Sunteți pe pagina 1din 12

TRANSILVANIA.

Acesta f6ia ese ^ ^


Abonamentulu se
' ' c a t e 3 c61e pe luna f
I face numai pe cate
si costa 2 fiorini v. a. '
1 anu intregu.
pentru membrii a s o
Se aboneza la Comi
ciatiunei, era pentru
tetulu asociatiunei in
nemembrii 3 fr.
Sibiiu, seu prin posta
Pentru strintate
1 galbenu cu porto J, Foi'a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana i?
seu prin domnii c o -
lectori.
V v, potei. v

( ^ V K i/^gol
si cultur'a poporului romanu. rt^ iV^o.

Nr. 18. Brasiovu 15. Septembre 1872. Anulu V.


S u m a r i u : Cuventulu Escel. sale dlui pres. asoc. L. B. Popu la deschiderea adun gen. (Fine.) Eaportulu delegationei pre-
sentatu societatei academice. Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) f Dumitru Bolintinenu. Eaportulu
]
sectet. II: despre activitatea comit. asoc. pre an. 1 8 7 / .
4

Cuventulu Ecsel. sale dlui presied. asoc. Lad. Bas. Popu cu istori'a patriei si a natiunei ndstre, a strabimiloru
notri romani, cu enaratiuni d'in istori'a naturale, cu
l a d e s c h i d e r e a a d u n a r e i g e n e r . in S a b e s i u
istoridre combatatdrie de vitiuri si laudatdrie de vir
la 5 6 . Augustu 1872.
tui, tdte cu ilustratiuni si cu icdne.
(Fine.)
X V I I . A d u n a r e a gen. dela Naseudu in 1870 in
XII. I n adunarea gener. dela Siomcut'a m a r e u r m ' a iniiativei luate totu de dn. L. Vajda in adun.
1869 s'a primitu introducerea regulamentului pentru' gen. d'in Siomcut'a m a r e a decisu in urm'a opinarei
infientiarea reuniuniloru tienutali si a agentureloru comitetului a perena memori'a barbatiloru r o m a n i mai
comunali ale asociatiunei, proiectatu de dn; I. Bologa, destini si binefctori ai asociatiunei prin asie-
primitu cu unele modificatiuni si recomendatu adun. diarea unui A l b u m u " de biografii si a unui regi v

gen. prin comitetulu asociatiunei; insarcinanduse a- stru alu numiloru aceloru brbai (carte de auru), in-
cestu comitetu cu punerea in lucrare a acelui regu-* sarcinandu comitetulu c se-si procure biografiele bar
lamentu, ceea ce s'a si facutu in unele tienuturi ale batiloru romani mai destini, si candu va fi colectiu-
patriei cu celu mai b u n u si frumosu resultatu intru nea destulu de completa, comitetulu se b presenteze
d e t e p t a r e a , nutrirea si consolidarea simtiului naio adunarei gen.
nalii , precumu si cu privire la sprijinirea materiale X V I I I . I n adun. gen. dela Naseudu s'a. primitu
a asociatiunei, in tienuturile adec, unde se pdte laud mai incolo opulu dn. I. Chitu intitulatu: Viti'a cul
naiunea cu brbai deplinu devotai causeloru na tivata," spre a se d tipariului, cu acelu adausu inse,
ionali. c antaiu se se ingrigsca comitetulu asoc. p e n t r u
X I I I . T o t u in acea adunare gen. recunoscun- stabilirea terminiloru technici in acelu opu, precumu
duse necesitatea infientiarei unei catedre pentru limb'a si pentru purificarea stilului, si apoi opulu astfeliu
si l i t e r a t u r a r o m a n a la universitatea^ d'in Vien'a, completatu se-lu substerna de nou adunarei gen.
care cestiune a fostu suJevata de cktra tenerimea rom. X I X . T o t u in adun. gen. dela Naseudu s'a de
studidsa l acea universitate, s'a insarcinatu co cisu a se face passii cuviintiosi p e n t r u schimbarea
mitetulu prin acea a d u n a r e , c in cointielegere cu statuteloru in direciunea aceea, c si persduele mo
celelalte ddue asociatiuni r o m a n e r cea dela Aradu rali c membri ai asociatiunei, se posdda votu in
si cea dela Cernui se ntreprind tdte si se adunrile gen. ale asociatiunei.
faca toti paii de lipsa p e n t r u realisarea acestei do- X X . I n adun. gen. dela F a g a r a s i u 1871 nu
rintie generale. s'a intemplatii ceva mai memorabile in ceea ce pri-
X I V . L a initiativ'a dlui Vis. R o m a n u luata in vesce dispusetiunile adunariloru gen. cu privire la
adun. gen. d'in Gherl'a in urm'a insarcinarei primite promovarea scopuriloru a s o c , esceptandu n u m a i con-
dela acea adunare, comitetulu asoc. a substernutu a- clusulu adusu la propunerea dlui cons. E. Macelariu,
dunarei gen. d'in Siomcut'a m a r e unu regulamentu c adec la mprirea stipendieloru se se a d a u g
pentru folosirea bibliotecei asociatiunei, si a d u n a r e a clausula, c a : stipendiaii se oblega prin reversu, ca
gen. l'a primitu. d u p a absolvirea studielorA voru servi in p a t r i a , in
X V . T o t u in adun. gen. dela Siomcut'a m a r e cktu voru afla postu corespundietoriu."
s'a decisu a se esprime recunoscientia toturoru con- T d t e aceste dispusetiuni si mesuri, ddloru, le-a
lucratoriloru intru infientiarea unui gimnasiu r o m a n u luatu asociatiunea resp. adunrile gen. si comitetele
in comitatulu Satumarelui proiectatu de inteligenti'a ei cu cea mai buna intentiune, precumu si cu celu
r o m a n a d'in acelu comitatu, oferindu totu spriji- mai curaii zelu de a inaint prosperarea asociatiunei;
nulu seu morale in interestilu acelui institutu, a crui in tdte lucrrile asociatiunei in totu decursulu a lorii
infientiare s'a recunoscuii a fi necesitate imperativa. 10 ani a domnitu cea mai b u n a armonia intre mem
X V I . T o t u in adun. gen. dela Siomcut'a m a r e brii asociatiunei resp. a adunariloru gen. si a comi
s'a primitu propunerea dini L. Vajda de a premia tetului, asia cktu abstragundu dela cktevu espectora-
crti de lectura pentru scdlele poporali, intretiesute tiuni mai multu de dosu provenite d'in gelosia con-
35
206

fesionale, ca adec la conferirea stipendieloru s'ar P r e c u m u amu disu, redactoriulu nu avea ce re


preferi cutare, confesiune, precumu de alta parte, ca dacta, ci elu s c r i e a ; la muli li-au placutu scrie
d'in veniturile asoc. se remunerddia dmenii de cutare rile redactorelui, la unii s ' a r v e d d c a n u li-au pla
confesiune a b s t r a g u n d u dicu dela aceste, cari nici cutu, s'ar p a r e ca chiaru la aedia, cari nici ca le-au
candu nu au patrunsu in publicitate, - negresitu cetitu! Si ce au facutu acuma acei domni crora
pentru ca nu au avutu nici unu temeiu tdte afa nu li-au placutu materialulu d'in Transilvani'a", seu
cerile asociatiunei atktu prin adunrile ei g e n . , cktu cari nici ca l'au cetitu ? Au subministratu ddra ei ma
si prin comitetu s'au stabilitu si efeptuitu in cea mai teriala mai b u n u , mai corespundietoriu scopuriloru
b u n a eointielegere si spre multiamirea t o t u r o r a ! asociatiunei? au facutu d<5ra propunere, c se se tipa-
U n u singura tonu disarmoniosu' si potu dice reca in fdiea asociatiunei materii si lucruri dupa.
durerosu s'au auditu in decursulu celoru 10 ani, care placulu si gustulu loru, d'in cari se pdta trage si e r
a turburatu animele celoru binesimtitori si i-a intri- folosu spirituale; au d a r a au doveditu seu b a r e m u 1

statu! afirmaii, ca redactoriulu a indositu articlii mai Co-


Mi-pare reu, d d l o r u , dar sum silitu se atingu respundietori scopului foiei si a tiparitu de ai lui de.
acesta cdrda disarmonidsa si se sulevezu o cestiune cei fkra folosu spirituale? ori ca au facutu moiune
sdu c a u s a , pre care 'si a enunciatu verdictulu seu si au staruitu, c se se concrdda redigerea fdiei altui
adunarea gen. respectiva, sum silitu pentru ca sum redactoriu mai a p t u ? Nemicu d'intre tdte aceste, do
datoriu problemei mele ce mi-amu p r o p u s u , a ve m n i l o r u , ci puru si simplu au propusu se i n c e c e
present ddloru o iedna chiara si fidela a activitatei fdiea, se i-se ascund sdrele acelui o r g a n u alu aso
asociatiunei, in tdte direptiunile! Acelu tonu ciatiunei, care de o parte este chiamatu a respandf
durerosu s'au auditu in adunarea gen. dela F a g a r a s i u . lumina, dra de alta a fi unu s e m n a vederatu despre
Scii bine, ddloru, ca in statutele asoc. e pro- ecsistenti'a si activitatea asociatiunei! d'in motivu,
vediutu ( 33), c asociatiunea se aiba fdiea sa pe ddloru, ca prin edarea fdiei nu numai nu s'au adusu
riodica. nici u n u venitu fondului a s o c , ci d'in contra, pre
D u p a sidpte ani de dile adun. gen. (dela Clusiu) *otu anulu deficitu si pentru ca fdiea d u p a cumu,
decretdza edarea f6iei, si cu efeptuirea decisului in- se redigddia de presentu, se citesce prea pucinu, si
sarcindza pe comitetulu asoc. Acestuia ei succede a sa prin u r m a r e nu avemu nici folosu spirituale dela ea.?
tisface conclusului adun. gen. si respective a statu- Abstragundu, ddloru, dela aceea, ca intentiunea
teloru asociatiunei; cu 1-a Ian. 1868 a inceputu a asoc. nici candu nu au potutu fi a ed o fdia c se,
a p a r e fdiea asociatiunei sub numirea Transilvani'a." speculeze la venitu si folosu in bani, pentru ca a s o c ;

