ANUARUL

COMISIUMI ISTORICE
PE

1942
PUBLICAT DE

VICTOR BRATULESCU
SECRETARUL COMISIUNII

MONITORUL OFICIAL IMPRIMERIILE STATULU1

1MPRIMERIA NATIONALA. BUCURETI, 1943

www.dacoromanica.ro
 ANUARUL
COMISIUMI ISTORICE
PE

1942
PUBLICAT DE

VICTOR BRATULESCU
SECRETARUL COMISIUNII

MONITORUL OFICIAL IMPRIMERITLE STATULLI

IMPRIMERIA NATIONALL BUCURESTL 1043

www.dacoromanica.ro
 PREFAT A
o intrerupere de apte de ani se reia
Anuarului Comisiunii Monumentelor Istorice.
Normele de au rdmas aceleafi. Ele sunt cuprinse in Anuarele
publicate in 1914 1915 de fostul Secretar, d-1 Profesor Al. Lapedatu,
actualul Prqedinte al Comisiunii sunt consemnate in procesul-
verbal Nr. s al edintei din 15 lanuarie 1942.
Anuarul nevoiei de a informa publicul asupra
Comisiunii Monumentelor Istorice, a strddanie pentru pdstrarea
zestrei artistice istorice a Idea nu este deajuns de cunoscuta.
Intr'adevar, cu un fond modest, inscris in bugetul Ministerului
Culturii Nationale, cu ajutoare dela alte institutii, in fruntea
stau Primria Municipiului Ministerul de Finante,
la care se poate sprijinul material al oameni de bine,
Comisiunea,,ajutata de un personal devotat, a putut face impre-
jurarilor grele prin care trec monumentele istorice ale
M erit a subliniat multor slujitori ai altarului credintei
noastre strmoesti, a caror bunavoinp al elan ni-au fost im-
brbdtare cum trebuie artat cd unii n'au
sforprile depuse de Comisiune pentru buna
strare a pretioase monumentale ale inaintaOlor no$ri.
Anuarul intregefte, sub o forma',
a - Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, in care nu
se pot cuprinde procesele-verbale ale edintelor Comisiunii,rapoartele
oficiale ale membrilor ei ale personalului tehnic, &rile de seama
ori insemnarile mrunte cu privire la monumentele istorice din toate
epocile.
Rasfoindu-1 cetitorii vor putea aprecia in mod obiectiv i in cu-
de activitatea de Comisiunea Monumentelor
Istorice i de personalul ei
VICTOR BRATULESCU

www.dacoromanica.ro
 L

COMISIUNEA
MONUMENTELOR ISTORICE

www.dacoromanica.ro
 COMISIUNEA
PRE$EDINTE

LAPEDATU AL., profesor universitar, secretar general al Academiei

Romne (numit in 1919, ales presedinte al Comisiunii la 15
Octombrie 1941).
MEMBRI

ANTONESCU P., arhitect profesor universitar (numit la 12 August

1919 reales la 15 Octombrie 1941).
GHIcA-Bu DEsTI N., arhitect (numit 1937 reales la 15 Octom-
brie 1941).
LAMBRINO S., profesor universitar (numit in 1939 gi reales la 15
Octombrie 1941).
OPRESCU GH., profesor universitar (numit in 1935 gi reales la 15
Octombrie 1941).
POPESCU N., preot profesor universitar (numit la 12 August 1919
reales la 15 Octombrie 1941).
SACERDOTEANU A., director general al Arhivelor Statului (numit
in 1937 reales la 15 Octombrie 1941).
STEFNESCU D. I., profesor universitar (numit la 15 Octombrie 1941).,
STEPHNESCU V., arhitect (numit in 1929 reales la 15 Octombrie
1941).
VERONA A., pictor (numit la 12 August 1919 gi reales la 15
brie 1941).

www.dacoromanica.ro
 PERSONALUL
Secretar-Director al Serviciilor: VICTOR, Doctor in
litere filosofie (numit secretar ajutor la I Februarie 1923, cu
Nr. 63/923, definitiv cu Decret-Regal Nr. 2203/923 la 1 Aprilie
1923, incadrat Director al Bibliotecii al Colectiilor Comisiunii,
cu Decret-Regal Nr. 1163:936, incadrat Secretar-director al Ser-
viciilor Comisiunii Monumentelor Istorice cu Decret-Regal Nr.
1002/1938, la 1 Martie 1938.
a) Secretariat. biroului : GH., licentiat in litere gi
filosofie, numit in 1939.
V. bacalaureat, numit in 1939.
BURICESCU L., in litere gi filosofie, in 1941.
b) biblioteca. CHIOREANU N., conservator, student la
. Academia de Arte Frumoase, numit in 1938.

c) Serviciul Tehnic
Arhitect inspector general cl. II: TEODORU RIA, numit la 1
Octombrie 1927 cu Nr. 1237/927 al C.M.I., numit bugetar la
1928 cu Decret-Regal 468/2024 15.570.
Arhitect inspector general cl. II: BECU STERIE, numit la 15 Septem-
brie 1925 cu Decizia Nr. 46.681/925.
Arhitect cl. I: ATANASESCU numit la 1 lanuarie 1927,
adresa C.M.I. Nr. 1230/926.
Arhitect cl. II: COSTESCU EMANOIL, numit la Aprilie 1928 cu
decizia Nr. 17.916/928, numit bugetar la 1 1932 cu
cret-Regal Nr. 640/932.
Arhitect cl. : numit la 1 1930 cu Decret-
Regal Nr. 864/930.
Conductor-arhitect VASILE, numit la 1 Noembrie 1921
cu Decizia Ministerial Nr. 59.903/921.

www.dacoromanica.ro
SECTIUNILE REGIONALE ALE COMISIUNII
TELOR ISTORICE

SECTIUNEA PENTRU BUCOVINA

prin Decretul Nr. 2385 din 13 Aug. 1942)

I. P. S. MITROPOLIT TIT al Bucovinei, preedinte.

Membri:
BLAN T., director de
I., profesor universitar.
Ruse pictor
SAUCIUC--SVEANU T., profesor universitar
C., profesor universitar.
ZUGRAV I., profesor universitai.

Secretar:
LUTA P.

Fost secretar:
LUTA ORESTE.

Fostii membri:
COZAK EUGENIU (numit in 1921).
preot (numit
DAN DIM., 1921).
GRAMATOVICI TEOFIL (numit 1921).
GRECU VASILE, profesor universitar (numit in 1937)
REZORI HUGO, inginer (numit 1921).
LEON, arhitect (numit in 1937).
VISARION I. P. S. Mitropolit (numit 1937).

www.dacoromanica.ro
 MEMBRII CORESPONDENTI

AL., profesor (pentru jud. Mehedinti, numit in 1928).

BLEANU AL., profesor (pentru Iai, numit 1930).
BOBULESCU C. preot, (pentru jud. Iai).
BORZA AL. profesor universitar Sibiu-Cluj, (pentru Ardeal Banat,
numit in 1942).
GH., profesor universitar (pentru jud. Roman,
Putna, numit in 1924).
BULAT T., profesor (pentru Oltenia, numit in 1924).
MIRCEA (pentru jud. Bacu, numit in 1938).
CONSTANTINESCU ILIE profesor (pentru jud. Romanati, numit
in 1936).
GH., profesor (pentru jud. Constanta).
CoTovu VASILE (pentru jud. Tulcea).
DRCEA MARIN (pentru jud. Vlasca, numit in 1938).
C., avocat (pentru jud. Dimbovga, numit
in 1928).
FURTUNA D., preot (pentru jud. Dorohoi, numit in 1930).
GH., profesor universitar (pentru jud. Prahova,
numit in 1938).
IONETU SAMUEL (pentru jud. numit in 1934).
KIRILEANU GH., fost bibliotecar la Palatul Regal (pentru jud.
numit in 1923).
MANOLESCU T. GH. Colonel (pentru jucl. lj, numit in 1928).
C., preot (pentru jud. numit in 1938).
MUNTEANURIMNIC D., profesor (pentru jud. Prahova, numit
in 1931).
OLSZEWSIU G. (numit 1924 pentru jud. Ilfov in 1928 pentru
jud. Dmbovita).

www.dacoromanica.ro
 11

PAPAHAGI PERICLE, profesor (pentru jud. Durostor, numit in 1924).

SAUCIUOaVEANU TEOPIL, profesor universitar (pentru jud. Cer-
numit 1927).
C., profesor (pentru jud. numit 1938).
STURZA MIHAIL (pentru jud. Neamt, numit in 1938).
TOPA PETRE DR., (pentru jud. Durostor Caliacra, numit in 1936).
TUDOR D., profesor (pentru jud. Romanali, numit in 1936).
V., preot (pentru jud. Flciu, Vaslui).
VELICHI N., profesor (pentru jud. Covurlui, numit in 1928).

www.dacoromanica.ro
 BISERICI DECLARATE MONUMENTE ISTORICE

Potrivit Decretului-Regal Nr. 1719 din 2 lie 1915, toate bise-

ricile mnstirile anterioare anului 1834 se declark
cipiu, monumente istorice la revizuirea completarea inven-
tarului general al monurnentelor.
Bordeti - : Biserica fostei Bordeti-R.-Skat,
Decret Nr. 694/10 Martie 1915.
Bucov-Prahova : Biserica din corn. Bucov-Prahova, Decret Nr.
694/10 Martie 1915.
Bucureti : Biserica Sf. Elefterie, Decret Nr. 694/10 Martie 1915.
Cornul-de-Sus-Prahova : Biserica din corn. Cornul-de-Sus-Prahova :
Decret Nr. 3848/18 Decembrie 1914.
Micunetii-Mari-Ilfov : Biserica din corn. Micunetii-Mari-Ilfov,
Decret Nr. 99/16 lanuarie 1915.
: Biserica fostei mnstiri Pltreti-Ilfov, Decret

Nr. 694/10 Martie 1915.

Puchenii-Crainici-Prahova Biserica Sf. Gheorghe, Decret Nr.
3848/18 Decembrie 1914.
Teke-Caliacra : Geamia turceasca din corn. Teke-Caliacra, De-
cret Nr. 694/10 Martie 1915.
Turbati-Ilfov : Biserica fostei mndstiri Turbali, Decret Nr. 565
5 Martie 1915.
Baloteti-Ilfov : Biserica Sf. Nicolae din corn. Baloteti-Ilfov,
Decret Nr. 2761/942.
Cetteni-Muscel : Schitul Negru Vod, Mon. Oficial, Nr. 101 din
5/18 August 1942.
Goleti-Muscel : Casa Goletilor, Decret Nr. 1542 1936.
: palatul lui Mia Anastasievici, Decret Nr. 1543

1936.

www.dacoromanica.ro
 13

Bucuresti: Casa Moruzi.

: Biserica Adormirea Maicii Domnului, Decret
Nr. 2762/Septembrie 1942.
Mlureni-Bohari-Arges : Biserica Adormirea Maicii Dornnului,
Decret Nr. 2762/Septembrie 1942.
Telejna-Vaslui: Casa conacul Doamnei Elena Cuza de pe
Chioaia Tern. 450/480 din 1942.
Vaslui : Biserica Sf. loan Boteztorul.
Vaslui : Palatul Domnesc al lui tefan-cel-Mare. Decret Nr. 931
din 1940.

BISERICI SCOASE DIN RNDUL MONUMENTELOR

ISTORICE
Focsani: Biserica Sf. Mina, din 17 Iunie 1942. Decret
Nr. 1698 din 1943.
Popesti-Palanga-Teleorrnan: Biserica Sf. Nicolae, din 12
Februarie 1942. Decret Nr. 2316 din 1942.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR
COMISIUN1I

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PROCES-VERBAL Nr. I
$EDINTA DIN 15 IANUARIE 1942

Presedinte : AL. LAPEDATU.

Membrii : P. ANTONESCU, PR. N. POPESCU, I. D.

FNESCU, GH. OPRESCU, A. SACERDOTEANU.

Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.
Se in discutie propunerea de a se studia chestiunea restau-
rkii catedralei episcopale din Husi, propunere fcut de P. S. Episcop
Leu, al Eparhiei Husilor, care asist la
In privinta pastrrii picturii lui Ttrdscu, ca aceea a proiec-
tului tmplei de lemn, de Episcopie, Cornisiunea de-
de d-1 profesor I. D. tefnescu, s studieze ambele chestiuni la
fata locului. (Tern. 44/184/1942).
Se aprob raportul Comitetului de redactie al Buletinului al
publicatiilor, ce apar sub auspiciile Comisiunii, urrnnd ca indicele
general s sub conducerea d-lui profesor I. D.
nescu a d-lui A. Sacerdoteanu. Anuarul va formatul vechi.
In Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice care va privi
vista organizarea acesteia, se vor jurnalele ra-
poarte memorii privind studiul monumentelor istorice, cum ji
rapoartele administrative, in ordinea mai :

1. Lista membrilor- a personalului ; 2. decretele de numire,

3. decretele de clasare declasare ale monumentelor istorice ; 4. ho-
Comisiunii procesele-verbale ale ; 5. rapoartele

personalului Comisiunii, ale membrilor ale membrilor corespon-

denti ; 6. jurnalele de spturi, cercetki la care vor
acei cari fac asemenea ji cercetri, cu fondurile
Comisiunii Monumentelor Istorice.
2

www.dacoromanica.ro
18

Tot aci se vor tipri indrumrile necesare pentru cercetkorii

amatori : preoti, profesori alti intelectuali,
se vor da asupra valorii obiectelor.
Anuarul va datat anul calendaristic.
Buletinul va cuprinde:
1. arheologice ale solului subsolului : vechi

aezri omeneti, tezaure, drurnuri,

2. Monumente bisericeti civile, studiate din punct de vedere
istoric, arhitectonic, pictural, artistic.
3. Concluziile, cercetrile, studiul cu datele
in contributii condensate.
4. Discutia elementelor deosebite dintr'un monument istoric.
5. Conferinte care rspund conditillor de mai sus, Prezentate cu
aparat
6. Un rezumat intr'o limb al studiului prezentat este
obligatoriu.
7. Studiile pot fi prezentate limb strin.
Contributiile vor numai de ilustratii bune de
dimensiuni, at servi ca documente convingtoare pentru
lector.
Cornisiunea va fi rugat si ia in discutie modalitatea de plat
pentru autorii studiilor ce se vor buletin.
Formatul va rmnea pe un orna-
ment, o vignet sau un monument caracteristic.
Se va face o cronic a publicatiilor interesncl Comisiunea ; se
vor insera de
In privinta intocmirii decretelor de clasare de declasare a
monumentelor istorice, se referatul de d-1 Horia
Teodoru, de a se clasa pe etape monumentele istorice,
dup propunerea d-lui Preedinte, ca in unele cazuri decretele ce se
vor st fie colective, avnd ca inventarul monumen-
telor clasate.
La acest inventar se poate un supliment de inventar, in
cazul cnd o serie de monumente au fost omise sau au fost desco-
perite ulterior.
Dup aceeai se vor clasa obiectele, inventarele istorice
din biserici.

www.dacoromanica.ro
 19

Se hotrte a se interveni pe lng Ministerul Culturii Nationale

pentru majorarea cifrei bugetare la 12.000.000 lei.
I. D. tefriescu, G. Oprescu P. Antonescu vor vizita
Muzeul de religioas d-1 Victor Bratulescu va un
raport asupra colectiilor de fotografii, cliee de sticl, cliee de
zinc, asupra crtilor vechi asupra cartilor noi din inventarele
Comisiunii.

PROCES-VERBAL Nr. 2
EDINTA DIN 12 FEBRUARIE 1942

Preedinte : AL. LAPEDATU.

Membri : N. A. VERONA, I. D. STEFNESCU,
G. OPRESCU, A. SACERDOTEANU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.
Se materialul de publicat pentru primul numr din
tinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
1. Conferinta regretatului profesor N. lorga, la
de Munte ziva de 13 August 1939.
2. Conferintele la Sorbona de arhitect N. Ghika-
Budeti.
Se aprob referatul d-lui arh. H. Teodoru privitor la programul
studiilor ce se vor publica in Buletin.
Se in discutie proiectul de la biserica episcopall din
Hui. Avnd in vedere tmpla dela Sf. Episcopie a Huilor, datnd
din 1890, este valoare artistic, Comisiunea nu se
opune la facerea unei tmple noi, in felul proiectului prezentat de
P. S. Episcop al locului.
Se claseaz monumente istorice, biSericile Adormirea Maicii
Domnului din comuna Deagurile Adormirea Maicii
Domnului din satul Bohari, comuna Mdlureni, jud. Arge.
Se declaseaz dintre monumentele istorice, biserica Sf. Nicolae
din Palanga jud. Teleorman.
Se act de referatul d-lui Victor Brtulescu, secretarul Comi-
siunii, cu privire la starea in care se afla la 6 August 1941, casa din
Vlenii de Munte a profesorului N. fost preedinte al
misiunii (Tern. 1648/1941). .

2*

www.dacoromanica.ro
20

Lucrri cercetate aprobate de Comisiune in de la 12

Februarie 1942.
I. Se aprob devizele, conditiunile speciale, instructiunile, refera-
tele memoriile d-lui arhitect Horia Teodoru, dup cum
:

a) Devizele valoare :

- 45.000 lei, cuprinznd lucrrile de consolidare cutremur,

la paraclisul penitenciarului Galata din Iai, ce se vor executa
din fondul de 40.000 lei, ordonantati de Minister pe numele acelei
institutii. (Tern. Nr. 62/1942).
- 40.000 lei, pentru lucrarile de intertinere la invelitoarea ac-
a Sf. Mitropolii din Bucureti memoriul relativ la Iucrrile
de restaurare a clopotnitei brncoveneqti a acestui monument. (Tern.
Nr. 50/1942).
b) Conditiuni speciale :
- Complectare la devizul in valoare de 300.000 lei
de Serviciul tehnic judetean, verificat de d-1 arhitect H. Teo-
doru. Lucrarea are In vedere consolidarea, dup cutremur, a
bisericii lui Matei Basarab din corn. Soveja jud. Putna. (Tenn.
Nr. 70/1942).
- Consolidarea dup cutrernur, a bisericii Izvorul Tmduirii
din Manstirea jud. R.-Srat. Alturat, se aprob devizul
descriptiv cantitativ intermit de conductor-arhitect V. Moi-
sescu. Lucrrile se vor executa de atre d-1 Pantelimon Vasile, antre-
prenor de lucrki publice la Focani, care se a dona materiale
a suporta rnnei de lucru. (Tern. Nr. 68/1942).
- Conditiunile speciale, referatul memoriul, toate relative
la restaurarea cutrernur, a bisericii fostei mnstiri jud.
Dmbovita la refacerea clopotnitei
toare, in legturl cu reconstruirea colegiului national Nicolae
Filipescu. (Tern. Nr. 2520/1941).
c) Instructiunile, date in scopul de a se ct mai
complete, relativ la biserica Costeti II, jud. de
cutremur. (Tern. Nr. 72/1942).
d) Modificrile aduse la aliniatul F din partea II a memoriului,
relativ la monumentele istorice in planul de sistematizare al Muni-
cipiului Iai. Se va trimite Municipiului Iai, ca la adresa
Nr. 58.046/1941. (Tenn. Nr. 2367/1941).

www.dacoromanica.ro
 21

e) Referatul, care se va completa cu detaliile necesare, relativ

la lucrrile de consolidare, dup cutremur, la biserica Mnstirii
Plumbuita. Antrepriza prezinte planul gi corespun-
plngerii sale, aga cum se cere prin referatul nr. 97/1942.
II. Nu se drmarea sau a zidului de des-
prtire dintre pridvor pronaos gi a arcadei dintre pronaos naos,
la biserica Adormirja Maicii Domnului din parohia Deagu-de-Sus,
jud. Arge. de consolidare se vor executa, a se aduce
nici o schimbare formelor vechi ale bisericii, conform conditiilor
generale, in care se prevd conditiile legale de modificare a pretu-
rilor unitare ale devizului aprobat. (Tem. Nr. 73/1942).
III. Se aprob planurile gi devizul descriptiv, ntocmite de
arhitect Em. Cosfescu, pentru executarea unei de stejar, la
trarea bisericii Sfintei Episcopii a Buzdului. (Tem. Nr. 2477/1942).
IV. Diverse aprobri : Majorarea preturilor unitare, pentru im-
prejmuirea cu bulumaci de stejar ghimpat, de
rohia bisericii Glavacioc jud. Vlaca, numai lucrrile se
regie, iar nu in baza unui contract in curs de executie.
(Tern. Nr. 11/1942).
- Situatia provizorie, in valoare de 16.917 lei, reBrezentnd
mrunte de tencuieli, de rostuit, precum alte lucrri executate de
antrepriza De Monte Giuseppe din fondul dat de Comisiune, la
clopotnita parohiei Sf. Voievozi din Mnstirea Cain, jud. ;

se va trimite parohiei, spre achitare, retinndu-se garantia de 6%

pentru anul de (Tem. Nr. 1604 gi 1863/1942).
- Avnd in vedere imprejurrile de a se procura
olane smltuite in coloarea forma celor originale, se aprobl paro-
hiei Sf. Atanasie din Iai, de a se reface la biseric, in mod
provizoriu, cu sau carton gudronat nvelitoarea distrus de
bardamentul aviatiei inamice. Se va face olane, se poate pre-
vede un timp relativ apropiat pentru procurarea (Tem. Nr.
37/1942).
PROCES-VERBAL Nr. 3
EDINTA DIN 26 MARTIE 1942
Preedinte : P. ANTONESCU.
Membrii : PR. N. A. VERONA, VICTOR
G. OPRESCU, I. D. A. SACERDOTEANU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRXTULESCU.

www.dacoromanica.ro
22

Comisiunea in discutie adresele Ministerului Lucrrilor

privitoare la lucrarile de restaurare a catedralei din Hui
hotarete a se comunica Ministerului respectiv, o subcomisiune
din A. Verona, G. Oprescu I. D. tefnescu, va
aviza asupra lucrarilor de pictur asupra conditiunilor in care
se va executa pictura cea nou a mentionatei catedrale.
Serviciul Tehnic va ingriji st se intocmeasc devizul proiec-
tele de cum conditiile de executare a lucrarii, conditii
ce se vor publica in Monitorul Oficial.
In privinta ornamentului de pe coperta Buletinului Comisiunii,
se propune se modelul tabloului ctitoricesc de la
Sucevita.
Se aprob a se publica textul conferintelor de arhitect
Ghika Budeti la Paris : L'ancienne arhitecture de la Valachie, in
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, conform hotrarii
anterioare.
D-1 Mihai Popescu, autorul articolului Orae i din
silvania, va fi rugat trimit numai textul legendelor ilustratiilor,
care pot fi publicate, articolul care le
Se va ruga d-1 arhitect Smarandescu schimbe titlul
censiei dumisale asupra Istoriei Bucuretilor, care se va
publica.
Se referatul d-lui Victor Bratulescu, secretarul Comisiunii,
privitor la colectiile de fotografii, cliee de cliee de zinc,
obiecte de religioasa, crti vechi, de specialitate, publica-
Comisiunii aflate in depozite, in bibliotec adpostul
de beton armat din pivnitele Muzeului de religioasa, Nr.
216 942.
Cu privire la ocuparea locului vacant, prin pensionarea, pe ziva
de Septembrie 1941, a d-lui cizelator Tudor, Comisiunea,
pe baza art. 61 75, din Codul functionaraor publici, care impune
obligatia publicarii in Monitorul Oficial gazet mai
dial, Monitorul Oficial Nr. 67 din 19 Martie 1942, pag.
2041, cercetarea petitiilor a actelor depuse de solicitatorii
postului, se intervina pentru numirea d-lui Catul Bogdan
ca artist specialist, a fi pltit din postul de artist specialist
(cizelator) vacant. In bugetul viitor postul va avea denumirea de
artist specialist, adaosul de cizelator (Nr. 572/942).

www.dacoromanica.ro
 23

La acte cererile d-lor N. Chioreanu, I. Gheorghit D.

rescu Nr. 287.265
Din cercetarea actelor d-lui D. Pozdrescu, se c d-sa
este absolvent al sectiei de elevi rneseriasi, de pe lng coala supe-
de meserii, cu dreptul de a se intitula absolvent al
inferioare de meserii, nu al superioare se intituleaz,
Nr. 239/942.
Cu privire la cele relatate de ziarul Ardealul Nr. 3, pag. 3, an.
II, Bucuresti, Comisiunea cu cercetarea monumentelor
dela Geoagiu pe d-1 prof. C. Daicovici, de la Facultatea de Litere
din Sibiu-Cluj.
Se avizele Subcomisiunii Tehnice, trecute in procesul-
verbal ce se anexeazd.

Lucrrile cercetate de Subcornisiunea Tehnic de la 12 Februarie

la 26 Martie 1942.
I. Se referatele, conditiunile speciale alte ale
d-lui arhitect Horia Teodoru cum urmeaz :
a) Referate :
- Ambele biserici din comuna Tohani, jud. urmeaz a
fi restaurate din fondul de 50.000 lei, dat de Minister. Consolidarea
bisericii filiale Intrarea in se execute dup devizul
aprobat de Cornisiune de d-1 arhitect Em. Costescu,
iar nu devizul Serviciului tehnic judetean. Se va comunica
Parohiei Ministerului. (Tern. Nr. 105/1942).
- Se in tabloul de investitii pe anul 1942 suma de
5.000.000 lei, pentru restaurarea mnstirii Snagov a bisericii
lui tefan-cel-Mare din Borzesti. Nr. 149/1942).
- Se va interveni la Minister, ca aduc la indeplinire adresa
Comisiunii Nr. 2.481/1941, ingrijind de recuperarea sumei de 80.000
lei ce fusese ordonantat pentru mnstirea Dealu care, potrivit
hotrrii Comisiunii, a fi acordat bisericii Sf. Atanasie
Chiril din Iasi, deteriorat de cutremur bombardament.

-
Nr. 233/1942).
se intervie pe
parohia bisericii Sf. Treime,
primria orasului Cmpina pe lng
vederea rnentinerii restaurrii
acelei biserici. Viitoarea catedrald a orasului dac nu i se g-
sete un mai potrivit in planul de sistematizare, care este in

www.dacoromanica.ro
24

diu, se va aseza alturi de biserica monument istoric. Aceasta va fi

utilizat ca altar, proscomidie, etc. un plan ce se va supune
Comisiunii, spre aprobare. 486/1942.
- Se va mentine restaura pe casa Moruzi, confir-
mnd astfel punctul de vedere al Aademiei Romne precum
al reprezentantului Comisiunii Monumentelor Istorice din snul
speciale a Municipiului. Se sugereaz, ca se adopte
pentru noua un traseu in alturat
feratului. (Tem. Nr. 392/942).
b) Referatul planul, prin care se prevede desprtirea printr'un
gard viu a terenului dintre biserica Sf. Ovidenia din
Caracal, ca aceasta s vreo renuntare la dreptul de
proprietate din partea parohiei. (Tem. Nr. 1982/942).
c) Conditiuni speciale, privitoare la consolidarea dup cutremur
a bisericii Seciu, com. Boldesti jud. Prahova, precum devizul de
130.000 lei, de Serviciul tehnic al judetului Prahova. (Tern.
Nr. 343/942).
- Modificrile aduse planurilor 8i devizul in de 1.024.810
lei trimis de parohie, precurn schita de plan a d-lui arhitect
Horia Teodoru, avnd in vedere consolidarea, dup cutremur, a
bisericii Sf. Gheorghe din Se atrage Parohiei, at
fi de nu se pardoseal cu scnduri, ci
utilizeze contra frigului presuri rogojini. 308/1942.
d) Textul prin se face cunoscut parohiei Letcani, jud.
al trimeat situatia definitiva a lucrrilor de consolidare
tremur, de de caietul de de caietul
de atasament, verificate la locului de delegatul Serviciului
tehnic al judetului. Se va justifica astfel cantitatea de
ce s'au executat conform articolului 2 din devizul modificat
de Comisiune. (Tern. Nr. 184/942).
e) Explicatiile suplimentare propuse referitoare la starea
vorului adugat la biserica Sf. Gheorghe din orasul Tecuci. (Tem.
Nr. 292/942).
II. Se aprob devizele, proiectele referatul d-lui arhitect t.
Bals, cum urmeaz :
a) Devizele in valoare :

- 800.000 lei, pentru consolidarea, dup cutremur, a bisericii

950.000 lei, pentru consolidarea turnului clopotnitei dela fosta

www.dacoromanica.ro
 25

mndstire Cain, jud. Se va preciza la art. 6 se va

executa in mod obligatoriu cu beton sau stlpii de beton se vor
lega prin naustti de fier cu panourile de zid. La art. 32 se specifice
dozajul mortarului. (Tern. Nr. 422/942).
- 750.000 lei, pentru refacerea, in urma cutrernurului, a
potnitei gi a turlei bisericii, Sf. Treime din Gura Slnicului,
Tg.-Ocna, jud. SI se precizeze intre ziaria
veche gi cea se va face cu beton de ciment,
cu pene de fier lat. (Tem. Nr. 421/942).
Pentru consolidarea, dup cutremur, se prevede :
- 470.000 lei, pentru biserica din jud. (Tenn. Nr.
423/942).
- 430.000 lei, cu planurile intocmite, pentru biserica
Nicorita din Iai. (Tern. Nr. 396/942).
- 80.000 lei, pentru biserica Sf. Gheorghe (Mitropolia veche)
din Iai, (Tern. Nr. 415/942).
- 80.000 lei, pentru mnstirea Predeal, jud. Prahova. (Tern.
Nr. 417/942).
- 300.000 lei, pentru biserica, Patruzeci de din Iai. (Tern.
Nr. 416/942).
- 150.000 lei, pentru biserica Barnovschi din Iai, (Tern. Nr.
419/942).
- 450.000 lei, pentru biserica Precista din Galati. (Tern. Nr.
420/942).
- 120.000 lei, pentru biserica din Leordeni, jud. Ilfov. (Tern.
Nr. 418/942).
- 160.000 lei, precurn proiectele intocmite, pentru cadrele
cioplite de grilele de fer ferestrele de lernn de stejar, la
biserica din Bucureti. Parohia, va fi rugat nu realizeze aceste
chenare din blocuri de mai mid dect cele artate planuri,
dect dac dirnensiunile cerute nu se pot giisi la niciun depozit din
Capitald. (Tern. Nr. 428/942).
b) Se aprob proiectul nr. 2, prin care se prevede restaurarea,
in original, a turnului fundat de tefan-cel-Mare
la Piatra-Neamt. Se va suprirna foiorul de curnd in
partea superioar a turnului gi se va proceda la
planurilor gi a devizului definitiv ale acestei (Tern. Nr.
371/942).

www.dacoromanica.ro
26

c) Planul devizul descriptiv, pentru consolidarea pe a

vechiului altar de din cirnitirul comunei Totoiu, jud. Alba.
Se trimit Mitropolii din Sibiu, pentru interesul ce
acestui vechi monument. Nr. 358/942).
d) Referatul prin care se propune o adres de multumire ctre
Ministerul de Justitie, pentru faptul c 'proiectele pentru viitorul
Palat de Justitie biserica Sf. Spiridon, vechi monument
istoric. Pentru a pune in valoare acest monument de proportii
reduse, Comisiunea este de prere c ar fi preferabile solutiile cari
incercuirea bisericii cu arcade. (Tern. Nr. 545/942).
III. Se aprob modificrile, proiectul, devizele referatul d-lui ,
arhitect Em. Costescu, :

a) aduse in planul, conditiunile

speciale, intocmite la devizul aprobat de Comisiune, pentru con-
solidarea, dup cutrernur, a bisericii Adormirea Maicii Domnului
din parohia Urlueni, jud. Teleorman. Aceste modificri au fost
cute la cererea parohiei. (Tern. Nr. 434/942).
b) Proiectul referatul pentru transformarea, la cererea paro-
hiei, a uei dela intrarea bisericii din comuna Domneti jud. Putna.
(Tern. Nr. 245/942).
c) Devizele in valoare :

- 210.000 lei referatul intocmit, la cererea parohiei, pentru

consolidarea, cutremur, a bisericii din corn.
neni, jud. Ilfov. Nr. 302/942).
- 72.000 lei pentru drmarea turlei de lemn a bisericii
Ingeri din (Tern. Nr. 2205/94 ).
IV. Se aprob devizele i planurile d-lui conductor arhitect V.
Moisescu :
a) Planurile devizele . valoare :

- - 378.000 lei, pentru refacerea turlei clopotnitei de lemn

a arpantei acoperiului bisericii Sf. Irnprati din comuna
Corneti, jud. Dmbovita. (Tern. Nr. 65/942).
- 240.000 lei, pentru lucrrile de consolidare, cutremur,
144.000 lei, pentru lucrri de la biserica Adormirea
Maicii Domnului (Donie), din Focani. Se trimit parohiei, cu
mandarea de a strnge fonduri pentru refacerea din material per-
manent schelet de beton armat) a turlei clopotnitei,
de a proiecta alte constructii pe terenul bisericii. Nr. 2538/941).

www.dacoromanica.ro
 27

- 577.000 lei, pentru lucrrile de conservare

la biserica Adormirea Maicii Dornnului, din comuna Arpaul-de-Sus,
jud. (Tern. Nr. 19/942).
- 86.600 lei, pentru consolidarea cutremur a absidei
altarului bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureti. (Tern. Nr.
414/942).
- 1.000.000 lei, planul nr. III (la care se prevede invelitoarea
de cupole) pentru refacerea cutrennur a etajului
rior dela clopotnita fostei Galata, jud. Iai, care se trimite
Ministerului de Justitie. (Tern. Nr. 341/942).
V. Diverse aprobari :
a) Cereri :
Sf. jud. R. cere ca se execute
: tencuielile peretilor de gard de nuiele ale chiliilor,
din cu (dart nu se pot procura varul
nisipul necesar) inlocuirea invelitoare cu (duct
sunt fonduri). (Tern. Nr. 278/942).
- D-1 antreprenor I. Georgescu, donniciliat in Bucureti str.
Sofia, nr. 11, dorete a se institui o cornisiune, in vederea exa-
din a lucrarilor de consolidare cutremur, ce a
executat la biserica Plumbuita-Colentina. SI se prezinte nnai
Comisiunii dosarul complet, cuprinznd msuratoarea a
lucrrilor executate. Nr. 1405/942.
Parohia Sf. Ingeri din oraul cere cornpletarea devi-
zului, pentru darmarea turlei Pantocratorului, deteriorata de
(Tern. Nr. 2205/941).
b) Se cere aducerea la zilei majorarea la suma de 430.000
lei a devizului de 135.000 lei, aprobat de Cornisiune anul 1938, pen-
tru restaurarea bisericii din parohia Frunzaru-Uria, jud. Olt. In mod
provizoriu se construirea boltii de dela
clopotnitei, conform conditiilor speciale redactate de d-1 arhitect
Horia Teodoru. Nu se va executa un tavan de grinzi de lernn
cerut de Parohie. (Tern. nr. 230/942).
c) Lucrarile procesul-verbal de receptie in valoare de 25.000
lei, pentru lucrarile scoatere la a pararnentului original
a desgroparii bisericii din 1549, din Maxineni. (Tern.
Nr. 560/942).

www.dacoromanica.ro
28

OCES-VERBAL Nr. 4
EDINTA DIN 16 APRILIE 1942

Preedinte : AL. LAPEDATU.

Membri : P. ANTONESCU, A. VERONA, G. OPRESCU,

I. D. STEFNESCU, PR. N. A. SACERDOTEANU, V.

FNESCU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.
Se hotrete ca fascicolele trimestriale sau semestriale ale Bule-
tinului Comisiunii Monumentelor Istorice, poarte
mului anul.
Articolul d-rei Maria Golescu asupra bisericii Bohari, se va
blica la .Cornunicri.
Asupra chestiunilor care vor fi discutate in Comisiune, acestea,
se vor prezenta mai d-lui Preedinte.
Procesele-verbale ale Subcomisiunii tehnice se in
misiune numai chestiunile care discutii mai ample,
vor fi aduse in discutiunea Cornisiunii. Comisiunea act gi
aprob avizele Subcomisiunii. Corespondenta se expediaza prin
ecretariat.
Nu se cererea d-lui general Florescu de a-si por-
tretul d-sale al sotiei in biserica Adormirea Maicii Domnului
din Caracal. Se vor cere lmuriri suplimentare d-lui arhitect I. L.
Atanasescu. (Tern. Nr. 2523/941).
In privinta cererii d-lui avocat Minescu, cu raportul
d-lui Atanasescu, de a se face reparatiunea mobilierului a vechilor
fresce din biserica Inateti-Rmnicul-Vlcea, Comisiunea aprob
referatul d-lui pictor I. Mihail. Nu se poate aproba zugrvirea por-
tretelor actualilor proprietari ai conacului, in curtea se afl
biserica. (Tern. Nr. 2524/941).
Se monumente istorice casa conacul Doarnnei Elena
Cuza de pe moia Chioaia, comuna Telejna, judetul Vaslui.
Nr. 450, 480 759 din 1942).
Cornisiunea aprob ca lucrrile de pictur pentru biserica
din Husi s se execute conform Subcornisiunii
tehnice.

www.dacoromanica.ro
 29

Concurentii pentru aceste de pictur vor avea un repre-

zentant in juriul care va aprecia proiectele prezentate la concurs.
Ei vor lua de caietul de sarcini la Serviciul tehnic al
Cornisiunii. In ce executarea lucrrii, concurentii se vor
putea prezenta in colaborare.
D-1 Preedinte a constatat starea de strmtoare in care se
serviciile Cornisiunii. Pentru degajarea slilor, care au apartinut
Comisiunii, se vor face interventide de rigoare. In aceste
se vor organiza arhiva, colectiile de fotografii de cliee bi-
blioteca. Crtile vechi se vor Academiei.
In continuare Preedinte arat personalul trebuie triat
pentru a corespunde nevoilor Comisiunii.
In vederea organizrii Arhivei Colectidor, d-1 Victor Brtulescu
va un referat. Pentru serviciul tehnic d-1 Teodoru va
de asemenea un referat.
Bugetul de cheltueli va fi separat, potrivit nevoilor
anume :
1. Cheltuieli pentru imprimarea Buletinului, tipar, cliee, foto-
planuri.
2. Cheltuieli de restaurare reparatii de biserici.
3. Cheltuieli pentru cercetri arheologice.
Pentru acest an Muzeul de va centraliza lucrrile de
cercetri arheologice, propuneri cu privire la consolidrik
alte lucrri necesare bunei intretineri a antierelor, in conformitate
cu angajarnentul luat fat de Ministerul Finantelor.
Se propunerea d-lui profesor I. D. de a se
face interventiile necesare pentru restaurarea Mnstirii Snagov.
Se aprob propunerea d-lui arhitect P. Antonescu, privitoare
la proiectul constructiilor Mcepute la biserica Mihai
aprobarea Comisiunii. Se vor face interventiile de rigoare, pentru a
se intra in legalitate.
D-1 A. Sacerdoteanu, va proiectul de ctre
Mareal Antonescu, Conduchorul Statului.

Se ia act se avizele date de Subcomisiunea tehnic,

cum :
I. Se aprob proiectul, devizul gi referatul, intocmite de d-1
arhitect Horia Teodoru, curn urmeaz :

www.dacoromanica.ro
30

a) Proiectul devizul, in valoare de 195.000 lei, pentru mo-

dificarea intrrii principale de la biserica Nicolae-Scheiu din
Brasov. (Tern. Nr. 692/942).
b) Referatul, relativ la utilizarea sumei dftonibile, in vederea
urgentrii lucrrilor de la biserica episcopal din Husi. (Tern. Nr.
614/942).
II. Se aprob proiectul, devizele planul, de d-1
hitect Sterie Becu cum urrneaz :
a) Planul 5i devizul valoare de 110.000 lei, pentru lucrrile
de consolidare, dup cutremur, dela biserica Mavrogheni din
curesti. Nr. 630/942).
b) Proiectul devizul in valoare de 796.000 lei, pentru noul
iconostas al bisericii episcopale din Husi ce urmeaz a fi. trimis Sf.
Episcopii, in vederea executrii lucrrilor. se comunice Ministe-
rului Publice Comunicatiilor conform referatului d-lui
arhitect Horia Teodoru. Nr. 276/942 348/942).
III. Se devizele intocmite de d-1 arhitect Em. T. Costescu
in valoare :
- 49.000 lei, pentru consolidarea, dup cutrernur, a bisericilor
Treime Sf. Constantin Elena din satul corn. Balo-
testi, jud. Ilfov. (Tenn. Nr. 462/942).
- 90.000 lei, deviz de Serviciul tehnic al jud. Prahova
verificat de d-1 arhitect Em. Costescu, pentru lucrrile de consoli-
cutremur, la biserica Buna-Vestire din Ploesti. Se va
ruga Ministerul Cukurii Nationale al Cultelor pentru inscrierea
acestei sume in tabloul fondului pentru cutrernur. (Tern. Nr. 539/942),
IV. Se aprob devizul in valoare de 650.000 lei 450.000 lei,
intocmite de arhitect t. Bals, pentru lucrrile de consolidare
cutremur, dela biserica Sf. Nicolae din
Onesti jud. Se va cere Ministerului Culturii al
Cultelor inscrierea surnei de 650.000 lei, pe tabloul de ajutor.
Nr. 558/942).
V. Se aprob referatul, proiectul devizul de d-1
ductor-arhitect Vasile Moisescu, pentru consolidarea,
tremur, a bisericii parohiale din corn. Balaci, jud. Teleorman. (Tern.
Nr. 293/942).
VI. a) Se aprob procesul-verbal al cercetrilor constatrilor
fcute la fata locului situatia provizorie a lucrkilor executate de

www.dacoromanica.ro
 31

antreprenor I. Georgescu, in valoare de 65.154 lei la biserica

Plumbuita din Nr. 602/942)
b) Lucrrile in valoare de 132.000 lei executate in conformitate
cu devizul aprobat de Comisiune, de la Biserica Domneasc din
lad. (Tern. Nr. 562/942).

PROCES-VERBAL Nr. 5
EDINTA DIN 7 MAI 1942
Presedinte: AL. LAPEDATU.
Membrii prezenti : P. ANTONESCU, A. VERONA, V. STEFNESCU,
GH. OPRESCU, I. D. A. SACERDOTEANU.
Secretarul Comisiunii: VICTOR BRTULESCU.
la primirea a rspunsului Irnprimeriei Nationale,
privitor la tiparirea Buletinului Anuarului Cornisiunii
telor Istorice, se asupra preturilor comunicate la telefon
de susnurnita Irnprimerie principial se aprobk
In ce priveste znaterialul care se va publica, acesta va ct mai
variat va cuprinde studii asupra bisericilor vechi, asupra picturilor
de biserici monumente istorice, asupra aezrilor dornnesti, asupra
bisericilor de asupra rnonurnentelor disprute, asupra celor
in ruink asupra odoarelor etc.
In scopul de mai sus d-1 profesor Ionascu, a fost rugat s redac-
teze notele istorice despre biserica Seaca din judetul datnd
din al XVI-lea asupra d-1 I. L. Atanasescu a
tehnice releveul bisericii.
In acelasi scop, s'ar putea studia biserica Maxineni,
Rmnicul-Srat.
Asupra picturii, profesor I. D. va da un studiu
cu privire la pictura bisericii Doamnei din Bucuresti.
Horia Teodoru va studia Baia Curtii Domnesti dela Curtea
Veche din Bucuresti sau Poarta dela Sf. Dimitrie din Suceava.
D-sa va mai da un studiu asupra unui de biserici de
lemn din Muntenia Moldova, singur sau in colaborare cu d-1 ar-
h Bals.
Monumentele dispdrute.
Despre biserica va fi rugat scrie d-1Dan Simonescu.
Se va publica de asemeni fotografia de d-1 arhitect P.
Smarandescu.

www.dacoromanica.ro
 32

Casa Golegtilor din comuna Golesti, judetul Muscel,

in folosul Comisiunii, scopul de a se instala acolo un Muzeu, va
restaurat daps indrumtrile date de Comisiune, orfelinatul
proiectat de Ministerul Nationale, va ridicat sub aceeasi
supraveghere.
Date fiind conditiunile speciale pentru monumentele istorice
fondurile de care dispune Mitropolia Bucovinei, care poate
la restaurarea conservarea monumentelor istorice, Comisiunea
aprob unei sectiuni regionale a Bucovinei sub prese-
dintia I. P. S. Mitropolit al locului.
Sectiunea va fi din persoanele propuse de lt Prea
Sfintia Sa prin adresa inaintat Comisiunii. Directiva controlul tehnic
' le pastreaz Comisiunea central, care va designa atributiile tehnice
administrative Sectiunii pentru Bucovina. Sectiunea va propune
mijloacele de restaurare gi va intocmi raport anual asupra strii gi
nevoilor monumentelor istorice cum gi asupra programului de lucru.
Pentru celelalte regiuni nu se pot institui sectiuni regionale in
actualele imprejurri.
Pentru Transilvania Banat, exponentul Comisiunii va fi, ca
gi pn acum, d-1 profesor C. Daicoviciu, care cunoaste foarte bine
monumentele din aceste regiuni.
In ce priveste reparatiunile necesare la biserica din Ribita, Comi-
siunea crede preocuparea de cpetenie trebuie s fie scoaterea
igrasiei acoperirea picturilor exterioare.
Se aprob proiectul de memoriu, intocmit de d-1 A. Sacerdo-
teanu, privire la lucrrile intreprinse de parohia Mihai-Vod,
la Arhivele Statului, in vederea construirii unei case parohiale. Se
va interveni la Ministerul Nationale, dac nevoia o va
cere, Comisiunea va ruga pe d-1 ministru I. Petrovici prezinte
d-lui Maresal Antonescu un memoriu al Comisiunii
chestiune.
Principial, aprob mutarea tmplei vechi cerut de parohia
Brusturi din Judetul Neamt. Se vor cerceta datele din dosare
la nevoie se va cerceta la fata locului.
Pentru restaurarea clopotnitei Mitropoliei se va face o inter-
ventie pe lng Sf. Patriarhie, de a ajuta cu suma de 80.000 lei,
adia 50% din deviz. 80.000 lei vor fi dati din fondurile
misiunii.

www.dacoromanica.ro
 33

Se act se avizele date de Subcomisiunea tehnick

cum urrneaz :
I. Se aprob conditiunile speciale, instructiunile, devizele, refe-
ratul precum modificarile, memoriul textele, intocmite de d-1
arhitect Horia Teodoru.
a) Conditiuni speciale privitoare la :
Lucrrile de restaurare de la biserica parohiei jud.
Arges. (Tern. Nr. 666/942).
- Lucrrile de consolidare, dup cutremur, la biserica Donie din

-
Focsani. (Tern. Nr. 654/942).
Rectificarea devizului trimis de parohia
doara. Se cere parohiei s respecte
jud. Hune-
cele specificate
aceste conditiuni. Se un ajutor de 30.000 lei. (Tern. Nr.
743/942).
- Lucrarile de consolidare la zidurile inconjuratoare de la bise-
rica Sf. Voevozi din Slobozia, jud. lalomita. (Tern. Nr. 824/942).
b) Instructiuni privitoare :
- Refacerea, in bune conditiuni tehnice, a lucrarilor executate,
un deviz neaprobat de Cornisiune, la biserica

- jud. Ilfov, (Tern. Nr. 686/942).

