
partes et n o n plus, ut tota m a r c a praescripta adim-
tandem ut ex iisdem nunciis vestris reierentibus ple-
p l e a t u r , debent persolvere de eisdem summae. I n
nius discetis, in vestri medium, deductis nobiscum
cujus rei t e s t i m o n i u m , praesens scriptum sigillorum
inibi expediendis longioribus tractatibus, et consiliis,
n o s t r o r u m signaculo est signatum. D a t u m H c z g
in his, et aliis disponemus finaliter Deo adspirante,
feria secunda ante festum B. Laurentii Martiris a n n o
id q u o d cuilibet statui a e q u u m fiet, secundum j u s t a m
Domini 1398.
rationem. D a t u m in W i s s e g r a d in vigilia festi vi-
sitationis virginis gloriosae. R e g n o r u m nostrorum a n n o
1398. 7. J u l y . App. D . T r . T . IV. H u n g a r i a e X I . R o m a n o r u m vero I I . Bohemiae VI.
Rescriptu alu regelui Sigismundu ctra congregatiunea seu (MCCCXCVIII).***)
diet'a boieriloru Transilvaniei, erasi in caus'a decimeloru. Nobilii
tramisesera la Sigismundu deputai d'in partea loru cu preten Edidit B e n k o Milcovia I I . p . 3 2 1 .
siutte c se ia dela episcopu si dela capitululu d'in Alb'a-Iuli'a F e j e r C. D. T . X . voi. I I I . p. 2 1 3 .
decimele pe care le scotea acei basericani dela r o m a n i . Sigis
mundu respunde boieriloru c nu p6te se faca ac6sta, d'iu causa 1399. App. D. Tr. T. IV.
c episcopulu era obligatu a tiene B a n d e r i u propriu, adec
oste, era capitululu avea se dea sume de bani totu pe sam'a Stiboriu vaivodu alu Transilvaniei se adressedia ctra toti
ostei, prin urmare trebuea se'i lase c se despolia (exactionari) N o b i l i i , attu u n g u r i , ctu si r o m a n i , ctra castellani si
pe v a l a c h i . Dara totu cu acesta ocasiune Sigismundu consola vicecastellani (comandani de fortaretie si de fruntarie), era mai
pe boieri, c d6ca va scap de espeditiunile bellice in veare se
*) Pe atunci Sigismundu se afla in cea mai mare strimt6re,
pentruc croaii si una parte considerabile a nngureniloru era
*) Acsta familia Stiboriu a fostu adusa d'in Polonia, do
determinai a'lu destrona d'in caus'a nebuniiloru si a tiraniei lui.
nata de regele Sigismundu cu mari avuii si ranguri. Dupa tra-
Croaii si serbii era resculati in contra lui, 6ra elu adunandu
ditiunea poporului, Stiboriu voda ar fi fostu unu mare tiranu;
dieta (dupa cea dela Temisira) la Crisiu, totu in acestu anu
dara in documente nu prea sunt urme de tiraniile lui. Red.
1398 prinse si talia acolo fra neci-una judecata pe renumitulu
**) i. e. Hatzeg, proin a. 1398 nondum fuit Districtus, et magnatu Laczkoviciu.
vocabatur Provincia Haczeg. **) Legatip haec probabiliter comitialiter fuit per Nobiles
Ex Transumtionalibus causae Catharinae Riusori Kenderesi Transilvanos decreta.
consortis, de a. 1778. edidit Fejer C. D. T. X . voi. Vin. p. 447. ***) Vide inferius ad a. 1426 p.
 1 73
virtosu ctra castellanii d'in H a t i e g u si d'in H u n e d 6 r' a, si
le demanda strinsu, c pe negutiatorii d'in Sibiiu carii caleto-
rescu in prile acelea se nu'i arestedie sub pretestulu unui omoru
ce se intemplase.*)
Stiborius Vajvoda Transilvaniae Comesque de
Z o l n u k . ' Universis et singulis nobilibus tam Ungaris,
quam Olachis, Castellanis, et Vice Castellanis, et
praesertim Castellanis de H a c z a k et in H u n y a d con-
stitutis, nec non aliis Universis Officialibus, qui prae-
sentibus fuerint requisiti, salutem cum omnis boni
augmento. Commitimus vobis, et Regiae Majestatis
p e r s o n a , cuilibet vestrum strictissime praecipiendo
m a u d a m u s , quatenus dum et q u a n d o fideles notri
Cives de Cibinio t a m pedites, q u a m equites, cum
eorum rebus mercimonialibus ad vos, et ad vestra
territoria p e r v e n e r i n t , eosdem praetextu homicidii,
n u n e de proximo per eosdem in familiaribus regali -
perpetrati non impediatis, non arestetis, n e c . quovis
modo perturbare praesummatis, et aliud in praemissis
n o n facturi. D a t u m Cibinii teria tertia in Vigilia
Circumcisionis Domini a n n o M. C C C . X C . I X .
Ex originali inseruit Manuscriptis sui E d e r T . I.
p. 232. Edidit Fejer C. D. T . X . voi. I I . p . 719.
1400. 1. May. A p p . D. T r . T . VI.
Estrassu d'in una Bulla a papei Bonifaciu IX., in care se
enumera acelea baserice, abbatii, prepositure monastiresci, care
de si se afla fundate si asiediate afara d'in territoriulu diecesei
de S t r i g o n u (Strigonium, nemt. Gran, susu in TJngari'a pe
malulu Danubiului), totui se tienu de acea diecese; era de acelea
sunt in Transilvani'a: Abbati'a numita Monasteri'a Clusiului, care
se mai vede pna in dio'a de astadi, prepositur'a Sibiiului, care
nu mai este, a Brasiovului, a le crei urme inca au disparutu.
De acelea s'au tienutu si unu numeru 6recare de eclesii paro-
chiali, plebanii, decanate, seu cumu se dice in Orientu, protopo
piate. Gu acesta ocasiune papa Bonifaciu vorbindu de diecesea
romano-catolica d'in Alb'a-Iuli'a, o numesce diecesea Transilvana,
adaoge inse c aceea se numea odenidra diecesea de Argesiu.**)
*) Asia dara in Transilvani'a era inca si in secululu alu
14-lea attu de muli nobili romani, in ctu eapulu tierei, adec
vaivodulu, se adress ctra ei c ctra una corporatiune naio
nale romansca, aratandu adec ceea ce era in adeveru, c tier'a
avea nobili de duoe naionaliti, unguri si romani. Red. Tr.
1
**) Istori'a eclesiastica a Transilvaniei este neasemetiatu mai ,
ntunecata decatu este cea politica. Dara "si aceea s'ar potea
lumina si complini in multe lacune ale sale, deca theologii cei
mai de frunte si anume archiereii, professorii de istori'a eclesia
stica si alti basericani fruntai, dotai si cu midiul6ce materiali
de ajunsu, s'aru decide macaru acuma la 18721880 dela Isusu
Cbristosu, c se mai curie de fabule si de conjecturi vane inca
si acesta parte a istoriei generale eclesiastice, care se numesce
I s t o r i ' a e c l e s i a s t i c a s p e c i a l e a D a c i e i l u i T r a i anu.
Candu a petrunsu in a d e v e r u christianismulu in Daci'a ? Candu
s'au fundatu mitropoliile si episcopiile in Daci'a? Candu anume,
cea d'in Transilvani'a? Cumu vene episcopi'a r. catolica d'in
Transilvani'a c se fia numita episcopia de Argesiu? Ce este
cu prea desu memorat'a si prea multu disputat'a episcopia a
Milcoviei ? Ce semnifica mitropolitu lu Uugrovlacbiei si exarchu
alu Plaiuriloru? Precumu se afla documente eclesiastice in Rom'a
vechia, nu se afla si in Rom'a noua? Ce au facutu patriarchii
si in genere hierarchi'a grecsca cu acelea documente? Afara de
cte s'au vediutu publicate, nu mai sunt neci-decumu altele?
Amu mai potea adressa mulime de alte ntrebri, anume la ba-
sericanii nostrii; asta-data inse fia de ajunsu si numai cu atta.
Red. Trans.
1400. Datum R o m a e apud S. P e t r u m . K a l e n d i s
maj. Pontificatus a n n o X I . Bonifacii I X . Bulla, in q u a
e n u m e r a n d o eas ecclesias, a b b a t i a s , praeposituras,
quae licet extra Dioecesim Strigoniensem sita sint,
t a m e n , jurisdictioni A. E p p a l i Strigoniensi subsunt
(inter quae occurrit etiam abbatia de K o l o s Monostra,
Praepositura Cibiniensis, itern Decanatus Cibiniensis,
et Brassoviensis, cum certis parochialibus ecclesiis,
et Plebaniis ac Decanatibus *) q u o r u m n o m i n a p r a e -
sentibus volumus haberi p r o expressis, in dicta T r a n -
