POVESTEA DOVLEACULUI LACOM

Cic a trit mai an

Un vrej de bostan,

Ct o sforicic.

i-a prins s se-ntind,

Vrejul mrunel,

Ba.stai nielu, c

A intrat n cuc

Tocmai la cel!

i, de mrunt ce-i,

Mai nti Grivei

Nici nu-l bag n seam.

Deci, vrejul trece tinda

Fr nici o team.

Bostanul ppu

Uite, se d hua

Pe o nuielu,

Acolo, n cotrua

Cea de lng u.

S-a mirat celul:

-Ct de drgla

Rde, mititelul!

i, fiindc-i ginga

Cum nu sunt bostanii,

El i cnt: -NANI, NANI!

i dulce-l rsfa,

i comori dezgroap

i aterne-n fa.
De vrea micul ap,

Cinele-l adap;

Dac flmnzete,

Cinele-l hrnete

Din, farfuria lui;

i, dac viseaz,

Grivei privegheaz (vegheaz)

Somnul dumnealui.

Deci, cu-ncetiorul,

S nu v surprind

Dac domniorul

Prinse s se-ntind.

Devenii gluc

Burta lui umflat

De-l vzu odat,

Cumtra ruc.

Atunci, ca din puc

Fugi s dea veste:

Ce minune este

La Grivei n cuc!

Au fcut mtnii,

De-atta uimire,

Zeci de ortnii,

Ieite din fire.

O aa trsnaie,

Toi de prin ograd

Au venit s vad.

i nu-i de mirare:

Cum s locuiasc,
n casa cineasc

Un bostan-sadea?

ade, domniorul

Iar servitorul

Nu mai contenete

Pe obraz s-l ling,

i st, i pzete,

Ca s nu-l ating

Nici nari, nici mute,

Vntul s nu-l pite,

Nimeni s nu-l mite,

Frigul s nu-l mute.

Apoi, se ngra

i, dintr-o gogoa

El mi se tot umfl,

Mi se tot bosumfl.

Acu-i dolofan,

C n cuc aproape

Nici nu mai ncape

Capu-i de bostan.

Parc e un munte,

Iar pe lng el,

Ct un purecel

Grivei, de mrunt, e.

Bietul celu!

Nu-i intr n culcu

Dect cea codi,

i ea rsucit,

n dou-ndoit,
Mic i pestri.

Scheaun, srmanul:

S n-aib bostanul

Nici recunotin

i nici pic de obraz?

Un astfel de caz

Cum e cu putin?

e, fcu covrig,

Tremur de frig.

Coada-i doar viteaz:

Numai ea ptrunde

n csu, unde

Toc toc!-protesteaz.

i bostanul crete,

Crete, se lete,

n casa cineasc.

Dar casa, firete,

N-are cum s creasc!

ntr-o zi se mic,

Totui, nveliul,

i uite, pe furi,

Suie acoperiul.

Capul cu chelie

Iese, cu mndrie,

C e a lui toat

Casa cea furat.

Rde de se stric

Lumea curii, mic:

Ia uite ce chel e!
 i nu ncape-n piele!

Dar, stnd el degeaba,

Ce s vezi? Cocioaba:

-Bum! Troznete tare,

Face mult larm,

Ca o bomb sare

i-n buci se sfarm.

C vezi coconaul,

C vezi bostnaul,

Att apsnd,

ipcile s-au frnt,

Au ieit din cuie,

i obrznictura

A pornit de-a dura,

Plin de cucuie.

I s-a dus domnia!

Acum, peste vi

Tot de-a berbeleacul,

Plin de vnti.

ntr-un an cu ap s-a oprit,

i iat s-a sfrit povestea (s-a sfrit i grasul!)

i gndesc acestea:

Nu mai are nasul

Vrejul s-i ntind,

Casa s-o cuprind,

Vreun alt bostan,

Tot aa viclean,

Bostan rototol,

ngmfat i gol!