Mentinerea tencuielilor zugrvite pe peretii exteriori ai bisericii
de lemn din parohia Catane, comuna jud. Arges,
la sosirea delegatului Comisiunii. (Tern. Nr. 733/942),
c) Devizele in valoare :

- 1.420.000 lei, de referatul antemsurtoarei-deviz,

caietul de sarcini pentru darea prin concurs a zugravelii, proiectul
de modificare a invelitoarei, precum lucrarile de zugrvire ale
bisericii catedrale din Husi. Se vor trimite Ministerului Lucrrilor
Publice pentru a se publica concursul pentru lucrarile de
veal. (Tern. Nr. 711/942).
- 190.000 lei pentru lucrrile urgente, la tencuielile
clopotnitei brincovenesti a Sf. Mitropolii din Bucuresti. (Tern.
Nr. 838/942).
d) Se referatul textul ce a se trimite Parohiei,
Ministerului Nationale Municipiului Bucuresti, in vederea
reinceperii lucrrilor, la casa parohiala a bisericii Mihai din
Bucuresti, care au fost oprite prin retragerea autorizatiei, la
cererea Comisiunii, deoarece planurile n'au fost aprobate. Se cer
3

www.dacoromanica.ro
34

modificariIe fatadelor, in scopul de a se armoniza cldirea coot cu

cele existente de a se constructiei turnului exis-
s domine cldirea nou. (Tern. Nr. 792/942).
e) Textul prin care se cerea parohiei bisericii Fntnele, jud.
Prahova, s se ia necesare in vederea intocmirii unui
deviz proiect, pentru pstrarea tuturor elementelor rrnase din
vechea biseric pentru ridicarea unui mic pavilion de piatr
asupra Sf. Mese a bisericii vechi ruinate. Parohia va comunica in
termen de 15 zile asupra celor fcute. (Tern. Nr. 658/942).
f) Modifickile, cuprinse in rnemoriu, cu completrile privitoare
la rnentinerea forrnelor dimensiunilor ferestrelor, a
de stejar nevopsit, a posibilittii de asanare a pivnitelor, a crerii
unei engleze, precurn a cererii a caietului de sarcini
inaintat de Municipiului Braov, pentru amenajarea unui
local de restaurant in Casa Sfatului acelei primrii. (Tern. Nr. 737/942).
g) Memoriul relativ la conservarea monumentelor de piatr de
a caracteristice din cuprinsul municipiului
Constanta, pentru a fi trimis acelui municipiu Muftiului din
Constanta. (Tern. Nr. 687/942).
h) Cornunicrile fcute Directiei Arhitecturii Municipiului
cureti, antreprenorului superiorului rnnstirii Snagov, pentru
din situatia definitiv a lucrrii a materialului lemnos dat
de Comisiune. (Tern. Nr. 849/942).
II. Se aprob planurile, proiectul d-lui conductor
arhitect V. Moisescu :

a) Planul devizul de 100.000 lei, pentru consolidarea,

cutrernur, a bisericii Cuvioasa Paraschiva din comuna
de-Sus, jud. Ilfov. (Fern. Nr. 690/942).
b) Modificrile preturilor unitare la devizul trimis de parohia
bisericii din comuna Glavacioc, jud. intocmit de d-1 arhi-
tect Em. Costescu aprobat de Comisiune in 1940, deoarece nu mai
corespundeau cu cele actuale. Devizul modificat se la 1.931.000
lei. Se cere parohiei consulte Serviciul tehnic al judetului pentru
a obtine locale in rnomentul executrii lucrrii.
Nr. 748/942).
c) Devizul descriptiv, pentru consolidarea, cutremur, a
bisericii parohiale din Filipetii-de-Targ, pentru a fi trirnis Prefec-
turii Prahova. Tern. Nr. 632/942).

www.dacoromanica.ro
 35

d) Proiectul intocmit la cererea parohiei, pentru modificarea

ferestrelor bisericii Adormirea Maicii Domnului, din corn. Albeti
Paleologu, jud. Prahova. (Tern. Nr. 696/942).
III. Se aprob urmatoarele devize ale d-lui arhitect Em. Costescu
in valoare :

- 360.000 lei pentru consolidarea zidurilor de dela

Clocociov, Slatina, jud. Olt. Se va comunica mnastirii, c este
st incerce a mentine aceste ziduri prin proptiri subzidiri
mai putin costisitoare. (Tern. Nr. 648 2286/942).
- 33.000 lei pentru consolidri dup cutremur gi 260.000 lei
pentru de la biserica Sf. Nicolae din Baloteti,
jud. Ilfov. Se va comunica Ministerului devizul pentru acordarea
de ajutor, din fondul de cutremur. Se va cere parohiei, at
Comisiunea, cnd se vor aduna fondurile necesare spre a se trimite
un delegat pentru picturii. Se aprob clasarea bisericii
printre monumentele istorice. (Tern. Nr. 685/942).
IV. Se aprob devizele, majorarile de preturi proiectul d-lui
arhitect tefan astfel :
a) Devizul pentru biserica Barnovschi din Iai, de 500.000 lei,
pentru lucrrile de consolidare, cutremur gi restaurarea casei
parohiale. Se va ruga Ministerul pentru acordarea de ajutor din
fondul de cutremur. (Tern. Nr. 720/942).
- Majorarea dela 240.000 lei, la 550.000 lei completarile aduse,
dup cercetarile fcute la fata locului, la biserica de lemn a parohiei
jud. Tecuci. Se va comunica aceast Ministerului
(Tern. Nr. 762/942).
- Devizul de 465.000 lei proiectul, ambele de parohie,
modificate completate de d. arhitect Bal, pentru construirea
din nou a turlei clopotnivei bisericii Voevozi din
(Tern. Nr. 725/942).
b) Proiectul modificat devizul verificat pentru restaurarea
clopotnitei de zid, de cutrernur, a bisericii Zapodenii-de-
Sus, jud. Vaslui. Se va intreba parohia ce lucrri s'au executat la
biserica monument istoric din fondul acordat de 150.000 lei dac
s'a respectat intocrnai devizul aprobat de Comisiune, pentru acele
(Tern. Nr. 606/942).
V. Se aprob urmatoarele devize ale d-lui arhitect I. L. Atanasescu
in valoare :

www.dacoromanica.ro
36

- 200.000 lei pentru de consolidare 1i intrepnere la bise-

rica 1i clopotnita Surpatele, jud. Vlcea. Suma se va
comunica Ministerului. (Tern. Nr. 851/942).
- 158.000 lei pentru lucrrile de consolidare la
chiliile Mnstirii Govora, Vlcea. Se va completa cu planurile
intocmite, potrivit indicapunilor date de d-1 arhitect Horia
Teodoru, pentru modificarea arpantei cu propunerea de a se
acorda un ajutor de 100.000 lei, din fondurile Comisiunii. (Tem.
Nr. 817/942).
- 224.000 lei, pentru lucrrile urgente, necesitate de incendiul
recent al acoperiului, la biserica Buna Vestire din R.-Vlcea, urmnd
ca acest deviz, s fie ulterior completat, in urma relapilor supli-
mentare cerute de d-1 arhitect Horia Teodoru, (Tern. Nr. 815/942).
VI. Se aprob caietul de sarcini 1i devizul de 700.000 lei
de d-1 pictor I. Mihail, pentru lucrrile de restaurare a zugrvelilor
in din biserica Trgului din (Tern. Nr. 702/942).
VII. Se aprob devizul de 1.700.000 lei, de Serviciul
tehnic local, pentru restaurarea cutremur, a bisericii Sf. Gheor-
ghe Vechi din Ploeti. (Tern. Nr. 701/942).
VIII. Diverse :

- Referatul insotit de speciale textul telegramei

pentru msurile de luat, vederea rnutrii bisericii de lemn Sf.
Voevozi din parohia Bereasca, jud. Vaslui, din cauza alunecrii tere-
nului. (Tern. Nr. 712/942).
- Licitatia, pentru angajarea lucrrii de restaurare, a bisericii
Sf. din Iai, dup devizul aprobat de Cornisiune acordarea
sumei de 224.500 lei din fondul Comisiunii pe acest an. Parohia
indeplineascd toate formele legale. (Tern. Nr. 714/942).
- Majorarea devizului de lei 48.000 lei la 90.000 lei pentru
lucrarile de consolidare in urma cutremurului, la biserica parohial
din comuna Negoeti jud. Ilfov. Se va comunica suma Ministerului
8 se va cere parohiei s arate, n'a executat lucrri
aprobare. (Tern. Nr. 811/942.) .

PROCES-VERBAL Nr. 6
$EDINTA DIN 28 MAI 1942
Subcomisiunii pentru pictarea bisericii catedrale a epi-
scopiei din Hui.

www.dacoromanica.ro
 37

Membrii : A. VERONA, I. D. OPRESCU.

Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.
Se procedeaz la desfacerea sigiliilor plicului in care se gsesc
ofertele inchise ale concurentilor.
1. Prima ofert care se deschide este a d-lui pictor Nicolae Pan,
care execute lucrarea in conditiile devizului 11 caietului
de sarcini, la pretul de lei 150 000
2. Paul Molda execute lucrarea in con-
ditiunile devizului caietului de sarcini la suma de lei 1.325.000
3. D-1 Dimitrie Hornung se execute lucrarea in
conditiile devizului caietului de sarcini la suma de lei 1.325.000
4. D-na Merica Rmniceanu, ofer execute 365 mp
la pretul de lei 4.000 pentru un metru ptrat, alte
obligatii de restaurare, extragere etc. cu suma de lei 1.325.000
5. D-1 pictor Ivnescu ofer execute lucrarea in con-
ditiile devizului gi caietului de sarcini la suma de lei 1.259.000
6. D-1 Profeta execute pictarea
biserici, deci mai mult dect prevede caietul de sarcini
devizul la pretul de lei 1 325 000
7. D-1 Keber oferteaz execute lucrarea in conditiile
devizului, la suma de lei 1 325 000
Comisiunea examinnd cu atentie ofertele conditiile cuprinse
caietul de sarcini, s recomancle Ministerului
rilor Publice Comunicatiilor, pentru executarea lucrrilor de
la biserica episcopal din Hui, pe N. Pan D. Hornung
care vor lucra in asociatie, sub supravegherea membrilor Comisiunii,
mentionati mai sus anume :
D. Verona va supraveghea executia tehnick D.
executia iconografic, cea artistic va fi sub supravegherea
d-lor Oh. Oprescu I. D.

PROCES-VERBAL Nr. 7
EDINTA DIN 4 IUNIE 1942
Preedinte : AL. LAPEDATU.
Membrii : PR. N. POPESCU, P. ANTONESCU, A. VERONA,
D. A. SACERDOTEANU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.

www.dacoromanica.ro
38

Comisiunea lund in discutie suma de 4.000.000 lei

in acest an pentru lucrrile de restaurare pentru publicatii,
repartitia de mai :

10% retinut de Ministerul Finantelor lei 400.000

Buletin, fotografii, etc. * 700.000
Atelierul Comisiunii 50.000
Spturi arheologice 675.000
Spturi arheologice d-1 Prof. 30.000
Lucriri urgente la acoperiuri etc. pentru restaurarea
bisericilor de lemn din Bihor a 700.000
Valea Danului (Arge) pentru iconostas 50.000
Biserica Domneasc Curtea-de-Arge pentru consolida-
rea frescei 35.000
Biserica Petru din Baia r 50.000
Clopotnita Mitropoliei din Bucureti 70.000
Biserica clopotnita Cotroceni pentru Invelitoare
consolidare 300.000
Biserica din (Dorohoi) pentru nvelitoare 50.000
Biserica de lemn din Rca, judetul Baia pentru lave-
litoare consolidare 90.000
Biserica Dinteun lemn (Vlcea) . . . 36.000
Biserica 60.000
Govora, consolidarea clopotnitei a chiliilor 128.000
Biserica Ribita, judetul Hunedoara, la soclu 35.000
Biserica Sf. Elefterie Bucureti, consolidare cutremur 80.000
Biserica Letcani, judetul Iai 70.000
Biserica Potlogi Dmbovita 50.000
Biserica Plumbuita pentru refacerea vechii 200.000
Schitul Crasna 25.000
Paraclisul Mnstirii Tismana 25.000
Surpatele 30.000
Strehaia 61.000
lei 4.000.000

Se aprob cererea d-lui prof. Gh. Cantacuzino, de a face cercerri

pe cont propriu in judetele Dolj Romanati, cu conditiunea ca, in
prealabil, s cu d-1 D. Tudor, membru corespondent

www.dacoromanica.ro
 39

al Comisiunii delegat cu supravegherea cercetarea acestei

regiuni.
Se aprob adresa Muzeului National de cu privire
la numele delegatilor la statiunile de cercetri consolidri.
Se reduce cu 25% de 900.000 lei, cerut acest scop.
Se suma de 675.000 lei.
Se va interveni la pentru a acorda 6.300.000 lei,
in vederea restaurrii complete a bisericii clopotnitei
Snagov.
Se va restaurarea bisericii Golia din Iasi, cu sumele puse
la dispozitie de Comisiune in anii trecuti cu acelea colectate de
Societatea Amicii Universittii din Iasi .
Se va cere S. Episcop al Bihorului s care dintre bisericile
de lemn sunt cele mai amenintate, pentru a ajutate se repare
mai grabnic, Comisiunea fiind s ajute la pstrarea acestor
biserici cu ceva din fondurile sale.
Se va Ministerul care au fost cauzele care au dus la
turarea din bugetul curs a postului de artist specialist a celui
de arhitect, pentru care se interventiile necesare vede-
derea

Se ia act se avizele date de Subcornisiunea tehnicii,

dup cum urmeaz:
L Se referatele, conditiile speciale, dispozitiunile gene-
rale, memoriul, instructiunile devizele, d-lui Horia
Teodoru dup cum :

a) Referatele privind lucrrile dela casa parohial a bisericii

Mihai relativ la executarea respectarea legilor in
vigoare. Se va da urmare hotrrii Cornisiunii din din
7 Mai a. c. (Tem. Nr. 888/1942) privitor la lucrrile
aprobate, ce se execut la casa parohiald a bisericii. Parohia va
ttimite spre aprobare Cornisiunii, planurile conform ve-
derilor Comisiunii. (Tern. Nr. 919/942).
Referatul prin care se primare parohiei din
Brnova, modul in care trebuie se ingrijeasc monurnentul istoric,
a se face o lucrare neaprobat de Comisiune. (Tern. Nr.
998/942).

www.dacoromanica.ro
40

b) Conditiunile speciale, care privesc luarea msurilor grabnice

de completare a lucrrilor de invelitoare la Paraclisul biserica
Sf. Nicolae Schei Brasov. (Tern. Nr. 924/942.)
c) Dispozitiunile generale, cu textul propus pentru completarea
ce se vor trimite de Directiunea arhitecturii din Ministerul Culturii
Nationale al Cultelor, bisericilor, monumente istorice, li
s'a acordat un ajutor bnesc pentru executarea lucrrilor dup
trernur. (Tern. Nr. 1021/942).
d) Normele pentru intocmirea proiectelor in vederea
constructiei din cadre de beton armat, a turlelor bise-
ricii din Bucuresti. (Tern. Nr. 1063/942).
e) Memoriul relativ la noua a d-lui Ion Georgescu,
antreprenor al lucrrii de consolidare, cutremur, a bisericii
Plumbuita. se cu dosarul, la Directia arhitecturii
din Ministerul Culturii Nationale al Cultelor pentru lichidarea
contractului lucrarii. Nr. 917/942).
f) Instructiunile date parohiei Sf. Dumitru din Suceava,
tive la lucrrile de nivelare sistematizare a terenului din jurul
bisericii. Nr. 1018/942).
g) Textul redactat vederea devizului necesar lu-
crrilor de consolidate, dup cutremur, la biserica parohiei Secueni
jud. Roman. Nr. 995/942).
h) Devizele in valoare :

- 35.000 lei pentru lucrrile de intretinere la biserica din

jud. Hunedoara. Se di delegatie d-lui Profesor C. Daicovici pentru
cercetarea monumentului. (Tern. Nr. 743/942).
- 290.000 lei cu referatul intocmit, pentru lucrrile de
la biserica Sf. Nicolae din Suceava. Nr.
1102/942).
IL Se devizele, proiectele, lucrrile, modifiarile corn-
pletrile d-lui arhitect tefan cum urmeaz :
a) Devizele in valoare de :
- 200.000 lei, pentru lucrrile de restaurare la biserica Sf.
Paraschiva din Tg.-Frumos, jud. Iasi. Se va comunica suma
Ministerului Nr. 827/942).
- 200.000 lei, pentru lucrrile de la
(Tern. Nr. 755/942). .

www.dacoromanica.ro
 41

- 300.000 lei, deviz ntocmit indicatiile date de Subcomi-

siunea pentru restaurarea nvelitoarei clopotnitei bisericii
fostei Cotroceni. (Tern. Nr. 873/942).
b) Proiectele privitoare la :
- Clopotnita bisericii din parohia Chirceti, comuna Micleti,
jud. Vaslui. Se va modifica in planuri dosajul de ciment la
betonul din fundatii. De asemenea devizul de 370.000 lei, intoc-
mit de Serviciul tehnic judetean, verificat completat. (Tern.
Nr. 881/942).
- Proectul pentru uile de lemn dela biserica din
Bucureti. Pentru strane se dispozitia generala, urmnd ca
pentru forme partea decorativa se caute o inspiratie in arhitec-
tura rnonurnentului a vechiului mobilier. (Tern. Nr. 972/942).
c) Lucrarile in valoare de 100.000 lei, precurn procesul-verbal
la fata locului, avnd in vedere consolidarea mnastirii
Snagov, jud. Ilfov. (Tern. Nr. 802/942).
d) Modificarile completarile, pentru consolidarea cutremur
a bisericii Sf. Nicolae Androneti din (Tern. Nr. 928/942).
III. Se devizele, planurile referatul d-lui conductor-
arhitect V. Moisescu cum :

a) Devizele in valoare :

- 980.000 lei 892.000 lei, pentru consolidarea cutremur

la arhondaria, trapeza clopotnita, precurn pentru restaurarea
incendiu a noi, dela Ciolanul, jud.
(Tem. Nr. 433/942).
- 300.000 lei, deviz ntocmit planurile flame la fata locului de
d-1 arhitect tefari Bal, pentru refacerea acoperiului a nvelitoarei
de la vechea de lemn din parohia Heci jud. Baia.
(Tern. Nr. 999/942).
- 45.000 lei, pentru completarea devizului lucrrilor de conso-
lidare, cutremur, la biserica parohiei Bradu, comuna Tisu,
jud. (Tern. Nr. 8821942).
- 36.000 lei, pentru lucrri de consolidare 340.000 lei, pentru
de consolidare a zugravelilor la biserica Mantuleasa din
Bucureti. (Tern. Nr. 839/942).
- 400.000 lei, cu referatul planurile privitoare la de
consolidare restaurare la biserica Precista din Focani, precum
140.000 lei pentru casa parohiala. Tern. Nr. 846/942).

www.dacoromanica.ro
42

200.000 lei planurile, pentru lucrrile de consolidare

cutrernur, de la biserica din satul Contetii de
jud. Dmbovita. (Tern. Nr. 885/942).
- Majorarea la 175.000 lei dela 70.000 lei, a devizului
in anul 1937, de d-1 arhitect Bal, pentru de restaurare la
biserica din Snbenedic, jud. Alba, precum textul propus de
d-1 arhitect Horia Teodoru pentru a se trimite parohiei. (Tern.
Nr. 756/942).
IV. Se aprob devizele d-lui arhitect Em. Costescu in va-
loare

tarea
- :

193.000 lei, precum planurile intocmite, pentru

restaurarea zidurilor de incina dela biserica Trca-Vitan
din Bucureti. De asemenea devizul de 14.000 lei de Mu.
nicipiul Bucureti verificat de d-sa pentru de restaurare
aceiai biseric. (Tern. Nr. 777/942).
- Majorarea in urma verifickii, la 270.000 lei, de la 193.000 lei,
pentru consolidarea, dup cutremur, la biserica fostei
mana, jud. Vlaca. Nr. 704/942).
- 468.000 lei dela 307.000 lei pentru lucrri de consolidare,
cutremur, la biserica clopotnita parohiei Brebul jud.
Prahova. (Tern. Nr. 901/942).
- 430.000 lei, deviz de Serviciul tehnic judetean i
verificat completat de d. Costescu, pentru refacerea bisericii pa.
rohiei din jud. Prahova. Nr. 1011/942).
V. Se planurile d-lui arhitect I. L. Atanasescu precum
devizele in valoare :

- 140.000 lei, cu completkile modifickile de arhi-

tect Horia Teodoru, pentru lucrrile de consolidare la biserica
mnstirii Govora, jud. Vlcea. Nr. 841/942).
- 220.000 lei pentru lucrri de la biserica Sf. Ni
colae din parohia Obrsia, jud. Mehedinti. (Tern. Nr. 1003/942).
- 160.000 lei, pentru de consolidare la biserica parohiei
Gura Motrului, jud. Mehedinti. (Tern. Nr. 2351/942).
VI. Se aprob planul d-lui arhitect St. Becu precum devizele
valoare :

- 80.000 lei pentru facerea din nou a usilor, la catapeteasma

bisericii din Rebegeti, jud. Ilfov. Nr. 647/942).

www.dacoromanica.ro
 43

- 126.000 lei, pentru de consolidare dup cutremur,

la biserica fostei mnstiri Mdrgineni, jud. Prahova. Se trimit
Ministerului de Justitie. (Tern. Nr. 926/942).
VII. Diverse :

Planurile devizul de 1.200.000 lei, trimise de parohie, pentru

de consolidare restaurare, la biserica Voevozi din
Ploesti cu modificrile cu completrile cuprinse conditiile
ciale redactate de d-1 arhitect Horia Teodoru. (Tern. Nr. 856/942).
- Majorarea la 100.000 lei a devizului de consolidare,
cutremur, a bisericii parohiei Casin II jud. conform verifi-

-
crii ficute de Serviciul tehnic judetean. (Tern. Nr. 906/942).
Lucrarea de sculpturi
lierul unde se
pictur, ce a fost examinat in ate-
a iconostasului pentru biserica Sf. Nicolae
din Suceava, cu modifickile de la decorative de
molenii deasupra celor trei ui, ce s'au comunicat,
sculptorului parohiei. (Tern. Nr. 660/942).
- Materialul lemnos, depozitat de Comisiune la mnstirea
Snagov, poate fie utilizat la scheldrie, in timpul lucrului, ca
pentru consolidri provizorii. Municipiul, care aceste
crri, din definitiv, valoarea lemnriei ce se va
scoate din procesul-verbal al materialelor, aflate pstrarea m -
nstirii. (Tern. Nr. 908/942).
- Pentru aceeasi manstire se aprob referatul relativ la eva-
luarea lucririlor necesare, in vederea consolidrii gi restaurdrii ei,
a se completa pentru obtinerea unui fond general. (Tern.
Nr. 973/942).
- Privitor la de lemn tabl a bisericii Voevozi
din jud. Ialomita, Subcomisiunea este de deoarece,
dup informatiile preotului paroh, invelitoarea e foarte la
s'ar cu suma disponibilk se
de lemn, se o invelitoare provizorie de lemn,
la strngerea fondurilor necesare pentru refacerea unei de
de forma celor vechi. (Tem. Nr. 825/942).
- Completarea devizului de 224.000 lei pentru invelitoarea
sericii Buna Vestire din R.-Vlcea. Nr. 1002/942).
- Procesul-verbal de de Serviciul tehnic al
orasului Vaslui, privitor la lucrarile de consolidare dup cutremur
la biserica parohiei din Miclesti, jud. Vaslui. (Tern. Nr. 989/942).

www.dacoromanica.ro
44

VIII. Se devizul caietul de sarcini de 340.000 lei,

de d-I pictor I. Mihail pentru restaurarea consolidarea
velilor dup cutrernur, la biserica Mntuleasa din Bucuresti. (Tern.
Nr. 830/942).

PROCES-VERBAL Nr. 8
$EDINTA DIN 18 IUNIE 1942

Presedinte : AL. LAPEDATU.

Membri : A. V. I. D.
NESCU, A. SACERDOTEANU, P. ANTONESCU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRXTULESCU.
edinta se deschide la orele 11,30.
Se referatul d-lui Prof. C. Daicovici, asupra autorizatiilor
de asupra acordate de diferite institutii.
D-sa este de prere ca toate fondurile subventiile acordate de
institutie fie indrurnate ctre Comisiunea Monumentelor
Istorice, care va coordona Iucrarile de cercetri spturi ve-
derea pstrrii unittii acestor cercetri
Comisiunea, insusindu-si referatul d-lui C. Daicovici,
s se intervina in sensul celor artate de d-sa (Tern. Nr. 1182/942).
Cu privire la instalarea unui orfelinat in cldirile stretiei dela
Manstirea Gura-Motrului, in care a functionat o de meserii,
se va mai Mitropolia Craiovei, dup care Comisiunea
se va de latura (Tern. Nr. 1482 Ref. d-lui Atanasescu).
intervine oficial pentru ca d-1 inginer Minoniu s
devizele necesare reparatiilor Muzeului de Art Religioas ale
localului dela Arcul de Triurnf (Tern. Nr. 1281/942).
Date fiind actuale, se aprob repararea turlei bise-
ricii din Slobozia-Ialomita.
Parohia bisericii Ienii din Bucuresti, va lua pentru aco-
perirea cu olane a bisericii, monument istoric.
Se aprob pictarea in a turlei bisericii Nicolae
dronesti, din (Tern. Nr. 1085/942).
Mitropoliei Craiovei, care doreste a un muzeu cu
bisericesti, i se rspunde c, de a se aduna acele
ele trebuie se inventarieze in cele mai mici detalii,.la fata locului.
In un reprezentant al Comisiunii va verifica inventarele va

www.dacoromanica.ro
 45

raporta Comisiunii care va hotki asupra acestei chestiuni (Tern.

Nr. 435/942).
Adresei Nr. 176 din 4 1942 a Institutului de Istorie a Ro-
mnilor din Iai, i se la Cetatea Orheiului, Comisiunea
este de prere s se amne cercetare din lips de fonduri
de sapaturi (Tern. Nr. 1233/942).
Cu privire la sapturile dela Cetatea Nearntului, Comisiunea va
putea acorda un ajutor pentru consolidrile ce se vor face sub con-
ducerea d-lui Prof. I. Minea, de ctre un tehnician, care va
releveul lucrarilor executate acuma, de inceperea
lucrarilor Nr. 1232 753/942).

Se act se aprobl avizele date de Subcomisiunea tehnica,

dupl cum :

I. Se referatul instructiunile, propuse de d-I arhitect

Horia Teodoru dup cum :

a) Referatul propunerile, pentru modul de intocrnire al devi-

zului ji angajarea dela biserica episcopala din (Tern.
Nr. 1082/942).
b) Instructiunile date la fata locului, pentru inceperea lucrarilor
de consolidare dela biserica Sf. Nicolae din Oneti, jud.
(Tern. Nr. 1114/942).
II. Se planul devizele, intocmite de d-I arhitect I. L.
Atanasescu cum :

a) Devizele in valoare :

- 155.000 lei, pentru de consolidare dela

biserica SE. Arhangheli din Craiova. (Tern. Nr. 1111/942).
- 329.000 lei planul, pentru lucrarile de consolidare dela
biserica Sf. Voevozi din Hotarani, jud. Rornanati. (Tern. Nr.
1156/942).
- 240.000 lei, pentru lucrarile de consolidare, dela biserica Sf.
Nicolae din satul parohia Momoteti, jud.
Nr. 1155/942).
III. Se devizele in valoare de 350.000 150.000 lei,
tocmite de d-1 arhitect pentru lucrarile de consolidare,
dela biserica clopotnita Snagov, jud.
Ilfov. (Tern. Nr. 1112/942).

www.dacoromanica.ro
46

IV. Se aprob planurile devizele intocmite de d-1 conductor-

arhitect V. Moisescu in valoare de:
- 150.000 lei 120.000 lei, precum gi planurile pentru conso-
lidarea, cutremur gi pentru lucrrile de intretinere dela
rohia bisericii Bltita, corn. Frasin, jud. Dmbovita. (Tern. Nr.
557/942).
- 9.400 lei, deviz suplimentar pentru lucrrile dela biserica
parohiar Sf. Nicolae din corn. Brbuleqti, jud. Ialornita. (Tern.
Nr. 1087/942).
- 70.000 lei pentru unele lucrri de la biserica Sf.
Gheorghe-Nou din Bucureti. (Tern. Nr. 1070/942).
PROCES-VERBAL Nr. 9
DIN 17 IULIE
Pregedinte: AL. LAPEDATU.
Membri prezenti: PR. N. A. VERONA, G. OPRESCU,
V. A. SACERDOTEANU.
VICTOR BRTULESCU.
se deschide la orele 11,30.
1. Se in cererea d-nei Smara Gheorghiu, cu privire
la schimbarea destinatiei sumei colectate de d-sa pentru restaurarea
bisericii mitropolitane din pe seama bisericii Sf.
colae Androneti din ora. Comisiunea, avizul Con-
tenciosului, care este pentru mentinerea primei destinatii, igi insu-
acest aviz aprob. (Nr. 1457/942).
2. Referatul d-lui profesor Al. Borza cu privire la monumentele
istorice din Banat va fi cercetat de S. Lambrino gi A. Sacer-
(Nr. 1870/942).
3. Se trimite Serviciului tehnic al Ministerului temeiurile Nr.
1516, 1485 gi 1018/942 ; bisericile respective neflind monumente
istorice.
4. Se aprob declasarea dintre monurnentele istorice a bisericii
Sf. Mina din Focani, neprezentnd vreun interes istoric sau artistic.
(Nr. 1333/942).
5. Parohia catedrale din Brlad va formele
gale pentru executarea picturii (Nr. 1277 1428/942).
6. Se intervine din nou pe d-1 inginer Minoniu Antru
tocmirea devizelor reparatiilor instalatiilor Muzeului de Art

www.dacoromanica.ro
 47

In cazul d-sa este prea ocupat se va interveni pe lng

un specialist din afar.
7. Serviciul tehnic va lua msuri, in vederea urgentrii lucrrilor
de restaurare dela biserica Kretulescu, clopotnita Mitropoliei bi-
serica Sf. Gheorghe-Nou, pentru a nu da impresia unui
terminabil.
8. Se vor din preocuprile Comisiunii monurnentele
istorice de important prea

Se act se aprob avizele date de Subcomisiunea tehnic.

I. Se aprob referatele, devizele, conditiunile speciale instruc-
tiunile d-lui arhitect Horia Teodoru, dup cum urmeaz :
a) Referatul privitor la biserica Sf. Voevozi turnul clopot-
din Cain, prin care se cere a se interveni la Episcopia
Romanului, pentru eliberarea recipisei fondului consemnat, in
veclerea reinceperii lucrrilor prin care se aprob intrebuintarea
la invelitoare, nurnai cazul el nu mai circuit trenul, care a
cauzat incendiul din trecut. (Tern. Nr. 1336/942).
- Referatul privitor la biserica Ungureni, corn. Fntnele, jud.
Prahova, prin care se cere darmarea pridvorului
respectarea pla.nurilor aprobate) fata bisericii. Se va face pe chel-
tuiala celor vinovati, aplicndu-se in vigoare, pentru pedepsirea
refacerea unui pridvor conform planului alturat referatului.
Nu se inlocuirea cu (Tern. Nr. 1342/942).
- Referatul de caietul de sarcini pentru intocmit
de d-1 pictor I. Mihail, prin care se trebuinta de a se
rma o parte din zidurile bisericii din Chitorani, jud. Prahova. (Tern.
Nr. 1330/942).
- Se cere parohiei Barnovschi din Iai Comisiunii
copie, un act de angajament cu arhitectul E. Stoian, in care se
specifice, se va respecta devizul Comisiunii pentru lucrrile de
reparatie la biserica respectiv. Pentru lucrrile neprevazute in
deviz se va cere aprobare. (Tenn. Nr. 1313/942).
- Se aprob rezultatul pentru Schitul Iai,
aprobat de (Tern. Nr. 1275/17.XI.942).
-Referatul cu nnemoriul intocrnit, privind chestiunea
rilor de restaurare ale casei parohiale dela biserica Mihai
din Bucureti. (Tern. Nr. 1128/942).

www.dacoromanica.ro
48

b) Referatul textul vederea alcatuirii devizului

ce urmeaz a se face de ctre Serviciul tehnic judetean, pentru
restaurarea bisericii Sf. Voevozi din comuna Floresti jud. Putna.
(Tern. Nr. 1338/942).
Se cere parohiei execute lucrarile de reparatie ale bisericii
Bradu din comuna jud. Lucrarea se va face prin
cerandu-se mai multe oferte. (Tern. Nr. 882/942).
c) Referate conditiunile speciale privitoare la :
- Reparatia bisericii Inltarea Domnului din In
vederea acestei lucrri se aprobb planurile precum
vizul in valoare de 2.639.000 lei, trirnis de parohie. (Tern. Nr.
1246/942).
- Completarea devizului descriptiv pentru restaurarea
casei din Golesti, jud. Muscel. (Tern. Nr. 1340/942).
- Lucrarea de la biserica din jud. precum
devizul de 295.402 lei de parohie. (Tern. Nr. 1138/942).
- Referatul conditiunile speciale vederea restaurarii bise-
ricii jud. Ilfov, precum proiectul devizul
in valoare de 12.900.000 lei, de Sf. Mitropolie cu acelasi
scop. (Tem. Nr. 1300/942).
cl) Referate instrucriuni cu privire la lucrrile pregatitoare
restaurarii bisericii Mnstirii Dealului. Nr. 1402/942).
e) Instructiuni pentru :
- Tinerea licitatiei pentru inceperea lucrarilor de reparatie la
biserica Borzesti. (Tern. Nr. 1326/942).
- Lucrarile curs dela Biserica Donie din Focsani. (Tern.
Nr. 1461/942).
f) Conditiuni speciale :
- Se vor executa lucrarile de consolidare cutrernur, ale
bisericii Curtea Domneasca din Trgovite ; de asernenea se aprobi
devizul de 400.000 lei, trimis de parohie. (Tern. Nr. 1205/942).
Se vor executa lucrarile de de consolidare
cutrernur, la Grigore-Ghika-Vod din Str. Doamna
Ghika, Nr. 5, Colentina. (Tern. Nr. 1417/942).
g) Dev-izele in valoare de :
- 200.000 lei, pentru consolidarea, cutrernur, a bisericii
din corn. jud. Ilfov. Nr. 1280/942).

www.dacoromanica.ro
 49

- 180.000 lei, pentru de restaurare la clopotnifa bisericii

Trca din Bucureti. (Tern. Nr. 1278/942).
- 55.000 lei, cu referatul, prin care se cer ltnuriri
asupra monumentului o redactare mai a devi-
zelor, pentru reparatia bisericii Sf. Vasile satul Horodeasca, corn.
Strmba, jud. (Tern. Nr. 1235/942).
II. Se aprob referatele, conditiunile speciale, devizele majo-
rrile de preturi ale d-lui arhitect tefan Ball cum urmeaz :
a) Referate :
- Se cere, ca de darmarea proiectat a turnului
a bisericii jud. Flciu, se trimia Comisiunii fotografii
un raport documentat precum planurile noului turn.
- Se aprob in parte devizul de 420.000 lei, de Sf. Epi-
scopie a Husilor, pentru reparatia bisericii. (Tern. Nr. 1350/22/942).
- Se cere ca drmarea turnului a bisericii parohiei,
Ziva Crucii din Iai nu se la sosirea delegatului Comi-
siunii Monumentelor Istorice in acelasi timp se parte
devizul inaintat de parohie, valoare de 360.000 lei, pentru repa-
ratia bisericii cu acel hram. (Tern. Nr. 1331/942).
- In vederea reparatiei vechiului palat din Iai, se aprob, conform
referatului, devizul valoare de 6.000.000 lei, de Labo-
ratorul de Anatomie Patologic al de din Iasi.
Nr. 1332/22/VI/1942).
b) Referate conditiuni speciale privitoare :
- Reparatia bisericii din jud. devizul
valoare de 450.000 lei, trimis de parohia respectiv. (Tern. Nr.
1331/942).
- Executarea lucerilor de amenajare dela Casa Sfatului din
Braov. Nr. 1387/942).
c) speciale privitoare la lucrri de restaurare la bise-
rica Sf. Mnstiri Ghighiu din jud. Prahova, completare la devizul
valoare de 124.874 lei, trimis de mnstire. (Tern. Nr. 1424/942)
- Lucrri de consolidare la biserica Sf. din Iasi, cu devizul
de 162.500 lei, trimis de parohie. (Tem. Nr. 1431/942).
d) Modifickile de devize la :

- 432.000 lei, de Primria oraului pentru

reparatia bisericii Stolnicu din acel oras, precum angajarea lucrrii
prin tratare prin invoial. (Tern. Nr. 1379 din 26.VI.492).
4

www.dacoromanica.ro
50

Devizul de 130.000 lei, de parohia corn.

le jud. Bacu pentru reparatia bisericii. (Tern. Nr. 1354/942).
Devizul de 159.750 lei, de parohia bisericii Sf. Voevozi
Roca din ; rnodificiirile sunt acluse prin conditiile speciale ane-

xate devizului. (Tern. Nr. 1331/942).

Devizul de 212.000 lei, al parohiei, pentru consolidarea dup
cutremur a bisericii Banu din Iai. Nr. 1331/942).
Devizul ridicat dela 50.000 lei la 1.200.000 lei precurn 8i modi-
ficarea preturilor unitare, pentru lucrrile dela biserica din
comuna jud. Nr. 1406/942).
e) Se aprob devizul de 200.000 lei referatul, pentru cacao-
lidarea, dup cutremur, a bisericii Brezoianu din Bucureti pentru
facerea cercetrilor veclerea gsirii originale ale acestui
monument. (Tem. Nr. 800/942).
III. Se aprob urmtoarele devize ale d-lui arhitect I. Ata-
nasescu:
Devizul de 40.000 lei, pentru lucrrile de consolidare dela bi-
serica Sf. Arhangheli din R. ; se va completa cu centuri de
sau fier, la Nr. 1234/942).
Devizul de 290.000 lei, pentru reparatia bisericii Sf. Vasile din
Reca jud. Romanati, cu mici modificki aduse de arhitect
Horia Teodoru. (Tern. Nr. 1266/942).
Devizul de 320.000 lei, pentru restaurarea bisericii din
Drgani. (Se vor aduce precizri in privinta materialelor propuse
pentru invelitoare, pardoseal, etc.). (Tem. Nr. 1475/942).
IV. Se aprob planurile devizele precurn de
devize ale d-lui conductor arhitect V. Moisescu dup cum
urmeaz :
a) Planurile 1i devizele in valoare de 70.000 lei, pentru
lidarea, dup cutremur, a bisericii filiale Sf. din parohia Cal-
vini jud. (Tern. Nr. 1190/942).
Devizul de 600.000 lei, pentru consolidarea dup cutrernur
de 7.500 lei pentru lucrri de la biserica parohial Sf.
Irnprati din comuna Coslegi, jud. Prahova. Nr. 814/942).
Devizul de 100.000 lei, pentru lucrri de consolidare
tinere la biserica Catane-Cieti corn. jud. Arge.
Nr. 1250/942).

www.dacoromanica.ro
 51

Devizul de 370.000 lei, mutarea reconstruirea

a bisericii de lemn Sf. Nicolae din corn. Stioboreni, jud.
(Tern. Nr. 1309/942).
Devizul de 560.000 lei, pentru mutatul bisericii de
lemn, Cuvioasa Paraschiva din comuna Dobrceni jud. Vaslui.
(Tern. Nr. 1575/942).
b) Majorgri de devize : dela 520.000 lei la 670.000 lei dela
270.000 lei la 1.100.000 lei, precum preturilor uni-
tare, pentru reparatia bisericilor din Borzesti g Slobozia Mielu,
jud. Bacgu, la cererea parohiei, prin decizia Oficiului
Central de Licitatie. (rem. Nr. 1023/942).
- Dela 568.000 lei la 1.180.000 lei, pentru repararea bisericii
Maicii Precista din Ploesti. (Tern. Nr. 1294/942).
-.Dela 550.000 lei la 950.000 lei, pentru restaurarea bisericii
Sf. din Cornesti, jud. Dmbovita. (Tern. Nr. 1432/942).
c) Se aprob devizul valoare de 28.844 lei pentru de
consolidare de 151.156 lei pentru de
la biserica Sf. Voevozi din satul Meculesti, comuna
Gvana, jud. Arges. Nr. 1125/942).
V. Se aprobi urmtoarele devize intocmite de Serviciile Tel-mice
Judetene :
Devizul de 190.000 lei, pentru consolidarea, cutremur, a
bisericii parohiei Copou-Podgoria, jud. Iasi. (rem. Nr. 1215/942).
Devizul de 112.741 lei, pentru de la mnstirea
Neamt. (Tern. Nr. 1157/942).

PROCES-VERBAL Nr. 10
$EDINTA DIN 2 OCTOMBRIE 1942

Presedinte : AL. LAPEDATU.

Membri : V. G. OPRESCU, S. LAMB RINO .
A. SACERDOTEANU.
Secretasul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.
$edinta se deschide la orele 11,30.
Cornisiunea propunerile d-lui profesor Al. Borza, pre-
zentate cu avizul d-lui profesor S. Lambrino 51 cu notele d-lui A.
Sacerdoteanu. Propunerile d-lui Borza vor fi trimise copie d-lui
C. Daicovici, spre a lua de ele.
4*

www.dacoromanica.ro
52 .

D-1 profesor Al. Borza va numit membru corespondent al

siunii pentru Transilvania 1i Banat (Tern. Nr. 1570/942, 2101/942,
2512/942 2514/942).
Se aprob avizul d-lui profesor S. Lambrino, cu privire la
pdurirea suprafetei din jurul Histria, cerut de Casa
rilor cu adresa Nr. 30.531/942.
Se va Casei Pdurilor fall de importanta arheologic
a Histria, a se renunta la ideea terenu-
rilor Aceste s'ar putea face totusi in islazul dela
sudul departe de incinta acestei (Tern. Nr. 833
2513/942).
Comisiunea memoriul de d-1 profesor S.
Lambrino, cu privire la trimiterea a doi bursieri pentru
de tablouri. Acest memoriu va inaintat in copie Ministerului Cul-
turii Nationale, recomandndu-se trimiterea a doi pictori, care ar
putea la din Roma, ca membri ospitanti
Nr. 2515/942).
Se memoriul d-lui Al. membru corespondent
al Cornisiunii Monumentelor Istorice, cu privire la exproprierile
cerute pentru castrul roman. In ce priveste conservarea terrnelor,
lucrrile se vor executa sub supravegherea Comisiunii Monumen-
telor Istorice (Tern. Nr. 2439/942).
Muzeul dela Trgoviste se va completa cu obiectele adunate
la Muzeul din Curtea Mitropoliei, in conditiunile pe care Conti-
siunea gseste necesar a le Primriei orasului anurne :
1. Se va situatia a Muzeului.
2. Se vor face exproprierile din fata bisericii Stelea ;
3. Suma la care se va evalua cldirea actualului muzeu dela Mi.
tropolie, se va consemna pe seama Comisiunii, care se 1i cu
organizarea muzeului. Din Comitetul Muzeului, va face parte d-1
profesor G. Oprescu Nr. 2219, 2381,942).
Se proiectul 5i devizul pentru lucrrile dela iserica
loan din Piatra
Se intervine din pentru plata jetoanelor de prezent, artn-
du-se membrii altor comisiuni primesc aceste jetoane.
Se va cere d-lui arhitect Atanasescu, la referatul
de d-1 Teodoru aprobat de Presedinte, cu privire

www.dacoromanica.ro
 53

la lucrrile de restaurare dela biserica din Arpaul-de-Sus jud. F-

(Tern. Nr. 2495/942).

Se ia act se avizele date de Subcomisiunea

dup urmeaz :
I. Se conditiunile speciale, dispozitiunile gi
instructiunile, referatele, devizele, planurile, proiectele propu-
nerile d-lui arhitect Horia Teodoru cum urrneaz :
a) Conditiunile speciale privitoare la :
- Executarea lucrrilor dela biserica parohiei Godineti, jud.
Dorohoi. Nr. 1616/942).
- Lucrrile de restaurare ale soclului -peretilor bisericii de
lernn din parohia Sagna, jud. Roman. (Tern. Nr. 1632/942).
- Executarea lucrrilor de zugrvire la Biserica Episcopald din
Curtea-de-Arge. (Tern. Nr. 81/942).
- Executarea, devizul aprobat de Comisiune, a lucrrilor
de restaurare dela biserica Cuvioasa Paraschiva din Frurnos.
(Tern. Nr. 1719/942).
- Lucrrile de restaurare ale bisericii din Parohia Popricani
jud. Iai, (Tern. Nr. 1691/942).
b) Dispozitiunile date la fata locului, privitoare la deschiderea
celor dou ferestre din registrul superior al altarului bisericii Sf.