silvaniensi, olim Argensi Dioecesi . . . . existentibus)
eas Universas h a s ecclesias iterum jurisdictioni Ar-
chiepiscopatus Strigoniensis addicit et confirmat.
Originale exstat in , arch. Primatiali Capsula L.
Nr. 15.
Edidit P a z m a n in a p p e n d . I I I . ad acta S y n o d .
dioec. ac 1629. p . 136.
Edidit; Fejdr C. D. T . X , voi'. I I . p. 7 8 9 .
14021404. A p p . D. T r . T . I V .
Epistol'a lui Nicolae voda, in care e sustienuta erasi mi-
gratiunea libera a iobagiloru, la care inse aristocrati'a se oppunea
d'in t6te poterile.
Egregii viri fratres notri carissirni. Vestras dili-
genter petimus fraternitates, q u a t e n u s illos j o b b a g i o -
nes, qui de honoribu vestris, jusis eorum; terragiis
depositis ad possessionem Demetrii filii Nicolai de
Parazfalva causa c o m m o r a n d i venire voluerint, eosdem
cum universis rebus, et bonis libere, pacifice, ac sine
omni impedimento abire permittatis, et permitti facia-
tis. Secus nostre fraternitatis ob respectum n o n fac
turi. . D a t u m in C h a n a d in festo beati Augustini.
Nicol. de Marchaly**) V a y v o d a T r a n s s i l v n u s etc.
Intitulatio e x t e r i o r : Egregiis viris magistris
P e t r o filio Stephani de D e b r e n c h e , Georgio dicto
Chelnek fratribus nostris earissimis, vel e o r u m homi-
nibus in C h a d , et ejus pertinentiis constitutis."
Descripsit ex Originali Cimelii Diplomatici Bibli-
othecae quinqueecclesiensis T . I I . p . 302. Q u i n q u e -
ecclesiis die 14. aug. 1845. J . C. K e m e n y .
Edidit Fejdr C. D. T . X . voi V I I . p. 6 0 8 , sed
erronee, nam 1. in originali h a r u m literarum nullus
est appositus a n n u s 2. Nicolaus iste non 1434. sed a b
a n n o 1402, usque 1434. fuit Vajvoda T r a n s i l v a n u s .
1403. 1 Juny. A p p . D. T r . T . I V .
In acestu anu croaii si ungurii erasi se resculasera asupra
lui Sigismundu si era prea decii a'lu destrona, precumu in ade
veru si meritase. Resculatii adunai in Slavoni'a asiediara unu
consiliu administrativii pna la alegerea altui rege. Acelu con
siliu nu numai denumea fanctionari, ci face si donatiuni, d'intre
care una este si ac6sta coprinsa iu acestu documentu, prin care
se dau trei sate unui ardelenu anume Nicolae.
*) Intelligendae sunt hic loci ecclesiae Capilulorum Nagy
Sinkenis, Leschkirchensis, Bistriciensis, Kyzd, et Kozd item in
Siculia existentes, quae non suberant jurisdictioni Episcopi
Albensis Transilvaniae, sed Episcopi Milkoviensis. Vide Benko'
Milkovia II. p. 201.
**) En! subscriptio Vayvodae.
 174
N o s praelati, barones, proceres, milites, et nobi-
les Regni H u n g a r i a e notum facimus . . . quod quia
Magister J o h a n n e s filius Nicolai de Somkerek*) in
cunctis R e g n i negotiis, prosperis ut puta et adversis,
et praesertina in hoc negotio**) per nos Deo propitio
utique ad utilitatem, et a u g m e n t u m reipublicae prae-
vie inchoato, p r o sui principibus se multipliciter
reddidit commendabilem, utilem, et agilem, se ipsura,
et quaeque bona sua, ad r o t a m fortunae exponendo,
anhaelatque in futurum totis viribus ad praemissa
p r o m p t o promtior inveniri. N o s itaque reipublicae
utilitatem exiride resultare arbitrantes, et ut ipse, ce-
terique per eum exemplati, ad prosecutionem publicae,
et communis utilitatis, eo r e d d a n t u r promtiores, et
magis attenti, qnp se prospexerint digne proinde re-
m u n e r a n d o s ; ideo praemissorum intuitu possessiones
H a r y n a , V y l a k , et Neech vocatas, in partibus T r a n -
silvanis adjacentes, q u a s turn p r o miile florenis auri
puri, tum etiam p r o fidelibus servitiis sibi in perpe-
t u u m collatas, et donatas pretendit, a D o m i n o nostro
futuro R e g e H u n g a r i a e , quem nos Dei favente cle-
mentia super solium R e g n i H u n g a r i a e in proximo
in R e g e m o o r o n a b i m u s , cum debita instantia, pro
eodem magistro J o a n n e suisque haeredibus volumus
impetrare, confirmri . . . D a t u m in descensu nostro
exercituali prope P o s e g a v r in festo Ascensioni D o
mini a n n o ejusdem M. C C C C . tertio
Edidit Fejer C. D. T . X . voi. I V . p . 198.
h a r u m meminit Fej6r etiam ibid. p . 183.
1404. 29. J u l y . App. D. T r . T . IV.
Regele Sigismundu scrie d'in Moravi'a, c elu nu mai este
maniosu pe nobilimea d'in Transilvani'a, pentruc au revoltatu
asupra lui.
1404. D a t u m in descensu nostro campestri terrae
Moraviae j u x t a oppidum P o d y e v y n alias Costel vo-
catum, feria 2. proxima post testum B. J a c o b i A p o s
toli. Sigismundi Regis annuentionales, tenore q u a r u m ,
ad supplicationem B a r n a b a e de Z e n t p a a l et Gregorii
de Kecliety T r a n s i l v a n o r u m omnem indignationem
et animi sui r a n c o r e m contra universos, et singulos
partium T r e n s i l v a n a r u m nobiles conceptum ex corde
deposuit."
E x s t a n t in Archivo Camerae R. H u n g . aulicae.
Edidit extractum h u n e Fejer C. D. T . X I . pag.
481-482.
(Va urma).
Societatea amiciloru beleloru-arte.
(Vedi Nr. 13.)
Societatea amiciloru beleloru-arte, care s'a con
stituita acumu de curendu, cu scopu d'a respandf gu-
*) Fuit ex familia Erdelyi de Somkerek.
**) Intendebant guippe hi, exauctorato Sigismundo Rege,
Ladislaum Neapolitanum in Regem Hungariae praeficere. Com
bina Fejer C. D. T. X. voi. IV. p. 199 in Nota.
stulu arteloru in R o m a n i ' a , crede ck nu 'si pdte h v
cepe activitatea sa intr'unu m o d u mai nemeritu de
cktu invitandu pre toti artitii, p r e toti amatorii dg
bele-arte si pre toti possessorii de obiecte artistice
d'in R o m a n i ' a , c se 'i inlesn^sca midiuldcele de a
organis o eespositiune generala a toturoru produc-
tiuniloru artistice, ckte se voru fi aflandu adunate in
tidra la noi. Deca, precumu spera, societatea va reui
se intocmesca p asemenea eespositiune, ea socotesce
ck va aduce publicului Romniei, si pkna la dre-care
punctu chiaru si arteloru in genere, unu indoitu ser
viciu.
P e de o parte acesta eespositiune pdte deveni unu
adeverata iuventariu alu toturoru tesaureloru artistice,
care stau mai multu su mai pucinu cunoscute si
uneori chiaru cu totulu nepretiuite, pe la posessorii
loru. P r i n eespositiunea proiectata v o m u sci ckte si
ce felu de obiecte de arte contiene tieYa ndstra
cumu si prin ce midiuldce ele au fostu produse sen',
a d u n a t e ; carii au fostu dmenii ce 'si au dobanditu
mai multu m e r i t u , su lucrandu seu collectandu in
cerculu productiuniloru artistice.
Apoi inca, publiculu capitalei, vediendu ntrunite
opere alese si variate, mai multe de ckte s'au potutu
a d u n a p k n a acumu la unu locu in tidra la n o i , isi
va p o t i mai bine, da socotela de meritulu relativu
alu obiecteloru de arte in genere, si astufeliu isi v
forma unu g u s t u mai luminatu.
N u mai pucinu pdte fi de folosu o asemenea
eespositiune artistiloru si literatilorU notri naionali,
deca intrensa se voru pote a d u n a tdte fragmentele
remase d'in operele artistice ce s'au produsu in tre-
cutu, pe pamentulu Romniei.
I n fine, industri'a naionala chiaru pdte se pro
fite d i n acea eespositiune, cautndu a'si inspira for
mele si ornamentatiunile decorative d'in obiectele de
arte care voru figura intrensa.
Privindu p r o i e c t a t a eespositiune d'in aceste fe-
