Anulu I — Nr. 2 Viena, mercuri 6/18. aprile 1866.

Ese de t r e i ori i n septemana: M e r c u r i - a ,

Prenumeratiunile se facu la toti dd. corespun-
V i n e r i - a si D o m i n e c'a, candu o cóla intréga,
dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune
candu numai diumetate, adecă dupa momentulu
V i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. und»
impregiurariloru.
sunt a se adresá si corespundintiele, ce privescu
fretiulu de prennmeratlane: Redactiunea, administratiunea séu speditur'a,
pentru Austria: câte vor ii nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pe anu intregu 7 fl. a. v. anonime nu se vor publica.
» diumetate de anu • • • • 4 » n „
Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
n patrariu „ N 2 N » „
resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 15 fl. v. a. timbrului cate 30 er. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • • 8 n »N antecipa.
„ patrariu 71 n 4 n n „

activitatea si tactulu deputatului ce l'a elu respunde fie-carui evinementu cu re­ In evulu mai nou, vediuramu natiu-
P ^ P * Numerulu acest'a, cast numerulu
trimisu. sultatulu ce lui i place. Deci, dupa pă­ nalitatea poporului polonu amenintiata
antaiu, se trimite tuturoru ddloru intie-
liginti romani cunoscuţi ai noştri. Relatiunile intre Austria si Prussia rerea loru, omulu ai trebui despoiatu de pre fatia prin mulţime de medilóce. Le
Deci acei domni, cari riau primitu pre di ce merge devinu totu mai încor­ vointi'a libera, supusu cutarei sisteme avemu in istorie si resultatele acestoru
nr. 1. sunt rogati a cerca la posta, unde date. Pana acù, ministrulu prusescu Bis­ permaninti ca faptele fisice, si numai a- medilóce : mulţimea incercariloru polone
Iu vor găsi de securu, càci de aici s'a mark a cercatu indaru prin note diplo- tunci istori'a trecutului ar fi ochiulu ve- d'a scăpa natiunalitatea loru de sub tu-
spedatu inmaimulte essemplarie, curoga- nitoriului. toratulu potintelui Imperatu alu Nordu­
matece a gasí ,,casu de resbelu" contra
rea — ce o repetimu — ca dd. loru se
Austriei. La imputările pentru înarmare, D'in parte-ne credemu cà unele ré­ lui. Suferintiele nu-i potura desnatiuna-
binevoiésca a face diuariulu nostru cuno­
scuta cetitoriloru d'in pregiuru, si a lua ce le fece cabinetului imperatescu, acest'a gule a le fisicei, se potu observa prè bine lisá, ci li dedera numai prilegiu d'a do­
a supra-le sarcin'a de colectanti. i demustrà prè bine cà înarmările cele in vieti'a popóreloru. vedi catu de tare se alipescu de natiuna­
Totodata inctmoscintiamu si premari se petrecu cliiaru in Prussia. Austria, In fisica avemu de regula cumca cu litatea loru. Credemu cà potemu afirma
domnii din Logosiu, ce ni se adresară, pentru a incungiurá resbelulu, poteá prè catu batemu mai tare cutare metalu, cu cà Polonulu de asta-di — dupa ce a pri­
ca noi am spedatunr. 1. catratoti domnii mitu lectiuni in scól'a suferintieloru —
bine duce cestiunea antea senatului con- atat'a e mai mare sunetulu ce ni lu da o-
intieliginti de acolo, si chiar si catra
federatiunei nemtiesci, unde i se prevede bieptulu lovitu. Va sê dica, esiste pro- e mai multu natiunalistu, de catu celu-a
persanele prè stimate amintite de densii.
majoritatea. Dar diplomatulu prusescu portiune intre poterea batatóre si sune­ alu marelui Sobiecki.
cercà ai taiá si acesta cale, asternendu tulu primitu. Astfelu e firea omului si firea popó­
Viena 5/17 aprile. senatului reform'a confederatiunei nem­ In viéti'a popóreloru inca se observa reloru. Candu o ideea, unu principiu sa­
Candu voimu a insirá evinemintele tiesci, tintindu la unu parliamentu esitu acésta regula catu de minune. Istori'a ni lutarul a prinsu radecine, se entusiasma
politice ce decurseră d'in septeman'a tre­ d'in aleg-eri directe. siervesce cu mulţime de documinte in pentru elu, si entusiasmulu cresce inpro-
cuta pana acù, ni se infatisiéza mulţime, Reform'a confederatiunei e necessi- asta privintia, incependu de latempurile portiunea pedeceloru ce se opunu inde-
care de care se recomenda mai multu, tate sentita de naţiunea nemtiésca intréga, cele mai vechie, pana in dilele nóstre. plinirei acelui principiu.
promitindu-ne urmări mai mari. Intr'ade- si in acésta cestiune liberalii Germaniei Cu catu a fostu cutare poporu mai ape- Intr'adeveru ni vine a crede cà noi
veru popórele Europei si desclinitu cele- — pentru a nu se opune chiar trecutului satu, cu atat'a erá mai mare dorulu lui Romanii n'am fi asta-di atatu de natiuna-
a d'in partea orientale incepu epoca loru — vrendu nevrendu caută sê se de libertate, si candu erumpeá a si-o câ­ listi, daca in trecutu n'am fi gustatu atate
nóua, mai buna séu mai rea de catu tre- alăture lui Bismark, des! sunt convinşi ştiga, eruptiunea lui erá cu atat'a mai suferintie, numai si numai pentru cà fu-
cutulu, inca nu se póté prevede, speran- cà fapt'a acést'a nu e in consonantia cu potinte. seramu Romani. Acestei cercustantie se
ti'a inse e pentru epoca mai buna, càci sentiemintele lui, càci catu e de dragu lui
Spiretulu belicu trai in Roma nu­ póté atribui in parte entusiasmulu no­
esperiintiele d'in trecutu, câştigate cu Bismark de parlamentarismu, o scie
mai pana ce cetatea erá amenintiata de stru natiunale, si elu si-are motivulu
pretiu atp' de mare, nu potu fi nefrup- lumea tóta d'in istori'a sessiuniloru
eleminte inimice in giurulu ei. Candu ea esistintiei sale.
tuh/':o penau venitoriu, càci a presu- representantiei regatului prusescu in anii
supuse pre toti, candu pentru ea nu mai Totu asiè va fi si pentru venitoriu,
j ane cési'a, ar insemná a denegá cà d'in urma.
esisteá amenintiare, spiretulu belicu in­ traganarea multiamirei pretensiuniloru
popóre au traitu si pana acum'a. Germania scie cà scopulu lui Bis­ cepu a scade, facendu k»cu malitiunei. ri<<atre Yiatímnolí, rn oori'H-ibuí a nc în­
Vom incepe en e.vinementalu c e pre m a r k e anessarea principateloru Schles­ éra in fine perl, si atunci popórele subju­ demna cu potere mai mare la staruinti'a
noi ne intereséza mai d'aprópe. Cetitorii wig si Holstein la Prussia, si cà propu­ gate si-eluptara nedependintia, càci cău­ pentru îndreptăţirea egale, si vom stărui
noştri vor gasí in nr. acest'a părerea die­ nerea pentru reforma e numai maniera, ta a se implini legea naturei, prin care purure in tote formele, cu tóta vertutea,
tei Ungariei in cestiunea natiunalitati- prin care cugeta cà si-va ajunge sco­ acţiunea poporului romanu aveá se pro­ dar fiindu conduşi de intieleptiune, de
loru. Nesmintitu va trebui sê marturisimu pulu, formán du-si — póté — majoritate ducă reactiunea celoru lalte popóre. esperiinti'a trecutului, vom stărui totdeu-
cà desl acésta cestiune n'a ajunsu inca la in confederatiune. La introducerea creştinismului inca n'a prin medilóce morali, càci numai
stadiulu decissiunei, ea a innaintatu mul- Scirile ce ni sosescu de preste Car- se aréta acésta lege. Scimu cà la tem­ acestea ducu la scopu, desl de comunu
tu, forte multu in comparatiune cu anulu pati d'in Romani'a marturisescu despre pulu seu o parte a Germaniei de pre la ceva-si mai tardiu, dar cu atat'a mai
1861, pre candu se aflau si deputaţi de ordinea si liniscea ce domnesce in adu­ médiadi, a primitu religiunea romano-ca- securu.