-
Gheorghe din Bucureti. (Tern. Nr. 1672/942).
Dispozitiunile pentru restaurarea, in vederile Co misiunii, a
fatadeIor originate ale bisericii din Grditea-Maxineni, jud. Ilfov.
Nr. 8081/942).
c) Indrumki privitoare :
- Restaurarea bisericei din Focani. (Tern. Nr. 1709/942).
- Executarea lucrrilor de restaurare la biserica parohiei
leti jud. Dmbovita (Tern. Nr. 1756/942).
- Instructiunile suplirnentare pentru construirea lucrrilor dela
din Nr. 1844/942).
d) Referatele directivele privitoare la executarea lucrdrilor
dela biserica din Bucureti. (Tern. Nr. 1663/942).
e) Referatul privitor la facerea courilor a lucrrilor suplimentare
dela biserica Sf. Episcopie din Hui. (Tern. Nr. 1518/942).

www.dacoromanica.ro
54

- Referatul cu arhitect Bals, pentru

dela bisericile : Sf. Athanasie Barnovschi, Nicorita,
Curelari din Iasi. (Tern. Nr. 1674/942).
f) Devize.
Devizul de 250.000 lei, pentru lucrri de consolidare
tinere la biserica Sfntul Boteztorul din comuna
jud. Muscel. (Tern. Nr. 1495/942).
Devizul de 200.000 lei referatul pentru biserica parohiei
Bascov, jud. Arges. Nr. 1272/942).
Devizul de 150.000 lei, pentru consolidarea, cutremur, a
bisericii din Dmbovita, jud. Muscel. (Tern. Nr. 297/942).
Devizul de 206.000 lei referatul, pentru restaurarea invelitoarei
bisericii Arbora din Bucovina. (Tern. Nr. 1858/942).
Devizul de 195.000 lei planul pentru restaurarea bisericii din
Smautii-de-Jos, din Bucovina. (Tern. Nr. 157/942).
Devizul de 770.446 lei 8i conditiile speciale adaugate, pentru
restaurarea clopotnitei 8i bisericii Nicolae din Chilia, jud. Ismail
Nr. 1786/942).
Devizul de 100.000 lei planul, pentru restaurarea ferestrelor
bisericii Sf. Onufrie din Mnstioara, jud. (Tern. Nr.
1881/942).
Devizul de 197.000 lei, pentru de zugrvire la biserica
Izvorul-de-Sus, jud. Arges. (Tern. Nr. 2060/1942).
Devizul de 140.000 lei planul, pentru restaurarea bisericii de
lemn Sf. Nicolae din (Tern. Nr. 1820/942).
g) Devizul descriptiv al parohiei Sf. Nicolae Domnesc din Iasi,
completkile aduse de d-1 pictor I. Mihail 8i cu conditiile speciale
redactate de d-1 arhitect Horia Teodoru. (Tern. Nr. 1823/942).
Devizul descriptiv pentru executarea regie, a lucrkilor de
consolidate dup cutrernur a bisericii Dealul, jud.
Dmbovita. Nr. 1755/942).
Devizul descriptiv in vederea restaurkii fostei mnstiri
Aninoasa ; (Se va prefectura de ce nu s'au inceput

-
rile).
Planul
Nr. 8128/942).
devizul descriptiv pentru restaurarea soclului bise-
ricii Mnstirii Sucevita. (Tern. Nr. 1477/942).
h) Proiectul devizul pentru punerea in a vechiului
pridvor al bisericii Brezoianu din Bucuresti. (Tern. Nr. 2151/942).

www.dacoromanica.ro
 55

i) Propunerile enumrate in ordinea din referat relativ la cererea

Primariei oraului pentru mutarea Muzeului din curtea
Mitropoliei. (In niciun caz, dela mitropolie nu poate
un timp de scurt neadapostit). de eventuala
a actualului muzeu, trebuie asigurata adapostirea colectiunilor.
(Tern. Nr. 2219/942).
j) Se instructiunile, referatul cu dispozitiunde date,
9i planurile referitoare la Casa jud. Muscel
cum :
- Instructiunile date la fata locului, pentru continuarea cerce-
trilor fundatiiIe vechiului pridvor. (Tens. Nr. 1601/942).
-A lucrrilor de restaurare. (Tern. Nr. 1703/942).
- Pentru continuarea lucrrilor dela conac. (Tern. Nr. 1980/942).
- Pentru restaurarea pridvorului in forma lui (Tern.
Nr. 1602/942).
- Referatul, cu dispozitiunile date la locului, pentru
nuarea lucrarilor de restaurare. (Tern. Nr. 1722/942).
- Planurile pentru uile cldirii dela intrare, a boltilor carnerei
nr. 12 din corpul principal, pentru arcadele dintre carnerile nr. 11
91 10 la acelaii corp 91 pentru pridvorului atenanse, pre-
cum pentru restaurarea conacului ; (se cere intocmirea devizului
proiectul pentru fierarie, clante, balamale etc. in fier forjat dup
modele vechi). (Tern. Nr. 2059/942).
- Planurile pentru lucrarile in fier a uilor interioare
a uii exterioare, pentru conac. (Tern. Nr. 2139/942).
II. Se aprob instructiunile, referatele devizele intocmite de
d-1 arhitect Bali, dup cum :

a) Instructiunile privitoare la lucrarile biserica

neural din (Tern. Nr. 1573/942).
b) Referate :
- Referatul prin care se cere ca parohia Deagu-de-Sus din jud.
Arge, inainteze Ministerului devizul dup aprobarea
Cornisiunii. (Tern. Nr. 1497/942).
- Referatul prin care se prevede caselor insalubre
lipite de vechiul zid de al bisericii Sf. Nicolae Domnesc din
Iai. (Tern. Nr. 4018/942).
- Referatul pentru inaintarea unui deviz privind biserica
Sf. Cruce din Odobeti. (Tern. Nr. 2272/942).

www.dacoromanica.ro
56

c) Devizul de 100.000 lei, verificat, pentru lucriri de consoli-

dare, cutrernur, la biserica Sf. Durnitru din (Tern.
Nr. 1331/942).
III. Se conditiunile speciale, instructiunile, referatele,
devizele procesul-verbal ale d-lui arhitect Em. Costescu
um :

a) Conditiunile speciale pentru lucrrile de restaurare, la biserica

fostei Comana, Vlaca. (Tern. nr. 2030/942). Cele refe-
ritoare la lucrgrile curs de executare, (Tern. nr. 2217/942) pre-
acela referitor la lucrarile stketiei. Se va comunica
Directiunii instalate in localul fostei mnstiri. (Tern. Nr.
2218/942).
b) Referatul situatia definitiva de 157.815 lei, pentru lucrrile
executate. (Tern. Nr. 1669/942.)
Devizul de 290.000 lei, pentru lucrri de restaurare la cldirile din
la biserica Stavropoleos din Bucureti. (Tern. Nr. 2129/942).
- Devizul de 500.000 lei (cu referatul d-lui arhitect H. Teodoru),
pentru lucrarile de restaurare necesare la (Tern. Nr.
1638/942) rnajorarea dela 1.350.000 la 2.130.000, analiza preturilor
referatul pentru restaurarea bisericii Snagov-Ilfov. Nr.
1638/942).
c) Conditiunile speciale.
Pentru executarea lucrarilor de restaurare dela biserica
Adorrnirea Maicii Dornnului din cornuna Galicea, jud. Arge.
(Tern. Nr. 1656/942).
- Pentru lucrtile de restaurare ale bisericei din cornuna
lineti, jud. Muscel, precurn devizul de 42.000 lei trirnis de
parohie. Nr. 1624/942).
- Pentru lucrrile in curs de executie, la biserica Grditea-
Mxineni jud. Ilfov. (Tern. Nr. 1968/942)
d) Instructiunile date in vederea lucrrilor dela bi-
serica din corn. Brebu, jud. Prahova. (Tern. Nr. 1652/942).
e) Referatul privitor la lucrrile de consolidare ale clopot-
din Vdlenii-de-Munte jud. Prahova. (Tern. Nr.
1564/942).
f) Devizul de 1.000.000 lei, pentru biserica Naterea Maicii
Domnului cel de 800.000 lei, pentru biserica Vovidenia, ambele
din Odobeti, cu modificrile aduse. Nr. 2079/942).

www.dacoromanica.ro
 57

- Devizul de 145.000 lei, pentru biserica Sf. Nicolae 266.000

lei, pentru biserica Cuvioasa Paraschiva din comuna jud.
cu fcute. Nr. 2108/942).
- Majorarea devizului dela 246.000 lei la 440.000 lei, precum
8i speciale, pentru dela biserica cornunei
Danului, jud. Arge. (Tern. Nr. 2023/942).
- Completarea fcut la devizul bisericii vechi Adormirea
Maicii Domnului din R.-Srat. (Tern. Nr. 1834/942).
- Devizul de 305.000 lei, trimis de Episcopie cu modificrile
aduse de d-1 arhitect Em. Costescu, pentru restaurarea bisericii
parohiale din Drgoesti, jud. Ole. Nr. 2045/942).
g) Devizul descriptiv pentru consolidarea, cutremur, a
bisericii parohiei Plesoiu-Flrnnda din comuna Galicea, jud. Arges.
(Tern. Nr. 2066/942).
h) Procesul-verbal la fata locului, pentru predarea
terialelor, veche de lemnrie de provenita
dela Pantocratorului bisericii episcopale din Husi. (Tern.
Nr. 2082/942).
IV. Se devizele, planurile proiectele intocmite de d-1
conductor arhitect V. Moisescu, dup cum :

a) Devizul 4e 650.000 lei, pentru de consolidare

cutremur a Muzeului de Religioas. (Tern. Nr. 1064/942).
- Devizul de 300.000 lei, pentru restaurarea bisericii Schittlui
Lespezi, jud. Prahova. (Tern. Nr. 948/942).
- Devizul de 40.000 lei, pentru lucrri suplirnentare la biserica
Sf. din Iasi. (Tern. Nr. 1658/942).
- Devizul de 470.000 lei, pentru lucrri de sistematizare la
biserica Mazili, jud. Prahova. Actualul monument se va pstra in
starea de astki, cnd parohia va fondurile necesare
acestei lucrari). Nr. 658/942).
- Devizul de 345.000 lei, pentru suplirnentare la bise-
rica parohiei jud. Prahova, lucrri ce se vor
executa din fondurile parohiei. Nr. 2123/942).
- Devizul de 1.830.000 lei pentru consolidarea, dup cutremur,
a bisericii Parohiei Valea Hogei, jud. Vaslui. (Tern. Nr. 1813/942).
- Devizul de 670.000 lei, pentru consolidarea cutremur
a bisericii clopotnitei Sf. Nicolae din jud. Vaslui. (Tern.
Nr. 1653/942).

www.dacoromanica.ro
58

- Devizul de 40.000 lei, pentru lucrri suplimentare de

nere, la biserica parohial Cuvioasa Paraschiva din comuna Chioj-
deanca jud. Prahova. (Tenn. Nr. 2071/942).
de 240.000 lei, pentru de restaurare la bi-
serica fostei mn'stiri Galata, jud. Iai. (Tern. Nr. 2253/942).
- Deviz ul de 120.000 lei, pentru re4taurarea caselor
Vrzreti, jud. R.-Srat. (Tern. Nr. 1757/942).
b) Planurile devizele in valoare de:
- 40.000 lei, pentru consolidarea bisericii de zid 500.000 lei,
pentru mutatul bisericii de lernn din parohia Poiana jud. lalomita.
(Tern. Nr. 1423/942).
- 350.000 lei, pentru de consolidare la biserica parohial
Ploetiori, jud. Prahova. (Tern. Nr. 1016/942).
- 740.000 lei, pentru consolidarea, dup cutrernur, a bisericii
Sf. Treime din Neni-Roca jud. Buzu. (Tern. Nr. 1388/942).
- 200.000 lei, pentru consolidarea, cutremur, a bisericii
parohiale Sf. Treirne din cornuna Mgurele, ctunul Gherrnan, jud.
Ilfov. (Tern. Nr. 1293/942).
- 950.000 lei, pentru consolidarea, dup cutremur, a bisericii
parohiale Cmpurile, jud. Ilfov, urmnd a se face formele de clasare
ale monumentului. Nr. 2035/942).
390.000 lei, pentru restaurarea bisericii Rugineti, jud. Putna.
(Tern. Nr. 1216/942).
- 430.000 lei, pentru de consolidare, dup cutremur, la
biserica Adormirea Maicii Domnului din parohia Cndeti jud.
Nr. 1708/942.
c) Proiectul intocrnit pentru pridvorul bisericii Sf. Gheorghe
Focani. Nr. 1689/942).
V. Se aprob planul devizele d-lui arhitect Sterie Becu, dup
cum
- 590.000 lei, pentru restaurarea bisericii episcopale din Buzu.
(Tenn. Nr. 1082/942).
- 1.000.000 lei pentru clopotnita bisericii Jalaboi, cu observatia
ca zidria peretilor soled dela se fuel cu mortar de
ciment al se proportia de ciment la restul zidurilor. (Tern.
Nr. 1617/942).

www.dacoromanica.ro
 59

VI. Se devizul d-lui arhitect I. L. Atanasescu de 65.000

lei, pentru de la biserica din comuna Crtisoara
jud. (Tern. Nr. 1565/942).
VII. Se aprob referatul caietul de sarcini deviz al d-lui pictor
I. Mihail:
a) Referatul privitor la lucrrile de pictur dela Sf.
Dumitru din Bucuresti.
b) Caietul de sarcini deviz, in valoare de 550.000, pentru restau-
rarea picturii vechi refacerea picturii dela turM restul bisericii
Postelnicu Fir, din orasul Craiova, cu recomandarea ca s pstreze
pictura veche mai ales ctitorii. (Tern. Nr. 1418/942).
VIII. Se aprob oferta d-lui pictor Paul Popescu-Molda pentru
executarea lucrrii de restaurare a picturii bisericii Bascov, din
jud. Arges. (Tern. Nr. 1827/942).
IX. Se aprob devizele, proiectele, cererile parohiilor bisericilor
dup cum :

a) Devizele in valoare de:

370.000 lei, pentru biseric de 44.114 pentru pridvorul bisericii
Adormirea Maicii Domnului (Berceni) din de Munte.
(Tern. Nr. 1554/942).
- 490.000 lei, pentru lucrri de consolidare, cutremur, a
clopotnitei bisericii Mnstirea din Vlenii-de-Munte mentinn-
du-se din cadre de beton armat, partea de sus a turlei.
(Tern. Nr. 1554/942).
- 425.000 lei, pentru de restaurare la biserica Mina
din Bucuresti, parohia urrnnd a angaja lucrarea cu avizul
(Tern. Nr. 1768/942).
- 630.000 lei, pentru restaurarea bisericii 40 Mucenici
din Iasi. (Tenn. 1787/942).
- 280.000 lei, pentru de restaurare la biserica Sf. Voe-
vozi din Focsani. Nr. 1877/942).
- 40.000 lei, pentru de restaurare la biserica Precista.
din Nr. 1688/942).
- 325.000 lei, pentru lucrri de restaurare la biserica Apostol
din Bucuresti. (Tern. Nr. 2019/942).
- 85.255 lei, pentru lucrri de restaurare la biserica Sf. Andrei
din Parohia va trimite proiecte spre aprobare, pentru transfo
rnrile cerute. (Tern. Nr. 1930/942).

www.dacoromanica.ro
60

- 636.000 lei, pentru lucrri de restaurare ale bisericii Sf. Gheorghe

Suseni din Nr. 2018/942).
- 113.500 lei, pentru de restaurare la biserica Sf. loan
de Aur din Iasi. (Tern. Nr. 1888/942).
- 304.964,25 lei, pentru necesare bisericii SE. Voe-
vozi din parohia comuna Movilita jud. Putna. Nr.
2113/942).
- 100.000 lei, pentru restaurarea bisericii Schitul Runc din jud.
(Tern. Nr. 2100/942).
- 577.500 lei, pentru consolidarea, cutremur, a bisericii
parohiei Curtea Domneasca din Targoviste. SI se cornpleteze la
articolele 2 5 proportia de var ciment. Nr. 2150/942).
- Majorarea dela 90.000 lei la 105.000 lei a devizului bisericii
parohiei Negoesti, jud. Ilfov. Nr. 1706/942).
- Majorarea la 640.000 lei, dela 300.000 lei, a devizului bisericii
Sf. Constantin Elena din Slobozia-Moara jud. (Tern.
Nr. 1920/942).
Devizul de 120.000 lei, trimis de Epitropia Sf. Spiridon din
pentru de consolidare cutrernur la biserica Schitul
Mgura Ocnei din jud. Nr. 1569/942).
- Devizul de 839.588 lei, trimis de Sf. Episcopie a Buzaului,
pentru lucrari de consolidare cutrernur, la
latul episcopiei din Nr. 2165/942).
b) Cererea pentru ferestrele dela altar ale bisericii Sf. Gheorghe
Nou din Bucuresti. Nr. 1703/942).
c) Rezultatul prin bun de
jud. R.-Sarat, pentru angajarea lucrarilor de restaurare.
Nr. 1633/942).
X. Se devizele planurile, intocmite de Serviciile tehnice
judetene cum urmeaz:
a) Devizele in valoare de:
160.000 lei, de Serviciul tehnic Tecuci, pentru
de consolidare, cutrernur, la biserica din satul Medeleni,
comuna Godinesti, jud. Tecuci. (Tern. Nr. 1344/942).
- 230.000 lei, dup devizul aprobat de Cornisiune, pentru
de consolidare la biserica parohiei Chiojdeanca jud. Prahova. (Tern.
Nr. 1567/942).

www.dacoromanica.ro
 61

- 21.000 lei, pentru lucrrile de restaurare la arhondria Mnsti-

Bogdana, jud. Nr. 2012/942).
- 160.000 lei, pentru restaurarea bisericii parohiei Sf. Nicolae,
din Micleti, jud. Vaslui. (Tern. Nr. 1936/942).
- 41.000 lei, pentru restaurarea bisericii parohiei jud.
(Tern. Nr. 2140/942).
- 19.500 lei, pentru consolidarea, cutremur, a bisericii din
corn. Boganeti Oituz, jud. Nr. 21881940).
- 120.000 lei, pentru lucrri de restaurare la biserica parohiei
Buda-Mare jud. (Tern. Nr. 2183/942).
b) Planul devizul de 400.000 lei, pentru mutarea bisericii
de lernn din parohia Bereasa, jud. Vaslui. (Tern. Nr. 1895/942).
XI. Se aprob devizul de Directia Arhitecturii din Pri-
rnria Municipiului Bucureti, in valoare de 800.000 lei, pentru
lucrri de restaurare la biserica Sf. Nicolae din
Nr. 1596/942).
XII. Se aprob devizul in valoare de 620.000 lei, de Ser-
viciul tehnic municipal pentru lucrri de intrerinere la Muzeul Cuza
Vod din Iai. Se recomand se execute cu precadere lucrri in
valoare de 62.900 lei, la la instalatiuni. (Tern. Nr. 1879/942).
XIII. Se aprob avizul Contenciosului, pentru lichidarea
rilor de consolidare provizorie, dela biserica clopotnita fostei
Cotroceni. Nr. 2127/942).
XIV. Aprobki pentru de devize la urmtoarele biserici :
a) Dela 56.000 lei la 230.000 lei, pentru lucrrile de restaurare
la biserica din comuna Novaci jud. Vlaca. (Tern. Nr. 1594/942).
- Dela 60 lei, pretul unitar, la 100 lei, pentru capitolul I, din
devizul de restaurare al clopotnitei bisericii Trca din Bucureti.
(Tern. Nr. 1560/942).
- Dela 695.000 lei la 820.000 lei, pentru biserica Trca din
(Tern. Nr. 1807/942).
Dela 110.000 lei la 590.000 lei, pentru restaurarea bisericii
de vltuci, din Deleti jud. Vaslui. (Tern. Nr. 1464/1942).
- Dela 501.000 lei la 820.000 lei, pentru restaurarea bisericii
parohiei Sf. Vasile din jud. Putna. Nr.

-
1710/942).
97.000 lei la 220.000 lei, pentru lucrIrile de consolidare, dup
cutremur, ale bisericii Udricani din Bucureti. (Tern. Nr. 1852/942).

www.dacoromanica.ro
62

- Dela 143.000 lei la 205.000 lei, pentru de consolidare

dup cutremur, ale bisericii Bohari-Mlureni, din jud. Arges.
Nr. 1871/942).
- Dela 300.000 lei la 600.000 lei, pentru biserica Cuvioasa
Paraschiva dela 90.000 lei la 160.000 lei, pentru biserica Buna
Vestire, ambele in comuna Valea Scheilor-Tohani, jud. (Tern.
Nr. 2132/942).
- Dela 340.000 lei la 620.000 lei, pentru consolidarea, dup
cutremur, a bisericii Chitorani din jud. Prahova. Se va preciza
unitar cantitatea la capitolul 10. (Tem. Nr. 2112/942).
XV. Aprobri de devize, planuri, proiecte, receptii definitive
provizorii, construcpi, pentru diferite biserici :
a) Devize in valoare :
- 520.000 lei, pentru restaurarea bisericii Sf. Teodor din Iai.
(Tern. Nr. 1690/942).
- 570.000 lei, pentru restaurarea bisericii Sf. Constantin
Elena din Iasi. (Tern. Nr. 1331/942).
- 694.300 lei, pentru restaurarea bisericii Sf. Vineri din
goviste. Se recomand a se aduce la indeplinire indreptrile cerute
anterior de Comisiune. (Tern. Nr. 1670/942).
- 1.200.000 lei 200.000 lei, pentru de restaurare la
biserica Sf. Gheorghe Focani. (Tern. Nr. 1691/942).
- 109.848 lei, pentru restaurarea bisericii Sf. Pantelimon din
Iai. (Tern. Nr. 1680/942).
- 160.000 lei, pentru restaurarea bisericii Cioranii de Jos jud.
Prahova. (Tern. Nr. 1780/942).
b) Planurile devizele de 259.893 lei 195.000 lei, pentru
crri de restaurare la biserica Sf. Nicolae Schei din Braov. (Tern.
Nr. 1806/942).
c) Proiectul simplificat pentru casa parohial a bisericii Sf.
Gheorghe din Focsani. Parohia va comunica planul de situavie
(tern. Nr. 1690/942) cel de paravane mobile, pentru inchiderea, in
timpul iernii, a pridvorului deschis dela biserica din Izvorul-de-Sus
jud. Arge. (Tern. Nr. 1979/942).
d) Procesele-verbale de receptie definitiv pentru lucrri de
73.631 lei, la biserica Sf. din Bucuresti, (Tern. Nr. 1493/942)
de receptie provizorie de 157.815 lei de executate la bise-
rica Stavropoleos din Bucuresti. (Tern. Nr. 1669/942).

www.dacoromanica.ro
 63

e) Lucrri diferite :
XVI. Se ia act de aprobarea de pentru angajare
de restaurare a picturii bisericii Mntuleasa din Bucureti,
devizul aprobat de Comisiune. Nr.-1725/942).
XVII. Nu se ridicarea unei de pronaosul
bisericii Trca din Bucureti. (Tern. Nr. 1878/942).

I. Se aprob dispozitiunile, instructiunile conditiunile speciale

ale d-lui arhitect Horia Teodoru precum urmeaz :
a) Dispozitiunile date la fata locului, ziva de 15-16 Septem-
brie a.c. pentru continuarea lucrrilor la conacul Goletilor. (Tern.
Nr. 2290/942).
b) Instructiunile date la fata locului, in ziva de 18 Septembrie
a.c., pentru racordarea zidului de sustinere la biserica Bucur din
Bucureti. Nr. 2305/942).
c) Conditiunile speciale pentru executarea lucrrilor valoare
de 267.000 lei, devizul de Serviciul tehnic judetean,
pentru biserica Ingtarea Domnului din satul Molnita, comuna Dunca
jud. Dorohoi. (Tern. Nr. 2341/942.
d) Planurile de executie privitoare la pridvor la ferestrele
metalice ale turlei clopotnitei, precum 91 conditiile speciale de exe-
ale acestor proiecte, intocmite cu d-1 conductor
hitect V. Moisescu, pentru Biserica Episcopal din Hui.
Nr. 2319/942).
II. Se aprob devizul conditiunile speciale ale d-lui arhitect
Em. Costescu.
a) De-vizul de 50.000 lei, pentru suplirnentare la biserica
din comuna Graditea-Maxineni, jud. Ilfov. (Tern. Nr. 2362/942).
b) Conditiunile speciale pentru continuarea a dou couri
pentru sobe, in biserica Sf. Nicolae din corn. Baloteti, jud. Ilfov.
(Tern. Nr. conditiunile speciale pentru lucrrile in curs
la biserica jud. Ilfov. Nr. 2237/942).
III. Se procesul-verbal de receptie provizorie in valoare
de 108.000 lei, incheiat de d-1 arhitect ca delegat al
misiunii, pentru executate in anul 1940 la biserica Sf.
din Iai, precurn plata surnei ce se mai cuvine antreprenorului
retinerea de 6% pentru anul de Nu se aprob
rabatului obtinut prin licitatie. (Tern. Nr. 2181/942).

www.dacoromanica.ro
64

IV. Se proiectul devizele intocmite de d-1 conductor

arhitect Moisescu.
a) Devizele in valoare :

- 1.350.000 lei, proiectul de adncire al unui pridvor, pentru

biserica parohial Buna Vestire din comuna jud. Iasi. (Tern.
Nr. 1496/942).
- 14.000 lei, pentru suplimentare la biserica parohiei
Contesti, jud. Dmbovita. (Tern. Nr. 2247/942).
- 440.000 lei, pentru construirea unui pridvor la bi-
serica Adormirea Maicii Domnului din parohia Ungureni, jud.
Prahova. (Tem. Nr. 2002/942).
V. Se aprob urmtoarele devize ale serviciilor tehnice judetene
in valoare :

- 80.000 lei pentru drmarea chiliilor Schitului Brazi, din

comuna Panciu, jud. Putna, cu conditia ca se fac un
provizoriu pentru proteguirea boltilor paraclisului. (Tern. Nr.
2288/942).
- 920.000 lei, pentru consolidri la biserica din satul Petresti,
corn. jud. Bacu. (Tern. Nr. 2274/942).
- 145.000 lei, pentru biserica parohiei Rctu, jud.
(Tern. Nr. 2275/942).
- 267.000 lei, pentru biserica Adorrnirea Maicii Domnului
din comuna Rpile, jud. (Tern. Nr. 2186/942).
- 58.000 lei, pentru biserica Sf. Nicolae din parohia Pre-
cista Tg.-Ocna, cu modificarea de Serviciul Tehnic al
siunii. (Tern. Nr. 2291/942).
- 435.000 lei, cu modificrile aduse de Serviciul Tehnic al
misiunii pentru biserica din satul Clugra, jud. Nr.
2184/942).
- 400.000 lei, de Serviciul Tehnic al orasului Vaslui,
deviz verificat de d-1 arhitect Em. Costescu, pentru restaurarea
sericii din satul Bcu corn. Ipatele din jud. Vaslui. (Tern. Nr.
2281/942).
VI. Se aprob devizul de 230.040 lei, trirnis de parohie, pentru
lucrri de restaurare la biserica Schitu Mgureanu din Bucuresti,
urmnd ca pisania bisericii s fie declarat obiect istoric.
Nr. 2244/942).

www.dacoromanica.ro
 65.

VII. Se aprob majorarea dela 200.000 lei la 800.000 lei a

vizului Rachitoasa dela 180.000 lei la 600.000 lei a
clevizului pentru pentru a se trimite institu-
tiilor cari le folosesc. (Tern. Nr. 2195/942).

PROCES-VERBAL Nr. 11 12
EDINTA DIN 4 NOEMBRIE 1942
Preedinte : AL. LAPEDATU.
Membri : P. ANTONESCU, V. GR.
OPRESCU, A. SACERDOTEANU.
Secretarul VICTOR BRXTULESCU.
se deschide la ora 11. Cornitetul de al
catiilor Comisiunii ia in discutie materialul dat la tipar pentru
Buletinul i Anuarul Cornisiunii.
Se aprob proiectul de copert propus de d-1 Ghika-Budeti,
pentru studiul d-sale : Essai de synthse sur l'architecture reli-
gieuse de la Valachie.
Coperta urmeaz fie folosit numai pentru extrasul
studiului mentionat.
Se va publica o a monumentelor cuprinse in Anuarul din
1914 cel din 1915, care se va lista noilor monumente
istorice. Se va tipri de asemenea lista monumentelor declasate.
La viitoare se va prezenta tabla de materii pentru Anuar.
D-1 profesor I. Minea va fi rugat s trirneat, cu manuscrisul
studiului d-sale, jurnalul spturilor dela Cetatea Nearntului.
Comisiunea propunerile de mai sus ale Cornitetului de
redactie intr in ordinea de zi.
Se va interveni din nou la MinisteruI Nationale pentru
a se rspunde Comisiunii a se fac lucrAile de la
biserica Mihai Vod, lucrri pe care parohia le execut la bise-
rica mentionat, aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice.
Lucrrile de reparatiuni dela clopotnita Sf. Patriarhii, se vor
executa in regie de Serviciul Tehnic al Comisiunii, dac Serviciul
respectiv al Sf. Patriarhii nu imediat aceste Se
act de proiectul de decret-lege, de Ministerul de Interne
cu privire la trecerea patrimoniul Ministerului Nationale,
a de pe teritoriul cornunei cu acelai nume. Legea
5

www.dacoromanica.ro
66

Comisiunii nu se opune la astfel de donatiuni. In ce privete scopul

condiPunile donatiunii, Comisiunea face urmtoarele obiectiuni :
Transformarea interiorului nu este posibil aceasta
ar modifica vechiul caracter de cetate medieval, legea de con-
servare restaurare a monumentelor istorice oprete atari transfor-
Legea mentionat mai prevede restaurare chiar
simple reparatiuni la monumentele istorice, nu se pot face dect
planuri aprobate de Comisiune i sub directa ei supraveghere.
Aclresei Nr. 1227/942, a Administratiei Casei M. S. Regelui, se
rspunde s'a luat act deosebit satisfactie M. S. Regina
Elena se intereseaz in chip deosebit de lucrrile pentru restaurarea
bisericii fostei Cotroceni. Comisiunea deleag pe d-1
arhitect P. Antonescu supravegheze planurile proiectele de
restaurare fie la dispozitia M. S. Reginei Elena, spre a lua
de dorintele M. Sale.
La adresa Ministerului de Interne, inaintat pe baza 'raportului
Primriei Municipiului Craiova, pentru transferarea d-lui arhitect
I. L. Atanasescu, la rnentionat, Cornisiunea este de acord
ins nu poate aviza dect in momentul cnd se va gsi un Inlocuitor.
Se aprob propunerile primriei privire la
zeul dela biserica Stelea privire la muzeul dela Mitropolie
prezentate in de d-1 C. Dimitriu, membru corespondent al
Comisiunii Monumentelor Istorice, pentru jud. Dmbovita.
Se clasarea ca monument istoric a easel Sfatului din Braov,
a se comunica Ministerului pentru a se proceda la
mirea decretului de clasare. (Nr. 2803/942).
Se aprob avizul Contenciosului, privitor la d-1 Em. Mempiot
pentru care se va interveni la Onor. Minister in vederea acorddriii
unei retributii care s echivaleze cu salariul actual (Tern. Nr.
2639/942).

Se act $ se avizele date de Subcornisiunea

cu privire la : referatele, conditiunile speciale, dispozitiunile
devizele d-lui arhitect Horia Teodoru dup cum :
a) Referate :
- Drmarea pridvorului adugat cercetarea formelor origi-
nale ale pridvorului vechi la biserica Stolnicul din (Tern.
Nr. 2426/942).

www.dacoromanica.ro
 67

- Racordarea zidurilor de dricuitul tencuielilor la

clopotnita hisericii Trca, din Bucureti. (Tern. Nr. 2523/942).
- Lucrrile necesare la biserica Bucur. (Tern. Nr. 2728/942).
- Proiectul nr. 5, de d-1 arhitect D. Berechet,
pentru refacerea laturei de Vest a pridvorului bisericii Sf.
fcndu-se in prealabil televeul exact al strii
actuale 1i cu urmele vechiului pridvor. (Tern. Nr. 2663/942).
- Referatele relative la lucrrile de executat in vederea rein-
Plumbuita. (Tern. Nr. 2576/942) la proiectul
pentru amenajarea de acces a terenului din jurul
nastirii. Se trimite in copie, cu scopul de a se face de
proiect vederile acestui referat, la care se anexeze o eva-
luare de cost comparativ, intre aceste dou variante). (Tern. Nr.
2598/942).
- Referatul privitor la instalarea tuburilor electrice de
facerea tencuelilor la biserica episcopal din Hui. Nr.
2436/942). In ceea ce privete inceperea lucrrilor de
ale bisericii se va da urmare celor in referatul arnintit.
Scoaterea panourilor de pstrat, ale picturii se putea
face, fr nici o piedic in prezent. (Tern. Nr. 2658/942).
Se va trimite la Ministerul Publice al Comunicatiilor,
textul explicativ pentru lucrrile dela Sf. Episcopie din Hui. Se
delegatie d-lui arhitect St. Becu spre a merge la locului.
(Tern. Nr. 2437/942).
- Privitor la conacul Goletilor din Muscel, se aprob dispozitiu-
nile date in ziva de 10 Octombrie a.c., pentru continuarea lucrarilor
(tern. Nr. 2578/942) referatul relativ la restaurarea turnului rotund.
(Tern. Nr. 2692/942).
b) Conditiunile speciale pentru refacerea cu a acope-
bisericii din parohia Vania-de-Jos, jud Cmpulung, Bucovina.
Nr. 2398/942).
c) Conditiile speciale ale d-lui arhitect Horia Teodoru devi-
zele de Serviciul Tehnic Judetean in valoare :

- 120.610 lei, pentru restaurarea bisericii parohiei Busuioceni

jud. Dorohoi. (Tern. Nr. 2520/942).
- 800.000 lei, pentru restaurarea bisericii Izvorul Tmduirii
dela Sf. Schit Trotuanu, corn. Movilita jucl. Putna. Nr.
2277/942).
5.

www.dacoromanica.ro
68

d) Conditiile speciale ale planurilor devizul Qonsiliului

tehnic judetean in valoare de 1.550.000 lei, pentru restaurarea
bisericii Sf. Gheorghe din comuna Lipovt, jud. Vaslui. (Tern.
Nr. 2546/942).
II. Se planul, devizele proiectul d-lui arhitect Em.
Costescu, cum :

a) Planul devizul de 540.000 lei, pentru restaurarea cu olane

a acoperiului 1nvelitoarei bisericii din Bucureti. (Tern.
Nr. 2441/942).
b) Devizele valoare :

190.000 lei, pentru biserica Udricani din Bucureti. (Tens. Nr.

2587/942).
- 607.000 lei, pentru clopotnita arhonddria veche dela
neti jud. Ilfov. Nr. 2414/942).
- 195.950 lei, deviz de Serviciul Tehnic Judetean, cu
aduse de d-1arhitect Em. Costescu pentru
taurarea bisericii Sf. Dumitru din (Tern . Nr.
2482/942).
c) Proiectul pentru dubl a bisericii Mxineni
utilizarea de formatul celei prezentate de antrepriz.
Nr. 2491/942).
III. Se devizele d-lui arhitect St. Becu in valoare de:
- 1.000.000 lei, pentru restaurarea bisericii Schitul Maicilor din
Bucureti. (Tern. Nr. 1854/942).
- 241.500 lei, pentru consolidarea, cutremur, a bisericii
din comuna judetul (Tem. Nr. 1958/942).
- 2.600.000 lei, deviz, intocrnit de Serviciul Judetean veri-
ficat de d-1 arhitect S. Becu pentru lucrkile de restaurare la Schitul
Brazi, corn. Panciu jud. Putna. Nr. 2326/942).
. IV. Se planurile devizele d-lui conductor-arhitect
Moisescu :

- 220.000 lei, pentru restaurarea bisericii parohiale din satul

Suharan, jud. Dorohoi. (Tern. Nr. 2229/942).
- 350.000 lei, pentru restaurarea bisericii din comuna Deduleti
jud. R.-Srat. (Tem. Nr. 2145/942).
V. Se preturile arhitectul diriginte, la devizul de
120.000 lei, pentru restaurarea, in originala, a bisericii Bre-
zoianu din Bucureti. Nr. 2554/942).

www.dacoromanica.ro
 69

VI. Se aprob devizele intocmite de Serviciile tehnice judetene

- cum :

lei, pentru restaurarea Schitului Stavnic din comuna

Voinesti, jud. Iasi. (Tern. Nr. 24041942).
- 100.000 lei, pentru biserica parohiei Sinihu din comuna
Horbova, jud. Dorohoi. (Tern. Nr. 2462/942).
- 435.000 lei pentru biserica parohiei alugra, jud.
(Tern. Nr. 2313/942).
- Planul devizul de 1.300.000 lei, pentru restaurarea bisericii
S f. Nicolae din comuna jud.. Prahova. (Tern. Nr.
2584/942).
VII. Se aprob devizul de 32.000 lei, intocmit de Serviciul Dru-
murilor pentru consolidarea, cutremur, a bisericii Sf. loan din
(Tern. Nr. 2655/942).
VIII. diverse:
a) Proiecte pentru Casa Golestilor Muscel: 17 sobe de zidrie
la conac (Tern. Nr. 2348/942) principald la casa mare a
conacului, inelele de fier dela grilajul timpanului
de deasupra usei. (Tern. Nr. 2600/942).
- Proiectul de transformare al pridvorului bisericii
Cldruani, comunicat de Sf. cu aduse de
Comisiune. (Tern. Nr. 2597/942).
- Devizul de 350.000 lei, pentru biserica Sf. Nicolae Cptanu,
jud. Putna. (Tern. Nr. 2323/942).
- Ordinul de din ziva de 9 Septembrie a.c. pentru prid-
bisericii Brezoianu. (Tern. Nr. 2207/942).
- Facerea receptiei lucrrilor dela parohia Balaci, jud. Teleorman
conform circulrii Ministerului (Nr. 159.637/6099/941), precum
splarea zugrvelilor. (Tern. Nr. 2443/942).
- Vizarea ce a se comunica d-lui arhitect
Al. Popovici, pentru lucirile neexecutate la timp, la clopotnita
fostei rnnstiri Cotroceni. (Tern. Nr. 2619/942).
- Situatia de lichidare, in valoare de 176.521 lei, pentru lucrrile
dela Plumbuita, executate de antrepriza I. Georgescu.
(Tern. Nr. 2382/942).
- Executarea pardoselei din asezat pe muchie, in
de lespezi de piatr cum era prevzut in deviz, biserica Novaci-
Vlasca. (Tern. Nr. 2661/942).

www.dacoromanica.ro
70

PROCES-VERBAL Nr. 13

EDINTA DIN 27 NOEMBRIE 1942

Presedinte : AL. LAPEDATU.

Membri : N. POPESCU, A. SACERDOTEANU, V.
STEFNESCU, GH. OPRESCU.
Secretarul Comisiunii: VICTOR
se deschide la orele 11,30. Se aprob procesul-verbal
Nr. 11-12 al trecute. Se aprob avizul Contenciosului
cu privire la exproprierea cerut de parohia bisericii fostei
Comana din judetul Vlaca (Tern. Nr. 2955/942).
Se referatul d-lui Victor Bratulescu, secretarul Comi-
siunii, relativ la exproprierea fabricei de ciment de Mnstirea
Putna (Nr. 2795/942).
Se act se in evident Ministerului Aprrii
Nationale, prin care face cunoscut cl a dat dispozitiuni Coman-
damentului Capita lei al cerceteze al raporteze cu privire la
lucrrile dela biserica fostei mnstiri Mihai Vod din
Se aprob referatul d-lui profesor Oprescu, privitor la
zeul biserica Stelea din Trgoviste. Comisiunea multumete
d-lui Oh. Oprescu pentru osteneala ce dat de a merge la fata
locului de curnd dup hothrea din 4 Noembrie a.c.
Se rspunde Primriei multumindu-i pentru grija
pe care o poart monumentelor istorice. Cornisiunea va lua msuri
ca in bugetul anului viitor, s atribue o pentru restaurarea
bisericii Stelea.
S'au pentru a se trimite in cel mai scurt timp devizul
caietul de sarcini al lucrrilor de dela Biserica
din Trgovite.
Comisiunea a cetit cu interes memoriul etnic ger-
man, cu privire la inventarierea monurnentelor istorice din
Ardeal. Comisiunea a acest lucru, de mult
prin tiphirea inventarului monumentelor obiectelor istorice din
Ardeal, intocrnit de M. Csaki, din anul 1923.
Se redeschiderea bisericii Domneasca din Brlad,
urmnd ca receptia picturii se ulterior.

www.dacoromanica.ro
 71

Se act se aprob avizele date de Subcornisiunea tehnick

cum urmeaz :
I. Se aprob planurile 1i devizele d-lui conductor-arhitect V.
Moisescu valoare :

- 286.000 lei, pentru consolidarea, dup cutremur, a bisericii

Domnului din corn. jud. R.-Srat. Se va comunica
suma Ministerului pentru ajutor bnesc 1i se va da delegatie d-lui
conductor-arhitect Moisescu pentru supravegherea lucrrilor.
(Tern. Nr. 2744/942).
- 260.000 lei, pentru restaurarea clopotnitei de lng biserica
parohial, din corn. jud. (Tern. Nr. 2778/942).
II. Se aprob referatul d-lui arhitect Em. Costescu pentru punerea
intrziere a antreprizei 1i facerea lucrrilor in regie la biserica
fostei mnstiri Comana, jud. Vlasca. (Tern. Nr. 2739/942).
III. Se aprob devizele intocmite de Serviciile tehnice judetene
valoare :

- 400.000 lei, completat cu conditiile speciale redactate de d-1

arhitect Horia Teodoru, pentru restaurarea bisericii din comuna
Horodniceni, jud. Baia. (Tem. Nr. 2704/942).
- 29.400 lei, pentru lucrri de la biserica Izvorul-de-
Sus. jud. Arges. Se recomand parohiei fac restaurarea
zugrvelilor interioare. (Tern. Nr. 2748/942).
IV. Diverse aprobri :
- Facerea unui gard pe latura de Nord a bisericii Galata. Lucrarea
se va din fondul dat de Minister, nurnai nu poate
tit de enoriasi. (Tern. Nr. 2706/942).
- Lucrarea de invelire a bisericii Arbore, in condiviile cuprinse
in procesul-verbal trimis de parohie. Aceasta nurnai dac se obtine
aprobarea de la pentru licitatia 1i dac parohia sau
Sf. Mitropolie a Bucovinei fondurile necesare. In caz con-
trariu se vor face reparatiile strict necesare la invelitoare, in regie
9i in limita surnei disponibile. (Tern. Nr. 2730/942).
- In urma cererii parohiei Trca din Bucuresti, tencuielile
noi ale fatadelor bisericii din acea parohie, se vor spoi la
tonul tencuielilor vechi, patinate de vreme numai nu se
obtine un bun rezultat, se va driscui (Tern. Nr.
2746/942).

www.dacoromanica.ro
72

PROCES-VERBAL Nr. 14
EDINTA DIN 18 DECEMBRIE 1942
Presedinte : AL. LAPEDATU.
Membri : N. POPESCU, V. STEFNESCU, A.
DOTEANU, A. VERONA, OPRESCU, 1. D. STEFNESCU, P.
TONESCU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCU.
Se citete procesul-verbal Nr. 13 se aprob.
profesor Oprescu arat c la Trgoviste, uncle a fost
d-1 arhitect Teodoru, transportul pietrelor obiec-
telor dela muzeul din Curtea lvtitropoliei la muzeul dela Biserica
Stelea s'a fcut in conditiuni foarte bune de orasului,
ne este un auxiliar pentru nevoile monumentelor istorice
din localitate.
Se aprob asezarea baldachinului in peluza muzeului dela Stelea.
In privinta cheltuelilor de amenajare, ce urmeaz a se face loca-
lului, folosit dup cutremur de Comisiunea
va ruga Prirnaria aceste cheltujeli.
Se ia act de referatul d-lui inspector Popovici cu privire la biserica
Sf. Nicolae din str. Umbrei Focsani. Comisiunea
d-lui inspector Popovici ca biserica fie cercetat de
un domn arhitect pentru a-i face releveul.
Cu privire la lucrarea d-lui N. Ghika-Budesti se hotkte schim-
barea copertei pentru 800 de exemplare vor purta titlul
Buletinului Comisiunii, cu mentiunea datei numrul fascicolelor,
pe anul 1942. Restul de 200 exemplare vor rmnea cu coperta
vor fi socotite ca extras din Buletinul mentionat.
Se ia act de referatul d-lui Victor Brtulescu, Secretarul Comi-
siunii, cu la restaurarea mnstirii Plumbuita, vederea
instalrii acolo a Institutului mnstiresc, proiectat de Casa
rrilor Sociale, cu aprobarea Sf. Patriarhii cu sprijinul Presedintiei
Consiliului de Ministri al Consiliului de Patronaj. Lucirile se vor
executa dup planurile devizele intocmite aprobate de
siune. Nr. 3163/942).
Se va cerceta dosarul lucrrilor de pictur de la catedrala episco-
din Hui, spre a se rspunde Ministerului Lucrrilor Publice
Ministerului Culturii Nationale (Nr. 3128, 3115, 3097 3068/942).

www.dacoromanica.ro
 73

Se aprob propunerea d-lui Victor Bratulescu, de a se interveni

la Directia Contabilittii pentru defalcarea surnei de 100.000 lei
din fondul Comisiunii, pentru plata Comisiunii
mentelor Istorice, pe exercitiul .1942-1943. In bugetul viitor
plata jetoanelor, se va face din bugetul comisiunii. (Tern. Nr.
3159/942).