liurite puncte de v e d e r e , comitetulu societatiei, de
odat cu apelulu ce adresedia prin aceste r n d u r i l
toti posessorii de obiecte artistice, crede de a sa da
toria d'a schitia dre-cumu caracterulu ce trebuia se
aiba acea eespositiune, spre a satisface pe deplinu
tendentiele multiple si avantagiele practice, ce socie
tatea isi p r o p u n e a intruni in acesta prima eesposi
tiune, in care artele Romniei voru fi presentate sub
tdte fasele ce ele au incercatu in tieYa ndstra, si in
tdte cercurile u n d e s'a ecsercitatu influenti'a loru bine-
facatdria.
I n adeveru, fkra d'a perde d'in vedere acele trei
mari divisiuni ale beleloru-arte numite plastice, adec
pictur'a, sculptur'a si architectur'a, comitetulu soco
tesce ck s'ar cdea c aceste trei ramuri de bele-
arte se fia presentate sub unu intreitu aspectu, astu
feliu c se pdta corespunde celu pucinu la trei sco
puri diverse.
Mai antaiu, productiunile artistice care voru con
stitui eespositiunea trebuescu alese printre operele de
unu merita necontestabile, care, pre cktu se v a pote,
se represente perfeciunea si frumosulu in arte, astu-
felu cumu le intielege astadi lumea culta, adec con
formu legiloru estbeticei. Acesta s'ar pote numf pun-
ctulu de vedere ecsclusivu artisticu, c unulu ce n'are
altu stimulantu decktu idealulu frumosului.
Alte opere cu unu meritu relativu, v o r u repre-
senta in ecspositiune starea arteloru d'in trecutu, mai
alesu in R o m a n i ' a ; pentru densele, conditiunile de
esthetica sunt pkna la dre-care punctu subordinate
epoceloru in care au fostu produse, astufeliu in cktu
adesea anticitatea va pote fi scus'a imperfectiunei ar
tistice. Folosulu intrunirei unoru asemenea p r o d u c -
tiuni ar fi in reconstituirea istoriei arteloru naionale,
in dobndirea de noiuni precidse p e n t r u artitii de
dre-ce n a t u r a , care voru voi se se inspire de sub
iecte naionale. Acesta este punctulu de vedere ar-
cheologicu, seu cumu i s'a disu deja in ecspositiuni
de asemenea n a t u r a , fcute in Manchester, Vien'a,
P a r i s e t c , punctulu d e vedere retrospectivu alu ar
teloru.
In fine nu trebue se uitamu ca spiritulu practicu
fiendu un'a d'in principalile insusiri ale epocei m o
d e r n e , elu n'a potutu lipsi d'a 'si caut locuu seu
iu bele-arte; in adeveru, pretutindeni astadi in lumea
c u l t a , se simte o vina tendentia de a da industriei
unu caracteriu pre cktu se va pote mai artisticu.
Ide'a acesta, care la unele epoce fericite ale civilisa-
tiunei a predomnitu in feliurite r a m u r i industriali,
mai multu c unu instinctu decktu c o intentiune
raionala', o potemu c o n s t a t a , totu in acesta-si stare
spontanea, si in poporulu nostru. N u este d a r a fkra
de interesu se c a u t a m u a alege d'in productiunile
popularie, pe acelea care invederedia unu poternicu
simtiementu de arte. Totu-deodata, atktu aceste p r e -
tidse productiuni ale industriei popularie, cktu si re
produceri de pe obiectele de arte antica seu moderna,
ecsecutate in tiera la noi, pdtu se d e a , in feliurite
specii de industrii, forme si motive de ornamentaia
care ar avea cea mai fericita inriurire asupra ns
cndei ndstre industrii. N e oprimu la acestu ultimu
punctu de vedere, care este acela pentru care s'au
creatu in tdte capitalele E u r o p e i , societi si musee
ale arteloru industriali.
Se ne fia iertatu a c u m u . dupa-ce a m u ecspusu
in trasuri generali, cele trei tendentie ce voimu a da
viitdrei ecspositiuni, c se intramu in dre-care anie-
nunte asupra feliuriteloru productiuui cu care s'aru
pote completa ecspositiunea ndstra artistica, astfeliu
c ea se corespunda la tdte ckte societatea amiciloru
beleloru-arte atepta dela densa.
Vomu urma intr'acesta ecspunere divisiunea ce-
loru trei mari ramuri ale arteloru plastice, intrandu
pentru fia-care in a m e n u n t e ce d e c u r g u , atktu d'in
deosebitele procederi artistice, cktu d'in varietatea
producteloru artei retrospective si d'in feliuritele specii
de industrii pe care s'a reversatu inviatoriulu simtie
mentu alu artei.
Incependu cu p i c t u r ' a , pentru care osebitu de
numerdsele m o n u m e n t e in care ea figuredia c deco-
ratiune murale interidre si chiaru ecsterna, s'au for-
matu prin tierile, ajunse la unu g r a d u inaintatu de
cultura, atktea musee, colectiuni si pinacothece, v o m u
cuteza a a r a t a credinti'a ce avemu cumu-ck, deca toti
particularii carii la noi ir tiera posedu ckte unulu seu
mai multe tablouri de miestri renumii, aru binevoi
se le intrundsca p e n t r u cktuva tempu intr'unu singuru
localu, am pote" atunci si noi se admiramu, in tier'a
ndstra, o avuta colectiune de produceri artistice va
riate si pretidse; amu pote se facemn cunoscutu in-
vetiatiloru si amatoriloru d'in strintate, opere re
marcabili care stau aci, inlaturate d'in cerculu publi-
citatiei artistice; a m u potea astfeliu se d o b a n d i m u si
lmuriri a s u p r a aceloru lucrri de m e r i t u , ai caroru
auctori si provenintie sunt indoidse seu necunoscute.
P e langa tablourile maiestriloru strini carii au
traitu si au lucratu in alte tieri, ar fi fdrte interesantu
se se pdta a d u n a in ecspositiunea artistica, si atktea
frumdse portrete ce se gasescu in familii si care ve-
descu cumu-ck si in tempii trecui, mai muli artiti
de meritu au visitatu tier'a ndstra si au lasatu in-
t r e n s a , opere care astadi au pentru noi unu indoitu
m e r i t u , c lucrri de arte si c m o n u m e n t e icono
grafice si costumiarie.
Si candu vorbimu acf de pictura, nu intielegemu
n u m a i peudiele si tabelele zugrvite cu uleiu, ci tdte
productiunile artei p i c t u r a l e , in feliuritele ei proce
d e r i : a q u a r e l a , p a s t e l u r i , miniaturi, picturi t r a n s p a
rente pe sticla; apoi inca si desemnuri cu craionulu,
cu crbunele (fusinu) si ori-ce alte procederi care
permitu artistului de a'si manifesta talentulu in opere
insemnate si de b u n u gustu.
Ceea ce s'a disu pentru miestrii vechi renumii,
carii au lucratu in strintate seu la noi in tiera, se
aplica fkra indoiela si artistiloru c o n t e m p u r a n i ; ck-ci
societatea ar fi fericita se pdta intruni in ecspositiu
nea ei, productiunile trecutului si ale strainatatiei, cu
cele ce presenta starea actuala a desvoltarei artistice
la noi. D e aceea, cu totu d'inadinsulu ea invita p e ,
artitii romani i pe cei strini carii locuiescu in R o
mani'a, c se via se se asociese la oper'a sa, facendu
se figuredie in acea ecspositiune cele mai alese ale
loru productiuni. D'in p a r t e ' i , societatea, - conformu
obligatiuniloru ce'i i m p u n u statutele ei, se va sili se
inlesndsca venderea aceloru tablouri vechi sdu m o
derne care sunt destinate p e n t r u acestu sfersitu.
C arte accessorii pe langa pictura, ecspositiunea
ar trebui se contiie si productiunile de meritu emi
nente ale gravurei, fia pe otielu si pe a r a m a (chal-
cografia), fia cu apa tare (aqua forte), fia pe lemnu
(xylografia), care s'aru afla pe la a m a t o r i ; in fine si
fotografi'a perfecionat 'si ar afla unu l o c u , candu
productiunile ei si subiectele representate i ar da
unu caracteriu adeveratu artisticu, seu celu pucinu
unu interesu m o n u m e n t a l e si archeologicu.
Deca inse, remaindu totu in cerculu artei pictu-
 176

