Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fragii slbatici
Rating
Distribuitor SF Studios[*]
Director de
Gunnar Fischer[*]
imagine
Premiera 1957
Durata 91 minute
ara Suedia
Prezen online
Fragii slbatici este un film regizat i scris de Ingmar Bergman, lansat n anul 1957.
Voiaj copleit de comaruri, vise i reveniri n trecut, al unui venerabil profesor nsoit de nora
sa, ctre Universitatea care-i decerneaz titlul de Doctor Honoris Causa. Traseu exterior care se
intersecteaz cu un labirint interior, voiaj n timp i n imaginar, bilanul unei existene, filmat cu o
libertate de limbaj si micare ce taie respiraia, oper capital de introspecie, meditaie despre
farmecul senectuii, dar i omagiu al tnrului cineast clasicului Sjstrm. (Dicionar universal de
filme, 2002)
Cu o extraordinar libertate i ndrzneal, Bergman combin ntr-un fel de sintez genial nu
numai temele sale preferate, nu numai toate marile curente ale cinematografului (expresionism,
realism poetic i chiar neorealism), ci reuete s pstreze o perfecta unitate de ton i s nu
repete nimic din operele anterioare. (Amede Ayfre) (Cinema un secol i ceva, 2004)
Marea art a lui Bergman n acest film consist n felul se dedica povestirii, pstrnd mereu
neutralitatea unei distanri fa de drama subiectiv, trit de personajul principal, btrnul
profesor Isak Borg. Un anumit ritm biologic devine suveran de la un moment dat, ceea ce face a
multele imagini retrite, scoase din amintire, s se integreze perfect n dinamica fluxului ecranic,
dei, s nu uitm, bun parte din ele snt fr ndoial ocante. Extrem de neplcutul sentiment
de irealitate, de care vorbete povestitorul, este n permanen supravegheat de o stare activ
de cenzurare a visului nocturn i a viselor cu ochii deschii. []
Fragii slbatici realizeaz o analiz a sufletului omenesc, dovedind cp aceasta e posibil cu
mijloacele cinematografului. Analiza este psihanalitic, fie i n msura n care ea pornete de la
eul narator, ca o subtil emanaie. Borg nu se hazardeaz n relaii care s-l scoat din crusta
sa. Doar Marianne ndrznete s intre ntr-un dialog al spiritului. Restul personajelor
vegeteaz n cercul contiinei eroului. Esenial e nu att stilul romanului autobiografic, ct mai
degrab stilul armonizrii eului cu ipostazierile, cu alteritile sale. (Ioan Lazr, Teme i stiluri
cinematografice, 1987)