acei-a, cari si-permiteau a batjocori acesta nările alegatoriloru de deputaţi, in cari tolica in pace de la preoti misiunari; éra
cestiune, estimpu d'in contra recunoscu se consulta parte despre persónele ce se pre unii nemti, mai alesu de pre la mé-
cu toţii cà e un'a d'intre cestiunile cele vor alege, parte despre cestiuni politice. dia-nópte, intre cari gasimu pre Sassoni,
Diet'a Ungariei.
mai urginti, de la a carei-a deslegare Libertatea e nerestrinsa, si cetatianiloru Carolu celu Mare i-a botezatu eu sil'a. Siedinti'a casei representantiloru d'in
ferice aterna mare parte fericirea venito- nu li vine a abusa de ea, ei se sciu espri- 11 Aprile c. n.
riului Ungariei. In fati'a acestui faptu Preste siese secle, reformatiunea lui
me cu demnitate, for' a-si sparge capetele, Presiedintele: Szentiványi. Protocolulu
imbucuratoriu, ni vine se credemu, cà se Luther, respunse lui Carolu celu Mare.
a si-smulge barbelé s. a. ca la noi, fora lu duce cont. Ladislau Ráday, p r e vorbitori i
póté intemplá se devina neadeverata Ea si-gasl aderinti mai alesu prin locu­
ca militl'a se aiba lipsa a intreveni ca însemna N . Dimitrieviciu.
assertiunea celor'a ce ni diceau: nu e rile, pre unde istori'a ni spune cà cresti-
partitele sê nu se apropie de olalta. — D u p a ce s'a cetitusi autenticatu protoco­
data generatiunei presinti a ajunge acea nismulu s'a introdusu eu sil'a. Bine cà lulu siedintiei trecute presiedintele anuncia,
Guvernulu a socotitu cà e tempulu bine
di marétia, in care popórele Ungariei, si alte cause si-vor fi avutu influinti'a lo­ ca a primitu creditiunalele lui A l e s a n d r u Ro­
venitu pentru infiintiarea gardei natiu-
inzestrate tote cu indreptatire egale si in ru. Principieloru creştine nuli s'a potutu man, alesu in Ceic'a-magiara, comitatulu Biho­
nali, s'a impartituarmelapoporu. Acestu r u l u i , a lui I o n u Fejér, I o n u Boér, Fridericu
respectulu natiunalitatei, vor imbracá detrage ce-va, càci sunt divine, prinsese
faptu senguru ar fi d'ajunsu pentru a F e h d e n f e l d , si Ludovicu Binder, p r e c a r i le-a
vestminte serbatoresci si dandu mana radecine in convingere, resensulu dar' se
dovedi cà guvernulu actuale si-implinesce predatu comisiunii verificatórie, - mai departe,
vor face împreuna serbatórea cea mare, referesce la procedur'a cum amórea d'a-
missiunea cu consciintia, càci la d'in cà in t e m p u l u d'in urma i s'au adresatu mai
de la o margine a tierei pana la cea lalta, própelui se introduse cu spad'a. Legea m u l t e petitiuni, cari densulu le- a predatu
contra elu s'ar teme de poporu, n'ar dá
serbatórea infratirei, care are sê urmeze naturei a lucratu, desl miscamentulu nu comisiunii de petitiuni.
arma in man'a poporului.
in sinceritate deplina numai dupa îndrep­ i se atribuia ei. D u p a aceea trecendu la ordinea dilei, se
verifica fâra nici o observatiune Moise Berde,
tăţirea egale, càci intru intielesulu strinsu In creştinarea Unguriloru sub Ste
Ladislau Makray si l o n u Boér, éra cont. Sá­
frăţietate adeverata nu e cu potintia intre fanu primulu rege alu Ungariei, avemu
De nu se va deslegá cestiunea de m u e l V a s s , Ion F e h é r si A l e s a n d r u Romanu
îndreptatitu si neindreptatitu. unu casu analogu. Dupa ce se creştinase pre langa observatiunea, cà incontr'a loru se
natiunalitate, scadé-va sentie- o parte a magiariloru, alta parte se res- primescu inca petitiuni séu proteste, in tempu
Majoritatea dietei presinti nesmin­
titu va avé pururé antea ochiloru impor- mentulu natiunale? colà contra Domnitoriului loru, pretindin- de 30 dile, incependu d'in diu'a alegerii. I n
urm'a unei petitiuni de nimicirea alegerii, ce
tanti'a chiamarei ei, si nu va perde d'in Cei ce denéga istoriei autoritatea d'a du a li se lasá vechi'a religiune pagana
s'a datu incontra lui A n d r e i u Pethe, cas'a ota-
vedere acea cercustantia cà daca ocasiu- fi „maestr'a vietiei" si „ochiulu lumei," si vechiele datine. Dar' regele devingen-
resce investigatiune, insarcinandu- se eu acést'a
nea d'acù va trece nefolosita, va 1i póté baséza părerea loru pre acea cercustan­ du rescol'a ii fece cu sil'a a primi religiu­ Ludovicu P a p p . A l e g e r e a lui Franciscu Sipos
cam cu greu a repeţi: „candu ni se va tia, cà in istoria si in faptele ómeniloru nea creştina. Magiarii si mai tardiu sub s'a casatu, dupa ce diet'a a incredîntiatu eu
mai dá ocasiune, vom fi drepţi fatia cu nu se potu observa nisce régule perma- regele Andreu renoira pretensiunea loru, cercetarea p r e A n d r e i u Osidi, si acest'a in re-
natiunalitatile, precumu am fostu in 1848 spargendu beserice si maltratandu preoti. ferat'a sa oficiala se pronuncia, cà alegatorii
ninti cas! in lumea fisica. In fisica, fie­
lui Franciscu Sipos, cari altcum au fostu in
fatia cu poporulu." cărui faptu, miscamentu, i potemu preve­ Reformatiunea o primi numai o minoritate, au atacatu in apropiarea locului de
Romanii, de securu, vor sei pretiuí de resultatulu cu securitate; nu este inse parte a natiunei magiare, cea lalta rema- alegere p r e alegatorii contracandidatului F r a n ­
acésta situatiune si ustanelele deputati- asiè si in viéti'a ómeniloru, popóreloru, se fidele besericei catolice. Eca unu re- ciscu Pasztely, si i-au alungatu d'in loculu
loru loru, si desclinitu fie-care cercu pentru cà omulu avendu vointia libera, sultatu ce corespunde actiunei! alegerii, impedecandu-i in eserciarea dreptului
 loru de alegatori. D e óra-ce dara cu ocasiunea primitu principiulu, cà ori ce bătaia, carea im- tulu loru de alegere de partit'a contraria, de membri sê se aléga in fie care comisiune; —•
alegerii s'a intemplatu bătaia, éra presiedintele pedeca pre alegatori de la votare, nemicesce alta p a r t e nefiindu doveditu, cumca chiaru 3. C u m sê se impartiésca obieptole intre co­
n'a concepuţii protocolulu in loculu alegerii, alegerea. D e dra-ce acést'a s'a intemplatu la omenii lui Bud'a ar fi causatu séu inceputu misiuni; — 4. D e s p r e cari obiepte sê elucre
ci mai t a r d a i in o casa privata, asiè alegerea alegerea d'in Szilágy- Cseh, asié votéza p e n t r u bătaia, — e l u c r u evidentu, cà alegerea e ile­ comisiunile proiepte de lege detaiate, si despre
e ilegale. casare. Spesele incuisitiunii are sê le platés­ gala si trebue casata. Spesele de incuisitiune cari sê culéga numai d a t e ; si in fine 5. in ce
P r e bas'a u n u i protestu incontr'a ale­ ca presiedintele comisiunii alegatórie. inse n u are ale plaţi Décsey, fiindu cà asupra felu de modu sê se intieléga comisiunile des­
gerii lui Ladislau De'csev, cas'a a h o t a r i t u incui- Giorgiu K u r c z e p e n t r u părerea comi­ lui nu e dovedita nice o vina. pre acele puncte, cari se tienu de cerculu de
sitiune, incredintiandu cu acést'a pre ablega- siunii verificatdrie, observa numai cà spesele A n d r e i u M e d a n u e de părerea comisiu­ activitate a mai multoru comisiuni? — Comi­
tulu Samuilu T ú r y . Acést'a referandu despre sê le porte presiedintele comisiunii alegatorie. nii verificatdrie si cere ca cas'a sê fie conse- siunea de 12 dice in elaboratulu seu, câ cas'a
cercetarea făcuta, a t râmi su casei protocólele Ladislau B ö s z ö r m é n y i e p e n t r u verifi­ cinţe. Déca a nimicitu cas'a alegerea lui Sipos, a adusu conclusu in privinti'a revisiunii or­
despre ascultarea marturicloru. D'in datele a- care. Cere, ca nainte de ce s'ar aduce conclusu trebue sê caseze si alegerea lui Décsey, càci dinii casei, precum si in privinti'a intrebârii
ceste se vede apriatu, cà unii d'intre alegatorii in privinti'a alegerii acestei-a, sê se cetésca aceste dóue caşuri sunt analoge. Spesele sê le natiunalitatiloru si a primitu in principiu es-
lui Décsey s'au vîritu in partit'a contraria si au protocólele despre ascultarea marturieloru, cà­ platésca Décsey d'impreuna cu presiedintele miterea comisiuniloru respeptive. Deci comi­
atacatu pre alegatorii contracandidatului, si ci d'in aceste se vede chiar, cà cei mai mulţi comisiunii alegatórie. siunii de 12 nu i-a remasu de a face in pri­
asiè s'a inceputu o bătaia crâncena si sange- d'intre alegatorii lui Bud'a S a n d r u s'au rein­ Br. Josifu E ö t v ö s e de părerea lui Bo­ vinti'a acést'a altu ce-va, de catu a proieptá, ca
rósa, carea s'a finitu numai dupa ce alegatorii torsu de voi'a loru la loculu alegerii, si asié nis. I n Szilágy-Cseh trebuia sê se amâne ac- in comisiunea d'antaia sê se aléga 35 éra in a
lui Buda S a n d r u au parasitu loculu de ale­ nu pote fi vorb'a, cà s'ar fi vatematu dreptulu tulu alegerii, de óra-ce a intrevenitu batai'a. dóu'a 40 de membri. — D e s p r e regularea re-
gere. Documentandu- se mai departe, cà unu- ore cui. Acést'a n u s'a intemplatu, si asiè alegerea e ferintieloru i n t r e Ungari'a si Transilvani'a, dice
lu d'm partit'a lui Alesandru Buda a moritu in elaboratulu: câ art. 7 d'in 1 8 4 7 / 8 a lasatu re­
Coloman T i s z a nu afla de lipsa cetirea ilegale si trebue casata.