rale si alu aplicatiuniloru e i , v o m u cerceta prin ce bizantine ne-au lasatu m o n u m e n t e importante de a-

-
feliu de productiuni a m u pote se culegemu materiale csta frum<5sa arte industriale, care s'a pastratu pkna
p e n t r u istoriculu acestei arte in Roinani'a, adec daca si adi, mai alesu in I t a l i a , l u a n d u la diferite epoce,
vomu arunca privirile ndstre asupra artei retrospective, caractere diverse. Lucruri artistice de mosaicu, fia
v o m u recun<5sce mai antaiu cktu de importantu lucru de patra, fia de lemnu, fia ehiaru si incrustatiuni cir
ar fi si pentru analele arteloru in tiara la noi, si in metaluri, isi a u loculu l o r u , atktu intr'o ecspositiune
genere pentru scienti'a archeologiei, c se potemu a arteloru retrospective, cktu si printre productiunile
intruni intr'o ecspositiune, multe d i n acele strvechi arteloru industriali.
icdne, de stilu bisantinu, care se vedu prin unele a n T o t u asemenea potemu dice si despre picturile
tice biserici si ehiaru p e la particulari, representandu, pe faenza (farfuria), pe porcellanu; totu asemenea,
cu o arte imperfecta d a r a r c h a i c a , su numai figuri pentru picturile pe smaltu, pentru incrustatiunile ne
de s a n t i , su ehiaru si scene d'in istori'a religiei si gre pe metalu, ce se dicu Niello, pentru apele ce se
d'in legendele locali. Nu mai pucinu insemnata ar fi dau otietului s u b numele de damaschinare, etc. Au
o avuta colectiune de decopiari fidele de p r e portre fostu epoce in istori'a arteloru, candu miestrii n
tele murali c a r e , in vechile biserici, representa p r e semnai nu s'au sfiitu a atinge cu penelulu si cu dai*
domnii tierei si p r e alte p e r s o n a g e ctitoricesci; in- titi'a loru, materii ce aveau a trece prin cuptoriulu
trensa a m u avea o interesanta iconografia a roma- olari ului su s u b fdlele faurului. Productiuni e site d'in
niloru ilutri d'in t r e c u t u ; intrensa a r gasi si picto- asemenea mani au mai adesea u n u meritu remarca
rtilu, si sculptorulu, si artistulu dramaticu, si litera- bile si nu este fkra interesu, nici pentru artiti nic
torulu si ehiaru eruditulu, eiementele necesarie spre pentru publiculu cultivatu, de a admira talentulu si
a reinvia trecutulu n o s t r u , u adeveratulu seu cara- bunulu gustu ehiaru in unele unelte casnice (farfurii,
cteriu. Invitamu d a r pe tdte acele pers<5ne care p o - vase, arme, etc.), p e care le-au fabricatu (5meni cu
sedu asemeni decopiari c se binevoisca a le face adeveratu simtiementu artisticu.
se figuredie in p r o i e c t a t a ecspositiune; invitamu pe ar U n u pasu inca se facemu si mai departe de pro-~
titii a lucra, in minutele loru de studii, la acea des- cederile curatu artistice, si vomu intalni, pe ultimele
m o r m e n t a r e a vechiloru datine- confinii ale arteloru, maiestri'a broderiei, a tiesaturei*
I n secolii trecui, si mai alesu in prile orien crora inse nu le potemu contesta une-ori caracterulu
tali ale E u r o p e i , art'a picturei a fostu intrebuintiata de lucrri quasi-artistice. I n vechime, femeile si ehiaru
cu o m a r e miestria la ornamentatiuni de totu feliulu. bresle de meseriai fdrte indemanateci tieseau si co
D'intre multele productiuni. in care rbdtorii zugravi seau, pentru lucsulu casnicu alu a v u t i l o r u , d a r m a i
d'in trecutu 'si au desvoltatu ingeniosnlu loru talentu, cu sma pentru mobiliariulu si vestmentele bisericei,
si care productiuni in m a r e p a r t e sunt acumu stofe feliurite, in care si desemnulu si coloritulu j u c a u
perdute, aflamu inca pe ici si colea, crti vechi u n u rolu i n s e m n a t u ; asemenea obiecte sunt pretutin
scrise de "mana, ale caroru pagine sunt ilustrate cu deni specimine de arte a n t i c a ; in tiara la noi ele n u
fine picturi, representandu su scene cu personage, lipsescu si sunt de unu m a r e interesu, ck-ci denotdia
su o r n a m e n t e capricioase si originali, su n u m a i litere, g r a d u l u de cultura artistica alu epoceloru in care u
impodobite cu arabesce gratids'e si viu colorate. Acele fostu produse.
crti contienu in m a r e parte si pentru muli secoli, Mai importante, inse, in acsta r a m u r a , sunt tie-
istori'a picturei in Orientu si prin u r m a r e si la n o i : saturele si cuseturele pe care le esecuta cu unu a*
ele sunt pretidse p e n t r u archeologu; d a r ele potu in- lentu remarcabile, pkna in diu'a de adi, tieranele ro
spira si p e artistulu care scie a discerne ide'a geniale m a n e , fkra de a av alte modelle in maiestrdsele loru
si armoni'a coloritului printre imperfeciunile plastice ornamentatiuni si in armonidsele loru combinri de
si lips'a de cunoscientie practice. colori, decktu usulu tradiionale si simtiementulu loru
Vomu a d a o g p e langa aceste crti manuscrise, artisticii. Acestu instinctu alu frumosului merita de
o alta r a m u r a bibliografica, care n u este fkra de in- a fi observatu cu ateniune la femeile r o m a n e , ck-ci
teresu in studiuhi retrospectivu alu arteloru; acsta d'intre t6te popdrele europene potemu dice ck nici
este incercarile de g r a v u r a pe lemnu, despre care n e unulu nu'lu posede in asia g r a d u de perfeciune. Noi,
dau ecsemple unele d'in cele mai vechi crti tiprite care d'in copilria suntemu deprini a ved t<5te acele
in Romani'a, si in care gasimu pagine su litere or ornamente, pe care le combina cu o nepasatdria n
n a m e n t a l e , infatiosiandu lucrri xylografice, d a r in lesnire, tierancele, p e vestmentele si p e asternuturile
forme interesante pentru istori'a artei la noi in tiara; l o r u , nu a m u potutu se le d a m u pkna acumu u n u
asemenea crti bisericesci s'au produsu in Romani'a asia m a r e p r e t i u , si a trebuitu c artitii strini se
inca d e s u b Ngoe Basarabu, si mai sunt specimine recuntfsca m a i antaiu la r o m n c e , o aplecare artistica
curi<5se d'in tempii lui Mateiu Voda, ai Cantemiresci- pe care n'au intalnit'o aiurea. Constatandu inse acumu
loru, ai lui Constantinu Brancovnu si ai altoru domni. la rondulu nostru acestu faptu interesantu, n u trebue
I n t r ' o legtura si mai strinsa cu practicele in se neglegemu de a a d u n a acele floricele artistice de
dustriale , gasimu in t r e c u t u , pictur'a figurandu p e pe lucrrile unde le smana cu profusiune maiestre-
lucrrile de mosaicu. Anticitatea clasica si tempurile tiele ndstre campene, si se n e silimu de a alctui cn
 177
densele unu museu ornamentalu, care pdte fi de celu
mai mare folosu pentru industria naionala si chiaru
pentru cea strina.
Fkra de a crede, ca am prefiratu aci tdte spe-
ciele de obiecte in care art'a picturei se pdte mani
festa sub unu caracteriu dresi-cktu de pucinu arti-
sticu, ne marginimu intru acsta nomenclatura, in
care nu s'a potutu pstra cu o rigurdsa strictetia,
nici rangulu de importantia ce'lu ocupa in bele-arte
fia-care d'in aceste specii, nici o distinctiune sistema
tica intre belele-arte propriu dise, artele retrospective
si intre cele industriali.
Totu aceste incoveniente le vofnu intalni si in
enumerarea obiecteloru de sculptura ce ar pot6 se
figuredie in eespositiunea proiectata, si pe care le
vomu insemn acumu in prescurtare.
Productiunile cele capitali ale artei sculpturale
consista, precumu se scie, in grupe, statue, si ana-
glypte (bas reliefa), cioplite in petra su turnate in
metalu. Amu dori neaparatu c eespositiunea se pdta
contien6 productiuni de unu meritu eminenii, atktu
d'ale maiestriloru d'in trecutu cktu si ale unora ar
titi pamenteni; dar inse ne indoimU tare c se se
pdta afla in tieia la noi capete d'opera vechi de
sculptura, precumu scimu ca si numerulu maiestri
loru sculptori este redusu la cea mai simpla eespre-
siune. Marginindu-ne dar pretentiunile intr'unu cercu
mai modestu, credemu ck s'ar pot aduna ceva frag
mente, busturi, statuete, anaglipte mai mici, sculptate
in marmora seu in alte petre; s'ar pote* mai alesu
intatiosia pretidse colectiuni de camee si petre tari
gravate, care in vulgu porta numele de antice; s'aru
pote* intruni si ceva sculpturi fine pe osu, pe inorocu
(rinocerosu), pe ivoriu (fildisiu), pe lemne pretidse.
In acesta d'in urma categoria ar incap6 atatu pro
ductiunile unei arte perfecionate cktu si interesante
specimine de acea sptura, fdrte fina daca nu per terra-cotta seu ori-ce alta materia, de pre ornamen
fecta, pe care o practica clugrii prin cele mai multe
monastiri ortodocse d'in Orientu. Apoi inca este si
sculptur'a ornamentala in pefra si in lemnu, despre
care mobiliariele bisericesci, si chiaru si cele casnice,
aru pote* se presente interesante ecsemple.
Artele plastice care se serva cu metaluri, potu
d si ele unu contigentu poternicu prtiei sculpturale
a eespositiunei artistice: pe de o parte monedele si
meladiile vechi si moderne, d'in care se potu pre-
sent bucati si serii, in care inaltimea stilului arti-
sticu se fia unitu cu perfeciunea ecsecutarii mecha-