Redactiunea fdiei asoc. d u p a 16 d'in statutele asoc. nu e institutu de specula in bani, ddca domnii
s'a concrediutu secretariului ei primariu dlui G. Ba propunetori intr'adeveru au fostu de prere, ca fdiea
ritiu, (care d u p a cumu credu, eu chiaru cu respectu nu se redige bine, ca nu se trage folosu spiri
la aedsta dispusetiune a -lui 16 s'au alesu la tdte tuale d'in ea si ca n u se citesce, dre nu er mai ;

adun. gen. de secret. I., socoindulu c pre celu mai corespundietoriu scopului asociatiunei c se p r o p u n
aptu si mai aplecatu a se cuprinde cu redactarea si se ni arate midiuldcele, cumu s'ar potd incungiur,
unei foi). Asociatiunea si cu ea dn. redactoriu a tre acele rele si a se preface fdiea a s o c , in acea ce ar
buiii se crddia, ca membrii asociatiunei pre temeiulu trebui se fia ocupa prerea d o m n i a l o r u ! dr nu c se
oblegatiunei care li-se impune in 35 alu statuteloru, o suprime. Deci. se me erte domnii aceia, cari s'au
voru subministr pentru fdia materialii de ajunsu si incercatu a suprime fdiea asociatiunei, ddca voiu crede,
corespundietoriu scopuriloru asociatiunei, adec nu ca au fostu in retacire, sdu ca me voiu i n d o i , ca
numai alu literaturei, ci si alu culturei poporului rom., ei au purcesu d'in zelu curatu de a inaint scopurile
s'a iusielatu inse atktu asociatiunea, cktu si re- asociatiunei. - Dea ceriulu c astfeliu de ncercri
dactoriulu, acesta nu a avutu ce redacta, sdu nu se nu se mai faca, astfeliu de tonuri disarmouidse si
mai fdrte pucinu, prin u r m a r e mai ca nici n u a durerdse se nu se mai audia in midiuloculu n o s t r u !
redactatu, ci a totu scrisu si era scrisu mai singuru Vinu acuma, ddloru, a ve insir productele lite
singurelu pentru fdia, c se aiba ce tiparf in ea, se rarie ale membriloru asoc. c eflucsu alu activitatei
nu o dea afara in b i a n c a ! F i r e s c e , ca elu a scrisu asociatiunei n d s t r e !
despre materii si lucruri, la cari s'a priceputu si de Loculu primu in respectulu acesta i se cuvine,
spre cari a trebuitu se presupun, ca inteligenti'a ro d d l o r u ! .secretariului I. alu asociat, dlui G. Baritiu!
m a n a va trage folosulu spirituale d'in ele neaba- P r e lunga discursurile sale escelenti dela adun. gen.
batenduse nici candu la materii, cari nu s'ar tiene' I I . despre artele frumdse cu aplecarea loru la cerin-
de sier'a activitatei asociatiunei! ba d'in contra, s'a tiele poporului r o m n u ; dela adun. gen. a V . : de
tienutu strinsu de conclusulu adunarei gen. d'in Si spre scientiele technice," despre care se scrie in actele
biiu, d u p a care fdiea periodica ce va esi pre spesele acelei adunri gen.j ca poterea cuventeloru si logic'a
asociatiunei, are se se ocupe per eminentiam cu argumenteloru dlui Baritiu a rapitu cu sene publi-
publicarea de documente istorice in originalu si in culu asculttoriu; dela adunare I X . : despre edu-
traductiune. catiunea femeiloru la naiunea r o i n a a d s c a , " care se.
207

termina cu citarea memorabililoru cuvinte ale lui N a cele, prin cari s'ar potd impedec srcirea poporului
poleonii I . : Venitoriulu unui copilu este totu-deaun'a romanu."
fapt'a mamei sale," si a lui Aimd-Martin: Dduedieci Dn. prof. Iustinu Popfiu cu disertatiunea sa o
de volumi nu a r ajunge spre a a d u n t<5te ecsem- privire fugitiva preste Iiteratur'a r o m a n a si lips'a unei
plele mari de inriurinti'a mamei, d'in ckte se infatio- istorie critice a literaturei romane."
siadia memoriei n d s t r e " p r e langa a c e s t e , meritulu Dn. adv. dr. T i n c u despre economi'a naionale."
dlui secretariu I. e tesaurulu natioriale ce contienu L a adun. gen. d'in Grherl'a dn. Iustinu Popfiu
aceste ddue volumi grele, T r a n s i l v a n i ' a ; " fdiea m e m o r i a lui Andreiu Muresianu."
asociatiunei in cursu de patru ani totu feliulu de Dn. Iosifu Vulcanu geniulu natiunei."
scrieri si documente esite si trecute prin pdn'a neo Dn. Ios. P o p u ocupatiunile primitive ale dme-
bositului nostru secretariu I., totu atktea m o n u niloru si primele inventiuni, cu vreo ckteva deductiuni
mente ale activitatei literarie a l u i ! si prin elu a la poporulu r o m a n u . "
asociatiunei! D n . L a d . Vajda cu disertatiunea sa ckteva cu
Cu productele loru literarie au venitu intru aju- vente despre necesitatea de a d espresiune solemna
toriu si promovarea scopuriloru asociatiunei mai in- a recunoscientiei pentru fundatorii de scdle etc. si
colo urmtorii d o m n i : de a conlucra spre redicarea starei materiali a p o
L a adunarea gen. d'in Brasiovu deja fericiii in porului e t c , " disertatiune d u p a cumu ne s p u u e p r o -
domnulu prof. si direct, gimn. Gr. Mnnteanu cu diser- tocolulu acelei adunri, ascultata cu m a r e ateniune
tatiunea s a : despre ortografi'a cu litere si modali si primita in m a r e parte cu strigri sgomotdse de
tatea purificarei limbei rom.;" totu dela acea a d u n a r e se traidsea."
marele nostru filologu dn. T . Cipariu cu disertatiunea L a adim. gen. d'in Siomcut'a m a r e dn. p r o t o p .
sa despre limb'a si l i t e r a t u r a r o m a n a ; " I. V. Rusu despre necesitatea de a ni studia istori'a
totu de atunci protopopulu dn. I. Petricu de patriei, d'in punctu de vedere nat."
spre cultur'a vermiloru de metasa." Dn. Ios. Vulcanu despre poesi'a p o p o r a l e sdu
Cav. I. Puscariu a substernutu p r e langa unu poporulu r o m a n u in poesi'a sa."
discursu purcesu d'in anima curatu r o m a n a , unu Al Dn. Alecs. Buda despre educatiunea poporale."
b u m " seu conscriere a mai multu de 2 0 0 familii n o Dn. Iustinu Popfiu despre limba c conserva-
bile r o m a n e d'in Austri'a, oferindulu asociatiunei, si tdria a nationalitatei."
indatoranduse a lucr in direciunea acdsta si mai L a adun. gen. d'in Naseudu dn. I. C. Dragescu
incolo fkra pregetu. femei'a studiata d'in punctu de vedere m o r a l e . "
L a adun. gen. d'in Blasiu vicariulu gr. cat. dn. D n . Ios. Vulcanu despre cntecele haiducesci."
I. Antonelli despre poporulu r o m a n a in, constitu- Dn. Iustinu Popfiu necesitatea culturei naio
tiune." nale" si
L a adun. gen. d'in H a t i e g u protop. I. V. R u s u D n . capitanu c. r. F r a n c . Mihailasiu paralelle
despre romanii d'in Daci'a aureliana de pre tempulu limbistice intre dialectele r o m a n e apusene si dialectulu
imp. Aurelianu pkna la subjugarea loru prin turci in r o m a n u orientale," cari 2 disertatiuni d'in u r m a inse
secululu alu X V . " d'in lips'a tempului nu s'au fostu cetitu in a d u n a r e ,
L a adun. gen. d'in A b r u d u dn. can. T . Cipariu nici ca s'au tiparitu pkba acuma.
despre tablele cerate." I n urma in adunarea gen. d'in F a g a r a s i u dn.
Du. adv. I. G o z m a n u insemnari d'in dreptulu dr. Nic. P o p u despre music'a vocale."
romanu." Dn. prof. I. Popescu despre cultur'a poporului."
Dn. vie. I. Antonelli poporulu r o m a n u in con- Dn. vicariu I. Antonelli Monografi'a F a g a r a
stitutiune" c continuare la discursulu tienutu la a- siului."
d u n a r e a I I I . si D . Dn. Ioane D . Petrascu despre educatiunea p p -
Dr. Iosifu H o d o s i u totu atunci cu disertatiunea porului."
sa despre istori'a dreptului r o m a n u . " T d t e aceste disertatiuni sdu discursuri pline de
L a adun. gen. d'iu Alb'a-Iuli'a dn. T . Cipariu reminiscentii naionali si de invetiaturi si animare la
d e s p r e ortografi'a si principiulu etimologicu." totu ce e naionale r o m a n u au fostu in tdte adu
nrile gen. ascultate totu-deaun'a cu cea mai incor-
Dn. dr. Hodosiu despre istori'a literaturei ita-
data ateniune si intrerupte sdu urmate de aplause
liane." entusiastice.
Dn. protop. I. V. Rusu despre moravurile, da- P r i n productele loru literarie au mai acursu intru
tinele si referiutiele sociali ale vechiloru romani in p r o m o v a r e a scopuriloru asociatiunei domnii si fraii
generalu." notri: Stef. P o p u , prof. p r e p a r . ; Sim. M i h a l i , prof.
Dn. adv. A r o n u Densusianu cu disertatiunea sa gimn.; dr. P . Vasiciu, insp. s c o l ; Ieronimu Baritiu;
studii a s u p r a poesiei popularie r p m a n e . " dr. Aureliu B r o t e ; Ioane Antonelli; I. V. B a r c i a n u ;
L a adun. gen. d'in Clusiu dn. secret, guv. L a d . A. P . Alexi; T e o d o r u R o s i u ; Gr. Vintila; sergentulu
Vajda despre crescerea tinerimei si despre midiuld- Criste; -- 11 la numeru. asia dara d'in inteligenti'a
35*
208 -