- Se se aprob avizele date de Subcornisiunea tehnic.

act
I. Se referatele, planurile, instructiunile, memoriul cu
propuneri conditiunile speciale ale d-lui arhitect Horia Teo-
doru dup cum :
a) Referate :
- Executarea sobei de sau de fier, precum suprimarea
jghiaburilor arunctorilor, prevzute in devizul aprobat de
siune, la biserica Sf. Nicolae Bneasa. (Tern. Nr. 2886/942).
- Prevederile bugetare ale Municipiului Bucurqti, pentru restau-
rarea monumentelor istorice, pentru intocmirea, din tirnp, a devi-
zelor necesare. (Tern. Nr. 2876/942).
b) Planurile instructiunile, in vederea reconstruirii turnului
de feredeu, la Conacul Goletilor din jud. Muscel. (Tern.
Nr. 2794/942).
Mernoriul propunerile relative la lucrrile ce urmeaz a
se face din fondul inzestrate. (Tens. Nr. 2804/942).
d) Conditiunile speciale adugate la devizul estimativ modifi-
cator, in valoare de 1.714.452 lei, de Directia Tehnia din
Ministerul Lucrrilor Publice al Comunicatiilor, in vederea restau-
bisericii Episcopiei Husilor. Acest deviz este lucrat in confor-
mitate cu caietul de sarcini, aprobat pentru lucririle de pictur.
(Tern. Nr. 2929/942).
II. Se aprob devizele modificrile procesele-verbale de
receptie provizorie referatul d-lui arhitect Em. Costescu :
a) Devizul descriptiv proiectele, pentru ferestre duble gri-
lajul de fier la biserica Fundenii Doarnnei, jud. Ilfov. (Tern. Nr.
2874/942).
Devizul de 2.100.000 lei, analiza de preturi bazele de preturi
precum caietul de sarcini, pentru de consolidare, dup
cutremur, la biserica clopotnita fostei rnnstiri Cotroceni din
Bucureti. Nr. 2822/942).

www.dacoromanica.ro
74

Devizul de 70.000 lei, pentru redeschiderea ferestrelor din

registrul superior al bisericii Sf. Elefterie din Bucureti. Aceste
ferestre au fost aprobarea Comisiunii. (Tern. Nr.
2989/942).
Modificri de devize in valoare de 96.450 lei trirnis de
rohie, pentru restaurarea bisericii Cuvioasa Paraschiva din Botarin,
parohia ldr, jud. (Tern. Nr. 2881/942)
- 60.000 lei, trimis tot de parohia Bratia, jud. Arge, pentru
restaurarea bisericii filiale Cocoru. (Tern. Nr. 3099/942).
b) Procese-verbale de provizorie in valoare de 181.275
lei, reprezentnd lucrrile dela zidurile de incint de 226.938
lei, reprezentnd lucrri de restaurare la bisericii Trca
Vitan din Bucureti. Nr. 2103/942).
Proces-verbal valoare de 60.407 lei, pentru la bise-
rica parohialk a fostei mnstiri Glavacioc, jud. Vlaca. (Tern.
Nr. 3023/942).
c) Referatul relativ la angajarea de reparatiune, la
zeul bisericii Stavropoleos. (Tern. Nr. 2964/942).
III. Se aprob proiectul de strane acel pentru
cum 1i devizul de 65.000 lei, pentru biserica Cmpulung
Mriscel, intocmite de d-1 arhitect Sterie Becu. (Tenn. Nr. 2893/942).
- Se tot d-sa pentru a face receptia lucrrilor de
litoare, la dela Sf. Patriarhie. (Tern. Nr. 3174/942).
IV. Se aprob planurile devizele, proiectele gi tabloul de rna-
teriale ale d-lui conductor-arhitect Moisescu, cum urmeaz :
a) Planurile gi devizele in valoare de :

- 190.000 lei, pentru consolidarea, dup cutremur, a bisericii

Maicii Domnului din comuna jud. R.
(Tern. Nr. 2745/942).
- 2.950.000 lei, pentru consolidarea, dup cutremur, a bisericii
1i incintei fostei mnstiri Miera, jud. Putna. Nr. 2611/942).
b) Proiecte :
Proiectul pentru executarea unei clopotnite de la biserica
din Bereasa, jud. Vaslui. Devizul va fi de Serviciul
tehnic judetean. Nr. 2699/942).
Proiectul pentru lucrarea privitoare la usile ale
catapetezmei bisericii, din comuna Novaci, jud. Vlaca. Acest
proiect va pe cel trimis de parohie. (Tern. Nr. 2988/942).

www.dacoromanica.ro
 75

c) Tabloul de materiale de constructie, pentru lucrarile cuprinse

in devizul aprobat de Comisiune, pentru cldirile Manstirei
lanu, jud. (Tern. Nr. 2943/942).
V. Se devizele serviciilor tehnice judetene in :

- 140.000 lei, pentru restaurarea bisericii parohiale

din jud. Iasi. (Tern. Nr. 3072/942).
- 450.000 lei, pentru restaurarea bisericii din Pietroasa, comuna
jud. Putna. (rem. Nr. 3027/942).
- 11.000.000 lei, evaluare aproximativa, pentru eventuala restau-
rare a bisericii 9i clopotnitei fostei Cotroceni
din Bucuresti. (Tern. Nr. 2823/942).
VI. Se :

a) Planul pridvorului 9i al turlei bisericii Precista din Fociani ;

din plan se vede lucrrile se devizul
date de Comisiune. (Tern. Nr. 2824/942).
b) Lucrarile suplirnentare pentru biserica parohiala din comuna
Novaci, Vlasca. Lucrarile se vor angaja cu toate formele legale. (rem.
Nr. 2889/942).
c) de restaurare ale fatadelor Muzeului de la Stavro-
poleos, in valoare de 290.000 lei exceptate prin invoial5.
(Tern. Nr. 2875/942).
d) Se va cere la Ministerul de Finante, deschiderea unui credit
necesar acoperirii lucrarilor angajate, pe baza devizelor aprobate
deja executate la acea biserica. Se vor comunica 9i sumele necesare
pentru completa punere in valoare a monumentului. (rem. Nr.
2772/942).
e) Cu privire la invelitoarea Mitropoliei din Bucu-
resti, se va vopsit cu ulei in ton ales
potrivit patinei constructiilor, nu se poate obtine
tablei zincate. Nr. 2901/942).
f) Lucrarile privitoare la vopsitoriei de ulei (banal
autorizatie la biserica Banu din
- (rem. Nr. 3067/942).
S se realizeze un proiect complet intocmit, potrivit nevoilor
posibilittilor reale ale parohiei pentru lucrarile bisericii
doxe din Arpasul-de-Jos se vedere nu se mai continue
lucrrile. Ar fi cazul se studieze un tip de cu osatura
de beton armat, care dea posibilitatea reducerii grosirnii

www.dacoromanica.ro
 76

zidurilor arhitecturii, micorndu-se in acelai timp

suprafata cldirii. (Tern. Nr. 2865/942).
- Zidul de incint al mnstirii Clocociov, jud. se va
face cu fondurile ce se vor dela credincioi. Se va pune in
vedere stretiei Sf. (Tern. Nr. 2760/942).

PROCES-VERBAL Nr. 15
DIN 23 DECEMBRIE 1942

Preedinte : P. ANTONESCU.
Membri : A. VERONA, OPRESCU, I. D. STEFNESCU,
A. SACERDOTEANU, V. STEFNESCU, PR. N. POPESCU.
Secretarul Comisiunii : VICTOR BRTULESCu.
Se citete 9i se procesul-verbal Nr. 14 al din 18
Decernbrie 1942.
Se act 9i se referatul d-lui Victor Bratulescu privitor
la stadiul in se glee. publicatiunile Comisiunii.
Se hotrte ca Luni 28 Decembrie, cornitetul publicatiunilor
rnentionate s se spre a discuta pe larg asupra materia-
lului care trebuie intregeasc fascicolele aflate la tipar a celor
viitoare. (Nr. 3214/942), La prima a comitetului, Horia
Teodoru va prezenta rnaterialul d-sale.
Asupra scrisorii de dernisie trimis de d-1 preedinte Al. Lape-
datu, in urma celor expuse de arhitect P. Antonescu profesor
Oprescu, Cornisiunea, in unanirnitate, roag pe d-1 Lapedatu
revie asupra acestei continue a prezida lucrrile
misiunii, indrumnd activitatea acesteia ca acum.
Comisiunea roag pe d-1 arhitect P. Antonescu intocmeasel
scrisoarea de pe care Victor Brtulescu, secretarul Co-
misiunii, o va prezenta chiar a doua zi, 24 1942.
Mitropoliei Moldovei Sucevei se va rspunde in confor-
mitate legea de conservare 9i restaurare a monumentelor istorice,
Cornisiunea a ca icoanele 9i obiectele ce urmeaz a fi trirnise
la biserica din Berlin, fie mai de un
. al Comisiunii. Nr. 3208/942).
Se aprob referatul de Victor Brtulescu, dup care
se va Ministerului Lucrrilor Publice Ministerului Cul-

www.dacoromanica.ro
 77

turii Nationale rolul Comisiunii Monumentelor Istorice este de

control tehnic, artistic gi Ministerul Lucr-
rilor lice pictorii N. Pant ti D. Hornung s'a un contract
a crui aplicare se face de semnatare, adic de reprezentantul
legal al Ministerului Lucrrilor lice pictorii mentionati.
Nr. 3213/942).
D-1 Horia Teodoru va merge la Iai pentru a studia la
cului 1i a devizul lucrrilor de restaurare al bisericii Golia
in raport cu urgenta (Tern. Nr. 3172/942).
Se act de adresa Mitropoliei din pdn care se
Comisiunea la 29 Decembrie a.c., se va constitui sectia
regional pentru Bucovina (Nr. 3130/942).
D-1 profesor C. Daicovici va rugat cerceteze adresa Acaderniei
Romne, cu o de plan a rornneti din Per-
regiunea Timocului. (Tern. Nr. 3204/942).
Se ia act de raportul de cheltuieli al d-lui Al. Se va
prezenta d-lui Preedinte pentru cu care a suma
(Nr. 3206/942).

Se act se aprob avizele date de Subcomisiunea

dup cum :

I. Referatul d-lui arhitect Horia Teodoru relativ la propunerile

de inaintare in corpul tehnic. (Tern. Nr. 3144/942).
II. Lucrrile d-lui arhitect Em. Costescu :
a) Procesul-verbal de receptie provizorie, in valoare de 21.549
lei pentru lucrri de la biserica fostei
cioc, jud. Vlaca. (Tem. Nr. 3024/942).
b) Situatia provizorie Nr. valoare de 530.701 lei,
de d-1 Em. Costescu, pentru de restaurare la biserica Trca-
Vitan din Bucureti. Urrneaz ca parohia s cear avizul
(Tern. Nr. 2867/942).
III. Planul devizul in valoare de 1.350.000 lei, intocmite de
arhitect S. Becu, pentru restaurarea, dup cutremur, a bisericii din
Rncaciov, jud. Muscel. (Tern. Nr. 2736/942).
IV. Planurile gi devizul valoare de 1.662.000 lei, intocmite
de d-1 conductor-arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea bisericii
Sf. Visarion din Bucureti, lucarile urmnd se de Municipiu.
(Tern. Nr. 2876/942).

www.dacoromanica.ro
78

V. Comisiunea lucrarile d-lui pictor I. Mihail, precum

:

a) Caietul de sarcini devilul in valoare de 70.000 lei, pentru

consolidarea zugravelilor bisericii parohiale Sf. Nicolae
din corn. Baloteti, jud. Ilfov. (Tern. Nr. 1891/942).
. b) Procesul-verbal de receptie, in valoare de 250.000 lei pentru
lucrgrile de dela biserica Dumitru (Tern. Nr.
2780/942).
Se :

VI. Procesul-verbal trimis de parohie, relativ la modul cum se

execut, dup indicatiile date de Cornisiune, instalarea paratrgsnetului
pe bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Dorohoi. (Tern. Nr.
3190/942)
Situatia in valoare de 180.761 lei, a lucrarilor exe-
cutate de parohie, la biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureti.
Nr. 3193/942).
Procesul-verbal de receptie, in valoare de 438.000 lei, pentru
lucrarile de dela biserica Sf. Nicolae Androneqti din
govite. Se va mentiona receptia este provizorie nu defi-
nitiv. (Tern. Nr. 2039/942).
de devize :
- Dela 80.000 lei la 180.000 lei, pentru restaurarea bisericii
vechi la din Predeal. (Tern. Nr. 3180/942).
- Majorarea devizelor la 1.900.000 lei, In vederea restaurarii
Dobrovt. va da relatii asupra lucrarilor
executate in prezent. (rem. Nr. 2385/942).
- La 8.400.000 lei, pentru restaurarea bisericii Mnstirii Antirn.
(Tenn. Nr. 3196/942).

www.dacoromanica.ro
 DARE DE SEAM
asupra lucrdrilor pentru restaurarea bisericilor monumente
istorice din Bucovina, pe anii 1936, 1937, 1938 1939
sub pastoria I. P. Mitropolit Visarion

lt Prea
Pornindu-se, sub directa conducere indrumare a
lt Prea Sfintiei Voastre, actiunea pentru restaurarea
bisericilor monumente istorice din Bucovina, venim a
prezenta prin acest referat, rezultatele la care s'a ajuns
actiune in cursul campaniilor de lucru din
anii 1936, 1937, 1938 1939, precum expunerea lu-
crrilor ce sunt de executat vara anului 1940.
In acest scop venim a v :

I. LUCRARILE PENTRU RESTAURAREA BISERICII SF. DUMITRU DIN

SUCEAVA
Lucrrile s'au la anul 1937,
dup devizul din 20 August 1937 $ s'au executat :
In anul 1937:
1. Spturi de pmnt in curtea bisericii.
2. Repararea soclului bisericii.
3. Curatatul de tencuial al de piatr.
4. Zidrii de la baza turlei.
5. Repararea acoperisului jurul turlei.
6. Desfacerea peretelui pentru o o fereastr
la
7. Desfacerea tencuielii la turl la clopotnit, partial.

www.dacoromanica.ro
80

8. Demontarea trotuarului din jurul bisericii.

9. Demontarea prispei din fata bisericii.
10. Curtirea glafurilor din piatr la ferestrele pridvo-
rului naosului.
11. Facerea acoperisului provizoriu la corpul bisericii
rnduri la baza turlei, apoi invelirea carton asfaltat.
12. Desfacerea cornisei a zidlriei pe ambele prti
ale turlei, la abside.
lucrarilor 1937, 135.325 lei.
In anul 1938 :
1. S'a continuat scobirea tencuielilor existente, apoi
la partea superioar a clopotnitei s'au inlocuit
zile deteriorate cu altele noi ca la pantocratorului.
2. S'a nivelat terenul in curtea bisericii.
3. Demontarea grilajului existent.
4. Demontarea copertinei de apoi refacerea
din nou, inclusiv soclul gardului din piatr, fcndu-1 in
trepte de nivel.
5. Montarea la a stlpilor de font a grilajului
de fier.
6. Subzidiri de piatr la soclul gardului.
lucrrilor In anul 1938 : 288.149 lei.
In anul 1939:
1. Datul jos al tencuielii exterioare de la clopotnit.
2. Cioplirea la fata locului a din
3. Aprovizionarea crmid 1i
necesar.
4,Executarea releveului biserici.
anul 1939 117.830 lei.
lucrrilor pe anii 1937, 1938, 1939 : 541.304 lei.
Pentru sezonul de al anului 1940, s'a stabilit
urmtorul program de lucru :
1. Refacerea acoperisului bisericii.
2. Demontarea frontonului din fat si a zidriei su-
prapuse.

www.dacoromanica.ro
 81

3. Aqezarea cornisei de piatra.

4. Restaurarea turnului cu smaltuite.
5. Restaurarea exterioara a parametrului bisericii.
6. Restaurarea a clopotnitei.
7. de teren, eventual restaurari interioare.
Aceste lucrri vor costa, conform
vizelor 1.086.170 lei
Afar de lucrrile specificate mai sus, se
suplimentare, pentru care
se vor nainta la timp, devizele necesare,
Comisiunii Monumentelor Istorice si vor
costa cam 500.000
Total 1.586.170 lei
II. LUCRARILE PENTRU RESTAURAREA BISERICII SF. BOTE-
DIN SUCEAVA

In anul 1937 s'au executat :

1. la fondatia altarului $ a pronaosului.
2. de sub fondatie.
3. Subzidiri la fondatii, din piatr beton.
4. Nivelarea terenului din jurul bisericii.
5. Cojitul tencuielii de pe peretii bisericii ai
potnitei.
6. Restaurarea boltii cilindrice a subsolului
completarea lipsurilor.
7. Consolidarea boltii.
8. de sprijin din subsol.
9. Refacerea dislocate de sub copertina de
deasupra usii ce duce la beciuri, inclusiv refacerea doper-
tinei cu lespezi de
10. de pentru sondaje, apoi umplu-
tura in straturi.
11. Dramarea de umplutura din arcadele
clopotnitei.
12. Dramarea treptelor la intrarea in biserica.
13. Demontarea imprejmuirii vechi, apoi pen-
tru fondatie executarea ei din din beton

www.dacoromanica.ro
82.

14. Tencuiala interioara la subsol.

15. Refacerea pardoselii, in lespezi de piatr, in bise-
rica, la subsol pardoseala din la
din neregulata.
16. Executarea din nou a scheletului de lemn pentru
clopote cu toat necesara.
17. Deschiderea celpaturilor existente rezidirea
cu mortar de ciment.
18. din lemn de stejar la intrare in subsol.
19. Bordura trepte din fasonata.
20. Idem copertina pentru imprejmuire.
Costul lucrarilor in 1937 : lei 175.177.

In anul 1938:
1. Trotuar din lespezi de in jurul bisericii,
clusiv bordura.
2. Trepte la intrarea in biserica, inclusiv subzidirea
din beton.
3. pietruita dela gard la intrarea biserica,
cu plantatii de arbuti decorativi lemn cinesc.
4. la peretii bisericii cu
mortar de ciment.
5. Restaurarea tencuielilor vechi.
6. Imprejmuirea spre strad, cu copertina.
7. Trei porti de fier cu toate accesoriile necesare.
8. Drmarea adlugite la
9. Desfacutul tablei i asterealei cu exe-
cutarea din .nou felul celei originale, apoi invelirea
cu
10. S'au reparat vopsit crucile cu toate adaugirile.
11. S'au executat dolii la acoperisul clopotnitei
bisericii.
12. Deschiderea in perete, pentru o fereastra in partea
de nord-vest a pronaosului, inclusiv fereastra noul de fier.
13. Ferestrele de fier la turla pantocratorului.
14. Pe latura de nord a bisericii, s'a inlocuit
degradata cu ziarie noul.

www.dacoromanica.ro
 83

15. La clopotnit, sub baza stelat, s'a desfcut ziddria

de umpluturd la 34 firide.
16. Tot la clopotnit, s'a completat zidria
du-se cu cea veche.
17. chenarelor de piatr la ferestre.
18. Nivelarea terenului in jurul bisericii, prin cobo-
pantei de scurgere.
19. Fundatie de piatr form de intre
potnit bisericd, precum sub treptele de intrare in
biserica.
lucrrilor in anul 1938: 230.307 lei.
In anul 1939.

1. Tencuieli interioare.
2. Geamurirea ferestrelor uilor.
3. Executarea din nou a uii duble dela in.trarea
principala.
4. Completri la pardoseald, din lespezi de piatr.
5. Executarea gratiilor de fier.
6. Vopsitul cu carbolineum a stre-
etc.
lucrrilor pe anul 1939: . . . 69.370 lei
Suma prevzut pentru iconostas 147.884
lucrtilor pe anii 1937, 1938, 1939: 622.738 lei
HI. PENTRU RESTAURAREA BISERICII SF. TREIME DIN SIRET.

In anul 1937, s'au executat :

1. Nivelarea terenului din jurul bisericii, conform
nurilor de nivelare prezentate de Comisia Monumentelor
Istorice.
2. de la exterior interior de pe
fondatia existent, apoi subzidirea fondatiei
solidarea soclului actual, cu beton, zidurile
noi vechi.
3. Consolidarea peretilor bisericii, cu fier reparatul
legturilor vechi.

www.dacoromanica.ro
 84

4. Rzaluitul tencuielii la intreaga suprafat a

sericii.
5. cadrelor $ ornamentelor de
lucrrilor in anul 1937 : 350.392 lei.
In anul 1938:
1. S'au resut la pereti.
2. S'a dat jos de $ facerea din nou
a paramentului din neregulat.
3. S'au astupat cu beton in locurile de unde
s'au scos grinzile putrezite.
Costul lucrarilor in anul 1938 : 36.864 lei.
In anul
1. Executarea drenajelor nivelri de teren.
2. Restaurarea fatadei aqezndu-se discuri smltuite.
3. Restaurarea tencuielilor interioare.
4. Ferestrele noi gratii $ geamuri.
5. Executarea din nou a de intrare.
6. Aezarea lespezilor de 1i pietre de mor-
minte.
7. Bordura la trotuarul din jurul bisericii.
8. Trotuarul din jurul clopotrritei.
9. Acoperisul nou la clopotniti, dndu-se
jos turnul al bisericii, inclusiv vopsirea
10. Aezarea sfintei mese alte mici.
in 1939 : 297.774 lei.
lucrrilor in anii 1937, 1938, 1939 : 685.030 lei.
Pentru anul 1940 au de executat urmtoarele

1. Pictarea iconostasului.
2. Trotuarul din lespezi de piatr din jurul bisericii.
3. Restaurarea ambelor abside laterale.
Aceste lucrri vor costa cam 220.000 lei, asupra
Comisiunea Monumentelor Istorice Bucuresti trebuie
ne trimeat devizul respectiv.

www.dacoromanica.ro
 85

IV. LUCRARILE PENTRU RESTAURAREA BISERICII SF. ONUFREI DIN

MNSTIOARA

In anul 1937, s'au efectuat urmtoarele lu-

crri :
1. Restaurarea acoperiului si invelitoarei.
2. Ferestre din nou, inclusiv gratii geamuri.
3. Tencuiala din nou la exterior, numai la turn.
4. Nivelarea terenului in incinta bisericii.
5. Deschiderea criptelor curtirea bor.
1937 : 155.106 lei.

In anul 1938:
1. Repararea aranjarea tencuielii vechi.
2. Reparatul erpturilor.
3. Curtarea consoalelor de 91 a inscriptiei
de deasupra usii.
4. Montarea crucii noi la principal.
Costul lucrrilor 1938 : 39.668 lei.

anul 1939:
1. Tencuiala exterioaf la corpul bisericii.
2. Aqezarea crucilor 91 paratrsnetului.
3. Rostuirea contrafortului soclului cu mortar de
ciment.
Costul lucrrilor 1939 : 80.000 lei.
lucrrilor anii 1937, 1938, 1939 : 274.774 lei.
Pe anul 1940, au rmas de executat urmtoarele
lucrri :
1. Timpanele din piatr la ferestrele pronaosului
gratii la ferestrele pronaosului.
2. Trotuarul din lespezi de inclusiv bordura,
in jurul bisericii.
3. de teren si curtirea izvorului ce se afl
lng biseric5.

www.dacoromanica.ro
86

4. Mutarea clopotnitei eventual restaurarea ico-

nostasului cu pictura lui.
Aceste lucrri vor costa cam 250.000 lei. Pentru
executarea e necesar s ne trimeat la timp, devizul
respectiv, Comisiunea Monumentelor Istorice Bucu-
resti.

V. PENTRU RESTAURAREA CLOPOTNITEI DE PE

MANSTIREA SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA

In anul 1939 s'au luctirile de restaurare ale

acestei clopotnite, executndu-se urmkoarele lucrri :
1. Datul jos al tencuielii de pe registrul de jos, (cele-
dou nefiind originale, ci adiugate la o restaurare
ulterioati, au rmas neschimbate).
2. Restaurarea paramentului, scotnd in evident
din neregulata.
3. Rostuirea paramentului cu mortar de ciment
alb.
4. Refacerea acoperisurilor.
5. Reinvelirea cu smltuite, inlocuindu-se
sparte sau lipsi la acoperisul intregii
6. Rotunjirea colturilor la registrul al
7. Refacerea pavajului la intrarea in
8. Reparatii mici la zidul din dreapta i la cisula
din stnga clopotnitei.
Aceste lucriri au costat 224.507 lei.
Pentru terminarea completi a restaurarii acestei
potnite este nevoie de a se executa urmatoarele lucrri :
1. Restaurarea boltii interioare, dndu-se jos ten-
cuiala recent.
2. Executarea originale.
3. Continuarea lucririlor la deschizturile provizoriu
marcate cu mortar de var.
Aceste lucrki vor costa cam 170.000 lei, 1i conform
ordinului I. S. Voastre, rmn a fi abia dup
trecerea pe acolo a d-lui Prof. N. lorga.

www.dacoromanica.ro
 87

VI. RESTAURAREA ACOPERI$ULUI BISERICII SF.

GHEORGHE DIN SUCEAVA

In anul 1939 s'au inceput lucrrile de restaurare a

acoperisului acestei biserici, executndu-se urmtoarele
:

1. Reparatia a acoperisului, pre-

schimbndu-se lemnria stricat cea modifi-
cndu-se panta acoperisului jurul pantocratorului turlei
principale.
2. S'a refcut invelitoaren de de pe intregul aco-
peri.
3. S'a schimbat tabla la din jurul turlei
principale a bazelor ei, cu tabl zincat
4. S'au mai fcut unele mici reparatiuni la lucarne,
cruci, etc.
Aceste lucrari au costat 169.881 lei.
VII. BISERICA SF. INVIERE DIN SUCEAVA

In anul 1939, la aceast biseric s'au fcut numai ur-

mtoarele baza ordinulLi I. P. S. Voastre.
1. Sondaje in zid teren, pentru cercetri.
2. Ddrmarea diaconicului ce a fost lipit lng biseric,
transportarea molozului aranjarea pietrelor provenite
din demontare.
Aceste lucrri au costat 6.380 lei.
In timpul cercetrilor s'au gsit la ferestrele zidite,
timpane gotice din piatr, ceea ce denot la aceast
biseric, printr'o cercetare amnuntit, s'ar putea
peri lucruri interesante. De aceea delegatul Comisiunii
Monumentelor Istorice a propus se dea jos intreaga
tencuiald a bisericii, sI se cerceteze podul alte prti ale
bisericii, pentru care lucrri, a promis va
ne va prezenta o antemsurtoare-deviz descriptiv, pe
care vom la timp, I. P. S. Voastre spre apro-
bare.

www.dacoromanica.ro
88

VIII. RESTAURAREA BISERICII INALTAREA DOMNULUI DIN BURDU-

JENLTARG

In anul 1938, pentru a se putea incepe

Mitropolia a acordat parohiei Burdujeni-Trg o sub-
ventie de 120.000 lei. Cu aceti bani parohia a procurat
numai o cantitate de de aram6, urmnd ca lucrarile
s incepute in anul 1939.
In anul 1939, s'au executat urmtoarele lucrri
1. Prefacerea intregii a acoperiului, inclusiv
astereala din scnduri.
2. Invelirea cu de aram, rmnnd
celalalt parte provizoriu acoperit cu tabla veche.
rohia n'a putut procura cantitatea suficient de
de aram.
3. Restaurarea turlei la exterior.
4. Procurarea de parohie a ferestrelor noi, care
nefiind conforme celor existente, trebuiesc refcute.
Lucrarile executndu-se in regia proprie a parohiei,
evaluarea lucrarilor se va face atunci cnd parohia ne
va trimite darea de seam asupra cheltuielilor efectuate.

IX. LUCRARILE PENTRU RESTAURAREA BISERICII DIN ARBORE, JUD.

SUCEAVA

Lucrrile au fast executate complet In anul 1937,

dup devizul intocznit de serviciul nostru de arhitectur
verificat de Comisiunea Monumentelor Istorice din.
Bucureti ; apoi au fost receptionate de d-1 arhitect t.
dela Comisiunea Monumentelor Istorice din Bucureti,
ziva de 5 Aprilie 1938. Pentru aceste lucrri s'au chel-
tuit 75.000 de lei.
X. CI-BLIILE

In anul 1936, s'au reparatiuni radicale la toate

chiliile dependintele Mnstirii la zidul imprejmuitor
cheltuindu-se pentru aceste suma de
704.839 lei.

www.dacoromanica.ro
 89

RECAPITULATIE

Cheltueli de restaurare
1. Biserica Sf. Dumitru din Suceava. S'au
cheltuit anii 1937, 1938 1i 1939 . lei 541.304
2. Biserica Joan BotezAtorul din Suceava.
S'au cheltuit in 1937, 1938 1939 . 622.738
3. Biserica Sf. Treime din Siret. S'au chel-
tuit in anii 1937, 1938 1939 . . . . 685.030
4. Biserica Sf. Onufrei din
S'au cheltuit in anii 1937, 1938 1939 274.774
5. Clopotnita Sf. Gheorghe din
Suceava. S'au cheltuit in 1939 . . . 224.507
6. Acoperiqul bisericii Mnstirii Sf. Gheor-
ghe din Suceava. au cheltuit in an.u11939 169.881
7. Biserica Sf. Inviere din Suceava. S'au
cheltuit in anul 1939 6.380
8. Biserica din Burdujeni-TArg. S'au acordat
in anul 1938 120.000
9. Biserica din Arbore. S'au cheltuit in
anul 1937 75.000
10. Chiliile Mnstirii Sucevita. S'au cheltuit
in anul 1936 704.839
Total general lei 3.424.453

www.dacoromanica.ro
 RAPORT GENERAL ASUPRA MUZEULUI
REGIONAL ALBA-IULIA )
de GENERAL PAPP.
Excelentd,
Domnule Preedinte,
In Alba-Iulia a existat, din anul 1888, un muzeu
arheologic, care sub conducerea profesorului Adalbert
Cserni, s'a desvoltat in mod deosebit, prin cercetri
stiintifice prin publicatii, parte la multe
pozitii apreciat de oamenii de din
tate, dintre care amintim pe lulius Jung $ Theodor
Mommsen.
Desvoltarea muzeului in anul 1918, se datoreste
urmtorilor doi factori: zelului depus de profesorul
Adalbert Cserni, Ceh de origine contributiunii Sta-
tului, judetului comunelor, precum cotizatiilor
membrilor Societtii de Istorie, Arheologie
Naturale din judetul Alba.
Deci, ultima analiz, cresterea colectiunilor im-
portantei institutiei a fost posibil prin munca desinte-
a Cehului Adalbert Cserni $ a contributiilor ju-
detului Alba comunelor sale, care cum se
au fost sunt in majoritate
In comitetul de conducere al muzeului n'a luat parte
nici un ca mernbrii ai Societtii gasim
Dela 1916, murind Cserni, muzeul
de peripetii $ de desorganizare.
1) A fost adresat regretatului profesor N. fostul presedinte al
siunii, in anul 1939.

www.dacoromanica.ro
 91

In timpul rzboiului, multe din colectiile sale sunt

instrinate, dintre care mentionam intreaga
mismatia de monete romane de aur argint, in
de 3450.
rkboi, administratia romneasca
creeze cacIrele, problemele de ordin cultural au
fost lsate pe planul al doilea. Muzeul a rImas
duel o viat vegetativd sub vechea conducere ungureasc
a Societatii de Istorie.
In anul 1929, cu prilejul marilor comemora-
tive ale Unirii, Asociatiunea Astra a incercat dea
rnuzeului o noul Intemeind o sectiune a Unirii
administrnd muzeul printr'un custode al
Tot atunci muzeul se mut din vechea cldire a pri-
mriei orasului, in aripa vestia a palatului catedralei
Incorondrii, anume amenajat pentru un muzeu
national.
Din de mijloace suficiente, de imelegere de
pricepere a personalului angajat, nu s'a putut ajunge la
nici un rezultat pozitiv.
In anul 1937, prefectura judetului Alba a preconizat
asupra sa administrarea muzeului, creindu-i
un fond de sustinere. a se intra in legalitate,
se adunarea general a Societtii de Istorie,
se membrii noi se procedeazd la alegerea unui
comitet de conducere, majoritate dintre membrii
romni.
Venind noi greutti i negsindu-se nici persoana,
care se ocupe de aproape de problema muzeului,
starea aceasta de nesigurantd a durat in 10 August
1938, cnd, la recomandarea Excelentei Voastre, a fost
insrcinat cu conducerea muzeului d-1 profesor Ion Ber-
ciu, care a inceput o struitoare pentru ridicarea
muzeului.
In toamna celuiasi an, Alba-Iulia devenind
de tinut, din primul moment ne-am dat seama de im-
portanta unei asemenea institutii, pe care am s'o
ganizm creiem o situatie 9i sigur pentru viitor.

www.dacoromanica.ro
92

In urma memoriului inaintat de ctre presedintele

Societdtii de Istorie $ de directorul muzeului in urma
cercetrii noastre personale, am pe ser-
viciului administratiei de Stat, Justin cu pre-
gdtirea tuturor formelor necesare pentru trecerea
zeului in conducerea tinutului.
mai multe intruniri 9i discutii s'a pregtit
cadrele legilor un regulament de conducere al muzeului,
sanctionat prin Inaltul Decret-Regal Nr. 2763 din 30
lunie 1939.
Incepnd cu 22 August 1939 muzeul, sub denumirea
de Muzeul regional Alba-lulia, a intrat in cadrele regula-
rneritului de conducere, 'care prevede administrarea
de Rezidentul Regal, ajutat de un consiliu, format
din opt membrii, reprezentanti ai tinutului ai socie-
ttilor culturale.
Progresul realizat in acest scurt interval, dela 22 Au-
gust 1939 la 14 Iunie 1940, este plin de cele mai indreptl-
sperante.
Muzeul 191 are personalul compus, deocamdatd,
dintr'un director, un impiegat un de serviciu.
El are un buget al alimentat dintr'o contributie
a tinutului, din benevole ale comunelor din
9inut 11 din taxele de intrare la muzeu, buget, care pe anul
curs se la suma de un milion lei, din care cinci sute
de mii ca prim fond pentru constructia unui local propriu.
S'a clepus o directiuni: in orga-
nizarea intern a muzeului 9i activitatea sa pe teren.
Intern, s'au inceput lucrrile de inventariere a imen-
sului material arheologic, medieval, numismatic i al
sectiunii Unirii, acum aproape atre ;
lucrri, care in'situatia anterioar a muzeului, erau aproape
inexistente, noi a lua totul dela :
registre noi, identificarea pieselor, determinarea des-
cifrarea documentelor si alte lucrri.
Paralel cu lucrdrile de inventariere s'au luat 9i msuri
urgente de conservare a unor piese expuse a fi distruse.
Aceste lucari continud.

www.dacoromanica.ro
 93

A trebuit s se procure totul, dela uneltele de

tire a localului la uneltele de slpturi aparatele
strict necesare.
Pe teren s'au spturi arheologice, s'au salvat
tezaure numismatice arheologice, s'au strns documente
de mare s'a se creeze muzeului
o atmosfer prielnica desvoltdrii sale.
Cu sprijinul Comisiunii Monumentelor Istorice, sec-
tiunea Transilvania, reprezentat prin Prof. C. Dai-
coviciu, s'au intreprins, toamna anului 1939,
turi arheologice la cetatea dela aplna, pe Valea
Sebeqului, la locul numit s, unde s'au desco-
zidurile turnurile de aprare ale cettii, precum
numeroase de cea mai mare valoare arheologicd.
Din pricina evenimentelor, Prof. C. Daicoviciu
directorul muzeului concentrati, continuarea sApturi-
consolidarea zidurilor s'au amnat pentru vara aceasta.
Pentru conservarea cettii descoperite am pus un
paznic permanent am luat msuri de acoperire a zidu-
rilor
S'au salvat dela pieire doug importante tezaure
mismatice : tezaurul dela Tibru, din judetul Alba, in
numr de 109 monete romane de argint tezaurul dela
Augustin, din. judetul Trnava-Mare, compus din 306
monete romane de argint.
De asemenea a fost salvat tezaurul de bronz dela
Ighiel, din judetul Alba, compus din dou securi orna-
mentate patru aprtoare de
In cu revolutiile ardelene, Memorandul
Unirea, s'au strns sute de documente istorice de o
deosebit.
Pentru a avea o a muzeelor, colec-
tionarilor a localittilor istorice din tinut, am luat
msuri, prin organele noastre administrative $ am
in prezent, avem aproape complet acest indreptar
arheologic de cea mai mare lips pentru cercettori.
De asemenea am cerut tuturor autorittilor s ne
inainteze tablouri precise ale arhivelor. Am pus la punct,

www.dacoromanica.ro
94

impreurt directiunea a Arhivelor Statului,

modalittile de a avea, pe muzeu, o
hivistic.
Socotincl c este necesar, pe lngd o institutie de
o bibliotec de specialitate, am s
mediem acest lucru, mai cu .seam Alba-Iulia
nu se gsete nici o bibliotec public.
acum, prin cumprri donatii, am ajuns s
avem o bibliotec de 4500 volume.
Tinem cu acest prilej SS v aducem clduroase
multumiri pentru insernnatele donatiuni acute
tecii noastre, de de specialitate de popularizare,
lucru care ne-au pus in fericita situatie de a putea lute-
meia, prin Asociatiunea Astra, comunele din
Alba, 15 biblioteci populare, inzestrndu-le pe fiecare
150 volume.
Am de asemenea, s fie publicat, in
an, primul buletin al muzeului.
Excelentd,
Domnule Prqedinte,
Cu toat asprimea vremurilor am reuit desvoltdm
acest domeniu, o activitate multumitoare, dnd
viat unei institutii romneti aeznd-o pe
melii solide, de ridicare spre culmile de glorie ale aspi-
ratiilor noastre culturale nationale.
Pe bazele fixate de noi, Muzeul Regional Alba-Iulia
poate s se desvolte s-i indeplineasc rolul de
institutie cultural romneasa aezat in Ardea-
lului, Alba-Iulia, metropola romnismului, fiind, in
aceastdprivint, siguri de sprijinul intelegerea deosebit
a Excelentei Voastre.
V Excelent, asigurarea deosebitei
noastre consideratiuni.

www.dacoromanica.ro
RESTAURAREA BISERICII DIN UESTI-VLASCA
de arhitect PAUL SMARANDESCU

Biserica din Ueti-Moteni, Vlaqca are hra-

mul Adormirei Maicei Domnului al Sf. Gheorghe.
Este o cldire de zid, cu bolta de acoperit
cu indril. Are o care servete de clopotnit.
Intr'un volum care cuprinde toate parohiile din Ro-
mnia, am gsit afirmatia este zidit la 1847-1848.
Pe o evanghelie veche apartinnd bisericii, carte impri-
mat frumos litere cirilice, am scris de mn,
tot cu litere cirilice, rugciuni i data de 1839, ceea ce
dovedete biserica a fost de 1839. Nu am
gsit pisanie, nici alte documente.
Se pare cl biserica a fost reparat parte la 1904.
Biserica din Ueti este Bisericii parohiale din
Ueti-Goleasca, de zid, cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, cldit la 1816-1817. Numele
tului Goleasca din Vlaca este luat dup numele unui
fost proprietar, care fIces parte din familia Golescu.
Preotul loan Nicola este parohul bisericii parohiale
din Goleasca al din Ueqti. Aci, la Ueti, mai
slujia din cnd cnd 1i preotul Anastasie Enescu
din Clejani, pensionar, btrn de 79 ani (1939), care
in tinerete a fost hirotonisit preot la aceast
din Ueti. El reaminteqte de un preot care
a servit la biserica din Ueqti care se numea popa
.
Nu am gsit nici un document, nici vreo alt indicatie
asupra acestei biserici.

www.dacoromanica.ro
96

In 1934, sotia mea devenind proprietara unei prti

din Ueti, motenit dela tatl
am decis restaurm aceast mic bisericuta de
sat, care se afla complet ruinat in care nu se mai
sluj ea.
Tencuielile exterioare erau in parte ; invelitoarea
de era acoperit in unele locuri cu

Fig. 1. - Biserica din Uesti inainte de restaurare.

era strmb invelit cu tabl, la intrare un fel

de aezat pe doi drugi de fier, fcea un efect
dezastruos ; clopotul era atrnat clopotnit
aezat fata bisericii, clopotnit pe care am
rmat-o, fig. 1.
In interior arcadele, cari pronaosul de naos,
fuseser drmate spre a se mri biserica, dar fundatiile
existau. Iconostasul era de zid si a fost conservat
fr nici o modificare.

www.dacoromanica.ro
 97

Exista o veche pictur, din care a mai Maica

Domnului cu Hristos in altar si trei din cei patru
evanghelisti. Aceast a fast conservata.
ce am cerut autorizatia dela Comisiunea
Monumentelor Istorice, am fcut un releveu exact al
bisericii asa. cum se mai multe fotografi.i cari
acest articol.
.

Fig. 2. - Biserica din Uesti Vlaca, dup restaurare.

In vara 1937 am executat restaurarea planu-

rile mele. .

Lucrarile principale cari s'au executat sunt artate

mai jos. Principiul care m'a cluzit a fast de a conserva,
pe posibil, biserica cum era in forma ei primitiva.
In exterior s'au reparat tencuielile. In locul marchizei
dela intrare am executat un pridvor cu arcade trilobate
pardosit cu In jurul bisericii am un
trotuar de beton, tencuit cu ciment. Am refcut complet
sarpanta invelitoarea de sindril, turla de lemn
cu ; am asezat patru cruci de fier, de-
7

www.dacoromanica.ro
 8

senul meu fig. 2. In interior am conservat iconostasul de zid

cum era pictura veche, ct era. Am refcut, pe
fondatia veche, separatia dintre naos pronaos compus
din trei arcade trilobate dintre care cea din de
trecere, iar cele laterale goluri cu parapet de zid fig. 3.
Clopotul a fost aezat turl, clopotnita drmat.

COMPLECTARI

DESFIINTATE

' Fig. 3. - Biserica din Uesti plan sectiune longitudinall.

Din cl*ele cari acest articol anume : re-

leveul bisericii cum era 1936, fotografii ale bise-
ricii 1936, planurile detaliile date de mine pentru
executie, fotografii ale bisericii 1938, restau-
rare, se poate vedea cu preciziune cum a fost $ cum este
astzi biserica din Ueti.

www.dacoromanica.ro
RAPORTUL INSTITUTULUI DE STUDII CLASICE
AL UNIVERSITTII CLUJENE
de Profesor C. DAICOVICI
Domnule Prqedinte,
Indeplinesc o plkut ce-mi de
fat de institutia pe care o conduceti,
raportul de mai jos despre cercetrile arheo-
log ce fcute de Institutul de Studii Clasice al Universi-
clujene, sub conducerea mea, in cursul lunilor de
varr in anul acesta. Prezentnd scurt dare de
seamd, vrea v ark, pe de o parte, rezultatele ce
se pot obtine chiar cu fonduri modeste, atunci cnd ele
sunt conduse unitar ; pe de parte, s v dovedesc,
totodat, gratitudinea mea a colaboratorilor mei,
pentru pretiosul concurs, sprijin material indemn
moral pe care ni dat in acest an.
Activitatea arheologica a Institutului ce conduc s'a
desfurat vara acestui an in mai multe directii,
anume s'au fcut
A. Explorki la suprafat, pentru cunowerea
caracterului arheologic anthropo-geografic al diferitelor
regiuni.
B. arheologice propriu zise :
1. la preistorice,
2. dacice,
3. la aezri romane,
4. la trzii (slavo-romne).
C. Lucari de conservare punere in valoare a dife-
ritelor ruine descoperite anterior.

www.dacoromanica.ro
 A. Am pus fruntea noastre explorarea
arheologicd a unor regiuni, nu numai aceasta
trebue premeargd cronologic, celorlalte dar
din pricina importantei pe care o dau eu, la fel
nostril maestrii, Prvan Teodorescu, acestei
gese Experienta de api 20 de ani ne-a
ce imense foloase se pot trage ce nepretuite
minte se pot scoate din alcarea cu piciorul observarea
de aproape a solului, pe care s'a desvoltat o civilizatie
mai mult dect att, o lume de oameni, cum
au fost Nu gndesc aici numai la descope-
rirea urmelor arheologice, pe care numai exploratorul
neobosit o poate face, strbdtnd cu piciorul sau pe cal,
teritorii de strveche ci, tot
de mare, la cunoasterea a de visu s, din autopsie
cum ar spus-o periegetii antici, a spatiului vital al unui
popor, a pmantului pe care a un popor, a
acelui mediu geografic care a contribuit, fr
la crearea formelor de viat dar de
spirituald a acelui neam. de asemenea pelerinri
in lumea celor pe care urmele lsate in
mnt, nu cred cl poate o adevrat cunoastere
istoric sau arheologicd.
S'a exploarat de mine, tovrsia colaboratorilor
mei, a d-lor M. Macrea, de la Institutul de
Studii Clasice, Kurt Horedt, asistent la acelasi Institut,
regiunea de dealuri dintre Boarta, din judetul
Trnava-Mare Lunca-Muresului din judetul Alba.
zultatul a fost constatarea si verificarea unor
preistorice mai de mult cunoscute, dar descoperirea
a statiuni preistorice necunoscute acum in
literatura : asezarea dela Boarta, din a
doua a neoliticului foarte importanta asezare
dela Trtria-de-Jos, pe malul Muresului, ge-
nnen desvrsit a statiunii dela Turdas, care, dup cum
se gtie, a disprut din pricina surprii malului nu a
putut fi niciodatd studiat metodic.

www.dacoromanica.ro
 101

cu L Berciu, directorul Muzeului

din Alba-Iulia I. I. Russu, asistent la Institutul de
Studii Clasice, am constatat prezenta unei romane
apropierea carierei de piatr dela Ighiu, jud. Alba,
a unei necropole in imediata vecindtate. Desgroparea
acestei necropole se va face in anul ce vine speram
s unele surprize.
cercetare a cettilor medievale dela Sscior Valea-
a fost de subsemnatul de asistentul K.
redt.
Deosebit de instructiv a fost explorarea,
timp de zece zile, a cetitilor din Muntii Sebesului ji ai
Hunedoarei. Ea a fast executat sub.conclucerea subsemna-
tului, de un grup de tineri arheologi (M. Macrea, K.
Horedt, I. I. Russu ji L Berciu) cu scopul precis :
1. a descoperi noi dacice ;
2. a recunoaste pe cele cunoscute sau amintite de altii;
3. a stabili legtura dintre cettile dacice castrele
de pmnt dela Vrful-lui-Petru $ Comrnicelul, din
Muntii Sebesului ;
4. de a cunoaste, la fata locului, nemijlocit, acea
minunat lume de munte plaiuri, in care a trit partea
cea mai bun a poporului dac, poporul daco-roman
romnesc, in vremi de restriste, atunci erau
alcate de nvlitori.
Rezultatul acestei explordri a fost mai presus de
asteptare : cteva dace nou descoperite,
sau negativ a ahora, precizndu-se pentru
unele puncte esentiale, stabilirea neindoioasa a legturii
dintre. castrele de pmnt romane din Muntii Sebesului
marea cetate dela Muncel. Dar mai presus de
toate s'a dobndit, prin aceast explorare, viziunea lumii
dace, de care istoriei acelui popor nu e
cu
B. arheologice au fost intreprinse la
toarele :
1. La Boarta din judetul Mare la Trtdria,
judetul D-1 asistent K. Horedt a stabilit caracterul

www.dacoromanica.ro
 102

neolitic, tip nordie al dela Boarta caracterul

neolitic tip a al statiunii dela Tirtiria. Sdpturile
dela Boarta pot fi considerate ca incheiate, ct vreme
cele dela Tdrtria vor trebui si continue in anii urm-
tori pentru a studia ct mai intens aceasti extrem de
si importantd asezare dela inceputul neoliticului.
Credem chiar desvelirea completi a acestui sat pre-
istoric va aduce multe lmuriri folositoare pentru
noasterea civilizatiilor neolitice dela noi. Lucrdrile dela
aceste asezri preistorice au fost finantate de Uni-
versitatea Daciei Superioare, datoriti pe care
d-1 Rector I. Hatieganu a aritat-o de problemele
arheologiei.
2. La dace dela Caplna, Alba, dela
Costeoi, judetul Hunedoara. Sdpturile dela Cetatea
plnei au fost in anul 1939, la pro-
punerea mea, de Muzeul regional dela Alba-Iulia.
Conducerea lucrrilor am avut-o tot eu in acel an, asistat
de M. Macrea I. Berciu. In anul 1942, lucrrile
au continuat pe cheltuiala Muzeului regional din Alba-
lulia, sub conducerea d-lor M. Macrea I. Berciu, dupl
directivele stabilite de mine. Aceste lucdri pot fi consi-
derate acum ca terminate drept rod al avem o
cetate dad, de tipul celor din Muntii Hunedoarei, dar
cu unele deosebiri interesanie gi o multime .de obiecte
dintre cele mai gritoare. Toate acestea vor completa
norocos icoana vietii Dacilor din jurul nasterii Mn-
tuitorului.
Lucrdrile dela Cetatea din hotarul comunei
Costeti au fost $ in acest an de rezultate frumoase
insemnate. Reluarea acestor sdpturi, dupi aproape 10
ani de intrerupere a era una din chestiunile cele mai
urgente mai arzdtoare, din punct de vedere
gi national. Propunerea mea in aceast a fost
acceptat risplititi de d-1 director al
zeului National de Antichitdti, profesor Vladimir Dumi-
trescu, unei sume de 250.000 lei, pentru
studierea cetatilor dacice si lucrrile dela Costesti.

www.dacoromanica.ro
 103

acestor lucriri, cunoqtintele noastre, despre o serie

de probleme cu cetAtile dacice, s'au
considerabil i au cstigat o mai temeinicl precisiune.
Dar sgplturile dela Costeqti au mai avut darul de a ne
reface inventarul materialului arheologic dacic, in locul
celui la Cluj. Materialul scos metodic din sIp0-
turile acestui an este, pe ct de bogat pe att
de variat. In sfrsit cercetrile dela Costeti ne
meaz cu toate cunotintele tehnice teoretice vederea
desgroprii sistematice a celei mari dela Muncel.
3. Din epoca s'au fcut la Sarmise-
getuza, la castrul de pmnt de pe la
castrul de piatr din hotarul Mehadiei (Banat).
La Sarmisegetuza s'a continuat desvelirea unor
mai din jurul Forului, spre a completa imaginea
att de sugestiv a acelui complex de ruine care sunt: impu-
ntoarea Aedes Augustalium Piata public. Lucrrile
au fost finantate de Comisiunea Monumentelor Istorice.
La Varful-lui-Petru, sgplturile au verificat definitiv
caracterul roman si provizoriu al circumvalatiei de pl-
mnt de pe acea care st direct
cu Cetatea dela Muncel. Acest rezultat e un bun cstigat
pentru istoria rzboaielor dacice de ctre Foala arheolo-
ardelean. Castrul roman de la Varful-lui-Petru se
mai exemplare, la circa 12 km spre nord-
vest, pe Comrnicelul.
Desgroparea sistematic a castrului roman dela
hadia, fusese luat programul lucrrilor de prin
anul 1930, cnd, cercetndu-1 cu regretatul I.
1-am vrednic de cea mai special atentie.
Gndul de atunci avea se abia 12
ani, multumit fonclurilor acordate de Comisiunea
numentelor Istorice de Muzeul Banatului din Timi-
oara, pe care 1-am solidarizat cu aceste cercetri. Lucr-
rile au fost conduse, sub supravegherea mea, de d-1 M.
Macrea. Ele au avut menirea, acest an, de a ne arta
ce anume putem astepta dela desgroparea castrului. Ele-
mentele la iveal cursul celor trei sdptmni

www.dacoromanica.ro
104

de (o destul de bine pstratl, din

praetorium, o constructie apropierea zidului
conjurator, inscriptii, etc.) impun continuarea lucrarilor
cu justificate sperante de rezultate foarte pretioase.
4. Amintesc aici dela cetatea de
din hotarul Lazului (jud. Alba). Caracterul artificial, voit,
intentionat, al circumvalatiei al ne indica
o cetate. Lipsa oricirui fragment de vas sau a
altor obiecte, ce ne-ar fi putut orienta, impiedeci
de a-i fixa data. Dupi toate indicatiile, cetatea e
dintr'o epoci poate slavo-romana. In caz,
ea ne-a oferit un tip pe care trebuie urmirim mai
departe.
Cu aceasti pe cheltuiala Muzeului
Regional din Alba-Julia, am vrut si facem un bun
inceput de cercetari medievale, un domeniu in care pe
drept sau pe ni se contesta prezenta. Fie ca
acest inceput fie ceas bun ! mai adiuga
acest prilej ca autorittile noastre compe-
tente, in primul rind Comisiunea Monumentelor Istorice,
si dea acestor fel de cercetri, tot de
importante pentru istoria veche a neamului nostru ca
cele din epoca preistorica, dacici sau romani.
C. de conservare de punere in valoare s'au
fcut in trei locuri: la Sarmisegetuza, intrire cu ciment a
ruinelor Amfiteatrului Palatului Augustalilor ; la
ocrotirea zidurilor cu acoperis, ferindu-le astfel
de distrugerea pricinuita de ploi,
inghet (lucrarea a fost dupi indicatiile mele de
Muzeul Regional din Alba-Iulia cu concursul Pri-
Alba-Iulia, un paznic al
la Cetatea dela Costeti, de asemenea, prin acoperirea
la care se mai pistreazi partea de
prost $ care e un unicum arheologia romineasci.
Tot aici, la Costeti, s'a lucrat intens pentru refacerea
consolidarea zidurilor, scoaterea in a diferi-
telor portiuni de Intirituri ce impresioneaza prin masivi-
tatea S'au luat msuri de a ruinelor teritoriului

www.dacoromanica.ro
 105

dndu-se instructiuni precise paznicului autori-

locale. Pentru o orientare a cercetkorilor, s'au
dat paznicului s'au asezat inclicatoare
precum o mare lmuritoare la intrarea cetate.
Termin, domnule Presedinte, acest raport cu constiinta
prin lucrdrile pe care le-am condus, dirijat
sau sugerat timp de 3 luni Incheiate, cursul verii al
inceputului de (am dela Costesti
in 7 Noembrie), m'am achitat de ce mi s'au
dat din partea d-voastra. Nu pot incheia a v
din nou pentru tot fcut interesul
lucrrilor rugndu-v, struitor bine-
voiti a acorda pe viitor atentie intelegere
pentru cercetkile noastre.