nice; apoi giuvelaria, in care metalurile pretidse si
petrele scumpe sunt combinate in ornamente de o
finetia si de o gratia adeveratu artistice; dar mai cu
seina orfauraria, care cu multiplicitatea procederiloru
e i , p<5te se intrunsca o varietate infinita de forme
cu decoratiunile cele mai strlucite. Odorile biseri
cesci (cruci, candele, catiui, imbracamente de iedne,
ferecaturi de evangelii si altele) presenta fdrte desu
modele cktu se pdte de remarcabili, atktu sub ra-
portulu stilului si formeloru, cktu si sub acela alu
ornamentarei cu smaluri, cu spaturi au repouss6,
cu ciseluri etc. Obiectele de filigrana (sirma de ar-
gintu), lucrate in Orientu, suntu si ele adese-ori ade-
verate productiuni de industria artistica. In fine suntu
si lucrri de bronzu, de alama, de feru, care merita
de a atrage ateniunea artistului si a ori-carui omu
de gustu; varietatea loru e asia de mare, in cktu ar
fi peste putintia a le enumera pe tdte, ck-ci in ori
ce obiectu de lucsu, seu chiaru si de usu casnicu,
unu omu de talentu pdte se tipardsea unu caracteriu
estheticu; astufeliu se gasescu adese-ori vase orien
tali de alama si de alte.metaluri comune, ale caroru
forme sunt capete d'opera de elegantia; apoi inca,
in trecutu c si in tempii presenti, s'au fabricatu
arme, amenunte de lacatusierie si feliurite alte ferarii,
ale caroru structura si omamentatiuni merita luarea-
aminte a amatorului de obiecte artistice.
Ar fi pretidsa colectiunea in care s'aru pote* adun
d'in tiera dela noi obiecte de acelea, in care industri'a
a sciutu a'si insusf unu caracteriu mai inaltu, mai
perfectu sub raportulu aspectului ecsterioru, intr'unu
cuventu, unu stila estheticu.
C unu altu accessoriu alu sculpturei, si totu in
categori'a specimineloru de arte industriala si retro
spectiva, trebue se socotimu si obiectele 3 e ceramica
(olari'a antica, porcelanele d'in tem pi mai receni,
sticlari'a artistica, vasele si anagliptele de faencia si
de terra - cotta). Anticele asiediamente grece-latine
d'in tiera dela noi, relatiunile ndstre cu Itali'a si cu
Germani'a in mediulu evu si raporturile de comerciu
cu Orientulu trebue se fia lasatu aci de acele obiecte,
care la diferite epoce constituiau un'a d'in ramurile
cele mai artistice ale industriiloru d'in acele tieri.
P e langa acestea caut se manifestamu si dorinti'a
de a intruni in eespositiunea artistica proiectata, pre
cktu se va pote* mai multe reproductiuni in ipsosu,
tele care infrumsetiedia monumentele principali d'in
tieYa ndstra, si care aru pote* servi c modelle pentru
decorarea edificiiloru, in loeulu attora mpodobiri de
stilu bastardu si eterogenu, care adi se intrbuintidia
in architectur'a usuale a orasieloru ndstre. Arabes-
cele sculpturali care adorau frumdsele biserici dela
curtea de Argesiu si dela Trisfetite d'in lai 6i altele,
merita c se fia mai bine cunoscute de publiculu no
stru si mai multu utilisate de cktra constructorii no
tri, spre a se d cu ele si edificiiloru moderne unu
caracteriu de originalitate totu-deodata artistica si na
ionale.
Prin aceste Desiderata, trecemu firesce la lucr
rile de architectura, care ar trebui se figuredie in
eespositiunea artistica, si care se reducu la specii pu-
cine, de si numerulu bucatieloru eespuse ar fi imensu,
dca s'ar pot face indata tdte cele ce sunt de facutu
pentru elucidarea trecutului si pentru sporirea viitdria
a acestei mreie arte in tieYa ndstra.
Noi speramu ck toti architectii de talentu cari
practica astadi in Romani'a, isi voru face o plcere
30
 de a intruni in ecspositiune, principalile loru studii
si acele proiecte de edificii pe care le-au lucratu in
trecutu si prin care si-au dobanditu meritele si repu-
tatiunea ce'i deatingu.
Totu-deodata inse, si avendu in vedere art'a re
trospectiva, cktu de doritu ar fi c se potemu capat
planuri, vederi si detaliuri de tdta natur'a de pre
monumentele ecsistinte, sdu de pre fragmentele de
monumente ce s'au claditu in Romani'a in tempii
trecui! Cktu asemenea de folositdrie aru fi modele
plastice de pre cele mai principali d'in acele monu
mente, sdu celu pucinu de pe fragmente architeoto-
nice romanesci!
Candu vomu reusf a aduna planuri, desemne si
noiuni despre tdte acele remasitie ale trecutului, a-
tunci se va potd ecsecut o carte de cea mai mare
importantia, pe care o au tdte naiunile europene,
ba ehiaru si tdte popdrele orientali de ritulu nostru,
adec rusii, grecii, georgienii si serbii; aoea carte
dorita este istori'a architecturei naionale, care mai
multu decktu ori-ce alte noiuni, ne va d rnesur'a
culturei ndstre la diferite epoce ale istoriei.
Lauda acelora care voru contribui la inaltiarea
acestui monumentu!
Terminandu aedsta schitia, vomu nota inca cku
sunt de interesante si cktu potu fi de folositdrie, re
producerile fotografice bine ecsecutate de pre tdte
monumentele architectonice, soulpturali, si ehiaru de
pre speciminele de pictura care nu aru potd figur in
originalu la eespositiunea proiectata.
Fotografi'a, acea pretidsa miestria, servtdrea
cea mai fidela a beleloru-arte, va potd inca fi.de o
mare utilitate pentru respandirea cunoscintieloru ar
tistice, reproducendu cele mai principali obiecte care
voru figura in aedsta ecspositiune; o asemenea co-
lectiune de reproduceri fotografice va potd servi ar-
tistiloru ehiaru si in tempii viitori, spre a constata
si a apretiui primulu pasu ce se va fi facutu in Ro
mani'a pe calea de publicitate artistica ce societatea
amiciloru beleloru-arte voiesce astadi a inaugura.
Prin acele reproduceri, printr'unu catalogu ra-
tionatu alu eespositiunei, prin desemne si prin cerce
tri critice asupra obiecteloru ce se voru aduna, dar
mai cu sdma prin studiulu comparativu ce publiculu
romnu va face, preamblandu'si ochii pe asia variate
cole.ctiuni, societatea spera ck va ajunge a realis
foldse multe si variate, d'in care cele mai notabili
sunt urmatdriele:
- va inventaria obiectele de arte ce se afla in
tidra la n o i , le va aduce la cunoscinti'a invetiatiloru
si artistiloru d'in strintate si va potd lamuri multe
indoieli si multe nedomiriri privitdrie la unele d'in
acele opere artistice;
va respandf in publiculu romnu unu gustu
mai viu si mai bine cumpanitu pentru totu ce are
unu adeveratu meritu artisticu, si prin aedsta va sti
mula sporirea si respandirea culturei artistice in Ro
mani'a ;
va intruni elemente pentru studiulu istorioo
alu desvoltarei arteloru naionale si ya d artistiloruj
literatiloru si istoriciloru, noiuni mai precise spre
cundsee ioonografi'a, costumele si usurile d'in trecutu
ale patriei; (
va present intr'unu chipu aparentu tdte ten-
dentiele artistice, ce in m o d u instinotivu, se pastrdda
in unele industrii casnice ale poporului r o m n u si
va caut a le face se devia folositdrie intr'unu cercu
industriale mai ntinsu.
A m rememoratu aci inca odat efectele ce se
potu atepta dela o ecspositiune c aceea, pe care o
p r o p u n e a m , si ftlu crui caracteriu ne-amu silitu a
'lu schitia printr'o nomenclatura de obiecte eesponi^
bile. Intr'acdsta nomenclatura inse nu se coprinde
totu ce ar potd se incapa in ecspositiune; posesorii
de obiecte de arte carii ar binevoi se ajute la rea-
lisarea acestui proiectu, potu singuri a completa
cunele.
Noue nu ne mai r e m a n e dar decktu a inchiaie
aedsta eespunere, invitandn pe toti artitii si amatorii
* a face se devia unui faptu roditoriu in resultate bune,
ceea ce in r n d u r i l e de fatia, este abia o slaba schitia}
o dorintia, unu proiectu.
R u g a m u d a r pre toti ckti se voru asocia la a*
cdsta idea si cari ii, voru recundsee utilitatea, de
se p u n e in relatiune cu comitetulu societii, aratan*
d u i mai antaiu ce a n u m e obiecte voiesce a face se
figuredie in p r o i e c t a t a ecspositiune. ;
Epistolele se voru adresa pkna la 15< iuliu an.
curgatoriu la domnulu C . S t a n c e s c u , directore-admi-
nistratpre alu societatiei in Bucuresci, strad'a Rafaelu
Nr. 3.
L u a n d u cunoscientia despre declaratiunile bine-
voitdrie ale persdneloru ce voiescu a eespune obiecte
de arte, comitetulu, prin comisiuni speciali, va pro-
cede indata la ecsaminarea loru, spre a decide despre
a d m i s i u n e , si Se va sili cu totu d'inadensulu a face
c eespositiunea sa se pdta deschide in cursulu vii-
tdrei luni O c t o m b r e , spre a d u r a in ternpu d e trei
seu patru luni.
Anunciuri ulteridre voru face cunoscutu, intr'unu
modu mai precisu, aceste dispositiuni, eare depindu
inca dela concursulu ce societatea amiciloru beleloru-
arte va intempin d'in partea publicului luminatu si
binevoitoriu. cktra care se adresddia acestu apellu.
Bucuresci, Maiu 1872.
P r e s i e d i n t e : G r . Cantacuzino.
Vicepresiedint: T . Anianu. C. E s a r c u .
Membrii: D. Berendey. C.Bolliacu. Al. O d o -
bescu. Grigorescu. C. Tatarescu.
Director-administratoriu: C. Stancescu.*)
*) Mare, frumosa si multu folositdria intreprendere. Dea
eeriulu c romanii se'i pricepa importanti'a ei. Eed. Tr. ;