cea numerdsa a natiunei nostre numai 11 insi s'au c) Manuscriptulu cu devis'a: per varios casusy
afiatu, cari. au subministratu pentru fdiea asoc. ma- per tot discrimina rerum tendimus in L a t i u m ;
terialu de redactatul d) Manuscriptulu cu devis'a: o stile, o stile,
Aceste suntu, strlucita adunare generale! resul- quanto sei difficile! si pochi sono quelli che se ne
tatele materiali si intelectuali ale asociatiunei pentru curino;
literatur'a rom. si cultur'a poporului rom., resultate, 2. Cinci manuscripte de traductione d'in Sallustiu
ddloru, de totu frumdse si imbucuratdrie, decktu cari cu devisele urmUtorie:
mai bune mai alesu cu privire la dis'a latina o m n e a) Resboiele stau in clipel'a ochiului (Mironu
initium d u r u m " nici ca amu potutu sper. Costinu);
Decktu tdte aceste resultate suntu inse alte re b) I n primis a r d u u m videtur res gestas scribere
sultate si mai mari ale activitatei asociatiunei, resul- (Sallustiu);
tatele morali, d d l o r u ! resultate atktu de fruindse si c) Virtus recludens immeritis mori Coelum ne
m a r i , cktu nu incapu in ramele seu cadrulu icdnei, gata tentat iter via (Horat.);
care 'mi amu propusu a vi o present despre activi d) Majorum gloria posteris quasi lumen (Sal. J . ) ;
tatea asociatiunei! Asociatiunea detepta, nutresce si e) Acti labores jucundi;
conserva simtiulu naionale; scutesce, cultiva si con 3. Trei manuscripte de traductione d'in Titu
serva limb'a si prin acesta ecsistenti'a naionale, Liviu cu devisele:
prin insocirea ndstra documentamu, ca suntemu demni a) Varia vitae commutabilisque est r a t i o , v a g a
urmtori ai strabuniloru notri, despre cari scrie Bon- volubilisque fortuna;
finiu, ca s'au vediutu a se lupt mai multu pentru b) Potius esse quam videri;
limba decktu pentru vidtia, adec mai multu pen c) E s blieb nichts iibrig als sich zu fiigen u n d
tru ecsistenti'a naionale decktu individuale aso den neuen H a s s zu dem alten schlagend ihn sorg-
ciatiunea redica si inalti reputatiunea naionale fltig zu sammeln und zu sparen dieses letzte Capital
cea cadiuta inaintea strainiloru; in fine asocia einer gemisshandelten Nation (Mommsen);
tiunea face c pkna candu in cele politice suntemu 4. Trei manuscripte de traductione d'in vieti'a
desbinati si in parte inversiunati unii in contra altora lui Cicerone de P l u t a r c h u cu urmatoriele devise:
asia dicundu pkna la cutiete, pkna candu in a) P a l m a m , qui meruit, ferat;
cele confesionali s u n t e m u . sfasiiati si instrainati de. b) Sit apud te h o n o r antiquitatis:
cktra olalta pkna, la ura nedumerita aici ddloru, c) TIQ(OTOV e ffe ovdiaai nuQaxolov-O-uv (Epict), s i :
aici la sinulu mamei ndstre, u n d e ascuitele sagetiloru (Plat.);
invidiei s'au tempitu, unde veninulu urei s'a la- 5. U n u tnanuscriptu d'in Polybiu cu devis'a:
pedatu afara, aici totu cu acele cuvinte dulci r o m a n e Virtus r o m a n a ;
ne indulcimu, toti suntemu frai, toti mergemu pre 6. In fine unu manuscriptu de traductione d'in
aceeai cale, toti intr'o cointielegere fratiesca, c u n u Dione Cassiu, cu devis'a: yrw&i oeavzov.
t r u p u si unu sufletu facemu pasi inainte in literatura P e n t r u prob'a d'in. allu septele autoriu d'in celli
si c u l t u r a ! Asia legai intru legaturile u n i t a t e i n a pusi in c o n c u r s u , adeco d'in Dionysiu Alicarnasseu,
i o n a l i vomu a j u n g e , d d l o r u , la p o r t u l u , la lima- n'a intratu neci unu manuscriptu.
nulu doritu, la care tindemu prin sprijinirea asociat. E de speratu, co pentru multe, deco nu pentru
Salutandu-ve, ddloru, cu unu sinceru: bine ati tdte, d'in aceste sesse incerckri, se voru afl concu
venitu, amu ondre a dechiar a d u n a r e a - g e n . X I I . de reni, cari se obtina votu favorabile de la commis-
deschisa. sionea nsrcinata a cerceta aceste incerckri; in ace
sta supposetione se cere de urgentia facerea si vo
Reportulu delegationei presentatu societatei academice tarea unui regulamentu, care se preveda modulu d e
3 essecutare allu art. 89 d'in regulamentulu pentru
in sedenti'a d'in / l 5 Augustu 1872 suna asia:
traducerea si publicarea autoriloru classici in limb'a
Domniloru m e m b r i ! romana.
I. I n urm'a concursureloru publicate pentru celle II. Celle proiectate a se typarf in cursulu an-
mai b o n e traductioni d'in autori classici, parte latini, nului incetatu, s'au si typaritu, a d e c o :
parte greci, au incursu 17 m a n u s c r i p t e , classificate, 1. Manuale de statutele si regulamentele socie
precumu u r m e d i a : tatei cu unu conspectu de micarea personalului a-
1. P a t r u manuscripte de traducere d'in Cicerone, cellei-asi societate peno in annulu incetatu.
si a n u m e : 2. Commentariele lui Juliu Cesare de Bellulu
a) Manuscriptulu cu devis'a: Caritate et bene- gallicu.
volentia civium septum esse oportet, n o n armis (Cic. 3. Testulu originale latinu all opului lui Cante-
or. pol. I I . 4 3 ) ; miru intitulatu: Descriptio Moldaviae." P e n t r u pu
b) Manuscriptulu cu devis'a: Optimus est enim blicarea ulteriore a opereloru lui Cantemiru, delega-
o r a t o r , qui diceudo animos audientium et d o c e t , et tionea a procuratu Domnului P a p i u manuscriptulu
delectat, et p e r m o v e t ; ce se affl in bibliotec'a din Blasiu; nu a potutu inse
209

affl unu medilocu de a intr in relationi cu Berli- tru respunsu la acestu discursu. D e la prea santi'a
n u l u , ca se capete si de aci notitiele necessarie la sea episcopulu Dunrei de diosu, Melchisedecu, de
acellu-asi scopu. legationea cu mare prere de ren, care va fi semtita,
4. Annalile sessionei alinului 1 8 7 1 , intr'unu sen- nu ne indoimu, de tota societatea, a primitu cererea
guru v o l u m u : coci, de sf in m e n i o n a t a sessione s'a de a fi descarcatu de sarcin'a de m e m b r u actuale,
luatu decisionea, ca discursurele de receptione cu re- ce, pentru motive de sanitate, n u ar mai potd port,
spunsurele loru, cumu si dissertationile ce a r u p r e - promittendu inse co pre alte ci va fi totudeun'a p a -
sent membrii actuali ai societatei si alti brbai de ratu a da totu concursulu seu societatei academice;
littere si de' scientie, se se typaresca in altu volumu despre acesta benevoitoria desposetione cotra socie
despartitu de cellu ce are se coprenda numai pro- tate, prea santi'a sea ne a d a t u , in cursulu acestui
cessele verbali alle sedentieloru unei sessione; totui a n n u , probe cu fapt'a, procurandu u n u numeru de
delegationea nu a credutu co in una a dou'a parte abonai la Dictionariu si facundu biblibtecei societatei
a annaliloru p r e annulu incetatu a r potd bene figur daru de doue essemplarie d'in interessantea si p r e -
unu senguru cuventu de receptione cu respunsulu tios'a . sea scriere assupr'a Lipovenismului. Delega
seu. P r i n essact'a implinire a oblegationei prescrissa tionea asia d^ro crede a fi fidele interprete allu sen
in regulamentulu votatu in sessionea trecuta, membrii timentului unaniijiu allu societatei, p r o p u n e n d u a se
actuali voru da, nu ne indoimu, materi'a ceruta pen invit eminentele prelatu, episcopulu Dunrei de diosu,
tru realisarea cestei d e a dou'a parte a annaliloru. se accepte sarcin'a de m e m b r u onorariu si correspon-
P e n o acumu inse de la neminea nu s'a primitu scire dente allu societatei academice romane.
despre vreuna asseminea l u c r a r e , carei-a dupo p r e - 5. D'in lucrarea lessicografica s'au publicatu trei-
scriptionile regulamentului, ca se se pota t y p a r i , ar dieci si cinci de colle in septe fascicule de cte cinci
caut se se dee lectura in -senulu societatei sau a colle, si a n u m e doue fascicule de glossariu si cinci
uneia d'in sectionile selle. j3e pote ca membrii, cari de dictionariu, attea prin urmare cte se poteau
n u au fostu presenti la sedentiele sessionei trecute, t y p a r i cu allocationea preveduta in budgetu p e n t r u
se fia afflatu tardfu despre desposetionile meniona acesta l u c r a r e : coci de si allocationea bugetaria pre
tului r e g u l a m e n t u : coci societatea pentru neci unulu vede typarirea a 4 0 de colle in cursulu arinului, inse
d'in regulamentele selle nu a d e s p u s u , ca delegatio d'in acea-asi s u m m a delegationea a cautatu se re-
nea sea se communice iu parte si formale fiacarui spunda anticipatu una parte d'in remuneratione acel-
m e m b r u testulu unui regulamentu d'in n o u v o t a t u ; loru D-ni collaboratori, alle crora - lucrri nu s'au
d6co societatea c r e d e , co asseminea formalitate n'ar typaritu si nu se poteau* t y p a r i in cursulu acestui
fi de p r i s o s u , n'are de ctu se iea una decisione in annu, dero cari, in virtutea conclusului luatu in ses
acestu intellessu. Se pote inco si mai multu, ca in- sionea t r e c u t a , aveau dreptulu a reclam anticipatu
vetiatii si litteratii r o m a n i , cari nu su inco membri una parte de remuneratione ce li se cuvene p e n t r u
ai societatei academice, deVo cari a r u fi apti si des- lucrarea loru. Asia dero, pentru c e ' n u s'a inceputu,
pusi a communic societatei tractate ca a c e l l e a c e ( cumu se decisese, typarirea dictionariului d'in doue
ar fi se formedie a dou'a parte a annaliloru unui locuri, se esplica prin acesta singura impregiurare a
anuu, se nu aiba neci a p a conuoscentia de despose lipsei de fondu allocatu, fora se mai a d a u g e m u , co
tionile regulamenteloru, prin cari columnele annali applecarea unei asseminea mesure, ehiaru candu a m u
loru se deschidu pentru v e r i - c e lucrare seriosa a despune de fonduri, ar intempin in practica diffi-
veri-carui invetiatu si litteratu romanu. P e n t r u ace- cultati a p p r o p e invincibili. Appellulu de a b o u a m e n t u
sta-a delegationea crede co a r fi b e n e , daco se in- la dictionariu a avutu resultatu destullu de satisfa-
voliesce si societatea, se se cullega tote desposetionile ctoriu: listele napoiate peno a c u m u , cari facu mai
attengutorie de acestu p u n t u si se li se dee cea mai numai a treia parte d'in celle mprite, dau unu nu
intensa publicitate prin tote organele celle mai re- meru de mai bene de cinci sute de abonai, si prin
spandite in terrele romne. Membriloru actuali urmare u n a summa r o t u n d a de 10,000 de lei de in-
d'in nou numii delegationea a facutu, la tempu si cassatu in cursulu annului incetatu ca diumetate de
formale, c o n n o s c u t u , co usulu societatei cere ca fia pretiu allu acestora abonamente, si una s u m m a totu
care d'in ei se pronunie unu discursu de receptione, attu de mare de incassatu in cursulu annului ur-
rogaudu-i totu deuna data ca d e tempuriu se com matoriu ca alta diumetate a pretiului acelloru|tei a-
munice si delegationei lucrrile loru, spre a se pot bonamente, asia iu ctu in budgetulu annului u r m a -
lu mesure pentru respunsurele cu cari au se se in t o r i u , la art. venitureloru d i n vendiarea numai a
tern pene asseminia discursuri; d6ro si la acesta in dictiionariului, se va pot6 nscrie summ'a de lei 20,000.
vitare formale nu s'a primitu respunsu de ctu de la I n compturele annului incetatu summ'a de bani prensi
Dlu A. F e t u , care in Iuniu trecutu a annuntiatu, co si incassati d'in vendiarea dictionariului figuredia mai
si-a preparatu cuventulu de receptione, ce vre se m i c a , adeco in ciffr'a de Iei 8 6 0 0 , totui cu multu
pronunie in acesta sessione; nu a inaintatu inse de superiore cellei de lei 1 5 0 0 , ce se prevedea prin b u d
legationei si testulu discursului nsui, si de acea-a getulu annului incetatu co au se se incassedie di'n
nu s'a potutu lu peno acumu neci una mesura pen vendiarea cartiloru, pre candu banii prensi d'in ven-
210