urm'a bataiei, éra 6 insi sunt greu sdrobiti si Josifu H o d o s i u e p e n t r u nimicire, câci gularea definitiva a referintieloru intre U n g a ­
acteloru de óra-ce lucrulu e de totu chiar.
40 mai usioru raniti, comisiunea verificatória casulu acést'a e analogu cu casarea alegerii ri'a si Trni'a p r e diet'a mai de aprópe. D e ó r a -
Cas'a n'a disu nici odată, cà batai'a nimicesce
p r o p u n e casarea alegerii, judecandu pre Ladis­ bar. W o d i a n e r , carea s'a intemplatu, p e n t r u ce inse nici diet'a d'in 1848 nici cea d'in 1861
alegerea, si de aceea e p e n t r u verificare. In
lau Décsey la platireaspeseloru de incuisitiune. cà mai mulţi alegatori au fostu impedecati de n'a potutu dcslegá întrebarea acést'a, asiè co­
casu, de cas'a ar fi p e n t r u casare, atunci vo-
la votare. misiunea e de părere, ca, fiindu acuma chia-
B o n i s e p e n t r u părerea comisiunii, vo- esce, ca întrebarea despre platirea speseloru
Josifu Madarász inca e p e n t r u veri­ mati si aleşi si deputaţii Transilvaniei, d'intre
esce numai ca spesele de cercetare sê nu le sê se desbata separatu.
ficare. cari partea cea mai mare a si sositu la dieta,
platésca Décsey, de drace acestu-a nu po'rta Sigismundu B o r l e a e pentru nemicire.
Votisandu-sc, majoritatea a fostu p e n t r u cas'a sê aléga o comisiune de u n u numeru mai
nici o vina la batai'a ce s'a intemplatu cu oca­ Ludovicu D e á k y votéza pentru verifi­
părerea comisiunii si asiè alegerea lui Ladislau mare de membri, carea sê elucre u n u proieptu
siunea alegerii, ci presiedintele comisiunii ale- care, observandu, cà nu presiedintele sê pla­
Décsey e nimicită. de lege despre regularea definitiva a acestoru
gato'rie, carele a sciutu de bătaia si n'a opritu- tésca spesele, de drace atunci cine ar mai vre
referintie luandu in consideratiunc si lucră­
o, ci a continuaţii votisarea. sê functiuneze ca presiedinte la comisiuni ale­ A c u m u s'a nascutu întrebarea, cà cine
rile preliminarie substernutc dietei d'in 1848.
sê platésca spesele incuisitiunii. D u p a o scur­
Cont. Ladislau R á d a y (referinţele comi­ gatorie, ma in fine nu s'ar aflá nime care ar Si acést'a comisiune ar fi sê se aléga separatu
ta desbatere cas'a a primitu părerea lui Gavril
siunii verificatórie in caus'a lui Décsey) e pen­ vre sê fie ablegatu. decelc-l-alte si ar avé sê conste cd'in 40 m e m b r i .
tru verificare. D u p a părerea lui nu e docu­ P a u l K i r á l y i cere cetirea acteloru séu V á r a d y , ea adecă spesele de incuisitiune sê
mentaţii, cà care parte a inceputu batai'a, si incai a r e p o r t u l u i comisariu investigatoriu, nu le platésca nici Décsey, nici presiedintele Afara de obieptele atinse sunt inca si
élu e aplecaţii a crede, cà acést'a a inceputu-o càci cas'a numai dupa aceea póté judeca dreptu. comisiunii alegatorie, ci cass'a tîerei. altele, p e n t r u cari ar fi dc doritu ca cas'a se
Se intempla. Cu aceste siedinti'a s'a inchisu, anunci- esmita comisiune separata. Càci desi Ungari'a
partit'a lui Buda Siandor, care la provocarea
B. I l a l á s e vorbesce p e n t r u verificare, andu presiedintele, cà in siedinti'a de mane se are legi, cari se referescu la obiepte le aceste, si
judelui supremii n'a vrutu sê depună bâtele.
càci d'in marturielc, ce s'au ascultatu, numai vor continua verificările. cari trebue sustienute, pana candu se vor stră­
Altcum cas'a nici candu n'a nimicitu vr'o alegere
p e n t r u bătaia, si d'in cercetare nu se pdte mărturisirea celoru trei alegatori d'intr' altu Siedinti'a casei representantiloru d'in muta pre cale constitutiunala, nu se póté negá
cercu, cari au fostu de fatia ca ospeti, se póté 12 Aprile c. n. cà multe d'in legile aceste t r e b u e in interesulu
dovedi, cà partit'a contraria ar fi fostu impe-
crede, acesti-a inse au marturisitu in favorulu Presidiulu ordinariu. innaintarii si dcsvoltarii natiunali suplinite
decata de la votisare, de drace mai mulţi d'in­
tre alegatorii lui Bud'a s'au reintorsu si au lui Décsey. Protocolulu lu duce Vilelmu Tóth, pre jirin altele mai bune. Deci comisiunea propune
Vincentiu B a b es i u purcediendu d'in vorbitori i insémna Dimitrieviciu. inca cinci comisiuni si adecă:
votatu p e n t r u Décsey.
Sigismundu Bernáth partenesce părerea puntu de vedere de dreptu c pentru nimicire. D u p a cetirea si autentienrea protocolului 1. Sê se aléga o comisiune de 6 0 — 7 0
D'in cercetare se vede apriatu, cala alegere s'a de ieri, cetesce Baltasar Horváth elaboratulu co­ membri, carea sê se însărcineze cu elucrarea
lui Bonis.
intemplatu bătaia, cà G alegatori d'in partit'a misiunii de doisprediece. Acést'a a fostu în­ unui proieptu de l e g e : a) despre organisarea
A u r e l i u M a n iu e p e n t r u nimicirea ale­
lui Buda S'andru au fostu greu raniti, si tóta sărcinata d'in partea casei cu deslegarea intro- comuneloru cu respectu la tóte referintiele co­
gerii, de dra-ce e dovedîtu, cà parte mare de
partita lui, carea apare ca maioritatca alegatori- bariloru: 1. Cari obiepte trebue nainte de tóte m u n a l i ; — b) despre regularea definitiva a c o -
alegatori, cari au v r u t u sê cèra candidarca lui
loru, a fostu cu forti'a alungata din loculu alc- luate la desbatere si pentru cari ar trebui' sê mitateloru, orasieloru si districtcloru.