Ad Nr. 1 7 5 - 1 8 7 2 .
Publicarea baniloru incursi
la fondulu asoc. trana. cu ocasiunea adunarei gen. cerc. a des
partiem. Sibiiului (III) tienute la Resinari in 14. Iuliu a. c.
A. Tacse de membrii fundatori.
1) Dela comun'a Resinari in 2 obligaiuni de sttu 200 fr.
2) Del dn. proprietariu in Resinari. lacobu Ciucianu in 5
obligaiuni dela banc'a Transilvaniei (a cte 40 fr.) 200 fr.
B. Tacse de membrii ordinari pentru totudeauna.
1) Dela dn. proprietariu n Resinari, Bucuru Cioranu in
un'a obligaiune de sttu convertita (a 100 fr.), i in un'a actia
dela banc'a Transilvani'a (a 40 fr.) (cu inteutiunea de a se face
ui. fundatoriu) 140 fr.
2) Dela dn. Ilarianu Mutiu Urechia liceniat in dreptu si
not. eom. in Resinari in un'a obligat, de sttu convert. 100 fr.
3) Dela dn. propriet. in Resinariu, Bucuru A. Danchesiu in
2 aciuni dela baWa Transilvani'a (a cte 40 fr.) si bani gata
20 fr., cu totulu 100 fr.
4) Dela dn. proprietariu in Seliste, Oprea Burs'a 100 fr.
C. Tacse anuali de membrii ordinari.
1) Dela domnii: Petru Hoadrea, econ. in Resinari tacsa de
m. ord. nou pe 1 8 7 y 5 fr. 2) Vas. Drocu, econ. in Resinari
a
tacsa de m. ord. nou pe 187V 5 fr. 3) Petru Albu, econ. in
a
Resinari taca de :ni. ord. nou pe 187Y, 5 fr. 4) Comun'a Qr-
latu tacsa de m. ord. nou pe 187 '/ 5 fr. 5) Ioane Drocu jun.,
catechetu si paroehu iu Resinari tacsa de m. ord. pre 186%
6
18 % n si 187% 15 fr. 6) Emilianu Cioranu, parochu in Re
sinari iu un'a actiime dela banc'a Transilvani'a, ca tacsa rest.
4
dela 186 / -U.187!/j inel. 40 fr. 7) Comun'a Boitia tacsa de m.
5
ord. nou pe 187'/ 5 fr. *8) Dem. Comsia, economu in Seliste
a
rr
(acumu in Bucuresci) tacsa de m ord. nou pe 187'/a 5 ' 9)
l 7 0
Comun'a Porcesci tacsa de m. ord nou pe 187 / 5 fr. 10) Iuonu
a
Cioranu, econ. in jResinari tacsa de m. ord. nou pe 187'/ 5 fr.
2
11) Sav'a Barcianu Popoviciu, parocbu si ases. consist, io Resi
nari tacsa de m. ord. pe 18 7 */ 5 fr. 12) Nic. Droeu, econ.
3
in Resinari tacsa, de m. ord. nou pe 187Ya 5 fr. 13) Paula
Morandini, intreprendietoriu la druinulu feratu tacsa de m. ord.
nou pe 1877a "> ^ P e t r u
Gotia, econ. in Resinari tacsa
1
de m. ord. nou pe 187 / 5 fr. 15) Visarionu Romanii, direct,
s
la banc'a Albin'a tacsa de m. ord. pe 1 8 7 y 10 fr. 16) Sier-
a
banu Dancasiu, econoinu in Resinari tacsa de m. ord. nou pe
187% 5 fr.
D. Tacse de membrii ajuttori ai despart, resp.
1) Dela domnii: Petru Bancila, adjuncii de nvetiat. in
Resinari 1 fr. 2) Maniu Vidrighinu, adjnnctu de notariu in Re
sinari 3 fr. \ 3) Petru Gligoru Ianu, cantoriu in Resinari 1 fr.
4) Nic. Popaceanu, pioariu in Resinari 1 fr. 5) Stanu Marinu,
pioariu in Resinari 1 fr. 6) Sierbanu Dancasiu Rosica, econ. in
Resinari 1 fr. 7). Vladu Bosdoghina, economu in Resinari 1 fr.
8) Oprea AJbu, econ. in Resinari 3 fr. 9) Petru Drocu, econ.
in Resinari 2 fr. 10) Radu Giurcoiu, econ. in Resinari 1 fr.
11) Ioanu Secuin, econ. in Resinari 1 fr. 12) Maniu Podariu,
ecou. in Resinari 1 fr. 13) Comanu Mitrea jun., econ. in Re
siuari 1 fr. 14) Ios. Pitriu jun., econ. in Resinari 1 fr. 15)
Petra Podariu, econ. in Resinari 2 fr. 16) Bobesiu, parochu 1 fr.
17) Nicolau Bobesiu, invetiat. in Boiti'a 1 fr. 18) Ioanu Popu,
parochu gr. cat. in Resinari 1 fr. 19) Ioanu Romanu, directoriu
scol. in Resinari 2 fr. 20) Ioane Bratu, par. in Resinari 3 fr.
21) Comanu Bucurelu, econ. in Resinari 1 fr. 22) Ioane Tav'a,
econ. in Resinari 1 fr. 23) Danu Galea, econ. in Resinari 1 fr.
24) Sierbanu Bucurelu, econ. in Resinari 1 fr. 25) Ioanesiu
Baroiu, dileriu in Resinari 1 fr. 26) Zacbeiu Cornea, econ. in
Resinari 2 fr. 27) Ved. Sar'a Al. Mutiu Urechia d'in Resinari
2 fr. 28) Sar'a Stanu Drocu d'in Resinari 2 fr. 29) Petru Vi
drighinu, econ. in Resinari 1 fr. 30) An'a Petru Omol'a, cosio-
caresa d'in Resinari 1 fr. 31) Ved. Florea Irimia Israil d'in
Resinari 1 fr. 32) Petru Sasu, econ. in Resinari 2 fr.
179
E. C o f e r t e .
1) Comanu Bosdoghina, dileriu in Resinari 60 cr. 2) Mi-
chaiu Susanu, sodlu de faura in Resinari 40 cr. 3) Opren'a
Licoin, scolaritia in Resinari 10 cr.
Sum'a totale a baniloru incursi sub A, B, C, D si E face
1017 fr. 10 cr.
Sibiiu. 18. Iuliu 1872.
D e l a secret, asoc. trans,
Publicarea baniloru incursi
la fondulu asoc. dela 2. Iuliu a. c. pana in 18. Iuliu 1872.
1) Dela dn. parochu in Feiurdu, Demetru Cosin'a, tacsa
de m. ord. pre 187% 5 fr.
2) Dela dn. capelanii si protopppu , or. in Clusiu, Gregoriu
C h i r a tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr.
3) Prin Rev. dn. canon, metrop. si direct, desp. cerc. alu
XX. (Blasiu), I. Fekete Negrutiu s'au tramesu 125 fr., si anume:
a) dela Rev. dn. canon. I. Fekete Negrutiu tacsa de m. ord. pre
187Y 5 fr; b) Ioane Chirilla, can. pre 187'/, 5 fr. c) An-
a
toniu Vegtemianu, can. ref., m. ord. pre 187 y 5 fr. d) Elia Vlassa,
a
canon, pre, 187% 5 fr. e) Stef. Manfi, caii. pre l 8 7 y * 5 fr. a
f) Ioane Pamfilie, can. pre 187 */ 5 fr. g) Eroninra lbani. su-'
a
periore alu monastirei pre 186% 5 fr. h) Teodora Deacu, vice-'
rect. semin. pre 187 Y 5 fr. i) Gedeonu Blasianu, profesoriu de
a
teologia pre 187% si 187% 10 fi-: k) Simeonu Micu, prof. de
teologia pre 187% 5 fr. 1) Alesandru M. Micu, prof. gimn. pre
1 8 7 y 5 fr. m) Ioane M. Moldovanu, prof.. gimn. pre 187Y
3 a
5 fr. n) Nic. Solomonu, prof. gimn. pre 187% 5 fr. b) Ben
iaminu Popu, prof. gimn. pre 1 8 7 % 5 fr. p) Ioane G^ermanu,'
prof. gimn. pre 187'/ 5 fr. q) Stef. Popu. prof. de preparandia'
a
6 9
pre 1 8 / 5 fr. r) Georgiu Munteanu, prof. de prep pre 187Y 1
a
5 fr. s) Petrii Solomonu, prof. de prep. pre 1 8 7 y 5 fr. t) Si a
meonu Popu Mateiu, notariu consist, pre 187% 5 fr. u) Dr.
Victoru Mihali, secret, metrop. pre 187 y 5 fr. v) Damiauu a
Domsia, vicenotariu consist, c m. ord. nou pre 187 Y 5 fr. 3
* ) Daniela Mihatt, tiegotiatoriu pre 187'/ 5 fr. i ) Nc:' Stbia,' :
a
6
medicu archi-diecesanu in Blasiu pra 1 8 % 5 fr. y) Dr. Iac. 0
Brendusianu, advocatu pre 187/j 5 fr. Sum'a 125 fr. , .
4) Prin dn. protop. si direct, despart, cerc. in 'Brasiovu,
Ioane Petricu s'au tramesu c contribuii la fondulu asoc, si a-'
nume: a) dela comunele Zagonu 2 fr 74 cr.; Popautiu 1 fr.
43 cr.; Bodila 2 fr. 53 cr.; Presmeru 6 fr. 52 cr. si Crisbavu
1 fr. 27 cr.; la olalta 14 fr. 49 cr.
5) Dela dn. protopopu si profes. Ioane Popescu n Sibiiu
tacsa pre 187 Y 5 fr. a
6) Dela dn. advocatu n Sibiiu, dr. Ioane Borcea tacsa de
m. ord. pre ^187% 5 fr.
7) Dela dn. propriet. in Seliste, Nic. Oprei Pop'a s'au pri
mita un'a obligaiune de sttu convertita Nr. 789635 c tacsa
de m. ord. (apromisa) pentru totudeaun'a in suma de 100 fr.
Sibiiu, 18. Iuliu 1872. - . ,
D e l a Secret, asoc. trans.
Nr. 177178 1872. ,
Publicarea baniloru incursi
la aoc. dela 18. Iuliu pna in 23. Iulio 1872.
1) Prin Rev. dn. vice rect. semin. in Vien'a dr. Gregoriu
Silasi s'au tramesu: a) tacs'a de m. ord. pre an. 1 8 % , pentru 6
Rev. domni'a sa 5 fr. b) dela Ilust. sa dn. consil. de curte in
pens. G. Angyal tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. Sum'a 10 fr.
2) Dela dn. ases. judecat, m Sibiiu, Petru Rosc'a tacsa de
m. ord. pre 187 Y2 5 fr.
3) In nesu cu sum'a publicata in Nr. 8 alu Transilvaniei
pag. 96 p. 4 dupa list' tramesa in 22. Intra a. c. prin' dn. ad-
, 3
ministr. protopl d'in Ofenbai'a, Nic. Fodoreanu de dftto / Oct. a 5
 180
1870 se publica urmatdriele contribuiri solvite: a) dela domnii:
Cuantulu
Simeouu Simonu parochu gr. cath. in Salcio'a infer. tacsa de
s Numele si conuraele p . t . domniloru in val. austr.
m. ord. nou 5 fr. b) Ioanu Danciu, parochu gr. or. in Salcio'a Observa-
infer. tacsa de m. ord. nou 5 fr. c) Efremu Petrutia, parochu contribuitori, sub sol-
gr. cath. in Ofenbai'a tacsa de m. ord. nou 5 fr. d) Teodora scrisu vitu tiuni
caracterulu si locuinti'a
Cacioru, notariu in Valea Lupsiei tacsa de m. ord. nou 5 fr. fl. cr. fl. cr.
e) Mich. Cior'a, parochu gr. or. iu Salcio'a super. tacsa de m.
ord. nou 5 fr. f) Nic. Fodoreanu, administr. protop. in Ofen Vas. Olteanu, economu in Sintereagu , 5 5
7 8
bai'a tacsa de m. ord. pre 1 8 6 / si 1 8 6 / 10 fr. g) Ilie Tim'a,
8 9
Iosifu Muranschi, maestru fauru fl 15 15
cantoriu in Latureni tacsa de m. ajutatoriu 2 fr. h) lesandru Ana Cimpoiesiu, sierbitore