diarea altoru crti typarite de societate abia se urca fine d'in Romanii numii membri correspondenti, au res-.
la modest'a s u m m a de lei 275. Deco incassarile f punsu'affirmativu si cu multiamiri Domnii: 1. P . Va^
cute d'in a b o n a m e n t e la dictionariu in cursuu annu- siciu, 2. Gabr. P o p u , 3. I. M o l d o v a n u ; n'au respunsu
lui incetata nu se suie, cumu s'ar atept cineva dupo Domnii: I. Ioannescu, Gr. Stefanescu, C. F . Robescu,
n u m e r u l u a b o n a t i l o r u , cellu pucinu la ciffr'a de lei Dr. M. G. Obedenariu.
10,000, caus'a este co pre de una parte unu n u m e r u I n respectulu membriloru onorari cari nu au
de a b o n a m e n t e au fostu peno acumu numai a n n u n - datu neCi unu respunsu, nu e nemica de dissu: S o
t i a t e , fora se se fia tramessu si pretiulu abonamen cietatea prin asseminia allegeri solve unu tributu d e
t u l u i , ero pre de alt'a co la unele abonamente s'a respectu cuvenitu mariloru illustrationi litterarie si
scadiutu pretiulu numai la d i u m e t a t e : in acestu d'in scientifice, si acesta-a fora neci u n a restrictione sau
u r m a casu s'au afflatu delegationea cu cererea b a r o conditione, remanendu la delicateti'a numitului a re-
nului Ursu, presedente allu comitetului unei circum- spunde sau nu, cu multiamiri la votulu societatei;
scriptione de scole primrie in cerculu Fagarasiului, nu se pote inse dice totu attu si despre membrii
care a reclamatu in favorea acelloru scole abona correspondenti: pentru acetia, dupo prerea delega
mente cu u n u pretiu mai scadutu; delegationea a tionei, cei ce i p r o p u n u la allegerea Societatei, ar
credutu co in favorea scoleloru primrie se cdea se caut mai antaniu se se assecure de aeceptarea ceb
accepte acesta c e r e r e , si nu se indouesce co socie loru propui.
tatea se va uni cu delegationea asupr'a acestui p u n t u : Veri-cumu inse, e necessariu unu regulamentu
cereri de asseminea n a t u r a s'au mai facutu, si satisfa care se preveda ce lucrri si in ce conditioni se se
cerea loru spendura si de la votulu societatei. D e cera de la membrii c o r r e s p o n d e n t i : numai asia s'ar
cestionea dictionariului se tine si cererea ce a facutu pote demostr necessitatea de a immultf assemini.
D - n u Ispirescu de a se typarf cu spesele societatei membri la fia-care sessione a Societatei.
unu micu dictionariu de terminii speciali in artea I I I . Starea materiale si finantiaria a Societatei
typografica. se va vede" mai lamuritu d'in tabellele detaliate alla-
6. Nu s'a potutu inse typarf diplom'a asupr'a turate pre longa acestu reportu, si a n u m e : liste de
creia s'a luatu unu conclusu in sessionea trecuta, crile cumperate si donate in cursulu annului ince^
p e n t r u co summ'a ceruta pentru modelulu presentatu tatu, si tabelle de compturi. marginindu-ne aci a ob
delegationei de cotra commissionea insarcinata cu a- serv inco urmatoriele:
cesta lucrare, er asia de m a r e , inctu nu se potea 1. Ministeriulu culteloru si instructionei a desti
accoperf din paragrafulu speseloru estraordinarie; apoi natu pentru usulu societatei doue camere in planulu
de alte paragrafe nu se potea despune. de diosu allu Universitatei.
Cu tote aqestea, delegationea nu a lipsitu de a 2. P e n t r u niarirea sau cellu pucinu restabilirea
c o m m u n i c , prin a n u m e a d r e s s e , fia-carui'a d'in cei subventionei d'in partea guverniului nu s'a potutu
28 de m e m b r i allessi in sessionea t r e c u t a , numirea face nemica, ci si pentru annulu 1 8 7 3 s'a trecutu si
sea de m e m b r u onorariu sau corespondente. De la votatu modest'a s u m m a de lei 10,000.
cei mai muli m e m b r i o n o r a r i , mai allessu' strini, 3. Onorabilele D o m n u commembru, P . Poenariu.
s'au primitu respunsuri affirmative si plene de mul- a donatu societatei diurn'a sa de m e m b r u allu dele
tiamiri cotra societate. Asia d'in strinii numii m e m b r i gationei in s u m m a de lei 2 3 5 pentru nlobiliariulu
onorari ai societatei an respunsu D o m n i i : 1. Charles bibliotecei.
de L i n s , 2. cav. G. Biondelli, 3. cav. B. Capellini, 4. Parentele P r o t o s y n g e l u Melchisedecu R a d e a n u ,
4. A. Ubicini, 5. E . E g g e r , 6. corn. F . de Lasteyrie, preutu la seminariulu Socola, a facutu cunoscutu de
7. L o r d Stanley, 8. E r n . Desjardins, S. corn. A. U w a - legationei co vre a d o n a societatei petru sute de
r o w ; n'au respunsu D o m n i i : 1. F r . Bock, 2. Phila- galbeni No. 4 0 0 , cu restrictione inse de a se buc-
rete Chles, 3. b a r o n Ad. d' Avril, 4. W . F r b h n e r , cur, pre ctu va mai trai, de folosele acestei summe,
5. Adrien de L o n g p e r r i e r , precumu neci Domnii F , cerendu t o t u - d e - u n a d a t a , ce conditioni utili i s'aru
Monlau si I. I. S t e e n s t r n p , numii membri onorari potea offeri de societate. Delegationea a respunsu
inco d'in sessionea a n n u l u i 1870, candu li s'a si no- co nu i s'ar pote offeri alte folose de ctu celle ce
tificatu, dero neci atunci nu au respunsu, si creden- t r a g e si dens'a d'in alte fonduri alle selle, si co a-
d u - s e ^ o pote nu au intellessu testulu romanescu allu ceste procente i se potu responde regulatu in doue
adressei, li s'a facutu si a dou' notificatione si cu s e m e s t r e , sub reserva inse de a p p r o b a r e a societatei.
testu francesu. P a r e n t e l e P r o t o s y n g e l u a d e c l a r a t u , co se mulfia-
Dintre romanii numii membri o n o r a r i , au re mesce si cu aceste conditioni.
s p u n s u cu multiamiri pentru societate D o m n i i : 1. C. 5. I n t r e donationile, cu cari s'a inavutitu biblio-
Cretiulescu, 2. P . Vasiciu; n'au respunsu inse D o m n i i : tec'a societatei figuredia, cumu se vede d'in listele
1. Archiepiscopu si Metropolitu Andreiu Siaguna, 2. allaturate, si doue Iade cu d o c u m e n t e , donate de
P . Campianu, 3. G. P o l i z u ; ero D o m n i i : 1. P . C a m - D o m n u A. I. G h i c a , documente c a r i , d'in lipsa de
pianu, 2. P . C u c i u r e a n u , 3. G. Ioanide au respunsu tempu materiale, nu s'au potutu inco cercet, regul
declinandu onorea ce li s'a facutu de societate. I n si classific.
2 11

6. Presiedentele societatei pentru studiuhi lim- J o a n n e s X X I I I . E p i s c o p u s servus servorum Dei.


beloru r o m a n e de la Montpellier a ceruta ca socie Dilecto filio Andreae de K a p y Domicellae pariter et
tatea nostra se tramita acellei societate cte unu es- dilectae in Christo filiae A n n a e ejus uxori. Salutem
semplariu d'in typariturele' selle, promittendu co so et Apostolicam Benedictionem. P r o v e n i t ex vestrae
cietatea de Montpellier nu numai va analis si an- devotionis affectu, quo n o s , et R o m a n a m Ecclesiam
nunti, in revist'a sea, typariturele nostre, ci inco va reveremini, ut petitiones vestras, illas presertim, quae
tramitte si ea societatei nostre essemplarie d'in tote a n i m a r u m vestrarum salutem c o n c e r n u n t , et respi-
typariturele selle. c i u n t , ad exauditionis gratiarn a d m i t t p m u s , ut con-
7. D'in celle espuse si mai vertosu d'in c o m p - fessor v e s t e r , quem quilibet vestrum duxerit eligen-
turele allaturate se v a vedd, co essercitiulu annului dum, omnium petitionum vestrarum, de quibus corde
incetatu pcesenta unu escendente destullu de insem- contriti, et ore confessi tueritis, semel t a n t u m in
natu, si co acestu escendente se va m a r i mai multu mortis articulo plenam remissionem nobis in since
p r i n incassarea d'in vendiarea cartiloru, mai vertosu r i t a t e , fidei u n i t a t e , ac sanctae R o m a n a e Ecclesiae
si in speciale d'in vendiarea dictionariului; cu tdte a- obedientia, ac devotione vestra, vel sUccessorum no-
cestea, attu acestu escendente, ctu si celle alte fon- strorum R p m a n o r u m Pontificum canonice m u t a t o r u m
tane de veniture, fiendu destinate la urmrirea si persistentibus, authoritate apostolica Concedere valeat,
realisarea de sconuri speciali, r e s u l t a , co medilocele devotioni vestrae tenore praesentium iudulgemus, sic
materiali, de cari despune societatea, nu se potu a p - tamen, quod idem confessor de his, de quibus alteri
plic dectu la esplorarea unei parti a cmpului des fuerit satisfactio impendenda, ex tune vobis per vos,
chiii lucrariloru selle, pre candu alte parti forte im si supervixeritis, vel quod haefedes v e s t r o s , si tune
portani alle acellui-asi campu caut se r e m n a , cu transieritis, faciendam i n j u n g a t , q u a m v o s , vel illi
m a r e d a u n a , in completa n e l u c r a r e : nu v o m u dice facere teneamini, ut praefertur. E t n e , quod absit,
nemicu despre lips'a de mediloce pecuniarie neces- propter hujusmodi gratiam reddamini procliviores ad
sarie la lucrrile sectioniloru istorica si scientifica; illicita in posterum c o m m i t t e n d a , v o l u m u s , quod si
dero ehiaru spesele, ce necassita manipularea adu ex confidentia remissionis hujus forte aliquid Com-
narei societatei in sessione generale, nu se mai potu mieritis, quoad illa praedicta remissio vobis nulla-
aceoperf cu subventionea, d'in care se aceoperirea tenus suffragetur. Nulii vero omnino h o m i n n m liceat
p e n o acumu. T o t i membrii connoscu deja, co acesta h a n c p a g i n a m nostrae coneessionis, et voluntatis in-
strimtorare a fostu principalele m o t i v u , care a in- fringere, vel ei ausu temerario contraire, si quis vero
d e m n a t u p r e delegatione a cere cu insistentia, ca toti haec attentare praesumserit, indignationem O m n i p o -
membrii se propere a veni se iea parte la sedentiele tentts Dei, et B e a t o r u m Petri et Pauli Apostolorum
sessionei presente. ejus se noverit invusurum. D a t u m Bononiae I I I .
K a l e n d a s Septembris Pontificatus notri a n n o prirno.
P r e s e d e n t e : A. T . L a u r i a n u .
P. Poianariu. Copia in Coli. Ms. Com. Szekelyiana Bibi. Col.
. V. A. Urechia. Ref. Claudiop. T . I V . p . 307.
F r a g m e n t . Solum h a r . literar, edidit W a g n e r in
Secretariu g e n e r a l e : J . C. Massimu.
Dipl. Baros, p. 362.
F r a g m e n t / et exinde K a t o n a T . X I I . p. 5.