Bud'a n'au potutu străbate pana la més'a pre-
geroi; don" fiindu pre de o p a r t e constatât'!, se esmita d'in senulu dietei comisiuni separate; 2. Sê se aléga o comisiune d'in 70—81)
siedintelui.
L a u r e n t i u T ó t h constatera, cà cas'a a cumca aceşti alegatori n'au potutu eserciá drep- — 2. Câte comisiuni ar fi de esmisu, si câţi de membri, carea só pregatésca proiepte de

D r é s a 'n sărutare, D a r ' nu le-audiá, — D a r ' ea se 'ngroziá,

FOISIORA. Mandr'a, G a r a fi n a , )
Se 'ntreceá ca-o dina,
3
F a r ' pe cuculu micu,
Mândru si voinicu,
T a r e 'mi tivliá,
Condrulu resuná!
De-i cauţi albu-i sinu P r i n arburi sburandu III.
Si peru-i de crinu! Si d'in glasu cantandu,
Susu pe Cern'a 'n susu,
Io vinni Iorgovanii Sor'a medilocia, Codrulu resunandu.
Mulţi voinici s'au dusu,
si Leliti'a Maria, „Cucuie! cucuie! Si toti s'au repusu,
Plina-i de trufia, A u d i voinicule! D a r ' a mai remasu
S i e r p e l e *)
Cu a sale gene Scóte-me la tiéra, U n u romanu vitézu,
I. Ochisiori, sprencene, — La d r u m u l u de cara, I o a n u Iorgovanu
Si de-i cauţi in ochi, Sê dau de sori iéra, Bratiu de b u z d u g a n u ) 4
Susu la codrulu verde,
Mori — cá de diochiu! Câ ti-oiu fi eu véra!" Cu u n u calusielu ) 5
Ore ce se vede?
Sor'a cea mai mica — „Nu sciu dulcea mea! Casi v u l t u r e l u
— Susu la codrulu C e r n e i , ')
2
Casi-o porumbica, Scóte-te-oiu ori b a ? Doi cani mititei
L a vadulu R o s i a v e i , )
A n ' a Girozan'a, Cà-am eu vere multe F o r t e sprintenei
Plecatu-a plecatu,
Casi Sanzian'a Cate flori pe m u n t e ! " Si se preamblá
D'in Or' care satu,
L e 'ntreceá pe tóte, — „Cucuie! cucuie! Si se falosiá
Desu de demánétia
E a e stea de ndpte, A u d i voinicule! Susu pe Cern'a 'n susu
P r i n roua si cétia,
Lucéferu de diori, Scóte-me la tiéra, Cam pe sub ascunsu
W o trei soridre.
F l ó r e a floriluru. — L a d r u m u l u de cara, Calulu seu jucandu
F e t e frumosióre!
E l e petreceau, Ti-oiu fi sorióra!" Sageti aruncandu,
Sor'a cea mai mare,
Si flori culegeau, Cuculu 'i grăia: Cânii sumutindu
*) Acésta balada e prelucrata d'in mai multe esemplare. C u n u n e făceau, „Ba eu, fêta ba! Suliti'a strujindu.
D e la N. T. Velia d'in comoriste de la Z. Botosiu d'in
Inverstandu, cantandu Cà eu am sorori Si elu audia,
Boccea montana, de la Iosifu olariu d'in Domanu,
I. gaina d'in Bozovitiu, d e l a A d a m u Angelu, Avramu
Codrulu r e s u n a n d u ! Cate 'n véra flori!" D a r ' nu pricepea,
eorbù d'in locu ne cunoscutu in Banatu. „Cucuie! cucuie! Ori catu mai ciuliá,
II.
Iovanu Iorgovanu e identificaţii cu „Hercules". — Audi voinicule! E glasu barbatescu
In băile de la Mehadi'a — ce se numescu si balle Si-apoi mai amblá Scóte-me la tiéra Seu glasu femecscuV
lui Hercules, — este o statua de bronzu a acestui-a, P a n ' se debelá, Sê dau de sori iéra, Càci C e r n ' a mugiá,
in mana cu buzduganu, pe spate cu pele de leu, si
P ' u r m a odihniá, — Cà ti-oiu fi soţia, 6
poporulu dice cà acést'a e Iovanu Iorgovanu Mehadi'a Codrulu resuná. )
pe tempulu Iiomamloru vechi s'a numitu „ a d mé­
Mic'a adormiá, — — P a n a voiu fi via! Apoi se 'ntorcea,
d i á m " băile lui Hercules inca atunoi erau cunosoule, Cele doue mari, — Ba! ca nu-su fetioru Cernei, de-i dicea:
si adi se afla monuminte si ruini de pe tempulu acel'a. * Ce-su surori primari, Sê potu sê me 'nsoru,
Vasiliu Alesandri publica o balada „Erculénu"
„înceta, incéta,
C a n d u fù de cu sera, Ci-su o pasarutia
cam de objectulu acesta, dar' necompleta. — Eu pana C e r n ' a mea curata,
Catra cas' plecară, Nu sciu dc dragutia!
acuma n'am aflatu acést'a numire. — Cà-ti voiu arunca
Balad'a Iovanu Iorgovanu e forte vechia in poes'i'a
P e mic'a-o lasá A t u n c i de pe-o stinea, I n alpi'a t'a,
popurala, timpulu creării ei se reduce ia timpulu Si ea totu dormiá Groznica cumplita, Si-ti, voiu dá eu tic
colonisarii nóstre in Daci'a. Acést'a balada are multu Pan' diori reversa. Cale 'ncolacita
elementu mitologicu in sine, si in poporu esiste si alta Si-apoi le striga *) B r a t i u d e b u z d u g a n u , — pentrucà poporulu
Eca se vedea
traditiune, in carea eroulu poesiei se dice unu istoricii a vediutu statu'a cu buzduganu, séu scundulu puternicu,
romanu de a lui Traianu. — In 4. Sept. 1859. am 3
Spaim'a cea mai rea,
) G a r a f in'a, intr'unuesemplariu altenume de fete. i-a datu predicatulu acest'a. —
cercetatu locurile pe unde se intempla scenele baladei. »An'a si eu stan'a, U n u sierpe venindu 5
) Cu u n u c a l u s i e l u c á s i v u l t u r e l u . Popo­
— Vedi Foi'a 1859. pag. 235. Si cu Sandian'a. « D u p a ea fugindu, rulu spune in traditiune, eumca calulu a avutu aripi.
') Cern'a, e unu riurelu, ce curge dintre munţi pe Se afla multe balade asemene, si nu mai numele eroiloru P a n ' ca — tabariá. — — Pegasus 1
la băile lui Iovanu Iorgovanu (Mehadi'a) si curge in se schimba. Acést'a d'in acea causa, eà déca poporulu d'in 6
) Curgandu cern'a dintre munţi, trece peste mai
Sierpele-o-apucá,
Dunăre langa Rosiav'a. alte prejururi cunósce o balada, strămuta pe eroulu acestei multe cataracte (căderi de apa) si murmura, mugiá tare
2
) Rosiav'a, orasielu pe malulu Dunării, in mar­ a adeseori cu unu erou d'in sînulu seu. Dar' acést'a deo­
Cód'a 'neolaciá,
deosebi in loculu scenei, de nu se aude sgomotulu d'in
gine cu Romani'a. — sebi la balade despre fiii'codriloru, familiare. — L a brêu si-o-aduná, alte pârti. •—
l e g i : despre d r e p t u l u privatu in privinti'a ma­
teriala si formala, in legătura cu sistemulu
cârtii funduari, l u a n d u i n consideratiune de-
spusetiunile despre referintiele feudale, cari
inca esistu, si despre cele analoge cu aceste, de
cari se tiene si regularca definitiva a d r e p t u l u i
de patronaţii si sarcincle séu g r e u t ă ţ i l e ; —
despre d r e p t u l u penale in privinti'a mate­
riala si formala; — despre d r e p t u l u monta-
nisticu; — despre r c g u l a r e a afaceriloru de
presa; — despre legea dc incolutu, inmigra-
tiunc si emigratiunc.