10 - 10
Rusdea, parochu gr. orient, in Possiaga tacsa de m. ajutat. 1 fr. Petru Blaga, agronomu 20 10
i) Macaveiu Dragusiu, parochu gr. or. in Sub-Pietra tacsa de
Ioanu Agrisianu, n 10 10
m. ajut. 1 fr. k) Greg. Pratea, curatoriu in Vinti'a tacsa de m. Ana Belciugu, m6si'a satului n 25 25
ajut. 1 fr. 1) Ioanu Morcanu, parochu gr. or. in Cior'a super. Lazaru Borgoanu, agronomu ' 40 40
tacsa de m. ajut. 1 fr. m) Ilie Barstanu, parochu gr. or. in La n
Danielu. Cherestesiu, n 10 10
tureni tacsa de m. ajut. 1 fr. Sum'a 42 fr. Onitia Belciugu, veduva 20 20
n
Sibiiu, 2 3 . Iuliu 1872. Ioanu Borgovanu, economu 15 15
D e l a secret, asoc. trans. Gregore Blaga,
n
20 20
-

Teodoru Brendea, dileriu n 10 - 10
Din cutei'a beserecei 20
n 20
Contribuiri in favorea fondului de academia. M. Fagarasianu, preotu si not. tr. in Teure - 40 r1 r aa cots.. ac ub u4n eoonp.
. gen,