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra cercetrilor dela Drajna-de-Sus, Prahova
de AL.
lt Stimate Domnule Profesor '),
La indemnul d-voastr la Drajna-de-Sus in ziva de 12
August curent pentru observatiuni arheologice, am constatat, am
recoltat dobndit
I. La Castrul roman am glait in terenurile de artur
gi fnete:
1. Trei fragmente de cu stampila I italica:
. ITAL (8/12 cm); [L]EG . I . IT[AL] (8/10 cm); [LEG . .
ITIAL (7/12 cm).
2. Fragmente de cu stampila legiunei V Macedonica :
LEG . V ] (15/19 cm).
3. Trei fragmente de de stampile legionare, lipsind de
terminarea legiunei: (7/10 cm; 10/11 cm; 10/13 cm).
4. Un fragment de crmid cu stampila unei cohorte, lipsind
determinarea ei:
5. Multe fragmente de vase de teracota, de mrime, past
diferite, intre cari notm:
a) Fragment dintr'un mare castron, ornamentat pe baza lui lat
cu cte o de palmier in apropiere de cele doul
nui plate proerninente. Lipsete mai mult de din vas;
se va intregi. Lungimea a frunzei are 13 cm.
b) Dou mici fragmente de vase ornamentate punctat.
6. fragmente de cu cadrilatur rombic.

1) Raport mai vechiu, adresat profesor N. fostul preedinte

al Monumentelor Istorice.

www.dacoromanica.ro
 107

7. Alte fragmente de olane diferite.

II. Provenind dela acela0 castru ni s'a incredintat de d-1
D. Bazilescu-Drajna, institutor pensionar, fost senator :
1. 0 moned de argint a impratului Domitian, legenda : Im-
p(erator) Caes(ar) Domit(ianus) Aug(ustus) Germ(anicus) P(ontifex),
M(aximus) Tr(ibunicia) P(otestas) VI;
rv.: Imp(erator) XIIII Co(n)s(u1) XIII Cens(or) P(erpetuus)
P(ater) P(atriae).
2. 0 moned de argint a Traian :
Imp(eratori) Traiano Aug(usto) Germ(anico) Dac(ico) P(ontifici)
M(axirno) Tr(ibunicia) P(otestas) Co(n)s(u1) VIII;
rs. : S(enatus) P(opulus) Q(ue) R(omanus) Optimo Principi.
3. 0 figurin a bronz a lui Attys cu dreapta sprijinit pe umrul
stng, cu stnga in jos, cu picioarele
III. Am ascensiunea vrfului numit Cetteaua, mai
ridicat in corn. Drajna-de-Sus, pe culmea ce desparte
Drajna iTeleajen. Vrful mai uor accesibil dinspre Valea Drajnei,
este la baza lui vale de o teras circular lat
de circa 6 m. Pe s'au fragmente de vase La
ce ne-au fost pentru muzeul din Vlenii-de-Munte de
D. Bazilescu. La captul nordic al acestei terase, in gropile
pate de pentru am gisit patru fragmente de
dela locuinpe preistorice, cdrpiciu. Este probabil o cettue
dominnd cle dou vi, Drajna Teleajenul. De aci vederea cu-
prinde ultimele sate de-a-lungul acestor culmile mun-
tilor in cari ptrund, - satele Cera, Slon, pe ; Homorciu,
Izvoarele, Mnecii Ungureni, Mnstirea Suzana, pe
Teleajen; lui Craiu, Zganu; Clbucet, Bobu
Mare, Vrful Grohotiului. Frumusetea intuitia vielii
romneti, acum mai infloritoare ca oricnd pe aceste plaiuri, rspl-
tete bogat osteneala urcu,ului.
Pe aceeai culme, la vreo dou sute de metri spre Miaz-zi,
dai de bloc masiv ridicat din stnc, pare a servi
pentru comemorarea in slove a unor mari evenimente.
preotul satului vorbesc de slove de o cari ar fi existat
pe fata acestei stnci, dar cari au disprut, inlocuindu-se cu
de steni de azi, cari al preotului,

www.dacoromanica.ro
108

Pe aceeai culme, mai spre miazki, se vede satul ; aici, in

culmea dealului, deasupra Pietrii au ieit la borcane,

spusa d-lui Bazilescu a altor localnici.
IV. Lng Vdlceaua Voichitii, partea de miaza-noapte a
Drajnei-de-Sus, s'au gsit la s'au pstrat acum la
Banca Popular Drajna-de-Sus urmtoarele dintr'o
tip medieval, de fier :
a) Coif semisferic, cu diametrul de de 23 cm, cu o lamb
vertical in far, de orizontal, aceasta in
gime de corpul coifului; banda inferioar a coifului este ornamen-
de jur cu frumoase rozete de bronz ;
b) concave de fier (gmuchiare?), de 14/65 cm fiecare ;
c) Alte dou plki de fier, frumos lucrate, ca gi cele de mai sus,
de dimensiunile 7/6 6/14 cm;
d) 14 de lame arcuite fragmente, dela aprtoarele bra-
; cele pstrate au lungimea de 22 cm.
Am fkut aceast descriere numai in interesul inventarierii.
Au fost donate de d-1D. Bazilescu Muzeului din Vlenii-ci-Munte,
care mai o de de fier, tip medieval.
V. La Qura Te4anilor, s'a gsit jumtate dintr'o ghiulea de fier
de mkimea pumnului, donat aceluiai Muzeu de d-1 D. Bazilescu.
VI. In aceleiai comune s'au gsit donat:
a) de argint, mare, olandezd, din 1597 cu legenda pe
verso : Confidens D(omi)no non movetur ;
b) maned de argint, mare,
VII. Ni s'au mai de d-1 D. Bazilescu pentru Muzeul
din Vlenii-de-Munte:
1. 0 psaltire cu primele dou foi lips, cu insemnrile urmkoare,
scris cirilic :
de pe fi-meu pe (sic) la
la Drajna la nepotu1) . . . zilele (sic) Polaviciu (sic)
au venita Muscalii aic'ea Mdna care au scrisu va
(sic); cine va ceti va pomeni. Pop Petre
posat cu pop Zaharia divand .
Pe scoarta din (sic) pie cd saltire (sic) este al
(sic) pope (sic) Petre ot Drajna de Sus a.
') Insemnarea incepe la pag. ; lipsesc paginele 7, 8 cu parte din aceast in.
semnare.

www.dacoromanica.ro
 109

2. 0 liturghie in tipografia mitropoliei din Bucureti

in 1797, insemnri de cari una din 1823 Ghe-
21.
3. Catavasier manuscris, cartel mic scoarte negre, purtnd
pe foaia 4-a data: 1823 Febr. 14, sub titlul: Pentru
oi negri cari sunt de mare neamului omenesc
Pentru pstrarea obiectelor sus descrise, preistorice,
9i romneti din veacurile XVI-XVII este de neapdrat trebuinte
o special, la obiectele donate de d-1 D. Bazilescu-Drajna,
se etichete cu numele d-sale 1 .

1) A se vedea noastr anterioar privire la castrul Grdiste la

Cettea Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, fasc. 84, 1935.
tirnp la castrul Drajna a distinsul arheolog, Gh.

www.dacoromanica.ro
 CANDELA DELA MELIA BISERICII DIN COTMEANA
de C. BOBULESCU

De mult stdruia in mintea mea gndul s vacl ctitoria lui Mircea-

astzi una din cele mai vechi biserici ale lrii noastre
pi de care imi era amintirea de un mare necaz intmplat lui
Odobescu prin partea locului. CEci aci -la Cotmeana - poposind
o noapte din vara anului 1860, far a doua zi pornind ca al ias la
drumul Olacului, cinci ceasuri de chin pi de canon au trebuit suru-
giilor pentru ca scoate trsura cu cai dintr'un la urcuul
unui deal. Se zbteau caii treanguri, se n-
dnsul in ale sale note de 1).
Astlei se pe aici, ca prin alte ale noastre
lucrurile s'au schimbat mult. Pe negndite o dept o
tate de ceas, pormnd-o dela Piteti te-a dus pe sub de
codru pe care in curmezi, pe jghiabul unei vIi dinspre
a ce duce spre iese cale ae-
zarea cu ziduri brake de cetate, chipul attor
nstiri, derpanate de vremi pi uitate de oameni.
Clod strecurarn pe -poarta cea mare, curios pi de
Cotmenii, desatndu-mi privirea covorul verde curat
de din cuprinsul mnstireti de odinioark un fost
de din localitate din vteme de
venirea noastr, ne din cl la tot pasul cu un caet
in care avea un scurt istoric al acestui sfnt loca, atragea luarea
aminte asupra lucrurilor, ce i se de interes a na
Al. Odobescu, Insemndri despre monumentele istorice din Argef
is 1860, Convorbiri literare , LXVII 7-9 lulie-
Septembrie 1934, 640-641.
Gheorghe Ghiordunescu.

www.dacoromanica.ro
 111

pristan, mai ales de vizitatorii, socotiti de dnsul, ca cunosctori ai

multor de ale trecutului, desi le era la Bucuresti. Printre
altele, a nu uita a de rostul unei candele de
torii cu subzidirea bisericii 1). El imi spunea acestia

Fig. 1. - Aceasta e cioburilor, ce au mai din candela de sticl

- negreit de Venetia - din vremea lui Mircea Btrn, in ei naturali.

ajungnd cu in afar. in dreptul ferestrei altarului, aci

au dat de ceva boltit cu pietre de Trnacoapele nepriceperea
nestiutoare cu totul de aceea ce le scotea in cale o veche traditie,
acest ferit in acele de vijeliile celor cinci

1) Vizitam acest stint locas in ziva de 27 anul 1933, prin urmare lucrarea
se executase de

www.dacoromanica.ro
veacuri jumatate, sub el au dat de niste caramizi asezate pe muche
in chipul unei adpostind ele o de cu pluta
ei, care din de a fost ea Cioburile
aruncate de lucrtori pe molozul au avut parte a fi
nate cu de inimosul care mi le-a

Le
Sfintia -
dintat ca pe un sfnt scump odor, mai ales find
imi spunea el
in podul bisericii, de acolo cine
- ce cu ele.
care le-ar fi fost
soarta. bine le-am dat de rost .
Aceste de sticl cu pe ele, mai pot fi o docu-
mentare pentru specialisti asupra formei materiei paharului de
odinioara. asezarea lui in locul acela, ne pune pe drumul unei
vechi datine bisericesti, vrednic de luarea aminte a
torilor prin ei, praticat de-a-lungul veacurilor. socot
la temelia vechilor ctitorii disprute s'ar fi
sub supravegherea unor cunoscatori ai traditiei de un sfnt
locas, negresit s'ar fi dat peste aceste candele, care ni-ar fi artat
de ori a fost zidit. Lucru ce nu poate fi cu totul de pre;
ne gndim, al in lumea se ornduiala ca noul
templu se pe urmele vechiui). cu att mai mult
suntem a cerceta bisericile au acest obiceiu, de a
nu se de fosta temelie. Cum spre ar fi cu
rile la Agapia din Deal, uncle nu memoria,
s'ar fi dat peste trei candele Cu alte cuvinte a fost de trei
ori pe din pricina pamntului alunecator prin
apelor. la Snagov s'a &sit una din ars in Muzeul
Municipiului Bucuresti.
In privinta acesteia iat ce scrie d-1 Dinu V. Rosetti, ca cel ce
in a supraveghiat urmare pe cele vzute
de domnia sa, putern avea toat increderea.
temelia veche cea in fata absidei din spre altar
la 80 cm. adncime s'a gsit un vas de lut (fig. 29) asezat pe o
in jurul erau dispuse patru asezate pe muchii
acoperite cu a leases alcatuiau o cutie ocro.
titoare in mijlocul creia se afla vasul, ce va fi folosit drept candell
1) Tacitus, Historiae, IV, 53. Vezi Opurile lui Caiu Corneliu Tacitu trad.
de Gavrilu I. Munteanu, 1871.
2) Comunicare de di I. D. profesor universitar.

www.dacoromanica.ro
 113

cu prilejul punerii pietrii fundamentale a actualei biserici

din vremea lui Neagoe-Vodi Basarab (1512-1521). in not
: Vasul nu este propriu : urmele vasului pstrat
pe peretii si subliniaz ipoteza ce emitem: a folosit mai drept
ornament prins in zidul bisericii anterioare .1). (Fig. 2 1i 3).
o mai trebue a socoti avea toat
tatea indeplinirea acelei datine de vechea traditie nu forma
sau materialul din care era flout vasul, dup cum vom vedea mai
la vale. Poate numai in cele din clipe ale slujbei bisericesti

Fig. 2. - candela de ars gsid de Dinu V. in dela

Snagov
Fig. 3. - Pahar candelii , care a folosit drept ornament in zidul
bisericii anterioare, dat tot Dinu V. Rosetti

marele eclisiarh - cum se foarte adesea la asemenea

imprejurri va fi adus aminte de candel. atunci se va fi
folosit in locul paharului de o aceea ce va fi scos
intmplarea nainte, numai si fie un vas, care poat line untde-
lemnul pentru arderea fitilului sau a festilei.
E de ajuns, tot cera ce ne semnaleazd d-1 Rosetti, corespunde
amnuntelor cerute de aceasa cu descrierea cn-
tretului dela Cotmeana, uncle lucrtorii au dat peste candela
zat chip.

a) Dinu V. Rosetti, Sapiturile arheologice dela Snagov, in Muzeului

Municipiului Bucureti, Nr. 2, Bucureti, 1935 pag. 19 ai nota 2.
8

www.dacoromanica.ro
114

d-sa, care voia da mai seama de vieata ante-

a constructiilor existente , ajungnd rezultatul de a afla
unui zid de piatr, ce se confunda cu parte a pavajului
de bolovani ce inconjoard biserica , avnd aceeasi ca te-
meliile mai wechi 1), se impunea a urmri cu spturile
dinspre altarele fostelor biserici, unde s'ar fi dat poate peste can-

Fig. 4. - Paharul din 1779 gsit de stenii din Cteasca, cnd au

unde a altarul bisericii arse.
pe locul,

delete puse cu prilejul zidirii bor. atunci negresit ni s'ar fi luminat

trecutul. Am fi avut cheia deslegarii attor nedumeriri.
Am fi sigur de rezidirea celor biserici, de mai
bine duel vor fi fost attea. Altrnintrelea avem pu-
tnd atribui acelor ziduri de temelie, destinatie. Candela dupt
locul in care s'a nu poate fi dect a bisericii de astki.

1) Ibidem, op. pag. 45.

www.dacoromanica.ro
 115

Parintele Petre Vintilescu, profesor al Faculttii de Teologie din

Bucureti, de asemenea, un pahar din cele obinuite pentru
vin. Sfintia sa istorisete urmatoarele cu privire la el. Bi-
serica satului din judetul Arge, de trznet 1) pe la
jumatatea veacului al XIX-lea, cu timpul locul a fost cotropit
de skeni, unde a fost altarul ei, numai cu o
nite pe locul acesta, s'a dat peste paharul
pricina pe el data de 1779, rozete un
de-asupra anului este scris vivat a. care a
apoi sfintiei sale, care este tot preot. (Fig. 4).
prin urmare, un pahar cu o destinatie de lumeasca,
la nevoie a putut luat de evlavioii credincioi ai vremii in schimb
de alt ceva mai potrivit scopului, pentru a sine de la
temelia sfantului loca, care avu o de cumplit.

VECHIMEA TRADITIE I
Alegerea locului 2) trebuia s incuviintarea celui mai
mare, de printr'o cruce in
mine. Aici venea episcopul de o rugciune.

1) Sfntul fusese de lemn.

2) Novel. XCXXI, c. Infiptul cinstitei a da nastere dupa
conceptia ortodoxa, unei de credinciosi crestini, ne duce cu
la acela care a pus paru inteun sat de uncle avem injuritura, cine
a btut paru in el s, satul este deochiat. in el se oameni
betivi, se drcuie se s celui dinti era odinioar o cre-
pentru inceputul satelor ca pentru acel al oraselor.
pentru o de vreme, vedem ea reinvie sub cele mai reputate condeie.
Locuitorii Bucurestilor, prin veacul al XVIII-lea, aveau traditie
despre orasul punted intrebrilor cercettorilor asupra trecutului
Franois Recordon, care ne cunoaste intre 1815-1821, rornnii, iubesc
in deosebi vorbeasc despre cred, el c intemeierea capi-
talei se datoreste unui cioban numit Bucur, care de frumusetea locului
aci cu numeroasa sa familie parul unui ctun s. Ca atare dela acest cioban i
se trage orasului numele de Bucuresti. (Lettres sur Valachie ou observations
sur cette province et ses habitants, &rites de 1825 1821, Paris 1821, scrisoarea a
II-a; I. in s Buletinul Societkii Regale de s pe 1935,
pag. 301).
Maica Olimpiada Herescu fiind in autarea locului pela 1782-1783, pentru
un schitisor de cunoscnd, va fi cu indernnare a pre
doritul au infipt un par in pmnt zicnd, cu un chip de proorocie.

www.dacoromanica.ro
116

Justinian in ale sale novele despre acest lucru porunceste a:stfel:

Dac cineva voieste s zideasc un sfnt paradis ori o mnstire,
nu poate altfel zidirea de ct numai pe locurile unde
prea cuviosul episcop a rugciunea a infipt cinstita cruce 1).
episcopala, ca s'o numim asa, ea da bine-
cuv&ntarea in timp de inceperea lucrului. Cu 1nfigerea crucii,
credem s'a intmplat ca cu attea alte lucrri din ritualul
bisericii ortodoxe, care atrnau de episcop. Parte din ele se aduceau
la indeplinire prin insrcinarea protopopului. Sau caz
ca acesta, era de ajuns ca de a ridica sfntul locas, se
in la resedinta episcopului, aratndu-i cu am-
dorinia 1nvoirea, el crucea, ca
punerea temeliei s se fac cu o deosebitt slujb. numai ata ni
se poate lmuri lipsa ei din ceremonialul de mai la
punerea celei dinti crmizi a candelii in temelie, care lineau
de o veche statornica traditie legat de inceputul oricrui
sfnt Apoi vom vedea-o mai ales din marturiile trecutului.
cu ajutorul acestora vom reconstitui mime in parte des-
vom da peste alte obiceiuri Insoleau.
De o a ornduial a temeliei bisericii a dm printre fostele manu-
scrise ale mnstirii Cernici 2), care ni-ar fi vorbit poate pe larg

Aici se va zidi biserica din care ceva mai ajunge renumita mnilstire a
Varaticului. (Talpa sau inceputul Varaticul, Iasi 1863, pag. 33).
Milionii -o familie din Serbiei - au btut paru fugiti dela
cmp. Aci era - zic ei - nu s'a putut bga turcu (Gh.
din Craina Serbiei, pag. 191).
In umbla vorba mai : sCel dintiu par a fost

de baba Calita din Mallezi* dela adicA irnpreun cu trei

neri ai ei in Dobrogea din Muntenia de pe malul sang al Dunrii. (Victor Morfei,
Buletinul Regale Romne de Geografie, pe 1927, pag. 131).
Ca incheiere ar fi c, credinciosii pun inceputul cu semnul sfintei cruci
pe locul unde are le biserica sub care vor odihni sufietele ; satul
un par, inchipuind statornicia viitoarea avezare.
Felul de a un nemerit pentru un schit in pdure (Vezi revista,
Biserica an. XXII p. 622; Vasile Lupea Transilvano Kiciu-
dianul, Talpa sau inceputul monastirei Varaticul spre vecinica cunostintd s'au
la dela intruparea Domnului Hristos, 2834, Iasii 1863, pp. 30-33.
2) La manuscrisului se afia insemnarea urmtoare : a Az [=eu]
din vtori [=al dascal slovenesc 1769 meseta Ghen[ari] 26 (rev.
Biserica an. XXVI, nr. 2 Mai-Iunie 1902, p. 221 nr. 115).

www.dacoromanica.ro
 117

de punerea celei dinti carmizi a candelii.

tate la Academia i s'a pierdut urma. cu att ni-ar fost
mai de aceast ornduial cu ct in ea am dat poate peste l-
muriri elemente cu caracter popular adause cu timpul in
de cele bisericesti prevzute de tipic.
Cel dinti care ne pune pe urmele unei atari datine este Simeon
arhiepiscopul Tesalonicului, mort la 1430, contemporan vre-
murilor lui Mircea. Intr'a sa liturgica bisericeasca prea bine
cunoscut, iat ce scrie privitor la acest obiceiu al punerii candelii
la temelia bisericii : cercetnd arhiereul pre cel ce va zi-
ca nu cumva se apuce nu va putea svrsi sau nu
cumva sfintindu-s se biserica s
stea pustie neavnd cele trebuincioase trebue se
fgduindu-s, cum o va zidi in sfrsit toate cele de tre-
buint le va i nurnai aceasta i porunceste s .
sap temeliile I materiile. sosind vremea
ziditului, arhiereul vine la locul acela in
tele odljdii, fiind clirosul cu dnsul : 0Binecuvinteaz
pre Dumnezeu multmind pentru dumnezeescul lucru :
a Sfinte Dumnezeule de cliros, blagosloveste ca-
delnita, lund blagosloveste temeliile spturile in chipul crucii toate
cu sfintindu-le toate cele de acolo materiile
sfintinclu-le pre ele, ca pre niste gtite la sfnta casa a lui Dumnezeu a.
Vine la temeliile cele despre unde va s asaze altariul.
la despre rsrit unde iaste rtundul alta-
riului, face sfnta rugaciune a lui Dumnezeu cuvintului Isus Hristos
ce intemeiat biserica cu cinstit sngele casa care i s
zideste lui bine intru dnsul s.
Dup aceea slavoslovincl cu mnile, pietri var sau tin
cu pogorndu-s la temelii, pune pietrile chipul crucii
blagoslovindu-le, artnd cum pre Hristos piatra cea necltit
o au pus temelie. Ice la pietrilor intr'o oarecare
ca mormnt pune o candel aprins blagoslovind, arat
prin untul de lemn mila lui Dumnezeu, care va fi prin casa
care s lar prin insemnnd luminarea cea de sus, care
iaste dela lumina cea adevrat, insemneaz pre Hristos ce
iaste lumina, ce s'au pus in groap pentru noi lumina Hristos
cu noi va fi in lcuind rsritul de tocmind

www.dacoromanica.ro
118

acea ca stea cu pentru sfnta luminare pi pentru

ca inchipuiasca bine biserica precum zice iubitul ucenic la Apo-
calipsis : Cum trebue s5. intelegem cele lapse sfesnice a fi bise-
ricile a; pune pre pentru Hristos piatra pade pre
biserica lui
Alaiul in vederea ace stei deosebite
odajdiilor pi a boierimei acelei vremi, arnestecat
cu acea a tranilor in soarelui, priveliste pe care o
da depanarea acestei slujbe in mijlocul naturii pi de alte
datini a fi scrise la tipic, nu o am putea de nu ne-am
folosi de legenda care era pe atunci ca pe seama
temeliei sfintei . . . Iara cnd s'au umplut 11 ani
de a lui, socoti Inpratul [Justinian] a pune
temeliia dentiu. S'au zis de s'au toti arhiereii episcopii
preutii diaconii la beseareca la Svnta Anastasiia, unde era
Patriarhiia. Inparatul boiarii cu Patriarhul
pi cu toate naroadele, toti cu &chi pre toti arhiereii
pi preutii diaconii cu chivote pi cdel-
nite s'au purees litie mare pi cu cu
acolo o festenie mare apei dela
Boboteaza] 2) frurnoas pi pre
Deci punerea pietrei fundamentale, cum i-am spune noi
pi a candelii, se alvarpeau odinioara cu mare pi cu
insemnarea locului cu sfnta cruce. Simeon arhiepiscopul Tesa-
lonicului in al tesaur liturgic, negresit nu ceva dect
aminteasca intocmai o veche ce se practica de credinciosii
bisericii ortodoxe. Ape nostri a
intocmai pi neschimbat acestei traditii, asezarea candelii,
se asemene mormntului preinchipuit acolo la temelie de liturgica
ortodox, pentru care cuvnt s'a pi dat peste ea la cele altare
al pi Snagovului.
Pravila dela Govora din 1640, ca pi Simeon al Tesalonicului, ne
fiind de novela CXXXI a lui Justinian, vedem mai

1) Simeon arhiepiscopul Tesalonicului, ed. de Bucuresti din 7273

pp. 164-165.
2) Ce s'a si la alegerea locului mitropoliei din Alba-Iulia pe vremea lui
Mihai Viteazul (rev. Bis. ort. rom. an. VII (1883), nr. 11, pag. 669).
Convorbiri literare, an. 1931, partea II, pag. 917.

www.dacoromanica.ro
 alte lucruri, care lineau de datina acestui inceput pstrate poate
pe alte cii necunoscute asemnkoare mcar in parte
unele obiceiuri practicate la zidirea templelor pigne. Ea

Fig. 5. Icoana se pridvor - de partea - intri in biserica

Cretu1escu din Bucuresti, zugrviti in vara anului 1722 Septernbrie 30 1)

astfel: <Necine de va vrea o bisearic de in temelie,

vie la arhiereul de pre acel cum se cade s-i lui cinste.

1) C. Bobulescu, Ldutari in bisericilor noastre, Bucuresti 1940,

p. 67. Fotografia o datoresc Honoriu Boicescu profesor pictor cAruia
de data aceasta aduc multumirile mele

www.dacoromanica.ro
120

intreabe pre annul episcopul in zile veri putea lumina

biserica cu luminare, ca fie de al den destul cu cuvinte de
mrire pre Dumnezeu ori 3 lumini, ori 6, ori 8, ori 9 l[umini],
vor fi prea putearia lui. pre amnuntul deaca va acesta, dup
sfntul ctitorului, se scoale episcopul demneata s msure
locul 1) inprejurul locului sau oarece
luminri luntru lui, ca [se]
vor lumina luminarile, va putea aprincle ctitorul in
toate zile[le]. dupi lurnina lurninrilor, semneaze.
se cruce, ce iaste stavropig de sine
si arhiereul foci rugaciune s a zidi,
cela ce va s zideasd fie lui de blagoslovenie de lurninare
de trupului sufletului 2)
Intl dar, Pravila nimic nu pomenete de punerea candelii
la temelia sfintei biserici. Intl nu-i de cele ce poruncete
novela 131 a lui Justinian, de prevederile pe care le impune
Simeon al Tesalonicului, adid aceea ca episcopul cerceteze pe cel ce
voiete s un loca, e stare dea
asigure dinuirea lui mai departe. In schimb adaug uncle lucruri,
care ne dau de Pravil, episcopul in 3) trebue
msure locul , cu sau
al aprinz inluntru imprejur, va fi cuprinsul viitoarei
biserici, ca se - spune ea - vor
nrile, va putea aprinde ctitorul toate zilele lumina
luminrilor incheie aceeai.

Prevederile Pravilii, se intelege, cuprind o a bisericii

noastre pe care n'o putem dovedi cu istorice, ca astfel
s'a practicat. E de ajuns a semnala, el ingrldirea locului
cu ne pune pe urmele unui vechiu obiceiu pzit de lurnea
rornan la zidirea plelor. legtura pe care o facem nu pare
1) In pridvorul bisericii Cretulescu din Bucuresti de pe Calea Victoriei, pe zid
din dreapta peste icoana sfntului avnd pe cineva in apropiere,
care a msura ceva. Semnalez acest lucru, ne mai acum de
mine ci care merit toat luarea aminte in cunoaterea ct mai deplin a liberttii
zugravilor in urmrirea erminiei pentru impodobirea unei biserici.
Pravila bisericeasc numit cea la 1640 in Govora
ed. loan M. Bujoreanu, Bucuresti, 1885 pag. 98 23.
') In pornelnicul din 1848 al bisericii din satul Boura [= Firtigi] din jud.
cetirn: Ghenadie episcop au sfintit locul la incepirea zidirii .

www.dacoromanica.ro
 121

a fi nici de cum de inlturat, de oarece acest moment din tiaiul lumei

de mult apus, ne mai d la iveal alte care se pgstreaz
plat azi a le aminti nici novela pomenitk nici Simeon
piscopul Tesalonicului nici Pravila. Cum spre pilda ar fi stropirea
cu ap, aruncarea de monete la temelie grija de a avea din vreme
un pergament scris, care astzi se pune sub piciorul mese sau
a prestolului. lar depnarea ceremoniei, desi se
zeal de e traditie, ni este peste putint a nu recunoaste
fiinta aceteia de azi, cerut de o atare imprejurare, cu toat trecerea
celor mii de ani.
Cel care ne prilejul de a cunoaste ceremonialul dela inceputul
zidirii templelor din lumea este Tacit. Venind vremea
zidirii Capitoliului dela Roma, nu uit a vorbi de cele mai mici
amtnente cerute de acestui
unei astfel de srbtoriri este istorisit de el :
recldirii Capitoliului se lui Lucius Vestinus
din ordinul ecvestru, dar care era socotit printre fruntali prin acti-
vitatea renumele Haruspicii, convocati de dnsul,
s arunce templului vechiu in s ridice templul
tot pe locul acela cci zeii nu vor, zicea el, se schimbe planul
vechiu. La douzeci unu pe un timp senin, tot locul care
era templului a fost cu panglici cununi; inluntru
au intrat care aveau nume de bun augur, ramuri din arbori
zeilor ; fecioare Vestale, copii fete
le triau tata marna, stropir locul cu ap din izvoare
ruri. Pontificele Plautius Elianus rosti cuvintele sacramentale,
incinta fu purificat prin jertfa unui porc, a unei oi a unui taur
i mruntaiele intinse pe un altar fcut din atunci, pretorul
Helvidius Priscus, rugndu-se de Jupiter de Junona, de Minerva
de zeii ocrotitori ai imperiului ca ei st fie prielnici acestor inceputuri
cu ajutorul divin ridice pn la vrf templul pornit de
pietatea oameuilor, atinse panglicele cu care era
; in timp ceilalti magistrati preotii Senatul
cavalerii mare parte din popor, opintinclu-se cu totii in aceeai
pornire de bucurie trr stnca cea urias. ici, colo
se aruncar la temelia templului bani de argint de aur
de metal nebgate in cuptor, ci cum se gsesc in
mnt. Haruspicii au poruncit nu se spurce cu sau

www.dacoromanica.ro
122

cu aur menit pentru ceva. templului a

numai asta se credea c'o religia lipsea templului
celui vechiu 1).
prin urmare asemanare este cele ce se petrecead
odinioara cele de azi cnd era vorba, si se piatra fundamens
tal la Inceputul unei biserici sau a unui templu, dela care nu
pi stropitul locului Lucru ce ne di de gndit,
nu cumva in deosebi a aghezmii la o imprejurare
ca aceasta, nu ar fi de cit stravechea dating in noua
Hristos, ca attea alte ierurgii ce alcatuesc tesaurul
al bisericii noastre. ca 'templului fie purificat
jertfa unui porc, a unei oi pi a unui taur maruntaiele pe
un altar fcut din glie gndul ne este pironit de trainicia acestui
obiceiu pentru temelia caselor noastre.
Intr'un cleplin sobor de preoti 2) In
rirea credincioilor nu s'a intmplat, ca fie chemati
a face aghiazrna la inceput de cask dug! a crei sau cu
putin mai cei cu ziditul taie o Cu sngele a stropesc
temelia, si apoi se din ea mncare pentru lucrtori, iar
capul i se pune de candela amine!, uncle a fi
in temelie. In deosebi se pun patru candele la cele patru
colturi.
Dar, ca lumina lui Hristos sub socotit
a fi la ridicarea sfintelor locauri, avem convingerea
luat obria, nu numai din obiceiul la temelia caselor, dar
din strvechea pe care o cei vechi, ca mormintele
-fie luminate. care lumea, de cei ai lui nu era dat
intunericului, ci se ingrijeau a avea in noul I se
mai punea ace, at, o bacilici de ptergar, de in, bard 4),
pine 5) pi cite altele dar pi un sau mai multe ; iar mai apoi
candele. diinuepte obiceiul la Albaneji Macecloneni,
Tacitus, Historiae,IV, 53. 0 trad. i de d-1 T. Naum prof. universitar.
2) Ai mahalalelor bucure,tene din spre Belu.
3) e numit sicriul 1 cu mormntul la 1795 izvod de
5 parale dat oamenilor de au (T. V. $tefanelli, Documente din
vechiul ocol al Cdmpulungului moldovenesc, Bucureti, 1915, pp. 248, 426).
Tim. Cipariu, Acta et fragmenta, pag. 147.
Leonard Josecius, Basel 1575 in revista, Biserica an.
XXXVIII (1915), nr. 10 1066.

www.dacoromanica.ro
 123

ca mormantul se pue cele patru cte o can-

dell 1). este de interes observatia pe care o face un
ltor italian. Acesta vizitnd Ardealul prin 1790, atrage luarea aminte
printre alte lucruri vzute la romni asupra candelii in sicriu
ca in vremile vechi spune el De aceea cu dreptate scrie Gri-
selini find vorba de unele datini de Valahii din Banat : Cine
are mijloace pune la mormntul sale un fel de cutie de
lemn, in care o femeie plltit pe un anumit timp, uneori chiar
un an, de lumina unei candele. In aceasta Valahii -
a lmuri el - sunt condusi poate de aceleasi obiceiuri pe care le
aveau Romanii la sarcofagele columbarele Se cf pe unde
se dezgroapa morminte vechi, intotdeauna se gsesc de
mnt sau de bronz 3). De aici credem a veni grija deosebit pe
care o au crestinii ortodocsi, de a ca fie candela 4)
la mormintele 5) celor dragi, prin casele

ISTORICE DESPRE PUNEREA CANDELII LA TEMELIE

ALTE DATINE LEGATE DE INCEPUTUL UNUI SFNT LOCAS.

noastre, fac uneori pomenire de vreunui

sant locas, mai ales are de ctitor un Domn. Dar niciodat nu
se opresc povesteasca despre datinele legate de zidirea temeliei
lui. chiar in singurul caz pe cronica nu ne deslur
cu nimic mai mutt din ceea ce ni-am fi asteptat, doar
mullumindu-se a cuprinde totul in urmatoarea : Sa

') Obiceiu cornunicat mie de Albanejii Macedonenii poporului bisericii

Sfintei Ecaterine din Bucuresti, pe acolo.
2) Memoriile sectiunii istorice, seria tom. V, p. 146. E foarte cu putint
acest cltor fiind italian in urma lui Griselini, cartea acestuia fi scris
de datina nu din propria-i observatie. Cci nu am constatat ci cea
mai mare parte din trecnd pe la noi, impresiile si le reduc,
ducnd ce au scris altii mai de dnsii despre sara
Fr. Griselini, Istoria Banatului Timisan, trad. de N. Bolocan, Bucuresti, 1926.
pp. 177-178.
') Dan Simonescu, Vieata literara culturalei a mdndstirii Cdmpulungului
(Muscel), p. 14 (an. 1676 Octornbrie 14). Anton-Maria Chiaro, Fiorentino,
Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. N. Bucuresti, 1914,
pag. 83.
5) t. Grecianu, genealogiile documentate ale famalor boerefti II, 73, pp. 80,
86; Preotul Antonovici, Documente bdrlddene, 1911, pag. 234.

www.dacoromanica.ro
124

a trimis pe unul din ca s fie la inceperea zidului,

cea dinti dupre obiceiu , a intelege dupre
obiceiu negreit tot ce lumea in legtur cu punerea celei
dinti caramizi, adic datinile prescrise de tipicul bisericesc 1i cele
de traditia popular. i c lucrurile aia se petreceau, ne vine
mult in ajutor pentru lmurire, marea insemntate pe care o avea
un asemenea fapt in ochii conductorilor ai acelor vremi. De aceea
e de nevoie a cita pasagiul in intregime din pentru a pretui
ceremonie lumea care lua parte, cu toat deprtarea
satului in care se ridica noul sfnt loca.
Inteacest an al unsprzecilea al Domnii Mrii Sale lui Costan-

din Vod scrie cronica, mnastirea Brancovenilor,

erau astrucate oasele pomenitei maicei Mriei Sale, bisericuta aceea
fcut iari de moii Mrii Sale, mic foarte, Sa
Costandin Vod o au de tot alta mai mare de iznoav
din temelie au inceput a face, trimitnd dar ca fie la inceperea
zidului, puie cea dinti, dupre obiceiu, pre iubitii
Mriei Sale : Costandin tefan cu dnsii au mers sfintia sa
printele mitropolitul Kir Theodosie, ca et fac inceperea,
tind molitva dup obiceiu, care incepere la in 9 leat 7207
[=1699] s'au flout 1).
c acest fapt avea oarecare printre attea
intamplri mrunte ale zilei din vieata lui Constantin Vod Brnco-
veanu, el gsete cu cale a scrie cu a sa : 31 Mai 1699
Mercuri am trimis pe [Constantin] i tefan, cu
printele [Teodosie] .. . cu Radu stol[nicu] la
veni, ca s fie . .. [in]ceputul temeliei bisearicii . .. a .
Din cele istorisite despre biserica din Brancoveni, e de nevoie a
trage luarea aminte, c chiar se zidea in locul alteia, cum
ne a cronica ct insemnarea lui Brancoveanu, la lace-
pere trebuia a fi randuaila de traditie parte la
indeplinirea ei mitropolitul Ca atare punerea celei dinti
la captul dinspre altar, negreit era urmat de alte
datini obiceiuri : aezarea candelii, a unui cu

') Cf. Tzerrei Romnesti ed. George Bucuresti, 1859

pp. 275-276; D. Grecianu, lui Costandin Vodd Brncoveanu,
1906, pp. 92-93.
2) Revista romana, an. I (1861) pag. 673 Foletul novel

www.dacoromanica.ro
 125

mare, a vreunui pergament poate, aruncarea de bani gi dorinta fie-

c5ruia din cei mai alesi cu acest prilej, ca s puie
cu a mn o mcar, inchipuind gi al ajutor pe care
1-au dat la zidirea sfntului participare, poate prin
daruri pe care le aduceau gi ei cu acest prilej.
fcute pe cele foi inglbenite ale
de pe care vor urma mai la vale, ne vor da mai multe
nunte cu privire la aezarea candelii. Ne vor vorbi de alte
ceiuri, la temelia institutiilor de stat dovedindu-ne mai
trinicia unei traditii pornit din timpuri strvechi gi necunoscute,
struind a fi pstrat pn in zilele noastre.
Pentru inceputul actualei Catedrale mitropolitane dela Iai,
ce scrie multele amintiri pe care ni le pe una din
sale preotul Atanasie Herescu dela biserica Banului din ora:
de s'au sfintit bisrica ce mari adea tirnili[a] la
tropolie de mitropolitul Veniamin au pus piiatra
la pretile despre rsrit, unde s'au pus
supt unde a fie fundul oltarului
i
candila cu untclelemn
fere[a]sta de[a]supra.
am dus gi eu o acolo un di tencuiala.
am ca din let 1833 li 24 zioa de s[fnta] mari
mucenica Hristina ).
Intr'o condia a Mitropoliei se scria despre aceast
bisericeasc.
La 24 lie 1833, la 12 ceasuri din zi s'a pus piatra fundamental ;
pietrarul care a spat piatra, unde s'au pus candela a primit
34 lei; salaborii 300 firfirici .
Lucrrile incepuser lun cnd s'a stricat de pe
locul acela Stratenia adia vechea biseria. Adunarea banilor
au inceput la 2 Martie 1833, condica insemnnd cu 1000 lei, dati de
mitropolitul Veniamin cu va da cte 1000 lei pe lun
a ce 11 va D[umne]zeu in viat
Un altul care vorbete de fapt, negresit cu gee-
sal de a zilei - este mitropolitul Moldovei
.Naniescu,
dupl care s'a luat mai apoi C. Erbiceanu El istorisete despre
') Insemnare pe un ceaslov de din 1797, proprietate particulars.
2) Note luate dintr'o veche a Mitropoliei din Iaqi nr, 11/1833,
comunicate de d-1 Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din lavi.
3) C. Erbiceanu, Istoria mitropoliei Moldaviei Sucevei, Bucureti, 1888, p. LXXIII.

www.dacoromanica.ro
126

acest deosebit eveniment felul urmtor. Eram de tot

in ziva de 3 lie anul 1833, ziva Luni. In
zi fericitul mitropolit Veniamin ce a oficiat santa liturghie
in biserica cea veche a Sfantului Gheorghe, s'a cu
clerul cu elita Iasului, care asistase la a pus el
susi piatra fundamental templu in partea dinspre
a cldirei ; pogorindu-se singur spaturile pentru temelii 1).
a se zidi coala de Arte 8i Mestesuguri din Iasi,
r[intele] arhimandrit Mardarie de au aghiasma
au sfintit temeliile zidirii .
Domnul aga G. Asachi referendarul publice au cetit
documentul unnitor pe pergamen (sic) in limba
a. a Documentul fundatii isclit de epitropie, s'au pus
cutie de plumb o medalie a Domn s'au asezat
In piatra de temelie, care s'au de dims peste pare midularii'
epitropii toat adunarea au adaogit cite o cu incredere, ci
acest de industrie este o nou a Ingrijirii
inuirei pentru fericirea patriei ).
Pe la inceputul lui Mai din 1846, aducandu-se la un toate
pentru un adaus la vechea a spitalului Sfntului
Spiridon din Iasi s'au svintirea temeliilor de prea sf[intia]
arhiepiscop[u] Meletie Sardeon a. Gazeta vremii scrie, ai
s'au gribit a depune o la ist lucru .
a Sub peatra dela spre rsrit s'au pus in o un inscris
o medalie a un tratat istoric despre
La punerea fundamentale a Vod Mihai Sturza
abia din 3).
Din de mai sus se vede oranduiala care va fi
odinioara, pentru temelia sfintelor locasuri, se va aplica
ai caselor particulare sau institutiilor, de unele obiceiuri
populare, negresit acestea mai apoi au primite ai de
Sau aceasta de mult le practica, poate de atunci de cu