3. Sé sc alega o comisiune de 3 0 — 4 0
membri, care se clucrc u n u proieptu de lege
in privinti'a refcrintieloru présente a diferite-
loru confesiuni, si in privinti'a referintieloru,
in cari aceste ar t r e b u i sê stec fatia cu poterea
statului. Bas'a proieptului acestui-a sê fieprin- „sê traésca."
cipiulu egalităţii si in privinti'a aceloru con­
fesiuni, cari nu sunt recunoste pana acum'a prin
lege. Comisiunea acést'a sê clucrc mai departe
unu proieptu de lege despre instrucţiunea
publica, desemnandu drepturile si detorintiele
poterii statului si in privinti'a instrucţiunii
publice, pastrandu inse totodată autonomi'a
diferiteloru confesiuni.
4. Sê se alega o comisiune
membri, care sê adune date 'si p r e bas'a aces-
tor'a sê faca unu proieptu despre astfelu de
despusetiuni legislative, cari sê desvdltc eco-
nomi'a natiunala si se delature pedecele, ce i
se opunu. Comisiunea sê aiba anume innain-1
tea ochiloru i n n a i n t a r c a a g r i c u l t u r c i , negotiato-
riei, industriei, p r e c u m si r c g u l a r e a referintie­
loru baneci si a creditului, si in fine imbuneta-
tirea si immultirea medildccloru
catiune.
5. Sê se alega o comisiune d'in 3 0 — 4 0
dc membri, care dupa ce a esaminatu starea
instituteloru publice si anume a teatrului na­
tiunale, a museului, a academiei si a ludoviccu-
lui, sê p r o p u n ă astfelu dc despusetiuni legisla­
tive, cari se influinticze innaintarca spirituale
si materiale a acestora institute.
Afara d f ;i.o ste obicple comisiunea dc
12 tiene ni.->: p u t i n a insemnetate si rc-
v i s i u r e - ari.. ' d'in 4 8 despre alegerea able-
giitiier.i lietali. D e óra ce inse revisiunca aces-
f' c i n strinsa l e g ă t u r a cu r c g u l a r e a definitiva
a comuneloru, comitateloru, orasicloru si di-
strieteloru, asie comisiunea dc 12 e de părerea,
ca alegerea unei astfelu de comisiuni sê se nea dilei, care s'ar poté p e r t r a t á d'in partea caudu sê se r u m p a intre noi (plăcere). Nisuin-
amâne p r e u n u tempu mai tardiu. casei, e de parère, cà siedinti'a niai dc aprdpe ti'a ndstra va fi, a ne aretá fii demni a acestei
Comisiunea de 12 afla de lipsa, de dra­ sê se tiena sâmbăta. I n fine observa, cà acuma patrie. (Sê traésca îndelungate.)
ce dens'a face si astfelu de propusetiuni, cari ar fi ajunsu tempulu, cand cas'a sê aléga p r e D u p a ce presiedintele si-esprime inca
taia in legile si institutiunile de p a n a acum'a cei 15 r e p r é s e n t a n t ardeleni in comisiunea bueuri'a despre presenti'a representantiloru
ca diet'a, spre a delaturá ori ce neintielegere p e n t r u afacerile comune, de drace partea cea transilvăneni, se verifica ou unanimitate bar.
si consecintie false, sê se enuncie, si enuncia- J mai mare d'intre aleşii A r d e i u l u i au ajunsu la A l b e r t u Wodiancr, éra încontr'a baronului
rea acést'a sê se iee la protocolu, ca p r i n con­ dieta si sunt verificaţi, éra cei lalti si-au tra- A l e s a n d r u Vay se ordina cercetare; alegerea
stituirea comisiuniloru acestor'a nu v r e sê se | misu creditiunalele. bar. A n t o n i u Baldácsi se nemicesce. Comisiu­
abată de felu de la continuatatea de dreptu, Cas'a primesce părerea presiedintelui, nea verificatdria propune, mai departe casarea
care principiu l'a desfasiuratu in adresele sale. aducandu conclusu, cà in siedinti'a de luni va alegerei bar. A n t o n i u Babarczy, si acum'a s'a
Elaboratele comisiuniloru le và privi cape atari pasi la alegerea ardcleniloru in comisiunea afa­ incinsu o lupta l u n g a si înfocata. „Drépt'a"
proiepte, cari numai dupa restituirea faptica a ceriloru comune. voiá cu ori ce pretiu verificarea, pana ce
stării legale, si dupa ec for fi castigatu sanc­ Siedinti'a mai de aprdpe se va tiené „Steng'a" si „ C e n t r u l u " a partenitu păre­
ţiunea regelui incoronatu vor poté avé potere Sâmbăta la 10orc in cas'a noua. rea comisiunei. L a votare majoritatea a fostu
de lege. pentru nemîcire, si asié alegerea s'a casatu, re-
Siedinti'a casei reptesentiloru d'în
E l a b o r a t u l u acést'a l u primesce cas'a cu manendu bar. A n t o n i u Barbarczy sê platésca
14 aprile c. n.
spesele de incuisitiune.
Presiedintele: Szentiványi.
I o n u G a á l vocsee sê faca u n u adausu la Protocolulu lu duce Vilelmu Tdth, p r e Siedinti'a venitdria e insciîntiata pre luni,
pasagiulu referitorul la Tranni'a. Presiedintele vorbitori i însemna Dimitrieviciu. fiindu la ordenea dilei întregirea comisiunei
inse i observa, cà va lasá sê se tiparesca mai Presiedintele saluta cas'a cu urmatdri'a de 6 5 prin alegerea membriloru transilvă­
antâiu referat'a comisiunii, éra dupa aceea va vorbire: neni. —
veni la ordinea dilei si atunci va fi tempulu I „Salutu membrii innaltci case in locali­
p e n t r u adausulu mentiunatu. ' tatea acést'a noua. I n sal'a museului cas'a a
Vien'a in 13/1 Aprile. — (La ces­
Se verifica F r i d e r i c u Böniches, Emilii j cerutu prinddue adrese reactivarea starei le­
Trauschenfeld, Iosifu A n d r e i u Zimmermann, I gale si a continuitatci dc dreptu. Totu odată tiunea ungurésca.) Ca unulu ce adese am
F r i d c r i c u Felidcnfcld si Ludovicii Binder, ob- a desemnaţii calea, carea duce p r e de o ocasiune a me inverti in sferele mai nal­
de GO—70
servandu referinţele Carolu Torma, cà in eau- parte l a innnintarc'a si prosperarca binelui te, atatu publice, catu si private, sierbin-
scie de alegere ale represcntantilorii ardeleni spirituale si materiale alu patriei, éra p r e de du-me de tóta reserv'a, ce pretinde in-
vinu adese ori astfelu de scrisori, cari nu sunt alta parte la încoronarea dorita de tiér'a in-
semnetatea lucrului, potu sêvidescoperu
compuse in limb'a magi ara. Comisiunea verifi- tréga. Cas'a a facutu tute, ce i-a fostu deto-
diferintiele de opiniuni ce domnescu adi
eatdrie a lasatu sêsc traducă respeptivclc scri­ rinti'a sê faca avendu innaintea ochiloru totu-
sori in limb'a magiara, ca sê nu se anianc déun'a dreptatea. D e e Ddieu, cá activitatea in privinti'a cestiunei unguresci la cele
verificarea. Obscrvatiunea acést'a a primitu-o nostra, ce am ineeputu-o in sal'a museului, sê dóue nuantie politice, ce se afla adi la
cas'a cu aplausu. Se verifica inca Gavrilu Tol- fie încoronata dc succesulu doritu, de împlini­ potere, anume la clasea ce stà aprópe de
nay si cont. Gavrilu Bethlen. rea dorintieloru ndstre (sê traésca); Atotupo- ministeriulu de statu, si la ceea ce se tine
dc comuni-
L a ordinea dilei e referat'a comisiunii tintele dee, ca in localitatea acést'a noua sê se de cancelari'a ungara aulica.
însărcinate cu primirea localităţii noue provi­ aducă legi, cari sê fie spre fericirea tierii!"