Aritonu Seucea, invetiatoriu n 2 50 in 4 ani

1) Dela dn. parochu in Feiurdu, Demetriu Cosm'a s'au Ioanu Tohati, cantoriu r> 50 in 2 ani.
primitu I. rata d'in sum'a de 50 fr. apromisa pre sm'a fondului Andreiu Chircu, economu n 50 )
academiei anume 10 fr. Arsene Spatariu, n 50 i)
2) Prin dn. protop. si direct, despart, cerc. in Brasiovu, Dumitru Telceanu, n 20 >
Ioane Petricu s'au tramesu c contribuire la fondulu academiei Ioanu Zagreanu, t* 25
-
i
dela comun'a Resnovu 5 fr. 34 cr. Zaharie Popu, n 20 17
3) Dn. proprietariu in Clusiu, Gabriele Ily6s d'in ofertulu Ioanu Plaianu, V 20 >*
de 1000 fr. apromisu in 1871 in fav6rea fondului asoc. a sol- Ioanu Ciutereiu, 10 )J
vitu in un'a obligaiune urbariale trans. Nr. 6482 cu couponii Luca Mrenesiu, , n 10 11
dela I. Ian. 1873 sum'a de 500 fr. I. Sangiorzanu Badiucu, 10 n
Sibiiu, 18, Iuliu 1872. Ioanu Nica Lorintiu, 20 T
D e l a secret, asoc. trans. Toma Romnu, TJ
10 V

Ilie Briciu, Tf
10 n
Stefanu Popu, 10 n
Stefanu Sangiorzanu, n 10 V
Consemnarea contribuiriloru incurse si subscrise Ia fon Zacharie Campeanu, n 10 TI
dulu academiei Iosifu Colceriu, m 50 10 jj
George Fetu, n 30 - J
cu ocasiunea adunarei tractuale d'in protopopiatulu Andreiu Muresianu, . 10
n 7
Betleanului, conchiamate prin resp. dn. protop. G. Isaila Sangiorzanu, 10 JJ
Tecariu pre 20. Fauru a. c. la Betleanu. Ioanu Sangiorzanu lui Maximu, eco
nomu in Teure . 50 10 n
(Fine.) Dumitru Muresianu, economu in Teure 50 50
Vasilie Muresianu, 7J 40 40
Cuantulu Afrima Gavrilasiu, 10 10
Numele si con urnele p. t. domniloru in val. anstr. J7

Observa- I. Sangiorzeanu alu Cilichi, econ. n 10 10

contribuitori, sub - sol- Zaharie Chircu, economu n 20 20
scrisu vitu tiuni Toderu Borgovanu, T) 1 40 in 2 ani.
caracterulu si locuinti'a Iacobu Chifa, 10 10
fl. |cr. fl. Ier. Anisi'a lui L. Mironu, pastoritia JI
J7
30 30
Andreiu Briciu, economu 1 25 iu 2 ani.
1_
77
Const. Mocodeanu, agron. in Sintereagu 30 in 2 ani Iftode Sabo, . 2 50 n
Constantinu Popu, 1 25 Din cuthi'a basericei 1 1
n a p U t i i u aceati t tr.
Ioanu Busu, n 50 50 Dionisiu Valeanu, invet. in Siomcut'a prin P . Mnrefiiana
d'in 1 0 f. s o b s c . n
Iacobu Borgovanu, n 40 10 in 2 ani mica 2 2 - 1 HBt'a d'in DeeBiu

Veduv'a Eudochia Bentia

George Fogarasianu,
n

n
n 40 10
1 25
n
))
Sibiiu, 15. Iuniu 1872.
Sum'a 398 4 9 1 4 2 20 -oa d e 1000 f.

Michaila Fogarasianu, 5T 20 20 D e l a secret, asoc. trans,

Ioanu Rusu soldatu V 10 10
Butasiu Pascu, V
1 30 in 2 ani.
George Vescanu, n 10 10
Anastasia Borgovanu, economa n 10 10
Gavrilu Rostasianu, sierbitoriu n 10 10 C5f* Ceremu indulgenti'a ddloru corespondeni caroru le
Martinu Rusu, cojocariu n 30 30 suntemu datori cu respunsuri. Dupa reinsanetosiare deplina ne
Imre Moti, musicantu 20 20 vomu face datori'a. Red.

Editorln si provedietoriu: Comitetulu, Redactorii! 6. Baritiu, seeretariulu I. alu asociatiunei. Tipografl'u RDmer & Kamoer.