Jubileul de 25 ani de arhipHtorie a leak Prea arhiepiscop mitro-

polit Moldovei si Sucevei exarh plaiurilor D. D. al II-lea Naniescu Iasi, 1901,
pag. 4.
2) Albina nr. 52 Joi 4 1840 p. 212. ceremonie se
petrecea la
Idem, nr. 36 Joi 8 Mai 1846, pp. 141-142; nr. 54 Joi 11 1846.

www.dacoromanica.ro
 127

noul ei aluat de crestintate intru Hristos, frmnta imperiul roman

dela un la dar n'avern mrturii istorice pentru
ei in deplintatea. Dupi cum am vzut Simeon arhiepiscopul
Tesalonicului ne pune in fata intregii rndueli cerut de asezarea
candela, zugrvindu-ne icoana dar nimic nu mai
dup aceasta. Cum spre mai urmau niscai obiceiuri in
cu veche traditie. Avem un caz, care pare
a aduna laolalt toate datinele legate de inceputul temeliilor unui
sfnt local. din care putem trage incheierea multe din ele
aveau un caracter popular, motenit din vechi timpuri, dar folosit
de biseric.
Un proprietar de moie insemnnd cu mult amnuntime, felul
cum a inceput ziditul ctitoriei sale, nu uit a ne vorbi de sfintirea
locului : . . am socotit de prisos - zice dnsul - de a-mi
svintire [a] locului( ?) acestui sv [nt] s'au tot a noastr
cheltuiar prin printele protoieeu Antonie cu sobor la 21 a lunei
Maiu [a] anului 1858, cnd la temelii in capul altarului supt
s'au pus o piatr mare in unde s'au ingropat un
de aghiasm mare 1), o aprins un spre mo-
nedii testament pe pergament, vreme [a] inceperii zidirii nu-
mele guvernorului, Rind atuncia Caimacan printul Nicolai
Vogoride mitropolit tot preasfintie[a] sa Sofronie, precum
numele noastre a copiil[o]r : Ana me, aga
Tacu, Marie[a], Ecaterina Panaiti Marie [a] [a]
me comis Savastopolo, Elencu loan si.
Am scris ti numele a a altor rudenii a npastr
spre pomenire incheie ocelot 2).
lar Maria dr. Friederic Thr - fiica preotului prin sr-
guinta s'a zidit actuala biserica a sfntului Nicolae poreclit
Tabacu din Bucureti (Calea Victoriei) - scrie insect ei, testament
de : . . . mic bratele iubitei mele mame eram,
am pus candela la temelia sfntului altar . Acest lucru trebue se fi
intmplat de 20 Qctombrie 1864, deoarece numai la
se putea pune la proscomidie pomelnicul druitorilor al
ostenitorilor cu mult ingrijire pe o
1) ap la Boboteazi.
2) Preotul Const. I. Bobulescu, Revista Istoric, an. al II-lea, nr. 1,
1916, pag. 17.

www.dacoromanica.ro
128

Dinuirea pomenitei traditii, n'ar fi pe deplin lmurit, dac

n'am asculta spusele unei fete bisericeti, cu a crei face
dintre anul artat mai sus 8i timpurile noastre.
Rposatul preot Vasile Enchescu pstorind poporul su de
credincioi din mahalaua Tutuenilor a Trgului deci
in rscrucea drumurilor, care duc chre cele mai vestite mnstiri
ale Moldovii, mai bine de 80 ani, iat ce ne istorisea cu privire la
datina punerii candelii.
Unde se zidete biseric nou, mai se sap pentru
temelie de jur imprejur dup planul e vorba
fie aceeai curte cu cea veche, atunci, seara se face privighere,
dimineata liturghie, dup a crei sfrit merg preotii In partea unde
va fi altarul 8i acolo svresc sfintirea apei. lar acesteia urmeaz
aezarea canclelei cu untdelemnul adus de credincioi
ti ea chiup sau borcan mare anume pre-
In se aprind 3-5 fitiluri. Sub chiup sau borcan, sau
alturea se pune tub de tinichea pomelnicul ctitorilor care
se ostenesc 8i la ziditul sfntului loca. Daub nu-i biseric veche
se svrete numai sfintirea apei aezarea candelii.
Deasupra acesteia se aeaz un tub sau burlan de care
tot lungete de zidari, pe ce se ti temelia imprejurul
ei, in dreptul ferestrii altarului. In cele din urm i se captul
ca astfel inlesneasci arderea. Credinta in popor este c
candela arde continuu neadormit, din lumina ei se
cretinii.
ce s'a isprvit de zidit biserica, nu se mai face nici o pome-
nire de candela ingropat la temelie. datina nu inceteaz.
Ea nu s'a stins, ci azi.
La clditul bisericii de lemn - - se pzete
aceeai rnduial
Din zilele noastre avern biserica de popor din Belu-SerbanVod
la cteva sute de metri din poarta cimitirului cu zidit
prin struinta preotului Nicolae Stoicescu. sa a gsit cu cale
a ne comunica la zidirea temeliilor s'a pus candela de
ckre arhiereul Irineu.
Tot ce am aflat aici cu privire la vechimea acestei datini,

-
inni pare a nu cuprinde dect bisericile de zid. De oarece nu putem
aduce nici o mrturie - dect pe a preotului Enchescu

www.dacoromanica.ro
 129

zarea candelei se fcea cu aceeai cerernonie bisericilor de lemn,

fiind cldite pe tlpoae de lemn lipsite prin urmare de temelie
chiar a fi strmutate mai ales pe timp de iarn, se
la ea mai multe perechi de i) zapada era czut din belug.
aflarea acelui pahar cu data pe el din 1779, in locul uncle
fusese altarul bisericii de lemn din satul Cheasca, mistuit de foc,
de 1860.
Curios este faptul, c manualele sau lucrrile de liturgic ale bisericii
ortocloxe, dei alctuirea se pe cele de Simeon arhie-
piscopul Tesalonicului, nimic nu pomenesc de punerea candelii.
P. Ledebew in a sa liturgic ) nimic nu ne vorbete de
in capitolul intifulat Rnduiala la punerea temeliei
bisericii . De asemenea ierornonahul Gabriel Racanu 3), Dr. Vasile
Mitrofanovici, prof. Dr. Teodor Tarnavschi 4) cu Dr. Badea
eanu in al su Tezaur scriu de infigerea sfintei cruci,
dar de altceva nimic mai mult. fac pomenire tocmai de acea
care se va fi practicat cndva, se de ea ex oficio,
din aceeai nevoie la zernislirea satelor ; care-i datorau fiinsa
celui care a pus parul, pentru crucea, dar ei
nu putea fi de cine ce slujb bucurie. Greul
de aici. numai dupi biruinta lui urma o slujb de multumit care
era aceea punerei celei dinti crrnizi strngerea materialelor.
VECHIMEA BISERICII DIN COTMEANA A CANDELII
DE LA TEMELIA EI.
Mnstirea din Cotmeana ca avezare fiint
mult de lega Mircea-cel-Btrn numele de zidirea
istorisea rposatul preot al bisericii Sfntului Andrei din Iasi,
tele Popescu, dupa cum i se zicea in unor de prin
li-a furat biserica pentru care aveau proces la episcopie
acei care fapta. Acestia inlesniti de o care din
cu vreo 8-9 perechi de au noaptea pe biserica in satul a
doua zi pgubiti s'au trezit ea, doar de urma care-i ducea
noua ei asezare.
2) Liturgica sau explicarea serviciului divin traducere prelucrare de iconornul
Nicolae Filip, Bucuresti, 1899, pag. 420.
') Liturgica sau serviciul divin al bisericii ortodoxe, Bucuresti 1876.
4) Prelegeri acadernice despre liturgica bisericei drept credincioase rsritene,
Cernuti, 1909, pag. 778.
') Bucuresti, tom. II, pag. 110 nota 1.
9

www.dacoromanica.ro
130

tului loca. Despre acest lucru pare a ne data de 1385 de

pe clopotul druit mnstirii 1), a inscriptie glsuete In
zilele binecredinciosului Domn Io Dan Voevod a fcut acest clopot
jupnul Dragomir, fiul egumenului Dragomir in anul 6893 [=1385]
indiction 8 Prin urmare druirea se face mai inainte ca Mircea
s devie Domn ctitor al bisericii din Cotmeana. Trebue se fi
zidit din dorinta grija lui Mircea in anul sau al doilea al dom-
niei sale adic in 1386 sau 1387, de oarece la 20 Mai 1388, orndue0e
s fie supus cu toate ce tine de ea mnstirii s Cozii De aceea
Mihai Voevod, cnd daniile acestor mnstiri cu
drept cuvnt are a spune c sunt intemeiate de bunicul domniei
mele de printele domniei mele de unde ni s'a pstrat
de trainica, Cotmeana este ctitoria lui Mircea Vodl
Btrn, cu toate greelile de ani ce se fac 5) asupra zidirii ei.
E de ajuns prin urmare de a fi statornicit a ei in chip
sigur anul 1387. interesul nostru este a dovedi, c acest sfnt
loca, la inceputulultimile decenii ale veacului al XIV-lea
ainuelte astzi cu uncle adausuri pe care le-a primit trziu de
tot, dup cum vom vedea.
1) Nu suntern siguri de .existenta acestui clopot cum de cetirea inscriptiei
lui, cu autoritatea unui el a lui Odobescu. ne vine de
acolo. clopotul se in clopotnita Cotinenii, el e la o
cu o inscriptie peste de a fi cu toate noastre de
a o decalchia ct mai bine, probabil literile inversate la turnare. atunci
toate aceste ne fac a presupune existenta unui alt clopot, luat poate de Nemti
in rzboiul 1916--1918, care va fi avut inscriptia de de Hajdeu
Odobescu.
Hajdeu, Istoria criticd, p. ; N. Dobrescu, Intemeierea Mitropoliilor

celor monastiri in tard, rev. Biserica an.

XXIX (1905), pag. 759.
P. P. Panaitescu, Documentele Tara (1369-14go) Bucuresti,
1938, p. 46. Dela Cozia se vede plecau foarte adesea pentru
interese sau pe poteci in deobte cunoscute numai ajun-
Cotmeana la de traiul sale parintelui
nostru patriarhul Tarigradului, tip. de C. Erbiceanu, Bucuresti, 1888, p. 69).
') P. P. Panaitescu, op. cit., pp. 14, 129.
5) Constantin Cantacuzino stolnicul pune data 6932 1424] Februar
(N. Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, p. 22); Cronica
Romnesti, spune a Fcut-au Mircea sfnta Cotmeana
cnd era vileat 6891 [=1383], (Ist. Romanefti, ed. George Bucu-
reti, 1859, vol. II, pag. 3); leat 6997 [1389].

www.dacoromanica.ro
 131

Dup trecerea de mai bine de trei sute de ani, pe vremurile de

prefaceri ale domniei lui Constantin Brncoveanu,
acest sfnt se vede, ajunsese cu totul in Cci
besearick s'au nevoit smeritul ig[u-
men] Partenie er[monah] coziian de o [au]
tmplele, cu icoane, cu ferestrile, cu pi vId innoite
dintru osteneala lui a celor ce s'au in zilelel[e] lui
Costandin B[asarab] Vo[e]vod mitropolit Antim m[e]-
s[e]t[a] Av[gust] 9 zil[e] vleat 7219 [=1711
mai eromonahul Constantin sub supravegherea
ch se infrumusetare a Cotmenii, nemul-
tumit pr9babil de vechile chenare ale feretrilor in locul a pus
altele care pe cel dela altar : #Partenie eg[u]men
l[eat] 7219[=1711]; Costandin er[mona]h a schimbare
ne arat prin urmare care s'au fcut reparatiile vechii
zidiri.
nou a luat Cotmeana, atunci cnd i s'a adaus
pronaosul sau clopotnita 3). Imprejurrile in care s'a zidit
astfel istorisite de inscriptia afltoare deasupra uii dela pridvor.
t Intru slava celui in troit proslvit D[u]mnezeu cinstea
prznuirei Bunei Vestiri a prea sfintei no[a]stre Nscatoarei
de D[u]mnezeu pururea fec[i]oarei Mariei. Rdicatu-s'au ac[e]asta
din timelie s'au dupre cum veade cu
demnarea preacuviosului arhimandrit Kir Sofronie dela
Coziia cu nevointa cuviosului Kir Ilarion eromonah igu-
Cotrneanii mai ph s'au pus ig[u]men
la Coziia, cu cheltuiala [in] zil[e]le prea luminatului
nostru Domn Io Alixandru Ipsilant mitropolit al
Kir Grigorie ig[u]men la Cotmean[a] Kir Cli-
ment eromon[a]h 1777,7286 4).
Din cuprinsul acestor dou inscriptii ch biserica
din Cotmeana, fie din pricina unor grele venite pe capul
trii prin urmare asupra acestui sfnt loca, fie din neingrijirea

1) Inscriptiile bisericii.
2) Idem.
3) Spre deosebire de actuala ridicat pe zidul inconjurkor in
in adevr se clopotele.
Vezi bisericii.

www.dacoromanica.ro
 132

egumenilor de pe vremuri, din alte pricini necunoscute

ajunsese la stare. Mai trziu simtindu-se nevoia unui pridvor,
i s'a adaus acesta. Toate s'au fcut ca
chea zidire s sufere alt schimbare dect reparatiile cerute de im-
prejurri. i nimic mai mult.
De altmintrelea privinta aceasta ne lmureste pisania pus
de egumenul Partenie 1711, care zice : Cu ajutoriul lui
nezeu lauda prznuirii Bl[a]goveasteniei preacuratii pururea
Fec[i]oarei besearic de Domnul Tri
net[i] Io Mircea Voivod la leat 6897 [1389]; ne avnd podoab
conductorii ei gsesc cu cale a o aduce la starea cea dinti. lar
potnita care i s'a adaus mai apoi, asigura mai mult ctitorie
, de veacului al XIV-lea.
'bisericii din Cotmeana nu i s'a nici una din acele
prefaceri radicale , - spre dupii cum am vzut, c s'a pe-
trecut cu cea din Brncoveni - de a in temelie,
a din nou cu care prilej trebuia at i pue cea dinti
o nou
' De altmintrelea in dovedirea acestei a ei ne mai vin
alte elemente in sprijin.
Domnul Nicolae Ghica-Budesti, in lucrarea intitulat Evolutia
arhitecturii in Muntenia *2) ne atrage In deosebi luare aminte asupra
vechimii Cotmenii. Domnia-sa foarte consider
zidire, adic trupul propriu zis al bisericii, ca find mna mesterilor
epocii lui Mircea-cel-Mare. ce este In de acesta, nu-i
dect un adaus de mai trziu, ala precum ne cele
inscriptii.
lar un fapt, care la cunosctorilor ca a
s le vorbeasc deopotriv despre vechimea acestei
zidiri trecut prin viforul celor cinci sute cincizeci cinci de ani,
sunt acele talere de teracot infipte in zid ca niste butoni
alctuind o impestrittur de jur imprejurul sfntului locas.
fabricatie de ceramid la noi de coloare cafenie avnd pe
uncle diferite semne animale inchipuite sau neavnd nimic, cum

Inscriptia bisericii.
Partea originile inruririle la Neagoe Basarab,
de-Munte, 1927, p. 133.

www.dacoromanica.ro
 133

spre ale noastre dela Cotmeana Vodita, fiind probabil de

srbeasc, s'a stabilit in chip hotrit dup cercetri,
ea inceteaz pe la unele biserici din Moldova prin anul 1593.
Ultimul exemplar care mai te aceste talere colorate in
este biserica Aroneanu de Iasi in Muntenia mai dinuie
ctev a decenii
Prin urmare, cnd staretul Partenie a impodobi Cotmeana
pe vremea lui Constantin Vod Brncoveanu, intrebuintarea a celor
discuri de teracot incetase de mult; a ne o imitatie
a trecutului, aceasta ar fi greu de ingduit. Nu avem nu avem
dovezi. Ar c Cotmeana a fost drmat temelie,
rezidit chipul ctitoriilor din veacul al XIV-lea, ceea
ce este cu neputint a o crede. dar dovedindu-ni-se cu
vechimea Cotmenii, rmne gi candela de
tori la temelia ei este din aceeasi vrerne, pusi negresit de mnile lui
Antim, unul din cei dinti ai Ungrovlahiei cu resedinta
la gi deci in apropiere de Cotmeana unde Domnul cuta
a zidi ctitorie domneasc, in locul alteia mai vechi de lemn.

LEGENDA MNSTIRH COTMENII

Drn mai la vale Legenda mnstirii Cotmenii

de fostul din Cotmeana, I. Totan, care nu
prin cine ce talent frumuset a dar ne
seaz interesul cum se reflecta odinioar trecutul acestui vechiu
in mintea oamenilor cu mai putin adevrurile
istorice mai putin cercetate dovedite.
Pe pmntul noastre
Pe o vale inter coaste
Pe Cotmeana cea de sus
Mircea s'a ascuns.
Cu viteaza lui ostire
Unde azi e mnstire.
Aci el a asteptat
Pe dusman pentru luptat

1) Barbu Sltineanu, Ceramica Bucureoi, 1938, p. 53.

www.dacoromanica.ro
134

Pe Turcii care voia

Tara noastr o ia.
Dar Mircea nu i-a lsat,
cu dnsii s'a luptat
unde i-a biruit
El mre a poruncit
SI se mnstire
Cu hramul Buna Vestire,
Cu ziduri de aprare
cu clopot foarte mare.
Numele Dan 1) rsune
S cheme la rug5ciune
Pe printii cuviosi
Pe crestini evlaviosi.
lar cnd clopotul a sunat
Atuncea a msurat,
Mosie de
in jur s'a auzit.
cu suflet a lsat
Aci al fie ingropat,
La Cotmeana mnStire
Spre vesnic pomenire.
cei dela Cozia
Au ocazia
De aci 1-au desgropat
la Cozia 1-au mutat.
Fie lucru ru sau bun
toti spun,
A lsat a se pstra
hiamida haina sa.
Astzi e vesmntul
Pstrat bine la Muzu,
cnd 11 privesti
La Muteu in Bucuresti.
Cotmeana astzi este
cu veste,

L) Dan, lui Mircea, necat de Turci (nota

www.dacoromanica.ro
 135

Nume scump
M lui Mircea Domnitor,
Basarab nebiruit
Crestin bun iubit.

.INCHEIERE
Studiul de este urmarea unei intmpldri fericite. Se datoreste
dupfi cum am vzut, cntretului de Gheorghe Ghiordunescu,
care, iubind cu multi traiul neguros al fostei mnstiri,
Cotmeana - ctitoria lui Mircea-Vod cel Btrn, - nu i s'a prut
a fi de putin peste aceea au dat lucrtorii cu sub-
zidirea sfntului impins de curiozitate dintr'un interes
pe avea pentru trecut a strns evlavie cele ale can-
delii ce sttuse la temelie mai bine de 550 de ani. cnd
ne gndim ci aceasta o ca un simplu particular,
rerat peste msur de spargerea unui asemenea odor, fr a fi fost
arhitectul insrcinat un lucru de atta rspundere sau vreun
membru al Comisiunei Monumentelor Istorice. De aceea avem toat
multumirea de a fi vzut, spturile dela Snagov s'au sub
supravegherea d-lui Dinu V. Rosetti, un cunosetor asiduu cer-
cettor al trecutului nostru, a compentent n'a lsat a fi
trecut vederea lucrul mai neinsemnat pe care il aducea
trncoapele lucrtorilor. exprim cu acest prilej o prere
personal, pe care domnia sa ca un al lucrurilor acestora,
-mi va lua-o in nome de ru. anume. Era bine, c ce se
lua o fotografie al acelui de crmizi, care proteguiau candela
dela temelia Snagovului, precum a acesteia, ce se punea
un pergament prin care s'ar fi artat imprejurarea prezentei lui acolo,
se lsat diinuiasc mai departe. asezare
un Ne vorbea de mult, printr'o datin al ni s'a
lmurit, dar avea menirea nu dup noi. c str-
mutndu-se candela dela locul ei, s'a stins pentru vesnicie el.
aceea avea tot att interes pentru alcdtuire a bisericii, ca
crucea din vrful turlei1), ca pisania de deasupra usii, sau ca cei
') Care nu oate fi vederea. ce cetitn inteo
privitoare la biserica Sfntului din Flticeni: i noi am fost dinceput
vechili la tot lucrul fintei iserici, am cu noastre eu

www.dacoromanica.ro
136

patru evangheliti zugrviti pe dela cele patru colturi ale sfintei

mese, care se pun cu prilejul sfintirii sfintului loca.
Scriu deosebi aceste rnduri pentru fratii preoti, ca cei
mai direct interesati rspunztori de sfntul local ce s'a
dintat. Deoarece din acesta, tot lucru ct de neinsemnat stnd pe
temeiul unei traditii, se cuvine a fi cu ct mai mula luare aminte
ori de cte ori e vorba de prefaceri aduse de sau
in afar. nu este mai pentru prestigiul preotiei de ct
necunotinta sau absenta Pstorului de suflete de la lucruri careli
au tot temeiul pe sfnta traditie.

le dascalu] preutul loan ) Plana dela Cimpulung protopopului

Petru ce-i zic a vara anului 1788, card la 15 lie s'a
spar mai incredintare am o scrisoare dela a
noasta isalituri cu multe acia scrisoare s'au cu de her
alb 51 pus in besica de supt cruce ce este pe biseria in cornu din sus
T. Kirileanu, rev. Pstorul Tutovei, an V (1942) nr-le 1-2 Ianuar-Fevr.
si-n Extras).

www.dacoromanica.ro
 MANSTIREA SEACA-MUSETESTI (OLT)
de I. IONA$CU

La aproximativ 40 km de oraul Slatina, directia Nord, se

satul de care se leag satul mai mic mai shiccios, Seaca,
aezat pe o vale abrupt Pe dreapta acestui slab curs de
ap, sus, dincolo de prapstioas, se desface un platou, pe care
se vd presrate cteva case, un colt de cteva livezi, in
marginea st singuratec ultat
biserica unei vechi aezri chinoviale din judetul - poate cea mai
veche - mnstirea Seaca.
Acest monument religios, semnalat pentru prima oar de mine
in 1930 1), a fost construit, dup cum vom vedea, in primele decenii
ale veacului XVI, din aparent rostuit. Este o biseric de
tip treflat, cu dimensiuni modeste: 14,30 m lungime, aproxirnativ
4,50 m lrgime 2) grosimea zidurilor cam de 85 cm.
Naosul boltit este de sustine o cu tambur
octogonal (fig. 1-2). Are dou abside laterale, circulare in interior
poligonale in exterior cu cte patru laturi, prezentnd intersectiile
laturilor in axul transversal, din care cauz ferestrele sunt.desaxate :
cea spre rsrit, cea audio' spre apus.

1) I. Ionacu, din museul etnografic al scold normale, in

normale Preda Buzescu din Slatina, anii 1927-2930, Craiova 1930, p. 114.
importanta, monumentul a fost cercetat ulterior in treadt de
Virg. Drighiceanu, publicnd inscriptia slavon Corn. Mon. XXIX (1931),
p. 47). Am revenit asupra ctitorilor acestei biserici : 1) Biserici, chipuri docu-
mente din I, Craiova 1934, p. VI, ; 2) din
in Albina, XXXVIII (1935), p. 319.
) Pentru descrierea bisericii, pe notele personale luate la locului in
1930 1933, m'arn folosit de releveurile intocmite de arhitect I. L. Ata-
nasescu, dela sectiunea regionali a Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Oltenia.

www.dacoromanica.ro
138

Din naos se trece in altar prin deschideri : una peretele

sudic, alta cel nordic, lipsind ce ar trebui

:,,',
.

Fig. 1. - Biserica din Seaca-Mueteti (vedere din

din colecria autorului)

s existe in axul longitudinal. Altarul are in interior o form quasi-

elipsoidal, in afar este limitat de cinci laturi, disPuse simetric

www.dacoromanica.ro
 139

fat de axa bisericii. este o semicalot de zidrie. In

dreapta, Vede: o inggrosimea zidului, destinat
nicon, in stnga o alta mai larg proscomidia
torul. Tmpla de zid are arcade la de trecere in altar 0i
este ornamentat cu stucaturi ce incadreaz arcadele ji cele trei
rnduri de icoane. Primul de icoane, de jos, este mrginit de
un fel de bru, ornamentat cu frunze, icoanele sunt incadrate in

u,1

Fig. 2. - Biserica din Seaca-Mueteati (vedere dinspre Sud).

(Fotografie din

medalioane stucate reprezinta scene din viata Mntuitorului. Al

doilea reprezint Apostolii, al treilea Rstignirea Domnului
(fig. 3). Pictura este din veacul XIX, cu din anul 1902, cnd
s'a fcut o reparatie radical.
Pronaosul, de form dreptunghiular, are o bola semicilindric
in sensul longitudinal al iar pe cei doi pereti de N. 5i S.
o ferastr,' care sunt deviate din axul pro-
naosului..Trecerea in naos se face printeo deschidere in zid. atare
deschideie In.peetele desparte pronaosul de

www.dacoromanica.ro
140

, Pridvorul dreptunghiular, cu o bola semicilindria transversal,

are pe sudic nordic cte o boltit la partea

' 4
r
'

'-'
6...'
d

(..'

Fig. 3. - Vederea de la Seaca-Muqetqti.

(Fotogrofie autorului, fdcutd 1933)

superioari. La nceput, au fost deschicleri pe cei doi pereti,

www.dacoromanica.ro
 141

dar cu vremea a rmas cte una, cealalt fiind astupata. Peretele

vestic al pridvorului are o deschidere mai mare axul longitudinal,
cu superioara, destinat intrrii dou arcade deschise, in
dreapta s tnga intrarii. Pe pridvor se o turlk un tambur
patrat, care servete de clopotnit. La fatada intrrii avem un fronton,
care se la bisericile muntene din secolul XIV, ca influent
a arhitecturii S'ar putea ca acest fronton s fi fost refcut
total odat cu renovarea dela inceputul nostru, un nou
cu noi au luat dar el nu poate fi deck
o reluare a arhitectonicei secolului XVI, s'au zidit
alte urmnd cam acelai plan (ex. bolnita Coziei din 1542 1).
Analizand constatm sub tencuiala nouk straturi mai
vechi. La inceput, a fost din aparente aezate
uniform, rosturi ceva mai dealt grosimea Zonele
de tencuite lipseau. Variatia de colori intre
rostuirea ei, constituia elementul decorativ, la care se
deasupra tuturor deschiderilor, arcurile de radial
conturate o sprncean de dispuse pe lat.
In la o renovare, fatadele s'au tencuit,
alterneze fiile de cele de crmid tencuitk
introducndu-se ca element decorativ : roseta, cum se constat
la fatada principal.
Apoi - probabil jumatatea a doua a secolului XVII - s'a
aezat peste acest strat un altul nou, recurgandu-se pentru decorarea
fatadelor la pictarea Proorocilor in fresco, sub form de medalioane.
Biserica nu a avut nici de centurk nici soclu, cum se observ
la dela
Pictura interioara este de dat De sub
tencuiala nou vor fi straturi zugrveli mai vechi, care ar putea fi
scoase la iveal de specialign In exterior, desprinderea tencuelii mai
recente a fcut apar sub ea un strat cu chipuri de in meda-
lion. Aceast pictur, se mai poate observa din restul con-
servat (fig. 4) dovedete ne fata unei tehnice superioare.
Aceste medalioane se situate mai jos de cele actuale, ceea ce ne
s credem c biserica era mai putin

1) Cf. N. arhitecturii in Muntenia in Oltenia, in

Corn. Mon. XXIII (1931) partea II, de Munte 1931, pp. 23-25.

www.dacoromanica.ro
142

Pictura veche, conservat fragmentar exteriorul altarului, pare

dateze din jumtatea a doua a secolului XVII, cnd chinovia a
fost inchinat la mnstirea Cozia a primit un suflu noude viat

Fig. 4. - Pictua exterioarg la Seaca.

(Fotografie din autorului)

monahal. Tot din aped cred fie zugrveala dela fatada

principal, conservat in medalioane dou forme dreptun-
ghiulare. Scena din dreptunghiul de jos, aezat deasupra intrrii in

www.dacoromanica.ro
 143

Pig. 5. - Bisericei Adormirea Maicei Domnului,

din satul
arhitect Atanasescu)

www.dacoromanica.ro
14'4

pridvor, pare a Adormirea Maicii Domnului, hramul

vechiului din secolul XVI.
Pentru a se stabili precis caracterele arhitectonice plastice ale
acestui este de din partea Comisiei Monumentelor
Istorice ca dispun cercetarea lui de un spe-
cialist.
Inscriptia din 1910, deasupra usii de intrare in pronaos
glsuete : a din temelie din 1427 de
ManeaVornicul doamna din s'a prenoit radical
din initiativa $ prin primului titor Bonceanu, ajutat
de Radu, lordache obfte a satului Seaca, cum
pr[eotulj Marin Qorjanu, Qhica Alexandrescu Con-
stantin Turbatu epitrop titor .. . (se alte fr preci-
zarea anului).
Pisania de mai sus cuprinde ce se pstrau probabil in vechea
pisanie slav, de numele ctitorilor initiali: Manea vornicul
lui, Vldaia. Datarea anului, este gresit, dupl cum o
dovedeste inscriptia de pe piatra de mormnt a jupnitei Vldaia,
ce se pronaos, peretele nordic; avnd urmtorul cuprins
in slavoneste:
Mast K (= A
roaba lui Dumnezeu jupdnului Manea
marele vornic, luna 2 zile, anul 7036 (= 1528).
Se mai poate admite la data renovrii ultime nu mai exista
nici din pisania primitiva numele ctitorilor fi fost luat de
pe inscriptia i s'a cetit gresit anul.
Utilizand in 1930 materialul documentar ce se glera atunci la
Arhivele Statului din Bucuresti, am stabilit el religios
dela Seaca-Musetesti nu exista in 1509 prima lui mentiune st
interesant dat de Neagoe Basarab la 16 Sep-
scris in hrisovul larg
tembrie 1519.
Prin urmare, a luat acest interva de timp,
mai probabil anii 1515-1518, prin pietatea cu cheltuiala fostului
clucer mare, Manea, cruia eu i-am descoperit documente
numele de familie: Perisanu. In acte avem cnd forma Perisanu,
cnd Este sigur el mosiei de origine a boga-
tului demnitar din vremea lui Neagoe Basarab a urmasilor lui.
In judetul exist satul Perisani; Ilfov satul Peril moia

www.dacoromanica.ro
 145

Piscul Perisanului 1), iar judetul pare a fost in secolul XVII

un sat 0 carte de blestem din 1744 a mitropolitului
Neofit este adresat gi lui a Gheorghe Prsanu Prsanu este un
patronimic, Crciumarul * pare s arate c respectivul jurtor
era din satul arcimari, veche denumire a actualului sat Poboru,
situat la ctiva km sud-est de Seaca.
Am citat undeva 4) documentul transcris condia secolul
recut, cu datarea anului 1526, in care se pomeneste de judecata
dintre Ivasco paharnicul cu Manea al lui Perifan* pentru satele
Cercettori superficiali improvizati au utilizat
in grab informatia fr s mentioneze lucrarea mea, urmkind
lase impresia c ei cei dinti au fcut descoperirea. Le furnizez de
data aceasta informatiuni nou. Mai intii, controlnd atent la Arhi-
vele Statului actele mnstirii Vierosi-Muscel am constatat c docu-
mentul mentionat mai sus nu e din 1526, ci din a 2 Sept. 1528 , dup
cum mrturiseste condica veche 5) a mnstirii Vieros, intocmit la
XVII refcut pe la anul 1780, cu transcrierea
documentelor slavoneste, care se ci Ivasco paharnicul
[Golescu] a avut pith la divanul lui Radu dela Afumati WT
H WT H 34 KHIH
H H H H

Deoarece numai numele Manea Perisanul este la genetiv socot

c acest genetiv este un atribut al substantivului mnstirea ca
atare trebuie se traduc cu lui Manea Perifanul ,
1) Inedit. Arh. Mdrgineni, condica nr. f. 166 v-167 r. Docu-
ment din anul 1697 (7205).
2) Inedit. Arh. Stat., M-rea Seaca, pac. IX/1, carte domneasc a lui Grigorie
Ghica din Apr. 1664 came m-rea Seaca, zidit de Manea vornicul Prganul
inchinati Coziei de nepotii lui vornicul s Dragomir i David, feciorii
den Parganul s.
s)Inedit. Arh. Stat., Condica Brdncoveneascd, 266, f. 406 v-407 r. Act
din 28 Februarie 1744.
4) Biserici . . . din p. 156, nota 3.
5) Arhivele Statului Bucuregti, condica nr. 130, f. 32 r-v. In pac. XXII/1 -
ierosi - se o traducere a documentului, in 1859 de Pegacov
copia din condia. Originalul El a fost scris in Pitegti de diacul
Dimitrie Foame la 2 Sept. 1528. Cred tot el este care scrie in
hrisovul lui Radu dela Afumati la 7 Sept. 1528 (Inedit. Arh. Stat.,
Condica Brdncoveneascd, nr. 266, f. 336 r).
lo

www.dacoromanica.ro
146

mai ales c protocolul al actului se precizeaz au rmas

de lege anda a. Este vorba, deci, de mnstirea
Musetesti a lui Manea Perisanul de acestei chinovii.
Manea n'a luat se pare parte la proces.
Din ce parte a Trii Romnesti trgea Manea Perisanul obrsia,
nu se poate deocamdat preciza, dar interesele lui par a se fi con-
centrat in cuprinsul Arge Vlcea. lui,
avea mosii in Olt era, pare-se, cu jupanita Dumitra, soria
puternicului boier oltean Tudor, marele din Drgoesti, sat mai
la Nord de Stoiceni (astzi Valea lui Alb 1). Se prea poate ca
s fi avut peste in fata satului Dumitresti, unde sunt
de aici fi amintirea doamna din
gsani . Contimporan cu Manea gsim pe un boier foarte
avut, Frtat clucerul, apoi vornic,
Otesti de jos Momotesti, Blesti, Prundu, Clinetul
etc. 2). La 1588 o parte din aceste mosii apar in posesia
jupnitei fata lui Frtat vornicul 3). Un act din 1582,
informeaz din Drgsani era soria lui Oprea 4).
Aceste putine elernente par a indica de inruclire intre
Manea Perisanul Frtat.
Dar Manea avea mari interese in orasu1 unde
biserici : Cuvioasa Paraschiva 1517 5) Sfntul
in 1527 6). Aceast drnicie, manifestat pe plan religios, dove-
deste respectivul ctitor avea neindoios o avere
tinem in seam faptul acea materialele pentru ridicarea
inzestrarea lcasului erau scumpe, iar banii rari.

I) Arh. Stat., condica nr. 1, pp. 237-239.

2) Ac. Rom. ms. 2530, Ghenadie Enceanu, f. 333, 339, 341, 351, 353, 375.
3) Idem, ibidem, f. 400-402.
4) Idem, ibidem, f. 449.
V. Inscriptii de curdnd descoperite : Biserica Sf. Vineri din
in Mon. XXXIII (1940), p. 5. Inscriptie frumos
in stare perfects (p. 6) Cf. N. Inscrip0i, I, Bucuresti 1905, p. 109.
N. lorga, Inscriptii, II, Bucuresti 1908, p. 89. : in
de Inscriptia are leatul 7036, ce insemneazi a putut fi
intre Septembrie 1527 August 1528, dar a murit la inceputul anului
1528, de aceea am admis anul 1527. E greu de presupus s'ar fi
imediat moartea o Vilaia.

www.dacoromanica.ro
 147

astzi, inscriptia din 13 lie 1517, dela biserica Sf. Vineri-

rmne cel mai vechi izvot cunoscut in care se
numele lui Manea de demnitatea clucer dregatorie
in afara sfatului domnesc, divanele din epoca respectiva nu ne
pot furniza relative la data aparitiei lui in viata politica. Lipsa
particulei vel e de substantivul clucer se
c in 1517 Manea nu mai dregatoria de mare clucer. Ca atare,
el a avut functie inainte de anul 1517. In hrisovul emis de
Neagoe Basarab la 16 Septembrie 1519 1) pentru stpnirii
Seaca-Mueteti peste moiile 5i de ctitor
fundatiei sale religioase, Manea e artat ca biv vel clucer. la 2
Septembrie 1520 (7029), cnd Neagoe Basarab mnstirii
stapnirea peste satul Crivina etc., Manea apare
in ca ispravnic (= intocmitor) al actului, cu titulatura de
clucer 2). ResultS, deci, dornnia lui Neagoe, Manea Perianul
a ocupat numai demnitatea de mare clucer, trecerea lui la marea
vornicie producndu-se moartea evlaviosului voevod, in zilele
ginerelui acestuia, neinfricatul Radu dela Afumati (1522-
1529
In primii ani din domnia lui Radu, agitati din cauza pretendentilor
sprijiniti de Turci, Mane lipsete din sfatul domnesc 4). Nici
dislav III (1523-25) are in divan 5). domnia lui Radu

1) Arh. Stat., M-rea Seaca, pac. 11)2, sectia original slav pe pergament,
avnd pe verso insemniri slavone ce vorbesc de Radul sin Roman din Otesti
Vdislav din Musetesti.
Idem, Episcopia Rdmnic, LXXVIII/3, sect. ist.
Primul document Radu Afurnati, cunoscut mie, este dat
Arge egumenului Gherasim 3 Febr. 1522 (Arh. Stat., Arges, XLIV/6),
cu divan: Hamza log., Prvu ban, Udrea biv vornic, Radu vornic,
Oancea vist., Neagoe spat., pah., Diicul cornis, stolnic, Neagoe
Stanciul post. Ispravnic, Anghel e clisiarhu a. Scris de
Cf. divanul din anterioar.
5) La 12 Sept. 1523 erau in divan: Jigoranul vor., Theodor log., Dragan
post., Dragomir pah., Capot vist., Dragan spat., portar, Radu Bughenescul
pitar, Radu lui Vasiiu armas, Radu comis, stolnic,
Stan medelnicer. Is. Toma portar. se (Arh. St., Episcopia
pac. XLIII/2 bis) apud St. Nicolaescu, Documente slavo-romane, Buc. 1905,
252-53). La 24 Julie 1524, divanul era din: ban, Juguranul
vor., log., Dragan spat., comis, Dragan post.

www.dacoromanica.ro
148

dela Afumati se aeaz 5i lucrurile iau un aspect mai

de Domn, in importanta dregatorie de vornic mare, apare 5i ctitorul
dela Seaca-Muete0i. Astfel il in documente din 1525
(Sept. 8 1, Nov. 22 2, 1526 (Ian. 4 Mai 30 lie 7 5i 25 August
21 1527 (Mai 31 8, lunie 12 lie 19 1528 (Aprilie 4 11).
La 20 Aprilie 1528, dat de Radu Tis-
mana, privitoare la dela apare ca mare ispravnic
al actului domnesc, boierul Balaur 12). In hrisoavele anterioare, citate
mai sus, dregitoria de mare logofit in lui Tudor Drgoescu,
Vladislav se actul se scria de Marcea diacul (Arh. Arge,
pac. secs. ist.).
La 10 1525, divanul Vladislav cuprindea : Jigoranul vor.,
Dragan log., Capot vist., Stan spat., Neagoe comis, Vrjoaghe clucer, Harnza
portar, pah., Gonea armas, Petriman post. Ispravnic, Ddbrul
pah. Scrie Stoian log. in Buc. (Al. Stefulescu, Documente slavo-romdne relative la
Om), Tg. Jiu 1908, p. 85). in 1525 Tudor nu mai
in divanul lui Vladislav.
1) Arh. Episcopia Buzdu, cond. I, f. 105-6. Divanul: Prvu ban, Des.
ghici (biv) vor., Per[i]sanul vor., Radu biv log., Theodor log.,
Neagoe vist., Dragomir spat., Danciul pah., comis, stol., Badea
Dragul post. Is. Trifa log. Scrie Coresi diacul in
Idem, Argeh secs. ist. Divan cu urmAtoarele : Radu pah.,
Radu comis, Mihnea post. Is. Balaur log.
Acad. Rom., pp. 18-19. Divan aproape identic cu acel din 1525
Nov. 22, avnd un Dragu post. in locul lui Mihnea. Scrie Cred docurnentul
publicat de $tefulescu (Documente, pp. 87-88) sub data 1526 Ian. 8, are data
deoarece Vlaicul mare logoft este un din domnia lui Radu Paisie.
4) Arh. Stat., condica I, pp. 237-239. Divanul este identic cu acel din
1525 Sept. 8. Scrie Vivan mare.
Arh. Stat., Episc. pac. LXXI/1, s. ist. La cu anterior. Is. Balaur
log. Scrie e Frorea gramatic o. forma rotacisati.
6) Acad. Rom., 1448, p. 3. Danciu al lui Bogdan pah. Ispravnic,
Serbu vornic. Scrie Tudoran gramatic. Restul divanului la cu din nota pre-
cedend.
Arh. Stat., Arge, 11/3. Is. Balaur log.
Original in colectia mea. Apar : Hamza in locul lui Neagoe ; Staico pah.,
locul lui Danciu; Mihnea post., in locul lui Badea post. Is. Tudor log.
8)Arh. Stat., Ep. s. ist., cu Danciu pah., Badea post. Scrie
Tudor diac.
10) Idem, LIII bis/l, s. ist. Apar : vistier, Radu spat. Scrie Stoian.
11) Idem, Bistrita, 1/5, s. ist. Nu Radu biv log., reapar : Staico pah.
Mihnea post. Scrie Stoian.
12) Idem, Tismana, metrebnice.

www.dacoromanica.ro
 149

rud prin sotie Manea Perisanu. Disgratierea lui Manea a adus

pe a lui Tudor, cei doi din bind inlocuiti: dinti
cu Neagoe vornic, iar urmtorul cu Balaur,
atest hrisovul din 1528 Apr. 21 1).
Cariera de mare dregtor a lui Manea Perisanu, spre deosebire
de aceea a cumnatului Tudor 2), se definitiv in Aprilie
1528.
La 3 lie 1537 3), Radu Paisie pricina dintre Frtat prc-
labul cu lui Manea Negru 4) Manea vornicul pentru posesia
Ostrovului dela de Pdureni , cnd Manea vornicul a
sustinut n'a Frtat acea mosie, ci Manea Negru a pus-o
zlog la Badea paharnicul, ca el pearl jura cu vase
dup legea [Sri!, pentru care motiv s'a dat cstig de cauz lui
Frtat.
Numai duel Manea vornicul, din hrisovul dat la 3 1537,
este aceeasi cu Manea se poate admite ipoteza
c el a intrat in 1528 in disgratia lui Radu dela ; sunt
cred cl, in acea moartea a smuls dintre

1) Idem, Arges, XXIII!, s. ist. Divan : ban, biv vor., Neagoe

vor., Theodor biv log., Maur log., Vlsan vist., Radu Furcovichiu spat.,
Staico pah., comis, Serban stol., Dragul al Mihnea post. Is.
post. Scrie
2) Idem, Vierosi, condica veche, nr. 130, f. 32. Tudor locul de vel log.
in divan la 2 Sept. 1528 in locul lui Balaur. Is. log.
Am crezut util s configuritia divanelor anii 1523-1528, deoarece
lucrarea lui G. Ghibnescu (Divanurile domnesti din Moldova Muntenia in sec.
XVI, extras, Iasi 1927, pp. 11-13) este m totul incompled. Pentru anul 1523,
autorul spune nu-s lucrurile asezate in ; pentru 1525 nu cunote nici un
divan dela Radu Afurnati, din 1526 un singur act cu Drghici vor. a,
Manea fiind absent. nu sunt pentru 1527, din 1528 citeaz un
singur document in care mare vornic e Neagoe. Prin urmare, folosind opera lui
Ghibnescu observi c Manea Peripnul, vel vornic in divanele din anii 1525-1528,
nu-i prezentat ca atare mcar o dad. Lucrarea este prea ca as fi
intrebuintat cu incredere, de aceea se impune o reluare a chestiunii de persoane
mai larg si mai precis informate.
3) Acad. Rom., ms. f. 353.
4) Hrisovul lui Mihnea Vod, din 19 lulie 1509 (Arh. Seaca, s. ist.)
mentioneaz cumprtoarea de movie din Seaca (0k) pe care Grozea a
400 aspri dela fiul lui Negrea. Se pare c acest Manca
lui, lui Negrea, au si lui Frtat.

www.dacoromanica.ro
150

Voevodului pe piosul boier. Unde vor asezate

nu pot preciza. Despre urmasii lui directi documentele
nu vorbesc. Nurnai in veacul XVII cnd Seaca devine metoh al
ziei, se pomenesc numele unor descendenti, Intl s se dea
matii ct de vagi asupra
Pentru inzestrarea chinoviei dela Seaca, clucerul Manea
urmtoarele sate din preajma ei cu hotarul : Mufetefti in intregirne,

cumprat dela Petriman, Ganea, Stnislav, Mos, Fuge, Cernica

Epure, drept 3.400 aspri ; Vaideei in parte, cumprat dela Manea,
Foame, Dragul, Albul, Jahman, Stan, Radul, Stoica, Manea
Untea, Foicea din Vaideei gi dela Neagu Costea din Negreni.
Hotarele acestei mosii au fost alese de un Stoica pitarul, ele
prim Valea Soimului, Valea Ursului, Valea Turniciului, Piscul
Fagului Valea Popii.
Ii mai satul Criva pe care jumtate luase
schimb dela un Radu, cruia Voiceti 2) Blria Pongea-
glului 3), jumtate dela in schimbul mosiei Bilciresti sub
Istrita. o pe la Leoteti 4) gi vreo
de
Neagoe Basarab mnstirii dela Museteti la 16 Sep-
tembrie 1519 5) lui Manea iertncl-o totodat de
toate &rile
Dar ctitorul s'a ingrijit, pe lng inzestrarea mnstirii bunuri
aductoare de venit, de procurarea obiectelor de ornamentatie
cult, care s dea interiorului sobrei solidei cldiri o
distins. Acest fapt ni-1 mrturisesc dou vestigii de conservate
din fericire in zilele noastre : un exemplar al Tetravanghelului
tiprit de in 1512, pe care st scris insemnarea c a fost
cumprat de Manea jupnita lui druit ctitoriei dela

1) Probabil acel din jud. Romanati, cuprins in comuna Enosesti C. I.

steanu, Dictionar geografic al jud. Romanati, Bucureti 1889, p. 83).
Sat in (C. Alexandrescu, Dict. geografic al Vlcea,
reti 1893, p. 545).
Nu se poate Aceste Voiced le
prin schimb dela Dobre Pietroanu jumtate drept o 1.500 aspri
Radu Matilov din Buice4ti Dumitru din Bnelti.
4) Sat la km. N. E. de pe
') Arh. Stat., Seaca, pac. 11/2, s. ist.

www.dacoromanica.ro
 151

Seaca, hramul Adormirea, la 17 Aprilie 1527 1), un patrafir brodat

artistic cu fire de aur argint, pe a carui st tesut urmtoarea
inscriptie 2): H

(= Manea marele clucer al jupanitei care

au pus se tese gi se brodeze acest patrafir pentru Adormirea
Preacuratei de Dumnezeu in anul 7036 (= 1528), luna
).
Acest patrafir, lucrat pentru mnstirea dela Mueteti,
a luat calea astazi aflandu-se la muzeul din Belgrad.
Inscriptia cuprinde doul inexactitti: 1) era clucer mare in
1528 2) la
Considerand cl in 1519 Manea era mentionat in acte ca fost
mare clucer, trebuie s admitem cl patrafirul s'a de
acest an al leatul legenclei poate fi o ulterioar sau o
a meterului, care a putut broda in de (= 1518).
s'ar admite leatul din am putea socotim al in aceeai
vreme s'a terminat edificarea bisericii. Acestea firete, nite
simple ipoteze.
1) A. Odobescu, Despre unele manuscripte in
Bistrita, in Revista , I (1861), pp. 827-829.
Dela Seaca, Tetravanghelul a fost dus de vreun egumen de ajuns superiorul
Coziei, la de unde a trecut ce nu se cunosc, la
Bistrita. De aici, Odobescu 1-a luat adus la Muzeul de antichitti din Bucuresti
(I. Bibliografia veche, vol. I, Bucuresti 1903, pp.
20-21.
2) Publicat de M. Valtrovie, malice 1528
brodat din anul 1528) in :CTapHHap apxeonowHor VI, Belgrad,
1889, p. 73. 0 fotografie a poalei acestui patrafir cu inscriptia perfect
se datoreste lui M. Romanescu, Patrafirul Buzwilor dela Banja (Boka Kotorska),
extras din Arhivele Olteniei, XVII (1938), p. 14. Importanta artistici a acestui
patrafir a fost ulterior de E. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale
dintre Jugoslavi, in Cercetdri literare, III, Bucuresti 1939, pp. 159-160,
uncle n'arn de care pisanie este vorba, celAlak nume din pisanie,
fiind o abreviere pentru a (p. 159). DacA se
la inscriptia dela Belgrad, apoi aceasta nu cuprinde nid pe departe
abrevierea a autorului. Trebuie sA o inadvertentA a sa, ca aceea din nota 3
(p. 159) care pe Odobescu, in text de un hrisov dat de Neagoe
Basarab la 1527 (sic Turdeanu revine asupra acestui patrafir
: La broderie religieuse en Roumanie. Les toles des XV-e et XVI-e sicles
institutului romdn din Sofia, I 1), Bucuresti 1941, p. 48, 50.

www.dacoromanica.ro
 152

Pe daniile lui Manea, mOnstirea mai primevte dela un

jupn Neagu partea lui de movie din de pe Topolog (Argev)
dup cum hrisovul lui Radu dela Afumati din 7 Sept.
1528 1). dela Slatina la 16 1533 2),
venitul Doamnei, ca cu mnastirile Snagov,
Nucet (Cozia), Bolintin, Strmbul (Giseni), Glavacioc Tutana.
La 23 Mai 1570, Alexandru II dela Muvetevti posesia
asupra moviei Predevti 3).
De numele egumenilor niciun act din secolul XVI nu amintevte
nimic. Abia la 22 Martie 1602 4) apare zapis dat de Manea
post. din Ibnesti in preajma mortii, numele ieromonahului tefan,
superiorul chinoviei dela Seaca, unde btrnul se s i se aveze
oasele.
La 20 Sept. 1607 5) Radu erban hrisov mnstirii pentru
stpinirea viei din (Otevti de jos) clela Staico
logofatul cu 3.100 aspri a altei vii tot de acolo pentru care s'a
pltit 500 aspri.
Dup dat lipsesc despre Seaca pn la 8 Ian. 1664 6),
cnd Grigore Ghica a trecut acest sub ascultarea m-
nstirii Cozia, care avea ca egumen pe Varlaam ieromonahul, viitorul
mitropolit muntean (1673-1679) ctitor al mnstirilor
levcioiu 7) Trivalea 8) (Argev). Inchinarea se in urma cererii

') Arh. Stat., Condica , nr. 266, f. 336 r. Un hrisov din 1565-66
Seaca peste nite din Mice.Iti cumprate de Manea
Perisanul inchinate lui (Arh. Stat., Seaca, condica nr. 367, p. 21.
2) Idem, Seaca, condica nr. 367, p. 24-25.
') Idem, Cozia, pac. 11/9, netrebnice. In 1539-40, boierul Albul cu
Preja, druesc de pe (Idem, Condica
coveneascd, nr. 266, f. 407 v-408 r).
') Inedit. Arh. Stat., pac. netrebnice. Sunt martori: Gheorghe din
Vaideei, Manea din Carcimari, popa Neagoe cumnatul lui Manea post.
5) Inedit. Arh. Stat., Cozia, netrebnice. La vinzare au fost din
satele Otesti Vaideei.
Arh. Stat., Seaca, condica nr. 367, p. 1-2.
inceput de Grigore Ghica (1660-64; 1672-73) de
litul Varlaam in 1702 (7210) (N. Schitul in Corn. Mon. Is:.
V (1912), pp. 30-35).
') In partea nord-vestia a in zilele lui
(1678-1688) terminat& in Septembrie 1698 (N. I. Apostolescu, Schitul Trivalea.
in Rev. pt. istorie, arh. filologie, Vol. VIII, Bucuresti 1902, pp. 110, 116).

www.dacoromanica.ro
 153

lui Dragomir 5i David, lui Buda din 1i straneporii vor-

nicului Manea.
In urma unei samavolnicii comise de Badea capitanul din Nucet,
care pentru dijma neraspuns, de 2 litre de miere de stup,
i-a luat manstirii Seaca un minei, Radu Leon, la plngerea
egumenului Onufrie, al doilea superior cunoscut, ii face aspra
mustrare, la 30 Oct. 1668 a iar tu, acel bun crestin, bun ai fost
tragi iai cartea dela mnstire pentru nimic ? 1). La 21 Mai
1669 2), mnastirea avea starer pe loan, in 1672 pe Dioni-
sie In Oct. 1675 4), Gheorghe Duca mila de 6 poslusnici
fcut mnstirii de atre Grigore Ghica 5). sub ocrotirea
mitropolitului Varlaam, mnstirea lui oarecare avnt. La 5 Iulie
1691 6), cinci din chinovie, in frunte egumenul te fan, luau
parte la unei din mosia Corofane
Din secolul XVIII sunt prea purine urme. In 1810 era egumen
Mitrofan 7), care are succesor pe ectarie, intmpinat ca atare in Sept.
1815 8), 1817 un ierodiacon Daniil, ce s'a ales o btaie
dela Nicolae Ramniceanu, ginerele raposatului Toma
Deleanu fost mare 8etrar, s'a alegerea Strachinesti-
Vlcea, fcandu-1 ovreiu , spusa documentului din 28
1817 9).
Purine lucruri au mai rmas din zestrea de a aeamntului
religios. Mosiile au fost expropriate ; 8i odoar ele au
disprut ; doar ateva de deslegate rupte, se mai
jesc construcrie umed de soare. Sunt
dou evanghelii 5i un tipic.