Pre candu adecă bărbaţii politici ce
soire a dietei. Comisiunea acést'a a insarcinatu (Sê traésca sgomotdse.)
adese vinu in atingere cu cancelar iulu Mai -
cu primirea p r e presiedintele casei Carolu L a salutarea acést'a a respunsu contele
Szcntiványi, cuestorulu Ladislau Kovács si p r e Emericu Mikó: latu pretindu a poté afirma, cumca de unu
rcprcsentantelc P a u l Rajner. Subconiitctulu Acuma, candu am intratu antaia óra preste niinisteriu ungurescu si de unu parla-
accst'a, fiindu invitaţii d'in partea vicepresic- pragulu localitatci noue a legelatiunei ungu- mentirsnm in sensulu legei din 1848 —
dîntclui de locotcncntia Giorgiu Bartal in cas'a resci mi ieu voia, a esprime in numele core-
sub nice o conditiune nu póté fi nice
noua a primitu in A p r i l e localitatea si mobi­ presentantiloru mei ardeleni bueuri'a nóstra
vorb'a, ba chiaru nice de miniştri de spe­
lele, însemnate i n t r ' u n u inventariu, pre care intima si patriotica cà prin sosirea ndstra l a
l'a subscrisu atatu Giorgiu Bartal, catu si toti dieta am împliniţii o dorintia, ce o n u t r i á m u cialitate, in sensulu cunoscutei cuventari
membrii subcomitetului. in pepturile ndstre de mai mulţi ani. (Sê
a lui Bartal; in scurtu, cumca reactiva­
Presiedintele anuncia, cà siedinti'a cea traésca sgomotdse.) rea despusetiuniloru democratece ale
mai d'aprdpe se va ticne in cas'a nóua a die­ Fie-mi iertaţii sê esprimu dorinti'a ndstra, legiloru d'in 4 8 se va denegá absolutu,
tei, si ne fiindu acuma nici u n u obieptu la ordi- ca împreunarea acést'a sê fie eterna, si nici i si numai atari concesiuni se vor oferi si

Mréna argintie I n pescerea se'a! " )

Si-unu fuioru de a u r u
Cu ochi de balauru,
S î n g u r u se va tdree
S î n g u r u s'a destdree! )
Cern'a-lu audia,
Delocu înceta!
Iovanu Iorgovanu,
Bratiu de b u z d u g a n u ,
IV. ^ V.
Aici se 'mputiá,
Sierpele aştepta, Iovanu Iorgovanu, V e r m i i se 'multiá
Si lu intrebá. Bratiu de b u z d u g a n u , Musca slobodiá,
7
„Iovanu Iorgovanu Sabi'a si-o 'nvert'íá SI 'n veci n u peria, —
Bratiu de b u z d u g a n u ! Pe sierpe-lu loviá Musc'a cà iesia,
Cu ce felu de bine T r u p u l u lu sdrdbiá Caii i m u s i c á ,
V i n i tu adi la m i n e ? Totu lu m a r u n t i á ! ) 9
Boii-i otraviá,
D ó r a socotesci, F é t ' a se uitá Plugurile-opriá! ) I 2

Glasulu pricepea Sê me prepadesci? Pana-lu dîmica,

Si Iu cunoscea, T e rogu viu me lasa, A p o i s-'aretá Tare semenamu,
Cà nu-i barbatescu, Si r e n t o r n a — acasă, Si d'in graiu grăia: Si se nentrebamu,

Ci e fcmeescu, J o r u pe capulu meu, „Iovanu Iorgovanu, D e ce vitia-omu fi?

Mortu voiu fi mai r e u ! B r a t i u de buzduganu! Pote cà am sei!
Apoi se mania
Bu-su feta de 'mperatu
Calu-si pinteniá, D e me-i omori, Scdte-me la tiéra,
D e la scapetatu!
Cumplitu ' l u loviá, Capu-mi s'a 'mputí, L a d r u m u l u de cara, Iovanu se 'ntristá,
D e ca l e u racniá, V e r m i i s'or' mulţi, Sê dau de sori iera, — Candu o audiá,
A e r u l u — frangea. — Musce-oru slobodi, — Càci ti-oru fi soţia, Apoi 'i grăia:
Calulu ti-a musicá „Mi-e forte pecatu
Sierpele 'lu vedea, P a n a voiu fi via."
Câ te-am sarutatu,
Delocu va crepá, E l u candu o vedea,
D c spaima fugiá, Eu-su fetioru de imperatu
Boulu s'a otrăvi Minuni lu prindea,
Dar' elu 'lu goniá, De la scapetatu, —
P l u g u l u s'a opri! D e a ei mandrétia, Cà ne-a blastematu
Cern'a mi-o saria
8
„Sicrpc-afurisite! Si de tenerétia, Ai noştri părinţi
Si 'lu ajungea! )
In lacremi ferbinti
Inca porti cuvinte? „Alei! lelisidra!
Tu sê fii la rasaritu
Tiér'a voiu 'nvetiá Cá si-o dinidra,
') Dn Cern'a se afla pesci albi ca arglntulu si gal Ca si cerbulu pribegitu,
berii pe spate; — se afla păstrăvi si — nu sciu daca
Si ca m' asculta Sê-mi fii dar' soţia, E u se 'ntornu Ia scapetatu
b a l a d a pe aeesti-a i numesce m r e n e ? F u m u r i cà sê faca, P a n a vei fi via." Ca si leulu vatematu!"

Traditiunea — dupa cum am audit'o delu Traila

Si-apoi musc'a crêpa, — Si se 'mbratisiá, " ) Traditiunea spune, cà capulu a fugitu pe cern'a
Calu-mi n'a peri, 1 0 in Dunare, I. I. s'a luatu in note dupa elu, dar' capulu
lepureanu, granitiariu — spune cumca Iovanu Iorgovanu P a n ' o săruta ) —
s'a bagatu in o gaura. — Suntu nesce stenci mari sub
a datu cernei o mréna, dar' unu omu d'in Toplesci, satulu D a r ' tu mortu vei fi! Elu cà se scuitá
numele „Bab'a cai'a" si aci se arcta gaur'a, unde s'a
mai aprópe, a furat'o, si pentru acést'a a ploatu 8 luni, si Càci am auditu I n bucati se crepe bagatu sierpele. I. I. a aiuncatu in pescera mai multe
omulu a trebuitu sê arunce pescele iéra in cern'a, si pe
P a n ' ai prepaditu Capulu celu de sierpe, — sageti dar' nu a potutu sê lu prepadésca. — Pe stencele
urma a incetatu ploi'a. —
F i i n t i a fcmeésca, C a p u l n cà fugiá „Bab'a cai'a" suntu ruine de o cetate vechia, pe tempulu
8
) Aci e loculu iritemplarii. — D e la Toplesci romaniloru eu numele nColumbaria. "
Cu falc'a-ti hotiésca! Cern'a-o sângera,
mergandu la bai, treci o punte peste cern'a. In fati'a punţii 1 2
) Poporulu crede, cumca musculitiele cele veni-
este o stenca mare si sub ea spre nordu merge drumulu. „Iovanu Iorgovanu D u n ă r e a l u vedea
nóse, anumite „columbace" si cari 'si tragu numele dóra
Ap'a de pe stenca ar curge pe drumu inse la fundamen- Bratui de b u z d u g a n u ! P a n ' se ascundea, de la cetatea columbaria, se născu d'in capulu acestui
tulu ei s'a radicatu mai multe pedestale si pe aceste pela Candu am anditu, sierpe, cari mai in toti anii, nu numai in pregiurulu
fólele stencei face unu apaductu, care trece ap'a in alta ') Aci josu, unde a saritu sierpele, I. I. si cânii acest'a, ci adeseori si in pârti îndepărtate de 2 0 — 4 0 . de
Cà tu te-ai ivitu,
parte. — In codrulu ce se începe pe spatele stencei a sei, si unde poporulu aréta cà s'a dimicatu sierpele, se mile omoru multe vite, si seracescu pregiurulu. — In
prinsu sierpele pe garofan'a, si pe acolo a amblatu I. I. cu
Calulu tropotindu
vedu in petra 0 urme de copita de calu, 4. de cane, si 2 contr'a acestor musculitie, omenii mai cu s í n u asiá si
calulu. Sierpele candu l'a vediutu, pentru ace-a a fugitu Cà u n u smeu racnindu, de omu dcscultiu, asiá de bine, incatu cugeti cà suntu apera vitele, cà le inchidu in stalee, si facu fumuri putu-
càtra stenca, pentrucà aci in laturea spre resarîtu si erá F é t ' a o am lasatu scobite cu măiestria. róse. Guvernulu austriacu a astupatu gaur'a pesterii de 8
gaur'a — ce se vede —- unde locuia; — dar' gonindu — Si nu-o-am vatematu! , 0
) I n esemplariulu unicu d'in Boccea montana, aci orgii de afundu dar' stenc'a crêpa de nadusiéla si mus­
lu I. I. nu a avutu tempu sê se ascundă, ci a trebuitu sê culitiele totuşi iesu. Unii dieu, cà musculitiele se facu d'in
T e rogu viu me lasa, urmeza inca aceste versuri. — Fat'a atnnci grăia:
sara josu in cern'a langa punte. — Iorgovanu fugindu iiîiu grăbi cri mine, noroiulu apei, alţii cà d'in plantele de prin pregiuru.
dupa sierpe a trebuitu sè sara de p e stenca cá sê-lu ajun­
Si r e n t ó r n a — acasă,
Pote cà nu-i bine, —
gă. — Cumca calulu a putulu se sara asiá de susu, tradi­ J o r u pe capulu meu,
Càci ti-a fi pecatu
tiunea atribue uumai aripiloru lui. — Mortu voiu fi mai r e u ! Cà m'ai sarutatu,
face Ungariei, cari se baséza pe princi-
pie consarvative ; asié d. e. nu se va difi-
cultá, ca taverniculu sê se numésca
u
„presiedintele séu„siefulu"trebeloru in-
terne, séu si altcum, si se se dechiare
,,in tese" responsabile, sciţi asié cum a
fostu acestu demnitariu mare si mai na-
inte de 1848, si buna-óra cum a fostu d.
