Editorial
1- 2015
NTRE COMPROMIS SI MORALITATE N DECIZIA MEDICALA
Ideea de a vorbi despre compromis nu e
nici nou nici inedit.
Alexis Carel spunea c: Civilizaia este
nainte de toate o disciplin; disciplina
fiziologic, moral, social i tiinific.
Cu toate acestea medicina secolului
actual, asemenea celei din perioadele anterioare
este o ngemnare ntre respectarea strict a
regulilor etice ale profesiei, aa cum s-au format
ele de-a lungul timpului, plecnd de la celebrul
non-nocere i compromisurile zilnice pe care,
personalul medical le face n fiecare zi.
Dezvoltarea unui sistem de calitate,
accesibil oricrui individ este un obiectiv
profund moral i etic. Cu toate acestea medicii
sunt adesea nevoii s accepte compromisul de a
decide care program de sntate este prioritar i
care sunt fondurile alocate pentru aceasta; iar
atunci cnd decizia nu le aparine, ci aparine
altor persoane (economiti, juriti sau simplu:
politicieni) acceptarea compromisului, dei pare
mai uoar este la fel de complicat.
J.M.B. nr.
Compromisul intervine i atunci cnd
trebuie luate decizii legate de acceptarea
realizrii trialurilor clinice, convini fiind c
progresul medical este legat n permanen de
meninerea unei balane optime ntre
dezvoltarea unei noi cercetri medicale i
asumarea criteriilor morale care menin
cercetarea n limitele moralitii.
i totui, compromisul nu e dect o
etap tranzitorie, pentru c Etica nu este o
fantezie mistic - nici o convenie social - nici
un lux de care ne putem lipsi, subiectiv... Etica
este o necesitate obiectiv a supravieuirii
omului - nu prin providena supranatural, nici
a vecinilor dvs., nici a toanelor dvs. ci prin
"graia" realitii i natura vieii. (Ayn Rand
n Virtutea druirii de sine)
Prof.univ.dr. Liliana Rogozea
Facultatea de Medicin Braov