Colectiune de diplome 14101419. App. D. T r . T . IV.


d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care Documentu despre una alta dieta in Transilvania si despre
privescu mai alesu pe romni (valachi). nrolare la 6ste. Stefanu episcopu alu Transilvaniei, Nicolae
Ciacu, vaivodu si Michailu filiu alu lui Solomonu dela Nadas
(Urmare.) deia,*) comite alu Secuiloru, scriu ctra Sasi, c in urmarea pro-
vocarei venite dela regele si acumu imperatulu Sigismundu, no
Joannis Pontificis Indulgentionales bilii tierei au tienutu dieta la Turd'a, in care au decisu, c
p r o A n d r e a K a p y ejusque consorte Anna. d'intre nobilii (boierii) privilegiai se merga la 6ste a t r e i ' a
parte a barbatiloru, ira d'intre l o c u i t o r i i t i e r a n i (Rustici)
1410. A p p . D. T r . T . IV. se merga a d i e c e a p a r t e ; asia se cere, c si d'intre sasi se
Epistola a faimosului contrapapa Ioanu XXIII, adressata merga a diecea parte.**)
dela Bologna unui aristocratu anume A n d r e i u de K a p y si P r o v i d i viri et circumspeci amici nobis sincere
sociei sale anume A n a , carii ceruser dela pap'a, c se aucto-
dilecti. Noveritis, nos una cum preseiitibus partis
risedie pe preotulu spiritualu (dubochnicu) alu loru, se le erte
pecatele in numele papei, carele d. acelui popa privilegiulu ce
rutu, inse cu conditiune c se se folosesca de elu numai una- *) Cu acestu nume sun*- duoe comune in comitat. Solnocu
data, in or'a mortei. Acelasiu papa mai pune si alte conditiuni de midiulocu; mai e unu Nadasd in comit. Huned. si Nadasdei'a
prea bune, care -dela unu omu corruptu cumu era densulu, abia totu acolo.
se potea atepta.*) **) Documente de coprinsulu acestora se le tienemu bene
amente, pentruc s'a facutu la unii idea ficsa de a totu spune
mereu la lume, c numai nobilii aru fi aparatu tieVa. Deca esia;\
*) Vedi despre pap'a Ioatau XXIII cele mprtite si de d'in 10 tierani unulu, aedsta semnifica s c u la r e a g l o t e l o r u . U
noi in vieti'a lui Sigismundu. Red. Traus.
212

T r a n s y l v a n e regni Nobilibus pro h a b e n d o cum eis- In nomine Domini Amen. Universa negotia que
dem tractatu in negotiis, seu factis per serenissimum in sttu solido stare desiderantur (sic). Ne igitur
principem D n u m . Nrnm, D n u m Sigismundum Dei eorum memoria cum temporis processu p e r e a t , et
gratia Romanorum*) hungarie etc. invictissimum R e - evanescat, discretorum virorum prudentia solet ea per
g e m , ac semper Augustum nobis intimatis, vobis- literas eternare. H i n c est quod nos Judices, scilicet
que limpide specificatis, in Civitatem T o r d e n s e m ad- 1
Comes. J a n u s c h N i g e r ) regii judicii judex sedis
venisse, ibidem etiam literas jpsius regie Mattis ipsis Schenk, alterque Come's J a n u s de Valle Mrie ), pre- 2

loquentes eisdem ostendisse, qui omnes voce unanimi libate sedis judex, ceterique jurai' Consules, ac Se-
visis dictis literis, se ad quevis servitia dicti Dni. niores, universique sedis ejusdem judices T e r r e F u -
Nri. Regis p r o m p t o s exhibuerunt, et solertes, dispo- grasch, scilicet: Slade, et Cosda, P e t r u s q u e dictus
nentes coram n o b i s , et ordinantes terciam partem Schan, universi quoque jurai Consules, ac prefate
Nobilium, decimam vero rusticorum e medio ipsorum T e r r e Seniores insinuando memorie notificamus, tam,
a d dicta servicia pretaxata Dni. Nri. Regis, quocun- presentibus, q u a m futuris h a r u m notitiam habituris,
que per nos vocarentur, more exercituantium deputare. quod in notri venientes praesentiam nonnulli de.
U n d e vestras r o g a m u s amiciia? per p r e s e n t e s , qua Communitate Viile Vallis Mrie v o c a t e , ex parte
tenus, q u e m a d m o d u m dicti nobiles, ut praemissum diete communitatis parte ab una, parte vero ab altera
est, decimam partem rusticorum ipsorum famulorum W a l a c h i quidam Scilicet D o b r a e t M a n e filius Sta-,
(

deputavere, conformiter et vos decimam partem om- nislaven, cum W a l a c h o quodam, qui Bratten diceba-
nium Vestrorum ad . . . dicti dni notri Regis ser 3
tur de Villa Stanesdorff ) dicta, et Slade cum filio
vitia prelibata de vestrum medio famulorum selectis 4
suo Rotber de villa O e l e n d o r f ) , cum genero suo
. . . . scripta in T o r d a predicta feria secunda pro 5
T a y t t e de Villa altera G a s s e n d o r f ) vocata, coram
xima post dominicani Oculi. nobis publice recognoscentes, quomodo prefaa' com-
S t e p h a n u s dei gracia E p p u s ecclesie T r a n s s y l - munitas pretacte Viile V a l l i s M r i e ipsis W a -
vane.**) l a c h i s prenotatis, pro quibusdam homicidiis in
Nicolaus C h a a k W a y w o d a T r a n s s y l v a n u s . S e x personis faemineis de W a l a c h o r u m ge
Michael filius Salamonis de N d a s d Comes Si- n e r e , per quosdam diabolica instigente suggestione
culonim. de prefaa commnnitate Viile Vallis Mrie in priorum;,
Intitulatio exterior: Providis viris et circum- territorio perpetratis amicabilem exhibuissent compo-
spectis Universiti Saxoimm septem sedium parcium sitionem, et reconciliationem p r o q u a d a m certa sum-
T r a n s s y l v a n a r u m amicis nobis sincere dilectis. mula pecuniali, q u a m quidem summulam prefaa com-
munitas in certis terminis ab ipsis Walachis assumpts.
1413. 30. Sept. App. D. T r . T . I V . plene, et integraliter pretactis W a l a c h i s , uti predicti
Documentu de impaciure intre sasi si romani locuitori in fatebantur W a l a c h i , premissam c o m m u n i t a t e m , una
scaunulu Cincului si in districtulu Fagarasiului. Saii d'in Valea- cum ipsa mulierum interfectoribus per presentes de
mare omorisera pe siese femei de a le romaniloru. Saii se iau ipsa pecuniali solutione r e d d u n t liberos pariter et a b -
frumosielu pe langa romani si'i impaca cu oresicare sumusiore solutos, promittentes etiam, ut premisse communitati
de bani, pe care le iau pentru sngele femeiloru omorite, inse
neci pe aceia nu d'intru una data, ci in termini; preste acesta causa predictarum interfectarum nullum alicujus ob-
romanii se mai obliga c se apere pe sasi in contra vindictei staculi, seu perturbationis nocumentum per s e , ac
ori-caroru altoru romani d'in generatiune in generatiune cu munc'a
si cu spesele loru (propriis fatigiis, expensis et laboribus, cum
sui heredibus et posteris defendere tenentur). Tota acesta causa celelalte sunt unele schimosite, de ess. in locu de Costa ori Co
de mpciuire fusese petractata la tribunalulu sasescu d'in Cin- stanu, se vede scrisu Cosda si Bratten in locu deBratu; asia si
culu-mare, unde au mersu si romanii ci era d'in districtulu adjectivulu mare, sasulu ilu scrise cumu ilu si pronnneiase totu
Fagarasiului, carele pe atunci (si mai tardfu) avea cteva comune elu, adec Mrie. Intre martorii ci au fostu de facia nu este
si d'incolo de riulu Oltu.***) neci unu romanu, d6ca cumuva n'au fostu romani cei duoi d'in
oppidulu Fu gr a s eh." In totu casulu, asemenea documente
inca sunt pline de invetiatura. Alii carii sci latinesce le scria;
*) Sigismundus in Eomanor. Eegem electus fuit an. 1410. d'intre romani nusci mai nimeni latinesce, pontrH c ei pusi
Ergo cum in bis literis Sigismundus Eex Eomanor. dicatur, literae '.la cale de greci si de slavi, commissesera nebuni'a piramidale de
bae ante 1410 emanri nequibant. a estermina limb'a latina d'in midiuloculu loru; de apoi urma,
**) Stephanus fuit Eppus Tranfcsylvaniae ab anno 1402, c romanii accepta orbesce totu ce se scria pentru seu in contra
usque 1419 ergo literae bae post. a. 1419, emanri nequibant. loru in limb'a latina, Asia apoi a fostu usioru c se fia despoliati
Authographum in Arch. nat. Saxon, sub Nr. 78. d'in tote prile si se fia adui la marginea perirei. Unde se
Edidit Schuller in Umrisse der G-eschichte Siebenbiirgens mai pdte de ess. conventiune mai orba si mai umilitoria, decatu
I. Urkundenbuch p. 1 8 - 1 9 . este si acesta dela Cincu mare. Eed. Trans.
2 3
***) Intre numele romaniloru cte obvenu in acestu docu- ') Joannes Fekete seu Schwarz. ) Morgonda. ) olim
4 5
mentn unele nu sunt cunoscute de locu. Ne potendu ave la in terra Fogaras. ) etc. ) olim in Terra Fogaras.
mana originalulu, care se afla in Buda, si neci copi'a cea auten Originale in Archivo Camerae E. Budensis.
tica ce se tiene in archivulu fiscale alu Transilvaniei, nu potemu Copia authentica anni 1839 in Arch. Fisei Trans.
cunosce deca si pna in ctu numele Slade, Schu, Eotber, Teytte, Edit. in Archiv des Vereins fur siebenb. Landeskunde.',
sunt cine scie cumu deformate in gur'a si sub peu'a sasului scrie- I. B. 4. Heft 1845 p. 92.
toriu, s6u c sunt reu descifrate dupa originalu, pentruc si d'in Edit. Extractnm Fejer C. D. T. XI. p. 485.
213