Schmerling si cu colegii sei dupa conos-
cutulu pré-naltu mesagiu din 1863; Ase­
menea nu se va dificultá, ca , judex curi-
ae regiae" sê se numésca „presiedin-
tele" séu „siefulu" despartiamentului de
justiţia, s. s. de alta parte, in cercurile
partitei contelui Bel credi—informa se per-
mitu si se tinu de posibile concesiuni
multu mai insemnatóre, si a-si poté dice,
cà aceste cercuri adi multu mai aprópe
stau de programúba desfasiuratu prin
Bartal, decatu omenii cancelariei ungu-
resci.
Sèmena, ca cum conservativii ungu-
resci s'ar feri chiaru si de numele si for-
mele democratece, pre candu conservati-
viloru de d'in cóce de Lait'a nu li pré-
pasa de nume si de forme.
De aci poţeti vedé cà — cam ce ne
aştepta in celu mai de aprópe venitoriu,
de cumva in regiunile supreme nu s'ar
intemplá euren du ceva-si strămutări in
persóne, despre ce inse dupa cum stau
adi referintiele, nu esiste nici catu pro-
spectu.
In fine, inca un'a am se ve spunu.
Se dice, cumca diu cancelarul deMailatu
ar fi cu mare atenţiune a supr'a romani­
loru si ar avé cele mai bune despuseti-
uni in privinti'a natiunalitatei nóstre. Ce
va fi adeverulu, vom vedé la tempulu seu ;
deocamdată notàmu cu plăcere si atatu-a,
si ne-am bucura se am avé indemnu a
nota si despre taverniculu b. de Sennyei
incai ceva-si asemenea. —
1
Pesfa in 10. Aprile. Atenţiunea tu-
turor'a e indreptata asupr'a activitâtii
comisiunii pentru regularea afaceriloru
comune. „Corespondinti'a pestana" ni
spune, ce-va nou d'in activitatea acestei
comisiuni si adeca cà subcomitetulu de 5
insi a proiectaţii in siedinti'a d'in 5 Aprile
unu programú de desbatere, carele cu­
prinde urmatóriele 7 puncte: 1) óre sê se
faca despre afacerile comuni proipte de
lege detaiate, séu mai nainte se se asie-
die numai principiele si dupa primirea
loru definitiva de ambe părţile (dieta si
guvernu) sê se incépa desbaterea speci­
ala. 2) Sê se desemne in generalu obiep-
tele resultatórie d'in afacerile comuni;
mai departe. 3) obieptele acele sê se cer-
cuscrie unulu câte unulu. 4) Ce feliu de
pasi s'ar recere mai nainte de lucrarea
acést'a detaiata in privinti'a a celoru pun­
cte, cari vor fi a se statori prin invoirea
împrumutata a partiloru interesate de d'in
cóce si de d'in colo de Lait'a? 5) Sê se
faca unu planu in privinti'a modalitâtii
de dupa care se va purcede intru pertra-
tatea obiepteloru recunoscute de comune,
precum si modulu coatingerii ce are se
se intemple spre acestu scopu intre cele
doue parti (delegatiuni). 6) Ore modifi-
catiunile de legi, cari dóra s'ar recere in­
tru interesulu afaceriloru comuni sê se
desemne indata de acum séu numai dupa
ce vor fi primite definitivu principiele a-
mintite. — Dupa ce in adresa se promite,
cà se vor aminti cu de amenuntulu mo­
tivele neprimirii diplomei d'in Optovre,
ar trebui insirate tote motivele, pentru
cäri dîet'a nu póté primi diplom'a d'in
optovre. Propusetiunea acést'a asupr'a
programului lucrarîloru s'a primitu dupa
Éditoru: Vasile Grigorovitia.
o desbatere scurta si neînsemnata cu datu înaltului guvernu ungurescu d'in trece acù in Bucuresci, dar' deocamdată
unanimitate, aducandu-se totdeodată con- partea episcopateloru romane? — ascunsu.
clusu cà desbaterile asupr'a afaceriloru RUSIA. D'in Petrupole cu datulu
comuni se vor intemplá in sirulu pre- 16 aprile se insciintiéza : Candu Impera-
scrisu in programú.
România. tulu, astadi la 4 óre dupa médiadi, finin-
Comisiunea de 12 — insarcinata cu Cu mare interesu si multa plăcere du-si preumblarea in gradin'a de véra,
elucrarea unui programú pentru alege­ citimu in fói'a rusésca „Gólosa" o opini- voiá sê se suie in carutia, unu necuno-
rea si agendele cliferiteloru comisiuni, si une precatu se pote de limpede si nepre­ scutu goli unu pistolu a supr'a Majesta-
in specie celoru nóue, cari in urmarea ocupata asupr'a cestiunei moldo-romane. tei Sale. Imperatulu remase nevatematu.
unui conclusu a conferintieloru partitei Reproducemu numai in estrasu for­ Criminalistulu fu prinsu, investigatiunea
deakiane au a se esmite de câtra dieta; te scurtu cuprinsulu acelui articlu. s'a inceputu.
si adeca: l)comisiunea pentru regularea Mai nainte de tote se constatéza
FRANCIA. Diuariulu francescu in-
afaceriloru comune (comisiunea acést'a e respicatu, preenm-ca toti romanii intie- spiratu „Constitutionnel" in nr. d'in 15
si compusa si se afla in activitate). 2) pen­ lepti si cinstiţi caută se dorésca si se aprile aduce unu articlu mai luiigu re­
tru revisiunea legii electorali. 3) pentru susţină uniunea principateloru, si — nu­ feritorul la situatiunea presinte, mai cu
revisiunea ordinii casei. 4) pentru codi­ mai cei nepricepuţi, cei stricaţi séu amă­ séma in catu se atinge de Francia. N'ar
ficarea legiloru. 5) pentru instrucţiunea giţi potu sê o combată si sê lucre in con- fi de neci unu folosu — dice numitulu
publica. 6) pentru organisarea munici- tra-i: — se constatéza mai de parte, diuariu — a tăinui cumea Furop'a are sê
pieloru. 7) pentru cestiunea natiunalita- cumca Franci'a, Itali'a si Prusi'a de dupa se ascepte la o crise. Veri-ce resbelu póté
tiloru. 8) pentru interesele materiali si principiele loru de statu •— sunt si caută atinge tiér'a prin periclu generale séu
9) pentru institutele publice — a decisu sê fie pentru uniune; ins'a-si Angliter'a desclinitu. Periclele generali atingu pre
in siedinti'a d'in 5 Aprile, a proieptá si Austri'a in fine, chiaru din respecte popórele ce nu ieu parte la resbelu, si
tara intardiare o comisiune pentru revisi­ poliţe ce moderne, vor accepta uniunea; acést'a ar fi situatiunea Franciéi in fati'a
unea ordinei casei, alfa pentru elucrarea numai Turci'a are ceva-si cuventu si po­ conflagratiunei ce ar erumpe intre Austria
unui proieptu de lege pentru cestiunea te sê fie in contra uniunei. si Prussia. Influintiele resbelului in Eu­
natiunalitatiloru si pentru regularea defi­ Rusi'a — dice citat'a fóia—póté se ropa astadi devinu mai sentite — chiar
nitiva a referintieloru intre Ungari'a si urme si ea postulateloru logicei, dar ea si de popórele depărtate de loculu ini-
Transilvani'a. In cele dóue comisiuni are si interesele proprie, pre cari ase­ micitieloru — de cum erá in trecutu.
