Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chiciura Tare
Chiciura Tare
Lopatnic Florina
Anul I, MADD
DEPUNERILE SOLIDE
Bruma si chiciura
Bruma
Bruma reprezint un fenomen meteorologic care nu poate fi separat de rcirea vremii,
respectiv de nghe, fapt pentru care cele dou, ngheul i bruma, trebuie analizate mpreun. n
anotimpurile de tranziie, n condiiile unor advecii de aer rece dinspre V, NV, N sau NE
Europei, se produc ngheurile i brumele timpurii de toamn i cele trzii de primvar.
ngheul, ca fenomen de risc, se definete prin scderea temperaturii aerului i pe
suprafaa solului sub 0 C n afara intervalului obinuit n care apar valori termice negative. Mai
precis, ngheul devine un fenomen climatic de risc n urmtoarele condiii (Bogdan, Niculescu,
1999): cnd se produce cu 1-3 sptmni mai devreme toamna i mai trziu primvara
comparativ cu datele medii de apariie a fenomenului; cnd aerul este deosebit de rece, fiind de
origine arctic; cnd ngheul are origine mixt, advectiv-radiativ; cnd ngheul se
consemneaz att n aer, ct i pe sol; cnd este nsoit de brum sau de precipitaii solide
(ninsoare, lapovia); cnd are o repartiie general, afectnd o mare parte din teritoriul rii. Prin
urmare, intervalul de risc pentru nghe, ca i pentru brum, reprezint intervalul cuprins ntre
data medie i data extrem de producere a fenomenului: intervalul de risc de toamn apare ntre
data celui mai timpuriu nghe i data medie a primului nghe, iar intervalul de risc de primvar
este plasat ntre data medie a ultimului nghe i data celui mai trziu nghe.
n activitatea meteorologic, zilele n care temperatura minim a aerului atinge sau
coboar sub 0 C se numesc zile de nghe, iar cele n care temperatura maxim este mai mic
sau cel mult egal cu 0 C sunt definite ca zile de iarn.
Bruma reprezint o depunere de cristale foarte fine de ghea (cu dimensiuni ntre 1-5
mm), n form de solzi, ace, pene sau evantaie, observat pe sol i pe obiectele de la sol a cror
suprafa este rcit suficient (sub 0 C) pentru a putea produce condensarea solid a vaporilor
de ap din aer. Condiiile optime de producere a brumei sunt: regim anticiclonic (presiune
atmosferic ridicat); timp senin i calm (sau cu vnt slab, sub 2 m/s); umezeal relativ ridicat
(peste 80%); temperaturi negative ale aerului, intensitatea maxim a depunerilor observndu-se
la temperaturi de -2 -3 C. Temperatura sczut a obiectelor pe suprafaa crora se depune bruma
este cauzat, cel mai adesea, de procesele de rcire asociate unei radiaii terestre foarte intense,
fapt pentru care intervalul optim de formare a brumei este plasat n cursul nopii i dimineaa
devreme, n preajma rsritului Soarelui.
n Romnia, prima zi de nghe apare cel mai devreme, n medie, nainte de 1 octombrie
(la altitudini de peste 1400 m) i cel mai trziu, tot n medie, n a treia decad a lunii noiembrie
(n sectorul sudic al litoralului Mrii Negre). Ultimul nghe se produce, ca dat medie, la
sfritul lunii martie (pe litoral i n Delta Dunrii), respectiv la nceputul lunii iunie (la munte i
n depresiuni).
Teritoriile cele mai puin vulnerabile la riscuri cauzate de ngheuri i brume timpurii de
toamn i trzii de primvar sunt cele din zona de litoral i Delta Dunrii, unde se resimte
influena moderatoare a apei. n schimb, partea central-estic a Cmpiei Romne, Podiul
Moldovei, Depresiunea Transilvaniei i Cmpia Someului au vulnerabilitatea cea mai mare fa
de aceste fenomene. n zonele de munte, cele mai expuse la nghe i brum sunt sectoarele
inferioare i superioare ale versanilor, sectorul median al acestora fiind mai protejat. Trebuie
precizat faptul c, n regiunile montane, unde ngheul i bruma se produc cel mai devreme
toamna i dispar cel mai trziu primvara, riscul aferent acestor fenomene este totui mai redus,
avnd n vedere modul de utilizare a terenurilor n aceste zone .
n istoria observaiilor meteorologice din Romnia, cea mai timpurie brum s-a produs n
intervalul 15-17 septembrie 1956, ea avnd un caracter aproape general, dar afectnd, cu
deosebire, zonele de cmpie i fiind asociat unor temperaturi care au cobort pn la -4,0 C.
Cea mai trzie brum a fost consemnat n intervalul 21-22 mai 1952, cnd a afectat peste 2/3
din teritoriul rii, iar temperatura aerului i pe suprafaa solului a cobort, local, pn la -2 C.
Chiciura moale (cristalina) reprezinta o depunere fragila, constituita din ace fine sau
solzi de gheata. Pe conductorii aerieni si ramurile arborilor, are forma de ghirlande pufoase ce
cad la scuturare. Chiciura moale se produce pe timp geros si calm sau in conditii de vant slab.
Depunerile sunt mai mari pe partile proeminente, ascutite si in general nu depasesc 1 cm. Atunci
cand procesul de depunere dureaza mai multe zile, grosimea poate depasi 5 cm.
Depunerea chiciurei cristaline pe conductorii aerieni este cu atat mai mare cu cat conductorul
este mai subtire. Conditiile de formare a chiciurei cristaline sunt: prezenta cetii, a aerului cetos
sau a norului la nivelul statiei, precum si existenta de picaturi supraracite in masa de ceata sau in
masa norului si a temperaturii negative a aerului, de regula sub -8 C si cu calm sau vant slab (2 -
3 m/s). Intensitatea fenomenului de depunere creste proportional cu scaderea temperaturii,
frecventa sau intensitatea cea mai mare observandu-se in domeniul temperaturilor mai mici de -
15 C. Pe vreme foarte geroasa (sub -30 C), fenomenul poate fi observat chiar in lipsa cetii, insa
depunerea este foarte lenta.
Chiciura tare
Este o form de depunere solid care poate provoca pagube importante, mai ales n
regiunile montane nalte. Chiciura tare este definit ca fiind o depunere de ghea, n general de
culoare alb, ornat cu ramificaii cristaline i constituit din granule de ghea, mai mult sau mai
puin separate prin incluziuni de aer. Chiciura tare (granular) se formeaz prin nghearea rapid
a picturilor de ap din masa de cea sau din masa norului, rmase n stare lichid dup
ncetarea strii de suprarcire. ngheul picturilor de ap la contactul cu diferite obiecte este
accentuat de vnt, grosimea depunerii, pe partea obiectelor care este expus vntului, putnd
atinge chiar i 1 m. Temperatura la care se formeaz chiciura este cuprins, n general, ntre -2 i
-10 C. Spre deosebire de chiciura moale, chiciura tare ader destul de puternic de obiectele pe
care se depune. Intensitatea depunerii creste odata cu viteza vantului, grosimea depunerii la
munte putand depasi 1 m. Grosimea depunerii este, in general, mai mica pe conductorii cu
diametrul mare. Chiciura tare sufera transformari in functie de temperatura. Astfel. Odata cu
intensificarea gerului si cu reducerea vitezei vantului, densitatea scade si chiciura tare este
inlocuita cu chiciura cristalina. Odata cu cresterea temperaturii si cu marimea picaturilor de
ceata, densitatea chiciurei granulare creste si aceasta se transforma treptat in polei. .