suos heredes, vel posteros pro nune, et deineeps de- Bolintindnu ncepu se dea la lumiua poesiele sale inca de
beat penitus inferri, insuper pretactam communitateni, pe la 1843, Michnea si Baba, O- fdta tenera pe patulu morii
Basme si legende naionale facura inca de tempuriu renumele
contra quoslibet hujus rei contradietores, prout co- viitoriului mare poetu.
ram nobis manifeste a s s u m s e r u n t , propriis fatigiis, I n tempulu siederei sale in capital'a Turciei, scrise admi
expensis et laboribus, cum sui heredibus et posteris rabilele poesii intitulate Florile Bosforului, mai antaiu tparite
efen.dere tenentur. Ad omnium igitur prescriptorum subt titlulu de Cntece si Plngeri, apoi subt titlulu de Poesii,
testunonium, majoremque ad evidentiam, ac ad cer- si in cele d'iu urma subt numele primitivu in .coleetiunea poe-
sieloru sale, publicate in doue tomryi.
titudinem ineffabilem presentes nostras diete commu-
Scrierile lui Bolintinenu suntu numerose. ]ta o lista, in
nitati concessimus literas privilegiales, sigillis utrius- completa p6te, d'in cele pe care ni le aducemu aminte:
que tam sedis Schenk, q u a m . t e r r e F u g r a s c h in filis Poesii, tiprite de societatea literaria In 1847. Cntece
albis impensis firmissime roboratas. Acta sunt h e c si plngeri. Cntarea Somaniei. Melodii romane. Poesii
in presentia h o n o r a b i l i u m , ac discretorum virorurn vechi si noi. PoesiF complete. - Bataliele romaniloru.
Nemesls. Caletorii . in Palestin'a si Egiptu. Celetorii pe
J u d i c u m superius e x p r e s s a t o r u m , J o h a n n i s q u e Ger-
Dunre si in Bulgari'a. Caletorii in Macedoni'a. Caletorii
lach, Nicolai H e l w i c h , J o h a n n i s q u e Rod de S c h e n k : in' Asi'a-mica. Manuelu, Elen'a si doritorii nebuni, romanuri.
majori; Nrcolaique Sartoris et Petri dicti Cleiman Vjeti'a lui Michaiu vitdzulu. Vidti'a lui Stefanu celu mare
de Oppido F u g r a s c h ac plurium fde dignorum vi Vidti'a lui Vladu Tiepesiu. Viti'a lui Mateiu Basarabu.
rorurn. D a t u m vero in Schenk majori sub anno in- - Brises d'orient, poesii in limb'a francese. Poem'a Conradu.
carnationis Domini Millesimo quatuor centesimo tre- Michaiu vitdzulu, condamnaii la morte,'drama. Stefanu
celu Berbantu, drama. Lapusnenu si Dupa batali'a dela Ca-
decimo, tricesimo die mensis Sept. Indictione sexta. lugareni, doue drame. Stefanu Gheorghe, drama istorica.
L. S. L. S. Traianida, epopeia naionale. Resbelulu lui Traianu in Daci'a
pendentis. pendentis. si cblonisaraa Daciei cu romani, cea ma mare, cea mai gloridga
epoca a nascerii naiunii romane. Mrirea si m6rtea lui Mi
(Va urma.)
chaiu. Brancovenii si Cantacuzinii. Michnea care-si taie
boierii. Despotu Vodu Ereticulu. Postelniculu Constantinii
Cautacuzino. Sorinu d'in tempulu fui Mircea, drame. Cleo-
t Dumitru Bolintinenu. patr'a, regin'a Egiptului, etc. etc.
Afara de acestea mai scrise in 1868 si 1870: Campulu si
Gilbertu alu Romniei, cu care semen attu de multu prin salonulu, Menadele, Plngerile Romniei, Vidti'a lui Traianu im
vietiuire si prin morte, poetulu iubi tu alu romaniloru, scriitori'ulu peratulu, Nepsarea de patria, de lege si de religiune, etc. etc.
neobositu, cugetatoriulu si patriotulu Dum. Bolintinenu, dise adio , Apoi diferitele article in Romani'a literaria, in Trompet'a
scumpei ale Romanii, pe care o iubi si-o plane cu atta duioia, Carpatiloru si in Rornanulu.
ei dise adio in diminetia dilei de 20. Aug. st. v. dumineca la Poetu in t6ta pSterea cuventului, cntrile lui Bolintindnu
7 % 6re. e sincerulu echou alu simtiementeloru pure si desinteresate, alu
Dupa lunga vidti'a de cugetare si de lucru, care ne dete simtiementeloru inalte, nobile, gener6se. Aci intalnesci rapitdrea
attea scrieri, attea canturi mreie, attea suspine melodiose, tristetia a lui Lamartines, aci armoniosulu suspinu aln lui Gil-
Bolintinenu cadiu de odat intr'o trista stare de vegetatiune, care bert, aci iu fine gratiosulu sursu alu depingerii naturii vii alu
dura aprtfpe doui ani de dile. lui Chenier.
Spitalulu ospitiului dela Pantelirnonu avea se v6dia espi- Elu scia se imite sgomotulu armieloru, turbarea vijeliei,
randu, pe patulu, seu de caritate, unulu d'in gloriele ndstre na vijiitulu uraganeloru: cu ce miestria si cu ce cadintia nu re
ionale, care facu cunoscutu in occidinte limb'a si individualitatea produce, in poesi'a Michnea si Bab'a, fug'a desperata a calului,
Romniei. ceea ce 'i atrase attea laude d'in partea literatiloru si criticiloru
Dum. Bolintindnu e nascufti Ia 1824 in comun'a Bolintinu- francesi.
din'-vale, distantia de vre doue ore de Bucuresci, d'intr'o familia In Balade si basme elu schi pstra caracterulu naionale,
de proprietari, asia numii p'atnnci boieri de rangu mai micu. cu acea suavitate a vechimii credintieluru, cu acelu respectu alu
Mai antaiu isi ncepu studiele in colegiulu naionale dela barbatesciloru datine si inclinatiuni ale romaniloru.
Santu-Sava, pdtra de temelia a scdleloru romane, si si-le continua In mai t6te dramele sale istorice, pasiunea predominante
pna pe la an. 1847 la Paris, uude fusese iramisu cil spesele e dorulu de tie>a: mndru de gloriosu'i trecutu, tristu pentru
dlui Stefanu Golescu si alii. nefericirile'i actuale, Bolintinenu la totu pasulu nu uita a vorbi
Revolutiunea regeneratdria d'in anulu urmatoriulu chiam de Romani'a si erasi de Romani'a, a crei iubire la densulu nu
in Bucuresci, si aci redacta mai multu tempu diariulu Poporulu mai er unu simtiementu, ci o pasiune, unu deliru.
suveranu."
Neobositu pna in cele -d'in urma momente, Bolintinenu
Dupa ncetarea micrii, fiendu trecutu in list'a proscrisi-
scrise in Romanulu pna la 5. Aprile 1870. Articlele sale in
loru, carii urdisera seu aderaser la realisarea revolutiunii, se
titulate: Biseric'a romana si Patriarchatulu." Cugetri asupra
duse mai antaiu iu Transilvani'a si de aci la Paris, unde'si re
strii actuale." Principiurile constituionale" etc, fura ultimele
ncepu studiele ntrerupte ctiiva tempu si scrise brosiur'a Les
lacrime ce vers pentru Romani'a, desperaii de presente si in-
principautes roumaines. Dupa trei ani de dile porni la Constan-
grijatu pentru viitoriulii ei. *
tinopole, c-ci, agitaiunea politica si reformatdre d'iu 1848 ne
fiendu ostile Porii, cea mai mare parte d'intre emigrai gasiau Dela 1870 inainte, Bolintinenu cadiu pe patulu suferin-
in Turci'a o primire nu tocmai nefavorabile. tieloru.
Bolintinenu stete pna la 1859 iu Turci'a, c-ci de-si prin C ministru si c functionariu, in diferitele posturi inalte
cipele Grigorie Ghica alu Moldovei ei oferi in 1855 o catedra ce ocupa sciuse se fia onestu si conscientiosu; prin urmare ago-
de literatura naionale in Iasi, inse P6rt'a 'i refus intrarea in ni'a sea va fi uitata de toti, afara de srcia.
ti6ra. Atunci ntreprinse diferite caletorii prin Turci'a, Asia- In zadaru se redic o voce in sinulu camerei, care pro
mica, Ierusalimu, Siri'a, Palestin'a, Egiptu, Insulele archipela- puse se i-se voteze unu micu ajutoriu spre a i-se ndulci ulti-
gice, Macedoni'a, Tesali'a si Epiru, caletorii pe care le descrise mele'i dile de nenorociri.
in 1867. Cu cea mai profunda durere asistaramu la acea siedintia
36
in care propunerea fcuta se traniise la seciuni, si la seciuni recerute, le-au meritatu prin progresulu in studia si
remase si pna astadi, pe candu, nu dupa multu tempu, pensiuui
prin portarea morale. Astfeliu conformu amentitului
si recompense se votar rudeloru ministriloru si altiloru favorii
ai dilei. principiu, se lasara pre an. scol. 187 '/ in usuarea
2