1) Inedit. Arh. Stat., Condica Brdncoveneascd, nr. 266, f. 408

2) Inedit. Idem, Ibidem, f. 407 v-408.
3) Inedit. Idem, Ibidem f. 408
4) Inedit. Idem, Ibidem, f. 403.
5) Inedit. Idem, Seaca, pac. doc. din 19 Apr. 1664.
Inedit. Idem, Cozia, pac. 111/28 netrebnice.
Inedit. Arh. Stat., Cozia, pac. 11/113, netrebnice, doc. din 5 Aug. 1810.
Dupi insemnarea de pe o evanghelie coperte, probabil din secolul XVIII,
la Seaca 1930 Ionascu, Anuarul normale Preda Buzescu,
pp. 114-115). In Mai 1819, Nectarie e ales de calugarilor ca egumen la
Cotmeana (Inedit. Arh. Stat., Cozia, pac. 11/117 netrebnice). In urm ajunge
egumen la Cozia.
9) Inedit. Arh. Stat., Cozia, pac. 1/32 netrebnice.

www.dacoromanica.ro
154

Una din evanghelii, acefal, cuprinde : arintele

Rafail ig[u]menu Cozii a. Pe alt : evanghelie e a

mnstirii Cozii dat[] la schitu ot Seaca . evanghelie
serv o insemnare din 21 Mai 1850, de arhiereul Nifon, loco-
tenent metropolitan, fost egumen la Cozia, in care arat s'au
cumprat de noi s'au dat dar pe bisericii Schitu Seaca
din judetul Oltul, metohul Cozii, dup trebuinta ce au urmat
ca s[e] slujasc cu dnsa preotii de acolo . Se pare Seaca
era acum o chinovie . Acest fapt rezult din insemnarea
lsat de un logoft loan Teodor, la 9 Mai 1834, ftind ingrijitorul
schitului pe un tipic schitului Seaca, in zilele arhimandritului
Nectarie, egumenul Coziei.

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra spturilor arheologice de la Mangalia
de Prof. Dr. T. SAUCIUC-SVEANU
Onoratei Comisiuni a Monumentelor Istorice
Cu onoare trimitem darea de asupra sipturilor arheo-
logice din Mangalia, din anul 1942.
Studiile cercetrile, precum sapturile arheologice le-am
dela 10.VIII-13.IX dela 21.X-30.X.1942.
In vremea aceasta am curtat de i gunoaie,
fcute in 1940, att cele din curtea Muzeului din Mangalia ct
cele de pe terenul lui N. Roculet.
In curtea Muzeului am continuat cu spturile in directia cana-
lului descoperit in spturile anterioare, putnd s-1 urmresc
la disparith acestui canal, sub temeliile cldirii Muzeului.
Am fcut numeroase sondaje toate prtile din jurul clldirii
Muzeului, a da de urma canalului. Cu ocazia acestor sondaje,
au fost descoperite fragmente arhitecturale, sculpturale de ceramic.
atentie mai mare mai indelungat am dat movilei clintre vechiul
cimitir turcesc via veche a lui Georgescu, trecut apoi in proprie-
tatea lui V. Stegaru.
Afarl de morminte, probabil turceti, descoperite la o adncime
nu am gsit nimic, ce ar putut contribue la desluirea
rostului acestei movile, precum a altora numeroase din apropierea
Mangaliei.
In curtea Cpitniei portului din Bulevardul Maria 27, am
sondaje, in apropierea propriettii lui Haralambie Theoharidis,
unde au fost ; in 1927 cele dou mari inscriptii ale thiasitilor,
mai multe sondaje, dnd punct la o adncime de 2 m., de o
zidrie pe o intindere mai mare.

www.dacoromanica.ro
156

Pe urma sugestiilor primite din partea d-lui Constantin Muat

din comuna Peceneaga, am fcut sondaje in Peceneaga pe un ogor
al d-lui C. Muat, unde am dat de un mormnt din pietre nelucrate
cu resturi de crematine 3 vase de argill ars simple, dintre care
2 intregi.
In cursul campaniei arheologice din vara toamna anulni 1942,
din Mangalia, am dat de mai multe fragmente de inscriptii de marmork
latine greceti. Cea mai important este un decret de onoare al
clubului de hoinatai pentru Ariston, personagiu cunoscut din frag-
mente anterioare.
Aceast a fost descoperit de d-1 N. Roculet,
grmad de pietre destinate a intrebuintate ca material de con-
structie.
Timp mai indelungat ne-a preocupat aezarea antic dela
maci, 4% km la vest de Mangalia, unde se &eau mai ales vreme
de ploi torentiale, numeroase monete din secolul al 1V-lea d. H.
de un colt de cldire format din blocuri mai mari n'am &sit
nimic deosebit. Rezultatele campaniei arheologice din Mangalia din
August-Octombrie 1942 le voi publica mai pe larg in raportul pre-
liminar al IX-lea, in revista Dacia.
Muzeul din Mangalia, neavnd, pe urma borbardamentului din
vara anului 1941, geamuri, am linut fac cheltuiala celor lei
pentru a pune la sticla a chitui geamurile.
Am reparat treptele interiorul Muzeului deteriorate prin
aezarea sarcofagului lui Philodespotes in Muzeu.
nu am ocolit munca cheltuiala pentru mutarea restului
de de noi 1939, pentru construirea unei
pentru paznicul Muzeului, din curte interiorul Muzeului.
Numrul de 4650 de de a sczut aceti
trei ani pe urrna ingerentei factorilor atmosferici.
parte a fost loath cu bonuri dela Mangalia de unitti
militare, alta a disprut.
Bucuregi, sa Febr. asta.

www.dacoromanica.ro
 T
asupra acoperisurilor .protectoare la therme la palestra de
la Cetatea Severinului
de AL.
Mult Stimate Domnule Profesor,
In ziva pgtimirii pe cruce a Domnului Hristos a pet
Sf. Gheorghe, ucigatorul rului in chip de balaur, - incheindu-mi
o de printre scumpele urme ale stravechei noastre
culturi, indrept gndul Dumneavoastr cu de
impliniri care cu toate nu
Aga anii trecuti, de a se fi descoperit thermele gi cetatea
Severinului cu ei de azi, gi tot In preajma Sfintelor Pasti,
mi spovedeam profesorului spovedanie pe care a gsit-o
apari in Buletinul Comisiunii , s mi fi gndit
eu la aceasta. De atunci multe din cele dorite iintrevAzute s'au
; - dar azi multe poruncitoare datorii fat de nepre-
tuitele relicvii al cror depozitar este Severinul cu al
Portilor de Fer, m la spovedanie, ca vechiu
membru corespondent al Comisiunii struitor
lgmurirea
localnicii le pretuesc la anumite solemne prilejuri, ceea ce
s'a cerut n'au implinit, chiar cnd s'au
fat de Comisiune - primnd totdeauna celelalte cerinte 5i nepu-
tndu-se cumpta din alte pentru acest tezaur cultural totodat
pentru prestigiul nostru national.
alte mai bogate ocArmuiri, - ca aceia a la a
cirei constructie, ca la aceia a postului, s'au distrus folosit
rnaterialele sudice dela toate cele trei masive monumente
istorice, - n'au dovedit prin impliniri mai mult interes pentru

www.dacoromanica.ro
155

ele cu toate aprobArile pregtirile ajunse la aprobri de

tilt, dar aci oprite.
Sunt lucrri de Ingrcliri, de protectoare, de consoli-
reconstituiri a ceea ce timp s'a degradat prin incontienta
slbticia oamenilor, mai mult dect prin intemperii. Apoi se cere
cte un paznic osebit la fiecare din cele trei grupe de monumente.
In memoriului indreptat, cu aprobarea D-voastre Condu-
chorului Statului, s'au luat unele msuri, s'a prin $antierul
Naval de aici, cu mijloacele Ministerului Lucirilor lice,
acoper4urilor protectoare la therme 1i la palestra s'au dispus
prevederi pentru bugetul actual att la Ministerul Lucrrilor lice
ct la acela al Culturii Nationale al Cultelor.
Spre a se ajunge la mplinire la desvriri va nevoie de
o deosebitl struint a D-voastre care vegheati la aprarea tezau-
rilor trecutului din avnd pretuire pentru
locul de descalecare al impratului Traian al regelui Carol I.
Mi s'a repartizat acum, de ctre Mare le Stat Major, un pri-
ceput gi harnic arhitect, pe care aproape patru luni avut anul
trecut. folosesc att pentru lucrArile dela therme, ct gi pentru
planuri, sectiuni, desenuri, etc. dela Cetatea Severinului, la al crei
studiu lucrez, nkuind vi-1 pot prezenta pentru buletin spre
itul anului acesta.
Dumnezeu m'a ajutat recapt puterile de
criza de de ast ; tot Dumnezeu ne va ne ias
cu indrepttirile de veacuri nkuite, putnd artndu-ne tot-
in stare ceea ce luminati vejnici ne-au
lisat motenire in suflete ca in scump romnesc.
In preajma Invierii Domnului, urndu-V Implinirea nobilelor
Domniei-Voastre nkuinte, Vi rog primiti ncredintarea recu-
devotamentului meu.

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra cercetarilor arheologice de la Sucidava, Romanati
Domnule Presedinte,
Am onoare a face cunoscut :
In cursul anului financiar expirat, Comisiunea Monumentelor
Istorice a binevoit a.mi pune la dispozitie 30.000 lei pentru
Cu am continuat spaturile arheologice la Cetatea
Sucidava (corn. Celei, jud. Rornanati) am reusit a desveli intreaga
lature a fortificatiei militare.
S'au descoperit numeroase acum depuse la Muzeul
National de Antichitati din Bucuresti gi la Muzeul orasului Corabia.
Intre obiectele descoperite reprezinta o deosebit valoare
sau :o de bronz a unui zeu Lar, cinci paftale
gotice din bronz, o de cazan hunic, tezaure monetare
(1 000 monete) amfore intregi, etc.
Cronica arheologice, cu interpretarea isto-
a materialului descoperit, vor apare revista Dacia vol. VIII.
Ca vechiu colaborator al Comisiunii Monumentelor Istorice
importanta a cercetarilor arheologice dela cetatea
Sucidava, rog binevoiti a dispune, ca acest an, mi se aloce
un fond de mai mare.
Cu stimi, Prof. Dr. D. TUDOR
Membru corespondent al Corn.Mon. Istorice

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra cercetirilor sapturilor arheologice de la Ploeti-Triaj-
Prahova de la Sarata-Monteoru-Buzu
Domnule Prefedinte,
Asupra cercetrilor spaturilor arheologice intreprinse de sub-
semnatul cursul anului 1942 pe baza delegatiei Comisiunii Monu-
mentelor Istorice cu nr. 1723 din 30 lie 1942, am onoare a v
porta urmatoarele:
Cercetarile sapturile mele din amintit au purtat ca
in anii precedenti, in principal asupra a obiective:
L jud. Prahova, s'a continuat salvarea dela
distrugere prin de terasament de interes urgent militar, a
unei noui de morminte din epoca de bronz imperiali
trzie s'a inceput in plus explorarea marei din vremea
pre-roman de acolo. In cursul campaniei din acesta
s se continue cercetarea aezrii amintite si se inceapi
sistematic a mari movile funerare din acel in ve-
derea precizrii coordonarii rezultatelor

II. -
mai mult din cercetarea unor n-iorrninte distruse in parte.
in continuarea
turilor pe care le execut acolo din 1937, am incercat a termina
plorarea acestui vast important obiectiv. Am incheiat cercetarea
laturilor Nord, Est Sud ale Voind s explorarea
prin cercetarea laturei ei de Vest, am aici o
simatie cu strate adnci, cu resturi importante cu unne
de constructii cu Din cauza sezonului - mijlocul
lunii Octombrie - nu am avut timp rezolv toate problemele ce
mi s'au pus. deci s continui cercetarea acestei laturi in

www.dacoromanica.ro
 161

campania din anul acesta. In afara de aceasta dovedindu-se tocmai

prin cercetare sistematica a a mod
definitiv incinta nu a avut nici o lucrare de fortifi-
catie de pe platforma ei, va necesar s se caute asernenea
in afarl in partea de acces spre

a culmei din care ea se clesprinde. Aceste sunt absolut nece-

sare pentru a se putea stabili eventual clear se datorete
distrugerea in cursul epocei de bronz, a de aici.
rog, de aceia, Domnule Preedinte, a-mi reinoi anul acesta
delegatia de cercetari arheologice pentru Sarata-Monteoru,
jud. Ploeti-Triaj, jud. Prahova. pentru unele cercetari
pe care va trebui le fac in imprejurimile mai
ale acestor obiective, rog a-mi da ca acum delegatie
pentru Prahova in general.
Cu deosebiti stim, ION NESTOR

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra arheologice de la Aldeni jud. Buzu
de GH.
ef de lucrri la Muzeul National de
Asistent Universitar.

Sapaturile arheologice ce am executat 5 30 Octombrie

1942, din suma de lei 37.500 (treizeci 5i apte mii cinci sute) ce mi-a
fost la dispozitie de Comisiunea Monumentelor Istorice, au
avut ca obiectiv, asezarea neoletic5 de pe dealul Balaurul
pe raza Comunei Aldeni jud.
Statiunea a fost semnalat de mine pentru prima oar in anul
1926. Spturile dovedesc este o important asezare
preistorick cu cel putin stratUri de cultur anume:
1. Un strat - Balaurul - contemporan cu 2, -
ficat sporadic pe toat intinderea de asezare. Masiv unitar,
materialul acestui ne-a aprut intr'o locuint aflatk in cele mai
bune conditiuni stratigrafice, sub o locuint din epoca urmdtoare
de aceasta printr'un neutru de 30-50 cm. Mate-
rialul arheologic ce am scos din aceast const, in deosebi,
dintr'un impuntor de vase de lut caracterizate fie prin
namente excizate, fie prin ornamente plisate, cu motive spiralice
sau meandrice, asemntoare ceramicei dela Nazru, Tangru,
Petru Rares.
2. Un al doilea strat - Balaurul II - cu dou niveluri core-
punznd civilizatiei Qumelvita U (primul nivel Qumelvita II (al
doilea nivel).
In campania din 1942 am dou din acest strat,
dintre care una se afl asezat exact peste locuinia din stratul infe-
rior, depsind-o, ca suprafat.

www.dacoromanica.ro
 163

: locuintele din acest strat - nivelul 1 - sunt mai spa-

tioase deck cele din stratul I deck cele din nivelul 2. Sunt
dite din de pari nuiele pe care s'au lipit chirpic-pon-iestic
cu paie. Au o vatr dreptunghiulara in apropierea dreia se
vase de lut, instrumente de silex, de os de corn de cerb.
impodobit cu ornamente, incizate, grafilate 1i pictate,
este parte, cea cunoscut din alte civilizatiei
Gumelvita in parte, asemnkoare celei pictate din regiunea Oltului
superior (civilizatia Ariusd). Este, evident regiunea dealurilor
- cel putin in jud. Rknnicul-Sarat (statiunea dela Bonteti)-
este unde se se contopesc cele mari arii ale
civilizatiei neo-eneclitice din sud-estul Carpato-Balcanic : aria
melvita aria Ariusd.
Foarte bogat este acest strat in plastice antropo-
mode zoomorfe. Plastica face, probabil, aparitia vremea
de trecere dela de tip Boian la cea de tip Gumelvita. Aceast
concluzie din lipsa figurinelor din stratul I
fie controlat.
Locuinte1e nivelului 1 s'au distrus printr'un incendiu foarte
violent, intreg inventarul Sind gisit peretii
Nivelul al doilea al acestui strat - cu aceeasi de vase
plastic urnani animala -cu aceleasi multe, case mai
mini mai rare, cunoaste primele unelte de metal :
toare de
In general, rezultatele sunt extrem de pretioase, din punct
de vedere din punct de vedere muzeistic.
Bucurefd 943

11

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra spkurilor arheologice de la lzvoare-Neamt
de RADU VULPE
Intors abia in Octombrie 1942 de la Odesa, unde fusesem mobi-
lizat, n'am putut reiau activitatea arheologic pe teren dect
spre sflr9itul acestei luni, cnd am intreprins o campanie de
turi in statiunea neolitia dela Izvoare (jud. in continuarea
campaniilor din 1936, 1938 1939. executate cu ajutorul
fondurilor puse la dispozitia mea a Pr. C. din Piatra-Nearnt
de Comisiunea MonumenteIor Istorice 9i de ctre Ministerul
Culturii Nationale, au fost ingreuiate de vremea rea caracteristic
acelui anotimp trziu din pragul iernii. Totusi, programul
rilor ce mi-am propus acolo6pentru anul 1942 a putut s fie dus la
bun sfrsit, cu rezultate care au confirmat 9i faptele sta-
bilite pe baza explorrilor anterioare (cf. Radu Vulpe, Civilisation
prcucutenienne rcemment dcouverte d Izvoare en Moldavie, in
Eurasia septentrionalis antiqua, XI (1937), p. 134 sqq.; Idem, Desco-
peririle arheologice dela Izvoare, in Anuarul Liceului Petru
din Piatra-Neamr, 1935-1936; idem, The culture of Moldavia
thousand ears ago, The illustrated London News, 17 Iunie 1939;
idem, Descoperirile arheologice dela lzvoare Calu, in Anuarul
colii normale de din Piatra-Neamt, 1941, p. 25 sqq.).
Au fost spate suprafete, designate in jurnalul de
cu literele Q 9i H, in suprafat total de 80 m.p. S'a dat de solul
natural, constituit dintr'un strat de concretiuni calcaroase (a sig ),
la nivelul de 2,70-3
Ca in spturile din anii precedenti, se disting trei straturi
de dintre care dou neolitice provenind din com-
pacte: Izvoare I (precucutenian) Izvoare II (Cucuteni A) 9i

www.dacoromanica.ro
 165

deasupra, cu amestecuri rslete din epoce mai recente, cu deosebir6

din evul mediu.
Stratul inferior, Izvoare I, conOne resturile unei civilizaiii
tice care a fost pentru prima oar studiat aci (cf. R. Vulpe,
Eurasia septentrionalis antiqua, XI, 1937, p. 134 sqq.). Aceste resturi
constau mai ales din fragmente de vase de lut ars, lucrate
cu mna, lustruite, de coloare cenuie sau decorate prin
incizie, prin excizie sau prin imprimare cu 'dintii unui pieptene
(Kammkeramik), stil geometric caracterizat deopotriv prin
motive spirale, prin intretieri de drepte ori prin motivul jocului
de tab (Schachbrettmuster), prin de triunghiuri ori de alveole
rotunde. de data aceasta s'a dat peste o cantitate important de
asemenea cioburi, peste nici un vas intreg. In acelasi strat s'au
gsit gi cteva fragmente de figurine umane animale de lut. Cu
toate ci e vorba de o de un aspect cu totul particular,
se pot nega unele afinitti intre civilizatie precucutenian
civilizatiile mai noi ale ceramicei pictate de tip Cucuteni A gi B.
Afinittile privesc in special decorul spiral gi figurinele. De alti
parte, prin fragmentele excise, cu ornamente constnd din motivul
jocului de al seriilor de triunghiuri, Izvoare I pre-
o inrudire strns cu ceea a civilizatiei contemporane Boian A
din Muntenia din Bulgaria de Nord. Cioburile pictate apar foarte
rar stratul Izvoare I gi diferl cu totul de cele cucuteniene, pic-
tura constnd din benzi simple roii produse o materie opac
pulverulent.
Elemente ale ceramicei de tip Izvoare I au mai aprut acurn,
in jud. la (spturile mele din 1938 inch inedite;
cf. Pr. C. in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice,
1938, fasc. 97, p. 24 din extras) la Trudeti (cf. Pr. C. Matas,
in Dacia, VII-VIII (1937-1940), p. 69 sqq.). In restul marei
Moldove, se cunoteau asemenea elemente, de a se descoperi
la Izvoare, in statiunea dela DiEbani (jud. Hotin), dar a li se
fi putut determina fat de civilizatia Cucuteni.
De asemeni s'au descoperit cioburi Izvoare I in Basarabia, de ex.
la (culese de d-1 Paul Nicorescu) in Transnistria (pstrate
in Muzeul din Odesa). Multe din aceste elemente apar in statiunile
civilizatiei Tripolie din Ucraina, dar nici acolo situalia strati-
n'a fost lmurit. In problema acestei ceramice, care are

www.dacoromanica.ro
166

indeprtate pe aria Eurasiei in regiunile arctice,

turile dela Izvoare au adus pentru prima dat contributii stratigrafice
hotrtoare, gratie situaliei clare a stratului respectiv sub stratul cu
civilizatie de tip Cucuteni A. .

Acest 'strat, Izvoare II, e cel mai gros cel mai bogat din sta-
E caracterizat numai prin resturile civilizatiei Cucuteni A.
Elementele fazei Cucuteni B lipsesc cu Lipsesc de ase-
meni cioburi din faza intermediar A-B (cf. pentru
ceramicei cucuteniene raportul meu din Dacia, VII-VIII (1937
1940), p. 24 sqq.). i in spturile din 1942 s'au gsit la Izvoare
numeroase resturi de pictat trihrom (rou, alb negru)
in stilul A, cu decor meandro-spiral, printre care dou vase intregi
de 0,10-0,12 m De asemeni, mai multe fragmente de
linguri pictate in acelai stil. Din ceramica inferioark contemporan,
s'a dat, in situ, peste un chiup 'mare, de 0,95 m de
poroask de form bitronconick proeminente pentru
apucat. Restul inventarului din acest strat din numeroi idoli
de lut antropomorfi animali, din topoare plate lustruite de
albk multe fragmente de chirpici, ari, oase de animale comesti-
bile, melci, scoici, resturi de vetre, etc. Intr'una din vetre s'a gsit
o de alune carbonizate. De asemeni, in stratul Izvoare II,
au aprut dou ace de cupru captul rsucit in spiral
Silexurile, in ambele straturi neolitice dela Izvoare, s'au gsit, ca
in ani; foarte
Al treilea strat de la Izvoare e caracterizat primul rnd prin
morminte. Incepnd din secolul IV d. Cr., cnd regiunea era ocu-
pat de Carpii getici, profund de civilizaria roman (cf.
raportul meu din Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p, 51 sqq.),
anul statiunii de la Izvoare a servit de cimitir. Intreaga suprafat a
statiunii este acoperita de schelete, ingropate in partea superioar
a stratului II. Scheletele se refera la dou epoce deosebite : secolul
IV d. Cr. o vreme mult mai recent care nu a putut pre-
cizatk dar care trebuie mearg in veacurile principatului
romnesc al Moldovei.
Scheletele din secolul IV d. Cr. sunt mai rare se gsesc la o
adncime mai mare. In spturile din 1942 nu s'a descoperit dect
unul singur, la nivelul de 1,50 m, in plin strat cucutenian. E
cu fata in sus, in pozitia nord-sud, cu capul la nord, lung de 1,74,

www.dacoromanica.ro
 167

cu dimensiuni brahicefale. Imprejurul scheletului se aflau nu mai

putin de 9 vase cenusii, lucrate la de o tehnic
lentk celei ce caracterizeaz ceramica de la
Poiana, Tinosul, etc. (cf: R. gi Ec. Vulpe, in Dacia, I, 1924,
p. 166 sqq. ; 1927-1932, p. 253 sqq.). Forme le. vaselor,
identice celor dela Vrtiscoi de pilclk denot secolul IV. Se
deosebesc : un castron mare, de 0,22 m 0,30 m diametru,
cu o rsfrnt tare, cu trei torti late prinse de buz ; o
bitronconic de coloare cu lustru de aspect metalic,
de 0,22 m; scafe de 0,80-0,10 m largi de 0,125-
0,195 ; o strachin cu gura largk de 0,07 m 0,18 m
diarn2tru ; o ceasc cilindroid de 0,08 m 0,095 m lrgime,
cu dou zigzaguri lucioase; o mic fink in terra nigra,
Malt de 0,14 m larg de 0,19 ; un castron cenusiu, de 0,12 m
gi 0,17 m lrgime ; o strachin cenusie deschis, de
0,06 m cu diametru de 0,19 m. Cele mai multe din aceste vase
sunt cu totul; dout erau sparte In fragmente mari complete.
S'au gsit plus cteva cioburi incomplete de la vase de aceleasi
forme de aceeasi din vasele mai mici s'au gsit
recipientelor mari. In dreptul basinului scheletului s'a dat
peste o de bronz. De asemeni, pe piept s'a o bucat
rotund de tabll de bronz, poate o pentru impo-
dobirea vestmintelor. Tot acest inventariu a fost aclus la Muzeul
National de Antichitti din Bucuresti.
Scheletele de epoc mai recentk probabil moldovenesti, s'au
gsit in numr total de 13 (7 in Q, 6 H). Sunt
cu fata in sus, orientate toate dela est la vest, cu capul la est, pozitie
Nivelul foarte superficial : abia 0,50 m. Pre-
toate o de inventariu : nu s'a in asociatie
cu ele niciun obiect, ceea ce face imposibil o datare Sigur
e apartin unui cimitir foarte vechiu, de care nimeni din locui-
de azi din regiune nu pastreaz vreo traditie. De jur imprejurul
statiunii am constatat, in din 1936, bogate urme ale unui
sat medieval care, in de monete ori de alte elemente scrise
ori cel putin lesne databile, hipotetic ar putea fie datat pe la
puturile principatului Moldovei.
Suprafetele au fost astupate dup terminarea cercetrilor.
Obiectele descoprite in Q au fost trimise la Muzeul National

www.dacoromanica.ro
168

de Antichit5ti din Bucuieti. Cele din H au fost depuse la Muzeul

din Piatra-Neamt. Osemintele omeneti au fost expediate Labora-
torului de Morfologie al de din Iai. cu
cioburi preistorice Izvoare a fost, de asemeni, expediat Mu-
zeului de Antichitti din Iai.
Avnd in vedere importanta deosebit a statiunii de la Izvoare,
pentru studiul rePrezentate in straturile sale diferite, e
necesar ca fie mai in anii viitori.

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra lucrarilor arheologice de la Adam-Clissi, Dalojman
gi Cetatea
de P. NICORESCU
Profesor la Universitatea din Iai

In anul 1942-1943 am cercetari arheologice

trei localitti 1. la Adam-Clissi ; 2. la Dolojman gi 3. la Cetatea Albi.
1. La Adam Clissi am flout de de
gi de consolidare a ruinelor, care scop am intrebuintat premili-
tari, cari mi-au fost pui la dispozitie de S'a continuat
achizitionarea materialului necesar pentru terminarea casei
turilor. din constructie este gata din anii ;
in locuiete gardianul gi in timpul lucrrilor
sonalul arheologic. Cealalti are soclul gata
; constructia n'a putut terminata din cauza scumpetei a
lipsei de lucru ; aceast parte este rezervata exclusiv perso-
nalului pentru depozitarea materialului arheologic
turez fotografia constructiei). Am continuat msuratorile pentru
facerea planului, cu vechiul desenator al Muzeului National
de d-1 Pecurariu, care a desenat inscriptide i frag-
mentele arhitectonice ce s'au se vor completa unele
ale spturilor materialul va fi studiat, voiu publica lucrarea
in revista Dacia. Rezultatele provizorii au fost expuse confe-
pe care am la 11 Mai 1942 la Universitatea din Berlin.
2. La Dolojman am continuat studierea pe teren a constructiilor
a materialului descoperit in anii Deo-
am terminat studiul Bazilicele byzantine dela Dolojman
pe care predat spre publicare d-lui prof. N.
3. La Cetatea am continuat studierea materialului care se
in Muzeul pe care 1-am acolo. Acest Muzeu, care este

www.dacoromanica.ro
170

cel mai important din toat Moldova, n'a suferit de pe urma ocupa-
tiei a rzboiului a rimas intact ; avem doar a deplnge pierderea
custoclelui Vladimir $ahnazarov, un colaborator foarte priceput in
lucarile arheologice, care din nenorocire a fost de bombe
de avioane la Odesa, unde fusese evacuat. prezentare in
generale, a materialului nou, foarte important, am fcut-o
studiu: Basarabia in antichitate, care s apar in curnd
volumul asupra Basarabiei.
Anexe: Fotografii : 1. Casa ; 2. interiorul unui turn
; 3. interiorul unui turn rotund ; 4. interiorul unui turn oblong
din spturi.

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra cercetrilor arheologice din cuprinsul Bucovinei
de Dr. C. AMBROJEVICI

lunie 1943
Domnule Prqedinte,
Subsemnatul Dr. C. Ambrojevici, bibliotecar principal la Biblio-
teca din Cernuti, fost conferentiar onorific de paleon-
tropologie preistorie la desfiintarea Universittii din
am onoare a v inainta raportul asupra activitlii mele arheologice
pe teren, pe care am in cuprinsul
Bucovinei in anii din urm.
In Bucovina propriu am descoperit trei paleolitice :
una la Bila Cernuti, celelalte in apropierea satului
Zamostea pe Ceremus. de efectuate cuprinsul
statiunii Zamostea I, afltoare in locul zis au dat
toarele rezultate :
Resturile paleoliticului superior s'au aflat la o adncime
5 98 cm, constnd exclusiv din unelte, lucrate in cremene turo-
nian petrosilex, acoperit cu un strat de patin destul de
de coloare albI albastrie.
Industria se compune din numeroase lame de mrime
mijlocie de obiceiu lipsite de retusul marginal, rzator pe lame
simple, Burin, Stichel), aflate numai in exemplare,
aurignaciene atipice cu peduncul (Pointe cram), industria
microlitica destul de bogat retusoare nuclei-
forme, nuclei precum rezerve de material brut de silex.
Caracterul general al acestei industrii este relativ monoton.
Retusul marginal apare rar spre cleosebire de retusu eoliti-

www.dacoromanica.ro
172

cului superior al Basarabiei de Nord e aproape vertical, cu totul

fin regulat.
ltile sunt foarte rare
specie, - -
sunt reprezentate printr'o
cu vrful medial, forma caracteristica de altfel
epocelor mai inaintate ale paleoliticului superior. Retusul marginal
ale uneltelor microlitice este de subtire multe
nu se poate cunoaste lup, vrfurile atipice cu peduncul au
caracter trziu. de aceasta se o oarecare spre
a produce forme absolut regulate, aproape geometrice cu toate
prezenta tipurilor epipaleolitice (tardenoisianul) lipsesc cu
Industria in os corn lipseste.
Caracterul general al industriei litice din Zamostea I ne
multe asemnri trsaturi de inrudire cu inventarele sta-
tiunilor Borsevo I, Kostenki I, Gagarino pe Don, Berdzy din Rusia,
cu industria statiunilor descoperite de Ambrojevici, Botez Morosan,
in Basarabia de Nord precum cu cele din Predmost, Wistonice,
Willendorf, Linsenherg Mainz, etc., pesterele Grimaldi
Mentona, preciznd in acelasi timp pozitia cronologic a statiunei
noastre.
Nu vom gresi industria statiunei Zamostea I, o vom consi-
dera ca apartinnd aurignacianului superior anume uneia dintre
fazele finale ale acestei civilizatii paleolitice. In sfrsit trebuie s
constat cu prere de lipsa a faunei in stratul de cultur
al statiunii, fapt care face aproape imposibil precizarea pozitiei geo-
cronologice a acestei statiuni. Spre fericire sperrn
o vom putea studiului microscopic al carbunilor
de vatr aici.
de acestei trei statiuni paleolitice am mai descoperit o
fosilifera, aflatoare pe terenul suburbiei Clocucica al
unde impreuni cu resturi de quaternar am putut
afla un silex de facturi paleolitic. Cercetarile viitoare de sigur
vor putea constata aici urme mai ample ale unei civilizatiuni paleo-
litice (aurignacianul superior ?).
In imprejurimile satului Mahala pe Prut lng am dat
de urma unei innate eneolitice cu ceramica tipul
Cucuteni A B, care prezent - cnd s'au ficut numai
foarte sumare de primi orientare - s'a ca mult mai
interesant dect vecina ei, renumita statiune din Lund

www.dacoromanica.ro
 173

in vedere niciodat n'a fost in mod tiintific

majoritatea materialului descoperit acolo se prin
muzeele dela Wiena Berlin, sunt de prere nou
rare eneolitic trebuie neaprat unui studiu sistematic
amnuntit. le feminine de lut ars, aflate aici, nite
particularitti deosebit de interesante, studiul de sigur va fi
stare clarifice unele din problemele, pe care ne plastica
eneolitic.
Cel mai interesant punct prezint o aezare preistoric
toare pe platoul dealului Gemeni preajma satului Costeti
din Storojinet. Am putut afla aici urmele unei aezri pre-
istorice cu caracter cu totul aparte. Ceramica descoperit la Costeti
e cu ornamente in Ceramica aceasta n'are Intl
nimic comun cu cunoscuta Ceramica in , prezentnd un
specimen aparte. toate indicatiunile culese acum, civi-
din Costeti apartine inceputului de bronz. Infiltra-
cucuteniene constatate sunt foarte rare, dar
cu toate acestea suntem siguri prezentei vom fi in
stare cunoatem pentru prima dat faza finali din acestei
civilizatiuni.
se prezint in scurte cuvinte rezultatele cercetrilor mele
arheologice pe terenul Bucovinei din ultimii trei-patru ani. Ele au
dat cu toate greuttile timpului critic in care am rezultate pozi-
tive stabilind noi importante puncte de reper pentru viitoarea
cercetare sistematicl a nordului din punct de vedere arheologic.
Pentru a putea realiza aceste cercetri, am onoarea a v ruga Domnule
Preedinte binevoiti a-mi pune la dispozitie fondurile necesare.
In speranta refuza cele solicitate, rog, pri-
Domnule Preedinte, asigurarea deosebitei mele stime con-
sideratiuni.

www.dacoromanica.ro
 RAPORT
asupra spturilor arheologice de la Capidava
de GR. FLORESCU
Conf. universitar
Domnule Prefedinte,
In vara anului 1942 am inceput spturile arheologice la Capi-
dava chiar dela avnd la dispozitii un fond dat in acest scop,
de Prof. N. Bagdsar, Administratorul general al Casei Scoalelor
gi Culturii Poporului. Dup aceea cu fondurile primite dela Comi-
siunea Monumentelor Istorice gi dela Directiunea Muzeului
nal de am continuat lucrrile in luna Septembrie.
din var au avut ca object interiorul
Din cauza reliefului terenului am fost silit si intrebuintez, in unele
locuri, cte rnduri de vagonete ate doui echipe de
tori, pentru a transporta la De aceasta
se va intmpla de acum deoarece antierul Capidavei n'a
fost inzestrat niciun fel de material tehnic necesar unor astfel de
lucrri - vinci, macarale, turnante, macazuri (vagonete gi linie
c. 100 m. le-am imprurnutat).
Prin secviuni am constat ci interiorul se compune din 5
straturi de drmturi suprapuse gi bine deosebite. Straturile,
prezentnd fiecare o perioadi determinat prin inscriptii monete,
trebue, pentru a cunoate aspectul arheologic al perioade,
cercetate pe incepind de sus in jos. Firete pentru primele
straturi, mai ales ei nu cuprind ziduri cu mortar pe toat
intinderea, lucrul va fi mai uor. Pentru cele de jos greutatea
va fi cu mult mai mare mai ales din cauza lipsei materialului tehnic
necesar.
din 1940 incepusem cercetarea primului strat, stratul
din epoca migratiilor, obiectele ieite la iveal, mi-am dat

www.dacoromanica.ro
 175

seama de importanta lui prin posibilitatile ce ni le ofert de a arunca

o lumina in obscuritatea acestei epoci. Dar in acelai timp
mi-am dat seama de necesitatea cercethrii intregului strat, pentru
a-i smulge toate posibilittile in vederea inchegrii unor concluziuni
istorice sigure. De aceea in anul am continuat cercetrile
pe ct mi-a fost posibil cu fondurile reduse ce am avut. In 1942
fonduri sporite simtitor am putut lucra timp de 3 luni
cercetnd stratul pe o suprafat de aproape
din intinderea Pe toat aceast suprafat n'am
nici .0 locuini construit din zid bun cu mortar ci numai din zid de
piatr cu unele ingropate in mai vechi in chip
de bordee. Obiectele gsite in aceste in jurul dovedesc
o aproape primitivh: obiecte de lut, os, lemn foarte
putine de - cele mai multe ruginite inct nu li se mai
cunoate forma. Ceramica
o
dintr'o
de cea mai mare
prost
foarte bogat reprezentath, pune
- la -
incomplet, de
forme variate - umflate la umeri
la cu gura cu o
cu striuri, trase cu un instrument
- toarte, sau umflate putin
ornamentata, in general,
de pieptene, orizontale,
valuri sau intrettiate, ne analogii cu ceramica germanich,
slav dar Intrebarea este din aceste popoare apartine
ce problema este cu att mai important pentru noi
cu ct aceast ceramic se gsete clincoace de pretutin-
deni, in Muntenia, Oltenia, Transilvania. problem, dup
indiciile pe care le am acum, va putea fi limpezith la Capidava
prin cercetarea atenti a celor straturi superioare in Mtregime.
De aceea am insistat att de mult in fiecare an dela 1940 incoace
pentru acordarea unor fonduri mai mari, ca s pot termina mai
repede cercetare in vederea publichrii rezultatelor, care
din alt punct de vedere sunt necesare.
In pe cercetarea celor straturi superioare din
epoca migratiilor, anul acesta, vor trebui fcute consolidri la
curtinele zidului inconjurtor care, prin ridicarea celor douh stra-
turi vor descoperite, la repartizarea fonclurilor trebue
st se seama de acest lucru.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE PRIVITOARE LA SCHITUL MRCULESTI-
FLMNDA, DIN CMPULUNG-MUSCEL
de DAN SIMONESCU

In primvara anului 1943 a fost Biserica Flmnda

din Campulung-Muscel, locul ei s'a alta nou,
construit din piatr de Albeti, cu cheltuiala filantropului proprietar
muscelean, d-1 Gic tefnescu.
Cu acest prilej, Monumentelor Istorice din Romnia a
publicat in Buletinul (anul XXXV, 1942, pp. 173-187) dou
articole despre Schitul disprut : Dan Simonescu, Biserica
din Ccimpulung-Muscel. Studiu istoric Horia Teodoru, Biserica
Schitului din Cdmpulung Studiu
arkitectonic.
Ca o completare a celor dou studii, publicrn aci, 14 documente,
pe care ne-am spirjinit, in parte, studiul nostru.
Documentul nr. este inedit, din Biblioteca Academiei Romne.
Documentele nr. 2, 10, 11, 12, 13 14 sunt reproduse din bro-
ura foarte rar necunoscuta acum cercetatorilor : Istoria
Fonda Sdntei Biserici ce-i zice Flamdnda,
din Cdmpul-Lung, de un Cdmpulungean, Bucureti, Tipo-Litografia
Dor. P. Cucu, 1888, in 8 , 31 pagini. Publicarea acestora era cu
mai necesar, cu ct documentele inregistrate au disprut dela Pri-
Cmpulung, unde, se zice, au fost predate.
Documentele nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8 9 inedite, sunt strnse din
Arhivele Statului din Bucureti din actele Protopopiei jud. Muscel.
Ele mi-au fost puse la de C. sa, pr. din
Campulung-Muscel, parohul Bisericii Flamncla. Notele sunt scrise
51 senmate, de C. sa pr. I. din Dragoslavde, un harnic
bun al trecutului Muscelului. noastr
se indreapta amndorora.

www.dacoromanica.ro
 177

1.

Bucuregti, 26 Oct. 1770. Manoil Roset Voevod Schi-

tului privilegii vechi face noi daruri.