d'antâie sê se alega câte 35 de membri. menea le pote sê le tina naintea ochi­ Deci nu aterna de la guvernulu Impera­
Mai departe s'a primisu inse de asta data loru. — Rusi'a in trecutu se póté dice tului d'à poté scuti Franci'a de partea
munai in principriu alte 5 comisiuni pen^/ Jcà a fostu sengur'a urditóre a ideei de ce i se vine d'in influintiele generali a le
tru regularea municipieloru si comune- i'emancipare si consolidare a principate- unui resbelu in Germania, chiar de ar
loru, pentru codificare, pentru cultu si Jorii; deci astadi ar fi o gresiéla ne- fi si castigatu guvernulu veri-ce influin-
afacerile instrucţiunii publice, pentru spusu de mare, daca ea, condusa de ce­ tia legitima. Guvernulu a facutu despuse-
economi'a natiunala si in fine pentru va-si interesu alu seu momentanu si tiuni a impedecá resbelulu pretotindene
institutele publice (teatrulu, museulu, precariu, d. e. de intentiunea de a-si si totdeun'a; dar' nimene in lume póté
academi' ) Alegerea comisiuniloru recascigá partea perduta d'in Besarabi'a, nemici tote paternele, a infrená ambiţiu­
s'ar alătura Turciei, nemicindu-si tote nile. Imperatulu in cestiunea principate­
acestor'a se va intemplá numai dupa ce se
meritele trecutului. Prin acést'a Rusia de loru n'a avutu altu dreptu, de catu cel'a de
vor fi esprimatu toţi membri casei, cà in
asta-di ar denegá si batjocori politica a dá sfatu. Elu n'a intardiatu a face acé­
cari comisiuni vreu a fi aleşi. Tote comi-
celoru mai mari imperati ai ei, ar desa- st'a, in modu loialu si cu zelu, a recomen-
siunile trebue sê aiba naintea ochiloru
vuá eroicele fapte a celoru mai renumiţi datu tóté medilócele unei deslegari pacice.
sistemulu ministeriului respundiatoriu.*)
generări ai ei, s'ar desface de solidaritate
Pentru a fi mai ascultatu, guvernulu
facia cu apusulu civilisatu si ar susţine
a observatu in acesta cestiune cea mai
V e r s i e t u i in 9 Aprile n. 1866 ( 0 - jugulu creştinismului d'in orientu — intru strinsa neutralitate. N'a partenitu neci
sminta fatale de condeiu.) — Nu de mul­ mărirea gloriei lui Padisiah! —• Austriei neci Prussiei. Elu n'a vorbitu
tu se fece prin fói'a d'inVien'a „Zukunft« In 14 aprile s. n. s'a inceputu la cestei d'in urma de catu in numele ordi­
grea imputatiune duoru eppi. şerbi d'in Bucuresci plebiscitulu pentru alegerea nei europene, a natiunalitei, si a interes-
Banatu, pentru cà densii consultaţi d'in principelui H o h e n z o l l e r n de Domni­ seloru comune cari pretindu pace.
partea guvernului ungurescu a supr'a in- torul alu Romanlei. In decursu de siese Cu atatu mai putienu a incuragiatu
trebatiunei, daca s'ar poté si ar fi sê se dile alegerea principelui Carolu Ludo­ cutare cugetu de resbelu. Francia prin
intuduca limb'a magiara in scólele ser- vicii Hohenzollern de domnitoriu e fini­ procedur'a sa n'a indreptatitu neci pre
besci capitali? — se pronunciara: cum­ ta in tiér'a intréga. Austria neci pe Prusia a cugeta cumca
ca da, s'ar si poté si ar fi si de lipsa. Unu telegranm d'in Bucuresci cu cu inceperea inimicitieloru si-ar schimba
Deci acum spre scusarea eppului datulu 16 aprile ni spune: Jeri, 200 de părerile de cele-a ce le-au avutu in con-
d'in Versietui unu omu ce i stà forte a- individi atitiati de principele Mourussi si ferienfi'a de Londra, si cari se concentra
própe, ése in fói'a d'in Neoplanta „Na- Rosnovanu se incercara la Jasi a provoca intr'aceea, ca cestiunea ducateloru sê nu
predak" esplicaudu intemplarea cestiu- miscamentu separatisticu. Politfa i-a im- turbure pacea europeana.
nata in urmatoriulu chipu : prasciatu si a alungatu pre Mourussi. In acestu modu guvernulu a core-
Eppulu Kengelatz in urm'a provo- Curundu dupa aceea, 200 de supuşi ru- spunsu intereseloru pacei, intrebuintian-
catiunei ce i s'a facutu d'in partea guver- sesci, cari se baricadaseră in cas'a lui du tote pentru delaturerea resbelului,
niului ungurescu a tinutu conferintie a Rosnovanu, renoira încercarea, dandu si-a asecuratu o pusetiune, ce jace ina-
supr'a acestui obieptu mai autaiu cu unii focu a supr'a trupeloru, cari respunsera fara de conflictu. Cu unu cuventu, candu
intieliginti civili mai distinşi; éra apoi éra-si cu focu. Cu acesta ocasiune rema- va erumpe resbelulu, Franci'a va căuta
si cu consistoriulu seu diecesanu, in cari sera 12 morţi si 16 raniti. Poporulu n'a sê sufere influintiele generali, dar n'ar fi
conferintie s'a afiatu, cumca propunerea partecipatula mişcare. D'in o publicatiune espusa periculeloru desclinite, reservate
limbei magiare — cum am dice — d'in a guvernului se vede cà in fruntea resco- pentru poterile ce vor partecipá la res­
oportunitate ar fi de lipsa in scólele ser- larei stá metropolitulu, boieriulu Rosno­ belu. Aceste observatiuni simple sunt de
besci „capitali". Episcopulu acum a- vanu cari ambii devenira intemnitiati doi ajunsu pentru a precepe cà fric'a d'in
cum aveá sê se pronuncia asié; inse d'in principi Moruti, cari impreuna cu consocii ceste doue dile d'in urma e esagerata.
o sminta de condeiu a referintelui con­ loru au fugitu catra Russia si fraţii Aslan.
Ore acestu resbelu e absolutu secu-
sistoriale in conceptulu hârtiei catra gu­ Lacescu, directorulu poştei rusesci, a cu-
ru? Daca nisce simptóme ni l'aréta cà
vernu se puse in locu de „scóle capitali" ventatu catra poporu in modu solenu.
vine, sunt alte simptóme nu de mai pu-
„ s c ó l e natiunali". Prin acesta fatale Regimentulu, care nemici acestu misca­
tiena insemnetate cari aréta cà resbelului
sminta, carea chiaru si daca ar fi sminta, mentu, e regimentu moldavanescu. Mai
se punu pedeci, astfelu e cà ambele po­
nu scusa ci inca si mai vertosu acusa pre tote orasiele d'in MuntenVa si Moldavi'a
teri se temu de respunsabilitatea ce ar
diu eppu. guverniulu ung. are votulufor- intréga au votatu in unanimitate pentru
apesá acea parte, care ar incepe ataculu?
male alu ordiniatului de Versietiu pentru principele de Hohenzollern.
Sê cugetàmu si la multele nisuintie ale
intruducerea limbei magiare in tóté scó­
Ieri fu aici o adunare de mai multe stateloru secundarie d'a impedecá coli-
lele serbesci! — Ore nu si in Temisióra
mii de omeni, in care Demetriu Grhica si siunea; si la manifestările pentru pace
se va ii interplatu totu asemenea sminta
Ioane Brateanu au vorbitu in favórea ce vinu de la adunări numerose in Ger­
de condeiu?! — Am avé mare interesu
principelui de Hohenzollern. Cestu d'in mania. Sê nu uitàmu neci paşii ce le fă­
sê scimu, ce felu de respunsu se va fi
urma recomendà pe principele casl pre cu poterile mari pentru ase curare a pacei.
*) Desi tardiu, totu are insemnetatea ca insirandu
unu protegiatu desclinitu alu Imperatului
comissiunile in multa chiaritate. Red. Napóleoné. Se dice cà principele pe­
I n tipografi'a Mechitaribtiloru. Kedactoru r e s p u n d i a t o r i u : Griorgiu Popa (Pop).