Transportatu la ospitiulu dela Pantelimonu, Bolintinenu avuteloru stipendia, urmtorii teneri: Mich. Vasiliu,
gratia ingrigirii medicale ce i-se dete si pentru care multiamimu ascultatoriu de technica la Vien'a cu stipendiu de
dloru doct. Velenu, N. Georgescu. si intendentelui ospitiului dn. 4 0 0 fr. si Nicolae T r a n d a b u r u , studente de I V . clase
Gabrielu prea fia incepe se se faca mai' bine. Candu unulu reale in Brasiovu cu stipendiu de 50 fr. Celeafalte
d'intre fraii Golesci, dn. Al, C. Golescu, se duse se 'lu vedia,
respectabilele nenorocitu, c'6 voce tremuranda si abia iutielesa,
stipendia se conferir pre cele eoncursuale in modulu
ei dise aceste cuvinte: Suntu incungiuratu de tineri. Pote ca urinatoriu: 1) doue stipendia de ckte 150 fr. desti
tinerimea, viitoriulu tierei, va face mai multu dectu noi, care nate pen.tru 2 juriti se conferir teneriloru: Elia Da-
n'amu facutu nimicu." nila si A r o n u . H a m s e a , ambii juriti in alu III-lea
O dorintia binecuventata, realisate vei tu in curendu? a n u la a c a d e m i a reg. d'in Sibiiu, inse aceste con
L'amu vediutu, acumu ctuva tempu, siubredu, infirmu si
formu conclusiunei luate in adunarea gen. dela F a
aprpe paralisatu: fruntea'i cea vasta prea' c totu mai conserva
strlucirea raiunii, pe candu, vai! ea nu mai esista de locu. In garasiu se conferir amentitiloru t e n e r i , pre langa
camera'i curata si la buna positiune, vediuramu la capulu. seu deoblegatiunea de a presta afacerile scripturistice in
portretele amiciloru lui, C Negri si V. Alecsandri; acestu spe- cancelari'a asoc. U n u l u d'intre aceti stipendiai, ca-
ctaclu ne caus emotiune si ne impuse sufletului durerosa ntre petandu d'in fondatiunea fericitului Gosdu altu sti-,
bare : unde suntu aceia cari voru nlocui cu demnitate pe betrani ? pendiu mai marisioru, a abdisu de stipendiulu datu
Astadi nu mai esista.
Sufletulu seu, care a simtitu si a iubitu cu atta ard6re, d in partea a s o c , carele apoi in siedinti'a comitetului
care de attea ori s'a inaltiatu acolo de unde sorbiea forti'a ima- d'in 2. Aprilie 1872 s'a conferitu lui Michailu R u s u ,
ginatiunii si suavitatea poesiei, repeta pote, in ultimelei momente, juristu in alu II-lea anu la academi'a reg. d'in Sibiiu.
repeta Romniei aceste memorabile cuvinte: 2) doue stipendia de ckte 4 0 0 fr. destinate pentru
Tieia dulce si frumosa, doui asculttori de filosofia, s'au conferitu lui Alecs.
Tu, ce-ai fostu gloria mea,
G r a m ' a si P e t r u Dehelianu. De> celu de antaiu a
Eu me ducu; fii sanet6sa!
Astadi, luni, 21. Augustu, corpulu seu va fi pusu in mor- trasu stipendiulu numai p r e sem. I. an. scol. 1 8 7 % ,
mentu acolo, unde s'a nascutu, in comun'a Bolintinu-d'in-vale. apoi d'in caus'a intrevenirei unui m o r b u , reintorcun-
O vietia de-aprope o diumetate de seculu, o vietia plina duse a c a s , si astfeliu incetandu a-si mai continu
de sacrificie, de suferintie, si mai cu sema de activitate in do- studiale, a abdisu de restulu stipendiului a v u t u , de
meniulu literaturei, asicura nemurirea numelui seu, c-ci geniulu
obleganduse totu-odata a reintdree si ratele primite
si talentu'i erau o fala pentru Romani'a, si acela care le poseda,
devenindu o individualitate sacra, va remiie neuitau attu de d'in stipendiu, indata ce va intr in vreunu postu
nimele pe care le-a incantatu, le-a emotionatu, le-a rapitu, ctu salarisatu. Restulu d'in acestu stipendiu s'a sistata
si de acelea ale generatiuniloru viitorie, pe care le va ncnta, pre sem. II. 187 '/ in favdrea fondului asoc, D'in
2

le va emoiona, le va rapi. acestu restu apoi in sied. comit, d'in 2. Iuliu a. c.


C-ci va venf o di, in care Romani'a 'si va aduce aminte s'a datu unu ajutoriu de 120 fr. lui Michailu Vasilie,
de 6menii sei destini, de poeii sei cei mari, de talentele sale
uitate. G. Dem. T.
asculttori de technica in V i e n ' a , carele lipsitu de
(Dupa Romanulu d'in 21. Aug. v. 1872.) ori-ce altu ajutoriu, ajunse in cea mi mare perple-
sitate d'in lips'a midiuldceloru vietiei, nefiendu in
stare a solvf neci didactrulu recerutu c un'a condi-
tiune spre a potd fi admisu la depunerea colocuieloru
Raportulu secret. II. despre activitatea comitet, asociat, prescrisa. 3) U n u stipendiu drasi de 4 0 0 fr. desti
pre anulu 187 V . 2
nata pentru technica, s'a conferita lui Const. Barbesu,
P r e a onorata a d u n a r e g e n e r a l e ! ascultatoriu in n. II-lea la institutulu politechnicu
d'in Monachiu (Miinchen). 4) Altu stipendiu de 4 0 0
Comitetulu asoc. trans. in decursulu a n u l u i , ce
fr. destinatu pentru silvicultura, s'a conferitu teneru
espireza degi, a tienutu cu totulu 15 siedintie, d*in
lui Pintea I e r n a v e a n u , ascultatoriu de silvicultura la
care 10 ordinarie si 5 estraordinarie.
Mria Brunn. 5) Trei stipendia de ckte 50 fr. de
Acestu comitetu si-a tienutu de datoria princi
stinate pentru gimnasisti, s'au d a t u : lui I o a n u T u r c u
pale mai inainte de tdte a se ocup, pre langa alte
stud. in V I I I . cl. la gimn. d'in B r a s i o v u , Auxentie
afaceri curente, cu punerea in lucrare a conclusiuni-
M u r e s i a n u , stud. in V I I I . cl. la gimn. d'in Naseudu
loru luate in adunarea gen. d'in anuln trecutu. D'in-
si lui Nic. N e a m t i u , stud. ia V I . cl. la gimn. reg.
tr'acele v i n e a se mentiun aci conclusiunea de sub
f
d'in Sibiiu. 6) Alte doue stipendia de ckte 5 0 fr.
punctulu prot. ad. gen. X V I I . relativa la stipendiale
destinate pentru realiti, s'au datu lui Dem. Munteanu,
si ajutoriale asociat, preliminate p r e an. scol. 1 8 7 % .
stud. in I I I . cl. la scdl'a reale evang. d'in Sibiiu, si
Atktu stipendiale cktu si ajutoriale asoc. se conferir
lui Ioana Gog'a, stud. in I I I . cl. la scdl'a reale rom.
p r e cale eoncursuale, observanduse si cu asta oca-
d'in Brasiovu. 7) U n u stipendiu de 50 fr. destinatu
siune principiulu, c aceli teneri, carii in anulu pre
pentru unu elevu dela scdl'a comerciale, s'a couferitu
cedente se b u c u r a r de v r e u n u stipendiu d'in partea
lui R a d u Balasiu, stud. in I I I . cl. la scdl'a comerc.
a s o c , se se lase si pre an. scol. 1 8 7 ' / in usuarea
2
d'in Brasiovu. 8) P a t r u ajutoria de ckte 50 fr. de-
avuteloru stipendia, dca, satisfacundu conditiuniloru
215

stinate pentrn sodalii de meseria, pregtii spre a se parti, unde degi inca nu s'a infientiatn despart, c e r c
face miestrii, s'au conferitu: lui I o a n u Pintea, sodalu prevediutu in regulamentulu asoc. d'in 1869 3,
de tabacariu in Muresiu-Osiorheiu, lui I o a n u Comsia, 4, 6 si 13. (Sied. comit, d'in 15. Dec. 1871 185).
sodalu de zidariu in Sibiiu, lui I o a n u L u p u , sodalu Iu interesulu latirei activitatiei asoc. in tdte pr
de pantofariu in Sibiiu, si lui I o a n u Brehariu, sodalu ile locuite de romani, s'a emisu noue provocri cktra
de caltinnariu in Deesiu. 9) Diece ajutoria de ckte colectorii a s o c , cktra alti brbai inteligeni spre a
25 fr. destinate pentru invetiaceii de meseria se in- lu mesurile de lipsa pentru infientiarea si consti
partira intre urmtorii concureni: Ilarionu Stanuletiu, tuirea despartiementeloru cercuali si ale agentureloru
invetiacelu de papucaria in Sibiiu, fraii Alecsiu si comunali, si in acele locuri prevediute in reap. regu-
Petru Thintbiu, invetiacei de papucaria in Sibiiu (co- lamentu, unde inca nu apucasfcra a le infienti. P k n a
lectivu), Georgiu Trifu si P e t r u D u c a , invetiacei de acumu asoc. in teritoriulu seu, numera 13 atari des-
fauria in Muresiu-Osiorheiu (la olalta 2 5 fr.) fraii partiemente cerc. infientiate si constituite d'in n u m e -
Augu8tinu si Gonst. B o r z a , celu d'iutaiu invetiacelu rulu totalu de 22, lipsescu a se mai infienti alte 9
de croitoria in Clusiu, celealaltu invetiacelu de cal- despartiemente. (Sied. comit, d'in 3. Oct. 1871 1 5 1 ,
tiunaria in Clusiu (la olalta 25 fr.), Nicolae P o p ' a cumu si unu altu ursoriu dela comit. ddto. 24. Maiu
invetiacelu de fauria in Sibiiu, Nic. A r m e a n u inve 1872 Nr. 131.)
tiacelu de papucaria in Sibiiu, T e o d o r u Mog'a inve Comit, a s o c considerandu de o parte interesele
tiacelu de fauria in Orasthia, Nic. Clusiu invetiacelu de cultura ale limbei romane, de alta parte conside
de mesaria in Agnith'a, fraii Demetriu si I o a n u F a r - r a n d u dorentiele si postulatele unanime ale natiunei,
casiu, celu d'intaiu invetiacelu de r o t a r i a , celealalta si-a tienutu de cea mai scumpa detoria a face paii
de fauria ambii in Miercurea (la olalta 25 fr.) si in de lipsa la inalt. minist. reg. ung. de cultu si instru
urma Alecsandru Cosm'a invetiacelu de papucaria in c i u n e , c la universitatea ce se. va deschide cu 1.
Lapusinlu ungnrescu. P r i n u r m a r e asociat, ndstra Oct. a. c. in Clusiu, hianduse in cuvenita considerare
si in decursulu a n u l u i , ce espireza d e g i , a mai interesele de cultura ale romaniloru, se se infientieze
sacrificatu pre altariulu scientieloru si alu culturei, catedre paritetice pentru propunerea scientieloru resp.
cumu si pentru incuragiare la iinbracisiarea si p r o si in limb'a romana. (Sied. c o m i t d'in 2. I a n . 1872
movarea meseriiloru, unu factoriu destulu de impor 8.) P k n a in cktu s'a consideratu d'in partea lo-
tante , pentru ameliorarea starei materiale a natiunei curiloru competente acesta dorentia n a t i u n a l e . cre
considerabil'a suma de 3 1 5 0 fr. v. a. (Sied. co demu a fi cunoscutu d'in actele degi publicate cu
mitet, d'iu 30. Sept. 1871 . 128 I V I I I , d'in 15. privire la ocuparea catedreloru profesorali dela ce-
Dec. 1871 182 si 2. Ian. 1872 6.) stiunata universitate.
Cu viia bucuria vine a constat acestu cpmi- Prosperarea si nmulirea fondului destinatu pen
t e t u , cea ce se va ved6 si d'in raportulu dlui cas tru infientiarea unei academii r o m a n e de drepturi,
sariu (cumu-ck in decursulu anului, ce espireza degi, fiendu un'a d'intre poblemele cele mai importante,
s'a primitu pre sem'a a s o c , c subventiune d'in par ce are a resolvf acesta asoc. in interesulu esistentiei
tea ministeriului de cultu si instruciune d'in Romani'a, si prosperarei natiunei, amesuratu recerintieloru pro
odat 59 '/ Napoleoni, alt-data 30 Napoleoni, pen
2 gresive ale tempului si ale impregiurariloru, in care
tru care ajutoriu comitetulu si-a tienutu de cea mai traimu, comitetulu asoc. deci petrunsu de marea im-
sacra datoria, a-si esprime cordiala sa recunoscientia portantia a cestiunei acesteia, n'a lasatu neei o oca-
si totu-odata a rog pre acelu ministeriu, c si mai siune b e n e v e n i t a , fkra de a i n d e m n si a incuragia
departe se benevoiesca a veuf in ajutoriulu materiale d'in parte si pre fii natiunei, la imbratisiarea caldu-
acestui instituii de cultura natiunale. (Sied. comit, rdsa a acestei c a u s e , si astfeliu s p e r e z a , ck fiendu
d'in 3. Oct. 1871 144 si d'in 4. Iuniu 1872 74.) degi iuceputulu odat facutu, nisuintiele, ostenelele
I n interesulu incassarei tacseloru restante dela si sacrificiale brbailorn devotai causei amentite,
mai muli membrii ord., cumu si in interesulu tie- voru produce cu tempu resultatnlu doritu. Altucumu
nerei evidentiei receruta d'in partea cassei, s'a aflatu ofertele si contribuirile incurse in favdrea fondului
de lipsa a se tiparf unu cbnspectu despre toti mem academiei, in decursulu anului 1 8 7 ' / se voru vede
2