Lucrurile ceale folositoare de suflet, care prin iubirea de

D(u)mnezeu fac al de blagocestivii domni
sf(i)ntele d(u)mn(e)zeestile nu numai vremealnica le
pricinuiaste, ci dupl petrecaniia le nemuritoare
pomenire veacinica.
Drept aceaia Domniia mea socotit-am pentru Schitul
culesti din sud. Muscel, unde cinsteaste hramul
D(o)mnului D(u)mn(e)zeu Mntuitorului nostru Is. Hs.
al sf(Ontului marelui m(u)cenic Dimitrie. Care schit are mill cu
alte hrisoave ale altor domni de mai nainte, de scuteaste 7
oameni de toate angariile cte este pe an in dela vistierie,
intru poslusaniia sf(A)ntului schit. Precum dreapte bucate ce
are schitul, stupi i rmatori, scuteaste de dijmarit, i vin[ul] ce face
in vii de vinariciu. Care m'am Domniia mea, ca
mill sf()ntul schit, nestrmutatg. de vreame ce din pro-
niia cea de sus, ca o ni s'au scaunul domniei
Romnesti mai vrtos de. apururea cu acest gnd cucernic
sf(i)ntele lui D(u)mne(e)zeu a le pzi a le da
de ajutoriu, spre spre spre veacinica pomenire
a Donmiei-meale, deosebita mill am mai adaos domniia mea
Sf()ntul schit, aib a lua pe luna dela Vama Dragoslavelor
t(a)1(eri) 10 600 oca sare pe an dela ocna Telega.
pentru ca mill nestrmutata, am adeverit aceast
cuviincioasa danie printr'acest cinstit bine inchipuit hrisov al
Domniei meale 1-am cu credinta Domniei meale,
Io Manoil Roset V(oe)v(o)d, rugnd pe cei in urma Domniei-
meale domni, s vor aleage obladuitori acestii crestinesti
tin, intreasc mila aceasta, ca a Domniilor sale mili fie
de in intrite.
am pus Domniia-mea pre soli credin-
ciosii boiarii mari ai divanului -meale: Pan Dumitrache
Geanoglu ban, i Pan alb] vel dvor[nic], i Pan Radul
rescul vel spat[ar], i Pan Nicolae vel logofit, i Pan
12

www.dacoromanica.ro
178

Prcovean vel vist., i Pan alb] post., i Pan Costandin Argin-

toian clucer, i Pan Mihai Barbtescu paharnic, i Pan
stol(ni)c, i Pan Costandin Costescul vel srd(a)r, i Pan
Costandin vel meclelnicer, i Pan Moisi vel slug(er),
i Pan Micul pit[arj. ispravnic Nicolae Vlclian logoft.
s'au scris hrosivul acesta de Costandin Dascal slovenesc dela
Scoala domneasc cea sloveneasc, 'VT Gheorghie cel vechiu,
la leat 1770 Oct. 26 AHH.
Biblioteca Academiei Romdne, nr. LXIX. Pergament
mare, cu chenar cerneald roie. Sterna in
medalion inflorat, de o parte de alta gravurile Sf. Dimitrie
Manuil (numele Domnitorului), cu crucea in
se Domnului Christos, care se la cer.

2.
Cmpulung, 23 August 1798. Cartea lui Dumitrache Roset ce-i
epitropi Schitului
In numele Tatlui gi al Fiului al Sfntului Duh, amin.
toate lucrurile cele folositoare sufletului, ce face omul intr'aceast
lume trecatoare. sunt bine primite la Dumnezeu, cum milostenii
alte faced de bine, mai vrtos la zidirea sfintelor biserici precum
zice Proorocul:
Iubit-am, Doamne, podoaba Casei tale locul
Tale ; iarsi zice: in biseric te voiu luda, Doamne .
eu pctosul robul lui Dumnezeu Dimitrie Roset biv-vel Sptar,
a merge cu slujba la oraul Cmpulung, jud. Muscel,
in tineretile mele, iar pe m'am Ispravnic la acest
judet, obiceiu vechiu la la ziva Sfintei a
Domnului Hristos, toli anii, de eea Egumenu Cmpu-
Lung cu printii Mnstirei cu tosi preotii din ora,
in cu litanie de mergea la un vrf despre rsrit,
ca cum ar merge in Muntele mslinilor, de unde s'a
Domnul; la care litanie merg orenii cu mare cu mic fcea
o sfetanie la acel insemnat, uncle era o cruce de piatr, ridi-
cat intru slava Sfintei Inltri. eu ispravnic acolo,
am mers eu la litanie vznd acel foarte frumos
cu acest sfnt obiceiu, am intrebat: cum nu s'au fcut o sfnt bise-

www.dacoromanica.ro
 179

la acest cuvios ? i mi-au spus, precum multi au

fac n'au fcut.
Deci, eu, aprins din acea Dumnezeeasc, m'am indemnat
ca fac eu biserica la acel hramul Sfintei ; cleci am

intrebat al cui va locul ca din voia lui Dumnezeu

intmplndu-se locului ad, n'a vrut ci
am ca fac acolo, dat la
zapis aa, cu ajutorul lui Dumnezeu, m'am apucat de a face
gkire numaidect cu cele ce trebuesc, 5i la anul s'au gtit
biserica.
i iarsi la ziva s'a Sfnt hram am
pus hramu sfntului Dimitrie, izvoritoru de mir, pe numele meu,
in zilele rposatului clomn tefan Voevod, la leatul 1765
am fkut cas pe dou child deosebite clopotnit
frumoas, inconjurndu-o cu zid prin prejur 1-am numit Schitul
pe numele printelui meu. La care zidire au dat mult
ajutor printele Archimandritu Kir Dosithei, d-lui
Apostol Izbsoiu biv treti logofk, pe care I-am avut epistat la
zidirea acestui schit; multi din orseni avea o mare bucurie de
facerea sfntului schit, au dat danie unii cte un peticel de
sie, acolea imprejurul schitului, zapise; altii viisore, altii cte
din vite, crora le numele pomenit la Sfntul Jertfelnic.
dup plecarea mea de acolo, am lsat epitrop purtkor de grija
sfntului schit pe sfintia-sa printele Arhimandritul pe domnul
Apostol biv treti logoat i-au purtat de grij foarte bine, pn
vremea rkmiritii, la leat 1788, cnd atunci prpdindu-se schitul
de ostasi, de dobitoace de toate odoarele ce a avut drpnn-
du-se de tot, cum alte sfinte locase de aici din ; cum
la al doilea rzmirit din leat 1790, iarsi s'au mai prpdit de cele
fcute de epistati. Deci auzind eu de la de drpnarea
schitului de al doilea, am venit eu aici in lark in Domnia Mriei-
Sale Mihai-Vod dup rzmirit fcnd eu rugciune Mriei-
Sale artndu-i sfntului Schit, Sa, pentru
sufletul rposatei surori a Mriei Sale, Zamfira, ce mi-a fost mie
au miluit Sfntul Schit cu dou-zeci slase dou-
zeci scutelnici, talere o dela Vama Dragoslavele,
zeci de bolovani de sare de la ocna Telega, luminat hrisovul
iarsi am poftit pe sa printele Arhimandrit, Kir

www.dacoromanica.ro
180

Dosithei, de au au dres Schitul cum se cade, 1-au

impodobit sfnta biseric cu icoane cu jeturi, tetrapode,
pardosind-o de isnoav cu lespezi de piatr cu clopot
cu toate cele trebuincioase 1-au adus la starea dinti, au fcut
o orasul Cmpu-Lung, pe un al schitului, pentru
copiilor au tocmit dared, pentru copii.
din milile ce s'au ctigat la sfntul Schit, am fcut eu aceast
ornduial a se pe tot anul, s mrite cte trei fete srace, de p-
rinti din ora, la care se cheltuiasc de la Schit cte talere cinci-
de o se imbrace cte cinci din ora, la care
se cheltuiasc cte talere zece de un srac ; dou fete se
mrite la praznicul s trei sraci, iar o fat s
se mrite la Sfntul Dimitrie se doui sraci s se
dea la ce copiii ora, cte talere pe an
de la schit, afar de leafa ce se di clela Mitropolie, ca copiii
de poman ; cheltuiasc la dou prasnice ale schitului talere
trei-zeci, pe an talere dou-zeci la Inltare, zece la Sfntu
Dumitru pentru sracilor, de unt-de-lemn
altele; la care orndueli se suma talere dou sute
cinci-zeci, acestea s a le urma sfintia sa Kir
monahu, pe care I-am ornduit a fi iconom purttor de grije la
schit pe tot anul, sunt scrise in cartea de iconomie i-am
dat eu la mn. Iar ce va mai prisosi din venit peste acestea, s
fie pentru cheltuelile bisericei a cte ceva imprejurul schi-
tului ce va trebui, pentru cheltuiala sa, cruia i dat catastif
de noi, pentru toate cele ce sunt ale schitului.
Dar fiindc noi suntem oameni muritori pentru ca nu
dup vremi lsndu-se la nepurtare de grij se pr-
s se drpene acest sfnt local pomenirea
se sting, din tot sufletul meu am cugetat am rugat pe
Dumnealui fratele Vel Vornic Constantin Filipescu, cunoscn-
pe Dumnealui cu bun sfintelor locasuri temtor de
Dumnezeu, asupra cruia incredintndu-se sufletul meu, ci dup
petrecania mea se va pzi acestea de mai sus ornduitele intocmai,
dup cum se urmeaz acum in viata mea, prin bun ajutorul Dumi-
sale. De aceia 1-am rugat pe Dumnealui de au primit a fi Epitrop
al sfntului cu a D-sale, spre a putea Dum-
nealui a apra acest sfnt schit dupi vremi de impotrivire, adic

www.dacoromanica.ro
 181

despre rudele mele, sau despre cari vor cuta a strica de

putin lucru din cele ce am rnduit eu am legat printeaceast carte
a mea, sau vor cuta a inchina acest sfnt schit undevas, Dumnealui
s nu nici coconii Dumnealui dupt vremi, pentru
pe Dumnealui pe coconii Dumnealui i-am insrcinat cu acest
sfnt ; vointa mea este a fi schitul slobod cu Epitropie, iar
nu inchinat la vreo mnstire undevas, nici la cele nici la
cele de pmnt ale Deci acest sfnt schitisor al nostru,
trebuint va avea, iconomul schitului, dupt vremi, pentru treburile
schitului va fi Dumnealui vornicul, iconomii dumnealui, mn de
ajutor ca s fie Dumnealor pomeniti mine ctitorii;
cnd se va face iconom la schit, st se fact prin Dumnealui
cu cartea Dumnealui, apururea va avea purtare de Dumnealui.
Epitropul a cerceta pe iconom de ornduelile de rnilostenie
care am asezat eu, la altele, nu pe nimeni de a se
amesteca la sfntul schit, sau a strica ornduelile ce am fcut,
pe asezmntul ce i-am fcut. Poftesc iarsi i pe rudele
mele de aici cele din de a nu se atinge in lucrurile schi-
tului, mai vrtos de vor putea ajute la covet la sfntul schit,
pentru sufletele dumnealor.
pzind acestea ce sunt mai sus le fie milostivul
Dumnezeu apururea de ajutor, acum sfntul marele mucenic
Dimitrie in viata aceasta, dupt sufletelor fie
intru cerului. care nu va urma i va clca aceastt
ornduial a mea, ori din neamul meu, ori din strini, ori
parte bisericeasc, ori politiceasc, s fie sub blestemul
printi de la sob orul Nicheei de la toate sfintele soboare ; aib
pe sfntul mucenic Dimitrie la a Judectei,
st se sting pmnt pomenirea am mna
mea cartea aceasta, puindu-mi pecetia mea.
Dimitrie Rosset,
Leatu 1798, August 23.
3.
1831-1836. Note dela Arhivele Statului, privind via din Visi-
Topoloveni.
Din dosarul nr. 4661/1831 dela Arhivele Statului din Bucuresti
Schitul Mrculesti avea o vie la Vitichesti (lng Topo-

www.dacoromanica.ro
182

loveni). Leontie, ingrijitorul schitului se plnse la prezidentul

de Muscel in Noembrie 1831, c schitul avea vie
locuri, dar o coconu Mincu Topoloveanu; cu ce drept,
nu
Rspunde Mincu 1) foarte pe larg in 1832, din Piteti, unde se
afla de 10 zile, zbovit cu meremetul casii arat c egumenul
schitului ar luat venit din moia lui, nu numai el din a schitului.
S'a fcut apel de Mincu Topoloveanu la divan. Pri-
cina dura 'n 1833-1835. Pentru schitului se
ingrijitorul Bratu Constandin.
Din hotrirea judectoriei de Muscel, la 28 August 1833;
via schitului se altura cu via Sf.
Cozia mergea lungimea'pn in drumul Crcinovului, in dreptul
crucii de unde era hotarul cu moia Togoloveni.
Tocmai in 1836 s'a judecata, dndu-se ctig de canal
Schitului Mleculegti.

4.

Cmpulung, 19 Decembrie 1839. Raportul protopopului Nicolae

Mitropolie, privitor la preotul Hrisant dela
Prea cinstitei ocArmuiri a Sfintei Mitropolii.
Plecat supui cunotinta cinstitei ocArmuiri c aici, la biserica
Schitului ce-i zice 1i care este afar din ora,
este un preot grec, anume Hrisant, acum dup
du-i cerere s-mi dea cartea de preotie, ca s o trec in catagrafie
porunc, rspunse c n'o are precum nici vr'o ade-
doveditoare; pe care c ispove-
duete, i-am cerut cartea duhovnicie mi-au dat tot asemenea
rspunsuri, n'o are; pentruc acest preot este aici in
urma turburrii Zaverii tot de atunci are posatnic cu el in
cask nelipsit; care nu i-au fost cu ci acum, la tre-
cutul August, avnd posatnica lui un frate de vr'o cteva
vrerne acolea cu ei, care nefiind bun, au 8 ani la pedeapa
in tocmai estimp la Patile trecute i s'a dat slobozenie. Care

1) In alte izvoare, numele acestui proprietar din Topoloveni, este Mitu.

www.dacoromanica.ro
 183

dup ce au venit aici la soru-sa, pomenita posatnic, precum mai

sus ark, cu viclenele lui mijloace s'au indrgostit cu o a unui
vecin d alturi, pe care noapte cu mestesuguri, cu voia
ei, dar voia au aclus-o
tot in casa popii, mai in au cununat-o tainic numitu
biseric este afar din oras, la un stngaci,
fr nid o a Protopopiei, ci nurnai din a lui semetie
nesupunere aceasta tot asernenea au mai urmat. Pentru
care cu pleckiune fac cunoscut cinstitei ocrmuiri pentru care
wept de urmare.
Dechemvrie 1839.

5.

Bucuresti, 3 August 1840. Sf. Mitropolii la raportul

protopopului Nicolae din Cdmpulung, cu privire la Hrisant ieromonahul.

Neofit, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop mitropolit al Ungro-

vlahiei.
Cucernice protopoape Nicolae Sachelarie al . Plaiurile
Podgoria din sud. Muscel, am gsit intre hrtiile vechi ale
noastre un raport al c. tale, scris din 19 ale trecutului Dechem-
brie, supt nr. 86, coprinzAtor c la Schitul ce-i sire
Flrndnda, un preot grec, anume Hrisanth, pe acolo
din urma Zaverii, slujind cele preotesti ispoveduincl dup
cercetarea ce i-au nu au avut arate crtile sale de hiro-
sau de ispovedanie, ci petrece cu o pasadnic in cas
alte fapte impotriva postrigului precum mai pe larg
se in pomenitul raport.
Cu aceasta rspundem, pentru acest fel de sunt
duiti protopopii dela judete, ca privegheze popreasca acest
fel de neorndueli cucernicia ta esti destul de vinovat, ci,
uncle ca aceastea, nu ai trimis pe acel Hrisanth cu raport la Sf.
Mitropolie.
Cu toate acestea acum poruncim cu strsnicie ca dupt
primirea acestia, trimiti pe acel Hrisant cu
aici la Sf. Mitropolie.
Anul 1840, Aug. 3. Serdar, Zosima

www.dacoromanica.ro
184

6.
Cmpulung, 3 Oct. 1842. Raportul protopopului de Muscel,
Sf. Mitropolie, privitor la un numit Cosma, venit la
Schitul Mrculqti sau
Sunt vreo cteva zile de cnd este venit, aci, in ora, un preot
clugr anume Cozma, pe care cercetndu-1, imi arat
c este din sfnta episcopie a Argeului c este eit cu voia bla-
goslovenia preaosfintii-sale printelui Episcop, ca se duel ori
unde va voi linite mngere mai bun i-ar
plcea ar voi s se aeze la un schit, tot ora, ce se numete
care-i zice Flmdnda, ca s slujeasc cele preoteti
acolo, este lips de preot. cu toate cu adevrat este
lips de toate, dar eu nu 1-am primit nici nu-1 primesc, nu mi
s va porunci in ce chip am s urmez. De aceea nu lipsesc, plecat
a pe prea-sfintia voastr.
Protopop, Nicolae Sachelarie
7.
Cmpulung, 3 Oct. 1842. Scrisoarea protopopului Nicolae Sache..
lane Episcopul Ilarion al privitoare la acela$
Cosma.
Prea sfintite mult milostivul meu
Cu supunere fac preaosfintii voastre, sunt vreo cteva
zile de cnd vz pe un preot clugr, anume Cosma, venit aci in
a pripi la un schit ce se numete Mrculeti, ce-i
zice pre care, supusa mea cercetndu-1,
de unde este cu ce este venit aci, arat prin graiu
este de aid dela Sfnta Episcopie c este eit prin cu
voia blagoslovenia preaosfintii voastre, ca se duel va
voi va plcea. dar i-am cerut vr'un atestat, sunt
adevrate spusele lui are voie ca s se duc oriunde
va ; imi rspunse c n'are toate acestea cunoscndu-i-le
el sunt neadevrate cele ce mi le-au spus, pdeoparte e
aid, iar pe de alta nu lipsesc cu supunere a prea
sfintia voastr, ca porunciti ceea ce veti avea.
La raportul protopopului, Sf. Mitropolie ca ad
nu-1 primcasca, apoi : 11 vei cu dinadinsul a

www.dacoromanica.ro
 185

intoarce negreit la urma sa, de unde va fi metania, fiind mai vrtos

din eparhie la acest schit Mrculeti vei a s orn-
dui vr'un preot din eparhia Sfintei Mitropolii de urmare ne
raportueti )>.
8.
Bucureti, 28 Mai 1843. ieromonah. Cosma este
duit la schitul
Neofit, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop mitropolit al Ungro-
vlahiei, Cucernicului protopop Nicolae al Plaiurilor Pod-
goriei, sud. Muscel.
Fiindc pentru ieromonahul Cosma, pentru carele se
porunca nr. 2218 din anul trecut, ca nu fie primit la Schitul
ci se la urma sa, fiind din eparhia Arge,
s'au acum cu jalb prea cuviosul arhimandrit chir Leontie,
egumenu mnstirii Stavropoleos, care este ingrijitor la acel Schit
cerndu-1 de slujitor acolo la schit locul celui ce au
murit osebit de aceasta, ni s'au in voia prea
sfintii-sale fratelui Episcop Argeiu sloboade a trage
va voi, pe temeiurile acestea scriem cucernicii tale ca fie primit
eromonahul Cosma acolo la schit cu voe, ca cele preo-
de nu va fi acolo alt preot.
1843 Mai 28, nr. 1517.
Nord. Acest Cosma ieromonah dela Schitid e raportat
in 1844, la Sfdnta Mitropolie, cd nu trimite la timp datele statistice
de rnorti.
9.
Cmpulung, 24 Apr. 1844. Cdnd a rnurit de cine a fost urmat
ieromonahul Cosma.
Cinstitei Protopopii a jud. Muscel, oraul Cmpulung.
Fac cunoscut preotul Cosma ce slujia la Sfntul schit
culesti, mutat Dumnezeu viat au sfnta
preot. Rog cinstita Protopopie a binevoi de a se slobozi
sa preotul Iacovoiu de a se aeza la Sfntul schit
ca
1844 Apr. 24.
Bratu Con.standin, Schitului.

www.dacoromanica.ro
186

10.

Bucureti, 12 Sept. 1860. Gr. Filipescu i George I.

Filipescu epitropia Schitului Mdrculegti in sarcina comitelui
Nicolae Rossetti.
La anul 1798, August 23, dumnealui Dumitrache Rosetti
taru, prin act inscris, subsemnat de domnia sa sigilat, incredin-
ingrijirea administratia schitului pe care I-au
erijat dotat dnsul, ce-i mai zice Flrnnda, aezat pe un deal
fall in fat orasul Cmpu-Lung, Districtul Muscel, rposatului
fericire moului subscriilor, Banului Constandin Filipescu,
in posteritate.
Ingrijirea administratia pomenitului schit de atunci
au trecut dela Banul Constantin Filipescu la Banu
Filipescu tatll unchiu subscriitilor, iar a sa
tare din viat au intrat aceasta, dup ingrijirea admi-
nistratia noastr, in minutul de acum.
Astzi, cnd interese private ale fiechuia din noi, deprtarea
in care se acest schit de Capita nu ne mai las timpul a ne
ocupa cu ingrijirea administratia ce reclam.
Cnd putinul venit, care nu este de ajuns a cheltueli
ce cldirile, att ale bisericei a imprejmuirei sale, chute
din injuria timpilor, spre apharea se cere o activitate
osteneal mai pre sus de indeletnicirea ce am
in snarl vremea.
de parte, mrturisind capacitatea zelu spre lucrurile
pioase ale prietenului a noastr d. Comitele cavaler Nicolae
Rossetti dup primirea a dumnealui, ii am
prin dumnealui la aceeai familie ingrijirea administratia
sus pomenitului schit Mrculeti in posteritate, a se
nezmintit in obligatii ca drepturi, precum precitatul act
al sptarului Dumitrache Rosetti, anul .1798, se arat.
Astfel, implinindu-se neintrerupt in curs de trei generatiuni
morala obligatie cu care ne-au fost impovrat fondatorul
torul schitului de socotim mai avantajos astzi pentru schit,
a obligatiune moral pe obrazul domnului Comite
a ne considera de acum scutiti aprati toate in lumea
spiritual.

www.dacoromanica.ro
 187

Drept aceea spre generala urmare, am

iscilit cu mina sigilat de armele noastre acest act de
stramutare de voie, pe numele d-lui Comite Nicolae Rossetti,
in sa proprie.
Dat in capitala Bucureti a Principatelor Unite, Romania Mol-
davia, anul mantuirei una-mie-opt-sute-ai-zeci, luna Septemvrie,
in doue-spre-zece.
Subscrii: Qr. Filipescu
George 1. Filipescu.

11.
Piteti, 3 1861. Scrisoarea Comitelui N. Rossetti
Cdmpu-Lung, jud. Muscel, prin care i1i ia anumite
drepturi obligaM, in cu Schitul
Sfnta de Miru numit Schitul
Flmanda, pe colina Dealului de peste din fata
oraului Campu-Lungu, la poalele Dealului trage ori-
gina 8i istoria sa, precum coprincle alaturata copie actul
de fondatie al original sunt posesor 1).
A sa administratie s'au urmat neintrerupt in familia Banului
Constantin Filipescu, din in fiu pn astzi, in neamestecul
mului, de aceti Epitropi testamentari, cari
motivele coprinse in alaturatul copie act al Dumnealor de
stramutare pe persoana mea 2), administratia cu dreptu-
rile obligatiile inherente ei prin mine, in familia fondatorului.
Eu nu mi-ai fi impus asemenea incla-
torire, fi descoperit dela un timp lipsuri in
executarea testamentului, tendinte spre absorbirea acelor
inherente drepturi ale Bisericei a le Epitropilor,
uitare a numelui de familie a fondatorului, ce este al meu, im-
cu dreptul obligatia ce din motenire, 8i trista
stare de ruinare in care s'a prsit npustit acest locau.
Acestor preocupatii serioase au succedat in mine un cuget de
pietate impune religia Bisericei
tului usul in educatia notri, infiltrate copiilor care

1) Vezi anexa nr. 2.

2) Vezi anexa nr. 10.

www.dacoromanica.ro
188

vestindu-mk pentru mine soseste ora urmez dau tributul

ce datorez Naturei, m'am spre aceasta sd-mi pregte'sc aci
din vreme locuinta cea vecinick adognd zice in sinemi, c
oarecare dispozitii ce voiu lua care le comunic mai la vale,
numai se va putea pstra memoria virtutii fondatorului in posteritate,
invidia sau interesul va respecta executarea asezmntului testa-
ntariu.
Din actul precitat al fondatorului, Sptaru Dimitrie Rossetti,
lui Marcu Rossetti Hagiu, va cunoaste acum Onor. Municipa-
litate c pomenita s'a la anul mntuirii 1765, in sin-
gura trebuint a srbtoarei Inltrii Domnului nostru Christos,
care, datine, in orasul Cmpu-Lung se de
locuitorii lui in solanitate, pe colina pe care sfnta Biserick
la care contiporanii nostri chiar, au asistat pn inaintea
sf. Biserici in prin urmare a zice inteadins pentru
orenii Cmpulungeni sufletul 0-au dat osteneala fondatoru,
este a mrturisi o realitate incontestabil.
Partea sufletului fondatorului este, de indatorirea
ornduelei Bisericei, stipulatiile coprinse in testament asupra
tisului a trei fete imbrcmintea a unui ce trebue
se la hramul a marelui Mucenic Dimitrie, din pu-
tinul venit ce i s'a fcut, care nu s'a mai de sunt . acum
multi ani.
Proprirea de testator, de a nu se acest schit nici
la vreo Monastire din cele strine, nici la cele a se
administra slobodi cu Epitropie, iar Iconomii se numeasc
prin cartea Epitropiei, este o mai mult fonda-
torul s'a ocupat foarte serios de cazul acesta a statornicit inde-
pendenta administrativ a Bisericei a veniturilor sale in modul
coprins in testament, inct ori cine ar interveni astki, dela sine,
testamentului in vigoare, ar comite o violare
a legii fundamentale a societtii, la care nu m voiu
astepta vreodat sub regimul unui guvern regulat.
Acum, de vreme ce primitivii Epitropi au cleclinat putinta Dumnea-
de a continua sarcina ce li s'a impus de fondator, intorcnd
familiei mele persoana mea, dreptul obligatia ce decul din
testament de vreme ce dispozitiile acestui testament sunt inclusiv
favorabile orasului Cmpu-Lungu, schitu n'are nici de

www.dacoromanica.ro
 189

Egumenat, nici de comunitate ), apoi spre o mai surveghere

intemeiere a stipulatiilor din testament, doresc consecinta lu-
crului cere, ca s asociez intr'aceast administratie pe orasul
pe bazele ce urmeaz, prin naturali(i) mandatari, adict muni-
cipalitatea care in secolu de constitue o ingrijire

I. Municipalitatea Cmpu-Lungu va de Epitropul

perpetu al acestui de pietate, administrnd averea schi-
tului coprinderei testamentului fondatorului,
disposand de prisosul venitului din cheltuielile schitului in favorul
orasului, dupke mai va aduna un capital cu dobnda
. schitul in tot timpu de a se desfiinta.
II. Schitul va purta de acum numele de
Rossetti, in memoria chiar a numelui de familie a fondatorului.
III. Subscrisul dnsul a sa familie in posteritate
cultatea de a numi cu de retributie mensualk la lei una
din venitul schitului, rnarindu-se cifra in proportie din zece in zece
ani cu suirea venitului schitului, un individ insarcinat cu suprave-
gherea muros a rnduelei schitului, a unei ingrijiri a mormn-
tului meu de familie pomenirile in uz, avndu-si
din chiliile bisericei insrcinarea hranei sale, a preotului
bisericei, a cndretului a paraclisului, singure persoane in ser-
viciu activ, pre municipalitatea va chibzui, acesta va
sub ascultarea controlul municipalitatei.
IV. Una din cele de frunte chilii mobilate va fi in toad vremea
liberk destinat numai pentru familia fondatorului
oaspeti de conditie : inteinsa se va portretele familiei 5i alte
ce vor fi apropiate cu destinatia incaperei ; se va mai pstra
asemenea un registru in care vor subscri miri dotati tfirani
cum hotraste testamentul, acea va servi de
de la hramuri 5i felicitari a cununiilor acute acolo, camera
toad vreme va sta sub aceeasi chee,
din care una se va de municipalitate, va
la subscrisul in familie.
V. memoria ertarea pcatelor prea iubitei mele mame Maria,
nscut Lehloaica-Candeasca, se va mai la sf. Bise-

1) Vezi studiul nostru, citat mai sus, capitolul Administrarea Schitului.

www.dacoromanica.ro
190

rick un al treilea hram la Maria-mic5, la care se va mai face adaos

de de fete sarmane, precum adaos de
la doi din dobnda ce va da pretul unui la ce voiu depune
din punga mea, urmndu-se cheltuiala a hramului cu din
venitul schitului.
VI. Schitul in vremea peste cheltuial a
unreel servitorului Bisericei cu hran, va mai in dispozitia
a oaspetiIor intmpltori vaci cu lapte, cu hrana dela
schit. pentru aceast una voiu da eu de la mine.
Santa find foarte stricat, precum imprejmuirea
chiliile trebuinta a se recldi din nou,-municipa-
litatea, pe de o parte, autoriznclu-o printeacesta a dispoza de
avere a schitului, ar putea dea vreun ajutor bani, de a-i
venitul, pe lng care influenta sa printre
orsani judeteni a o intmpina cu ajutor pentru sfritu
espus ; pe de mi insumi a contribui cu de la mine,
sau din familia mea, cu ce voiu putea apoi rmnem
prtile indatorate a ne consulta pentru inceperea lucrarilor, a adopta
un plan comun, iar esecutarea va pe municipalittii sub
controlul meu sau a reprezentantului ce voiu denumi.
VIII. Mormntul meu se va face de mine, cu a mea chekuiald
a prea mult iubitei mele sotie Zinca (Zoe), Cornteanu,
se va aeza in imprejmuirea curtii sf. Biserici, la locul ce voiu
semna eu, va tot de o mormntul prea mult iubitei mele
sotie, se va numi mormntul familiei Rossetti in Romnia, se va
in posteritate, va primi pe oricare din membri pe care
va bine-voi Dumnezeu cheme la sine, respectndu-se
1).
IX. Nicio inmormntare nu este primia in curtea Bisericii 2).
X. socotelile schitului anuale, in dare avere, se vor
sustine regula de municipalitate, vor publice pentru ori care
sau membru al familiei mele ar le cunoasc.

1) Comitele N. Rossetti a renuntat la acest plan, inmormntat la cimitirul

Belu (Seban din Bucuresti (cf. General R. Rosetti, Familia Rosetti, vol. II,
Bucuresti 1940, p. 73). Nici alti Rosettesti nu la
2) Sunt traditie, primarii prefectii judetului,
oameni politici ai dact nu au avut alte dorinte de

www.dacoromanica.ro
 191

XI. Tali servitorii Bisericii se vor orndui de municipalitate

cu retributiuni, hran 8i cu indatorire a locui schitului,
din al de luminare
XII. Acestea sunt principalele ti ultimele orndueli ce voesc a
face care, poate mai intinse ti mai esplicite se vor coprinde
testament cu ornduial, c la din potriv urmare, admi-
nistratia schitului se atunci in mna celui mai de
aproape a mea de aceeasi familie, pkinclu-se acela la rndul
sub osnda la din impotriv de a i se lua din mn administratia
de mai lips treac atunci la guvern pentru
totcleauna. .

onor. municipalitate consimte ti corespunde la scopul meu,

ce am onoare s-i indreptez, este menit
provoace din parte-i un rspuns categoric cu speranta de a fi
; timpul sosind a-mi declara solenel vointa,
voiu permite o chem a-mi da concursul caz de a
putea trebuinta.

12.

Piteti, 10 lunie 1863. Adresa comitelui Nicolae de Rossetti

CdmpuLung.
Conform declarate Onor. Murficipalittei printr'o
a mea adresat ei in anul 1861, cnd am luat asupra
mea administratia sf. Biserici Mrculesti-Rosetti1), conform adre-
sului meu adresat Ministerului Cultelor Instructiunei publice din
6 Marte 1863, comunicat acestei municipalitti cu ordinul Ministe-
rului respectiv, viu cu onoare a depune in municipalitatei
I. Sineturile schitului in original, atingtoare de averea sa ne-
precum se dovedeste din vechile catagrafii, ce se
8i acelea :

1. Privitoare la mosia uncle se

2. Idem la mosia de la
3. Idem la casa de la sf. Ilie.
4. Idem la via dela Gorgani.
5. Idem tot la via dela Gorgani.

1) Vezi anexa nr. 11.

www.dacoromanica.ro
192

6. Idem la casa dela metoh, o livade, un rzor de vie la Visi-

cheti.
7. Zapisul privitor la cumpartoarea locului tot dela metoh.
8. Idem idem la cumprtoarea livezei dela Valea Rumnetilor.
9. Carte de judecat privitoare tot la livede.
10. Idem idem la casele dela met oh.
11. Idem idem tot la casele dela metoh.
12. Zapisul privitor la livada dela Stroiasca, anul 1804.
13. Idem idem la livada dela
14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22. Idem idem la dela Juguru.
23. Jugurului.
24. Tot pentru Jugur.
25. Privitor la un petic de dela Safta Chelcioaia dela metoh.
26. Privitor la zapisu lui Nicolae Sibianu pentru moia dupa ru.
27. Ocolnita schitului.
28. Privitor la via dela Viticheti.
29. Idem la via de danie.
30. Idem la patru de vie.
31. Idem la via dela Viticheti.
32. Idem tot la dela Viticheti.
33. Idem.
34. Idem la alegerea moiei dela Viticheti, cu hotarnic..
35. Privitor la via dela Viticheti.
36. Carte de judecat pentru din Schei.
37. Hotarnicia sileti[i] Topolovenilor.
38. de judecat ale Tribunalului Muscel din anul 1835
Nr. 119 92 din 1836, dintre printele Leontie, Egumenul schitului,
cu Mitu Topoloveanu, care lipsind dela rnd, se ia copie din
Tribunal.
39, 40, 41 42. Ordinele pentru sarea ce are ia schitu.
43. Alegerea magistratului din anul 1838, Nr. 101, privitoare la
casa dela sf. care lipsind dela rnd, se copii din Magistrat.
44. Hotrirea Tribunalului Muscel Nr. 45 din 1845, privi-
toare la hoarnicia moiei schitului, numita Lapusatul.
45, 46, 47, 48, 49. Actele de danie date in anul 1835
boerilor Filipeti, atingatoare de via dela
50 51. Hotrniciile lui Prededici atingtoare de via dela Vi-
ticheti.

www.dacoromanica.ro
 193

52. Idem a Greceanului privitoare la hotarul Viticheti despre

Romanoiu.
53. opt sineturi vechi ale schitului.
54. Trei catagrafii vechi ale schitului.
55. Copie dup actu Filipescului, cu data din anul 1860, prin
care ingrijirea schitului pe seama d-lui Rossetti.
56. Copie dupa actu de fondatie al Spatarului Rossetti, la anul
1798.
58. hrisoave din diferite epoce.
58. Pomelnicu schitului.
59. Adresa Ministerului Cultelor catre D. Rosetti, pentru
fiintarea Epitropiei sale, aata din 1861 nr. 9180 cu alaturata
copie ordinul Onor. Municipalitate Cmpu-Lungu,
60. Contractul in cutare a vi(e)i pe curs de 10 ani
cu al schitului, trecut intre D. Rosetti cu Petrescu
din Piteti, toate acestea insemnate cu sigiliul Epitropiei.
II. Toate gsite in schit la intrarea mea, puse trei
chete, sub numire :

a) atingatoare de Indicatiile schitului ;

) Idem catagrafii, contracte vechi rsuflate;
c) Corespondenta nou veche.
III. pentru obiectele mictoare aflate in schit la intrarea mea,
altur o a preotului bisericei din anul 1861, Hara-
lambie care constat acelea nu sunt de nicio valoare, pre-
cum sf. biserica, imprejmuirile stare de rui-
nare. Prin urmare, de dou clopote ale bisericei, mici bune,
nimic in colo nu se mai poate catagrafia serios.
IV. Veniturile schitului pe scurtul timp de aproape doi ani ai
administratii mele, s'au cheltuit trebuintele schitului de
torul ce am fost eu, anume Semescu, acum rposat,
capital pe anul corent, plata pogonarilor dela din
biletul de sare pe anul trecut, pe care onoare
le altur.
aceasta subscrisul dreptul de control asupra
administratiei biserici numirea superiorului ei preot, conditii
esentiale, sub care las biserica administratia municipalitatii, se
mai cunoate dator a desvolta zisa cedare cu urmtoarele dispozitii,
mare parte coprinse epistola sa mai :

13

www.dacoromanica.ro
 194

1. Se va respecta se va pstra sfintei biserici numirea de

culesti-Rosetti.
2. Pe doul hramuri ale bisericei se va mai institua una la
sfnta Maria mick memoria maicii mele, cu cheltuiala din fon-
durile ce voiu depune la municipalitate, avnd dispozitiuni analoge
cu celelalte hramuri
3. Nicio inmorrnntare nu va permig a se face in imprejmuirea*
de zid a bisericei, de a subscrisului, in familie prin cheltuiala
sa, cu aducere de monument demn d'a se considera ca o infru-
musetare ').
4. Dup prefacerea bisericei gi a chiliilor, una din acestea, cu
vederea cea mai pitoreasc asupra orasului a muntilor din prejur,
se va mobila de subscrisul o va pstra pe sau a urmasilor
din familie in perpetuitate. chilie se vor pstra
registre, intr'unul se va inscri cununiile milele coprinse in
mentul fondatorelui, cele legate de subscrisul.
lar celelalte se va servi pentru inscrierea vizitatorilor strini cu
numele, epoca locul locuintii bor.
5. Se va aseza cu cheltuiala mea un clopot mare cu dispozitiile
ce voiu lua la asezarea lui, gi
6. In fme, testamentul fondatorelui, gi va avea urmarea neintre-
aceasta este recomandat la controlul general al
cu drept de a reclama la toat. vremea urmarea lui a da necesariul
concurs, oridecteori s'ar cere ca cineva infirme ; tot
le mai recomand a veghia ca nu trebuint
venitul bisericei, nu cumva atunci invidia din sf. biseric o
specul sau alte rndueli de cele coprinse in actul
de fundatie, astfel acest asezmnt de pietate, s ia alt destinatie
dect aceea ce i-au fondatorul, cci atunci insugi eu sau des-
cendentii familii vor relua administratia ce se
de in Cmpu-Lungeni interesul
moral al dumnealor.
Recomandndu-m la serviciul municipalitatii a ori
de cte ori va fi trebuint interesul schitului, o rog irni rspund
categoric c au aderat la propunerile mele, au primit sinetele
ricei ce i-am au intrat in administratia schitului cu

1) Vezi mai sus, p. 199 nota 1.

www.dacoromanica.ro
 195

de mine, preotul Constantin Stanciu, ca pe aceste baze

puiu 5i trimit un act de cedare cu cerut legalisatie.
Se mai altur Onor. municipalittii, o una, bileturi
de contributiune a schitului in anul 5i este
a le trece pe acestea in ctagrafia ce a fcut schitului
care mi se va da mie copie.
Subscrisul spre putea exersa in bun cunotint de
controlul ce vi-a rezervat, are necesitatea cunoasc in vre-
mea, epoca licitatiei averilor schitului, anualul buget de
venit cheltuelile lui; el dar c Onor. municipalitate apreciind,
pe de o parte, zelul dezinteresat, iar pe de alta scopul la care
tinde in interesul unei bune administratiuni, se va a-i sa-
tisface dorinta.
Epitropul Sf. Biserici Campu-Lung.
Comitele N. de Rossetti.
13.
Cmpulung, 10 1863. Adresa Primariei oraului
lung, nr. 529, Comitele Nicolae Rossetti, primirea
propunerilor cute.
Municipalitatea primind adresa dumneavoastra cu acea alturat
copie de o coprindere, primind asemenea sinetele
ate, in numele orenilor Campu-Lungeni, recunosctoare
de cedarea ce ader intru toate 8i a intrat administratia
Schitului.
pe d-voastr, domnule Comite, v roag s primiti incredin-
tarea osebitei noastre consideratiuni.
(Subscrii), Marin loan, N. I. Saulescu.
14.
Noemvrie 1888. Adresa comitelui Rossetti care
Cdmpu-Lung, pentru unele nemultumiri despre
felul cum administreaza Primaria, gospodaria bisericii.
Domnule Primare, sunt acum peste 25 de ani de simti-
meu de ctre orenii Campu-Lungeni, printre
care am petrecut mai multi ani din viata mea in diferite epoce,
ca copil, june apoi ca preedinte de tribunal, zic, de

www.dacoromanica.ro
196

recunotint pentru buna primire de care m'am bucurat in toat

vremea, eu printii mei in localitate, am depus
primirea, ingrijirea administratia municipalittii oraului, biserica
de mir numit Schitul Mrculeti-Rossetti, Flmnda din
acel ora, cu un venit fonciar anual pe acea vreme de 200 galbeni,
plus cteva petice de piidure, dndu-i in copie att actul de fondatie
al schitului, ct acela al transmiterei lui pe persoana mea.
in original toate hrisoavele de pe la osebiti domni, vremi
toate sinetele ce constitue averea acelei sfinte biserici, rezervnd pe
un simplu control anual de gestiune, un buget in
gull. cu stipulatiune ca la cas de a nu se respecta actul de fondatie
in toat coprinderea lui, se ia de mine inapoi administratia schi-
tului, cedat de voe municipalittii oraului. atunci
pzirea coprinderii actului de fondatie se recomand controlului
general al a oranilor Cmpu-Lungeni cu drept de a reclama in
vremea urmarea lui a da necesariul concurs, ori de cte ori s'ar
cerea cineva infirme
Intr'acest lung interval de timp, dou singure comunicatii am
primit dela acea municipalitate anume:
Una confidentialil, din anul 1862, a primarului D. Florian, prin
care vestete in acel an venitul schitului s'au sporit cu 20%
s'au dispozitiele fondatorului relativ la miritisul
de fete la de
cea de a doua este o a primriei din anul 1874,
prin care imi trimite in bloc Bugetul schitului pe anii 1868-1874.
Dese trebuinte functiuni prin strintate m'au distras in
dela obligatiunea ce-mi revine, avnd toat onor. per-
soane ce s'au succedat la municipalitatea de atunci incoace, ca nite
ce sunt ai oraului numai anul acesta cunosc
mai de aproape lucrurile; pe de alt parte, municipalitatea
0-au cu totul indatorirea de a pune cunotinta gestiuni[i]
sale, am regretat indiferent din parte-i, astfel c sunt nevoit
astki s v amintesc angajarnentul luat de municipalitate vis-a-vis
de mine, prin adresa sa din anul 1863, 10, nr. 529, prin
care la conditiunile ce am stipulat.
Subscrisul, departe de a voi uzeze de dreptul in materie,
totu*i, in fine, nu poate a se memoria printilor
in localitate, precum nici a se in vreun fel orenii Cm-

www.dacoromanica.ro
 197

pulungeni de un asezamnt ce s'au cedat in folosul general, ceea ce

se pare astazi atitudinea contra mea.
cunosc, in adevar, Biserica imprejurmuirile erau ruinate inch
dela inceput.
Recunosc asemenea Biserica s'au recldit de municipa-
litate in conditiuni dezastruoase, niciun control, flat nici o
s'au risipit veniturile bisericei care trebuesc urmarite.
Recunosc drmndu-se acea s'au reinceput
alta, nu cunosc in ce conditiuni de precum nici planul ei.
Nu cunosc asemenea nici venitul, nici cheltuelile anuale ale
tului de attea amari de ani.
Nu cunosc cum stau propriettile schitului, peticele de
duri tot ce se atinge de o bunt gestiune a averei sale.
Acestea sunt griefurile mele contra acei onor. Municipalitti,
pe care cu o rog s puie ct de neintrziat in cunostinta
faptelor gi tot vreme primeasca incredintarea inaltei mele
consideratiuni.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag.
3
Comisiunea, Presedinte, Membri 7
Personalul Secretariatului al Serviciului Tehnic 8
Sectiunile regionale ale Comisiunii Monumentelor Istorice 9
Membrii Corespondenti 10
Biserici declarate monumente istorice 12
Biserici scoase din rndul monumentelor istorice 13
Procesele verbale ale Comisiunii 15
Proces verbal nr. 1, din 15 1942 17
Proces verbal nr. 2, din 12 Februarie 1942 19
Proces verbal nr. 3, din 26 1942 21
Proces verbal nr. 4, din 16 Aprilie 1942 28
Proces verbal nr. 5, din 7 Mai 1942 31
Proces verbal nr. 6, din 28 Mai 1942 36
Proces verbal nr. 7, din 4 Tunic 1942 37
Proces verbal nr. 8, din 18 1942 44
Proces verbal nr. 9, edinta din 17 lie 1942 46
Proces verbal nr. 10, din 2 Octombrie 1942 51
Proces verbal nr. 11 12, din 4 Noembrie 1942 65
Proces verbal nr. 13, din 27 Noembrie 1942 70
Proces verbal nr. 14, din 18 Decembrie 1942 72
Proces verbal nr. 15, din 23 Decembrie 1942 76
Dare de 79
pentru restaurarea bisericii Dumitru din Suceava 79
Lucrrile pentru restaurarea bisericii Sf. Boteztorul, Suceava 81
Lucrrile pentru restaurarea bisericii Sf. Treime din Siret 83
Lucririle pentru restaurarea bisericii SE. Onufrei din Mnstioara . . . 85
Lucrrile pentru restaurarea clopotnitei de pe M Gheorghe
din Suceava 86
Restaurarea acoperisului bisericii Sf. Gheorghe din Suceava 87
Biserica Sf. Inviere din Suceava 87
Restaurarea bisericii Domnului din Burdujeni-Tirg 88

www.dacoromanica.ro
2C0

Pag.
Lucrarile pentru restaurarea bisericii din Arbore, jud. Suceava 88
Chiliile Sucevip 88
Recapitulatie 89
Raport general Muzeului regional Alba lulia de gen. Papp . . . 90
Restaurarea bisericii din Uesti-Vlasca de arh. Paul Smarandescu . . . . 95
Raportul Institutului de Studii Clasice al Clujene de Prof.
C. Daicovici 99
Raport asupra cercetrilor de la Drajna de Sus-Prahova de Al. 106
Candela dela temelia bisericii din Cotmeana de C. Bobulescu 110
Mngstirea Seaca de I. 137
Raport asupra spturiior arheologice de la Mangalia de Prof. Dr. T
Sauciuc Sdveanu 155
Raport asupra acoperisurilor protectoare la therme la palestra de la
Cetatea Severinului de Al. 157
Raport asupra cercetrilor arheologice de la Sucidava-Romanali de D. Tudor 159
Raport asupra cercetriior sipturilor arheologice de la
Prahova de la de 1. Nestor 160
Raport asupra arheologice de la jud. Buzu de
h. 162
Raport asupra arheologice de la Izvoare de Radu Vulpe 164
Raport asupra lucrrilor arheologice de la Adam-Clissi,
Cetatea de P. 169
Raport asupra cercetrilor arheologice din cuprinsul Bucovinei de Dr. C
Ambrojevici 171
Raport asupra spturilor arheologice de la Capidava de Florescu . . 174
Documente privitoare la Schitul din Cmpulung-
Muscel de Simonescu 176

www.dacoromanica.ro
 C. 80.753.

www.dacoromanica.ro