brii ord. ai asoc. inscrisi dela urdirea aceleia pkna detaiatu d'in raportulu dlui cassariu alu asoc.
la adun. gen. tienuta in an. trecntu la F a g a r a s i u , si Asociatiunea, precumu e de comunii cunoscutu,
carii, conformu -lui 6 p. 2 d'in statute m o r a l m e n t e dk la lumina acumu mai de 5 ani u n ' a fdia a sa
suntu datori a r e s p u n d e cuantulu anuale de 5 fr. propria Transilvani'a," c a r e a , d u r e r e ! p k n a a c u m u
Acestu conspectu tiparitu in 1500 ecsemplaria in a- nu se bucura neci materialmente neci moralmente
cele despart, ori colecture, de unde s'a retramesu de spriginulu si imbratisiarea dorita si ateptata, cu
ckte 1 ecs. rectificatu, conformu p. 1 , 2 si 3 d i n tdte, ck o asoc. de cultura, cumu e a ndstra, in in
resp. conclusu alu comit, d'in 15. Dec. 1871 s'a im- teresulu susu-tienerei prestigiului s e u , facia cu aso-
partitu in unu numeru recerutu de ecsemplaria pre ciatiunile si reuniunile altoru n a i u n i , anevoia s'ar
la membrii asoc. atktu pre calea direciuniloru desp. pote lipsf de o fdia propria, de si aceea costa dresi-
cercuali resp., cktu si prin domnii colectori in acele care sacrificia materiali. Numerulu abonatiloru la j
216

amentita fdia p r e anulu c u r e n t e , pkna acumu abia cautandu a se strmuta cu locuenti'a d'in Sibiiu, si-g
este de 211 insi, er deficitulu p r e an. trecutu 1 8 7 1 , datu demisiunea d'in postulu de bibliotecariu. comi
dupa computulu esaminatu si pertractatu in siedinti'a tetulu in siedinti'a sa d'in 2. Ian. a. c. s'a aflatu n
acestui comit, d'in 6. F a u r u a. c. 27 s'a suitu d e m n a t a , - a ' s u b s t i t u i in locui pkna la present'a adun.
la sum'a de 5 2 4 fr. 76 cr., aici intielegunduse si mo gen. pentru postulu de bibliotecariu, pre dn. secret.'
desta remuneratiune a redactiunei resp. Adun. gen. magistr. Ioane Cretiu. P r e a on. adunare gen. este
dela F a g a r a s i u tienuta in 7 8 . Aug. a. tr. prin con- deci rogata, a alege altu bibliotecariu.
clusiunea de sub Nr. 20 a aflatu' de lipsa a face D u p a cele premise, comitetulu vinea aterne prea
unele modificatiuni la. 7 si 8 d'in statutele asoc. onor. adunri gen. spre deliberare resp. acceptare
Conformu acestoru mddificatiuni, au de a se bucura urmatoriele p r o p u n e r i :
si corporatiunile resp. persdnele morale, de dreptulu 1) P r o p u n e r e a comitetului, relativa la represen-
votisarei in adunrile gen. ale asoc., prin ckte unu tarea industriei poporului romanu cu ocasiunea vi-
representante alu seu legitimatu. Modificatiunile f toriei espositiuni universale tienenda la Vien'a in 1873,
cute s'au substernutu inca in 10. Oct. Nr. 266, 1871 in. cu r o g a r e a , c prea on. adunare gen. considerandu
ministeriu reg. d e interne spre a p r o b a r e , de unde dc o parte importanti'a obiectului d'in cestiune, carele
inse pkna in p r e s e n t e , d u p a repetite staruintie, n'a recere u n u studiu maturu, de alta parte, cumpanindn
u r m a t u neci una rCsolutiune resp. aprobare. T o t u tdte impregiurrile, mai alesu in cea ce privesce mo
d'in asta causa a amanatu pkna acumu comitetulu a dalitatea procurarei obiecteloru de industri'a romana,
face dispositiune pentru tiprirea statuteloru, acaroru cumu si spesele recerute la procurarea si transpor
lipsa se simte, fiendu-ck doresce c modificatiunile tarea acelora la loculu destinatu, se binevoidsca a
fcute se se intretiese la respectivii d'in statutele lu mesurele, ce le va afl de corespondietdrie si de
tiparinde. lipsa pentru realisarea scopului intentiuntu. P r o p u
P e t r e c u n d u s e tdte blanquetele de diplome in de- nerea se altura sub A.
cursulu anului acestuia, s'a facutu dispositiune pentru 2) Proiectulu de bugetu preliminariu p r e anulu
tiprirea de noue blanquete de diplome pentru mem 2
asoc. 187 / statoritu in siedinti'a comit, d'in 27. Iuliu
3

brii fundatori ordinari si onorari intru unu formatu a. c. d'inpreuna cu raportulu si proiectulu comisiunei
si adjustarea mai corespondietdria gustului eteticu^ esmise spre acelu scopu d'in partea comitet, in sie-
Gratia E c s . sale dlui presiedinte alu a s o c , carele bine dinti a sa d'in 2. Iuliu a. c. Actele resp. se altura
voi a lu asupra-si ingrigirea de tiprirea acelora, sub B. I n fine
cestiunatele blanquete de diplome se afla degi tip 3) Computulu despre perceptele si erogatele pen
rite in (?) ecsemplaria intr'o forma si adjustare pre tru trebuintiele cancelariei asoc. pre anulu degi es-
deplenu corespondietdria gustului. Comitetulu se afla piratu 1 8 7 ' / s u b C. E r despre starea fondului asoc.
2

prin u r m a r e in positiunea de a potd provedd acumu cumu si despre perceptele si erogatiunile aceluia, se
cu diplome si pre aceli d o m . 4 membrii fundatori si va raporta in detaiu d'in partea dlui cassariu alu a-
ordinari noui, carii pkna acumu, d'in lipsa de blan sociatiunei.
quete t i p r i t e , nu s'au potutu provedd cu recerutele C u aceste inchiu acestu raporta, orandu asocia
diplome. (Sied. comit, d'in 5. Martiu 1872 38.) tiunei n d s t r e , carea degi implinesce 11 ani d i n
Conformu conclusiunei luate in adunarea gener. vidti'a sa, p r o s p e r a r e si n f l o r i r e in f a v d r e a
dela Naseudu d'in 1870, sub Nr. prot. X V I I . pos. 2 l a t i r e i c u l t u r e i r o m a n e , si a i n a l t i a r e i n a -
inca in 3. Noembre 1870 sub Nr. 3 1 6
/ s'a fostu
2 3 9
tiunei ndstre.
publicatu conCursu pentru elaborarea unei crti agro Sibiiu, in 27. Iuliu 1872.
nomice de 2 0 2 5 coli tiprite. P e n t r u cea mai b u n a I. V. Rusu,
carte de asta specialitate, se defipse si unu premiu secret. II. alu asoc.
de 5 0 0 fr. T e r m i n u l u concursului a espirata cu 1. (Pertractata si aprobatu in siedinti'a comit. asoc.
Maiu a. c. si pkna acumu n'a incursu neci u n u ela- d'in 27. Iuliu 1872 c. n.)
b o r a t u in obiectulu cestiunatu.
A s e m e n e , conformu conclusiunei luate totu in ~ DICTIONARIULU
a d u n a r e a gen. dela Naseudu Nr. prot. X V I I pos. 8, U N G U R E S C U - R O M A N E S C U
totu cu datulu 8. N o e m b r e 1870 Nr. 316 s'a fostu compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1 8 6 9 , fOrm.
publicatu concursu pentru elaborarea celei mai b u n e 8 m a r e , 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la
crti de igienia popularia p r e l a n g a unu premiu de librariele d'in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, T e -
50 galb. cu terminulu pkna la adun. gen. presente. misidr'a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu
P k n a acumu inse, neci in acestu obiectu, n'a incursu 3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. -20 ci', v.
neci unu elaboratu. a. leg. usioru. A n u m e pentru comitate sunt depuse
D u p a c e dn. bibliotecariu alu asoc. I o a n e Maximu in Clusiu la librariele dloru I. Stein si L. Denijen.
in urm'a denumirei sale de jude singulariu in Seliste I n Sibiiu la librari'a Iulius Spreer.

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, Redactoriu G . Baritiu, secretariuiu 1. alu asociatiunei. Tipografl'a Romer & Kanmer.