Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Pod Complet PDF
Proiect Pod Complet PDF
EF COLECTIV
EF PROIECT
PROIECTANT DE SPECIALITATE
Director General,
Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
1
0
1. DATE GENERALE ................................................................................................ 4
2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI ........................................................................ 5
3. DESCRIEREA LUCRARILOR ........................................................................... 26
1.1.Organizarea de antier ..................................................................................... 27
1.2.Instalarea schelelor i eafodajelor ................................................................. 27
1.3.Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte
(3,50m+1,00m).............................................................................................. 27
1.4.Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de
racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona
carosabil (jumtatea dinspre amonte, 3,50m) ............................................. 28
1.5.Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu
calea demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile
(jumtatea, 3,50m). ....................................................................................... 28
1.6.Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte. ..................... 28
1.7.Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval. .................................. 28
1.8.Se execut reabilitarea arcului dinspre aval .................................................... 29
1.9.Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval................... 32
1.10.Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre
aval ................................................................................................................ 32
1.11.Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului.... 33
1.12.Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval. ............................... 33
1.13.Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului ... 34
1.14.Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte. ........................... 34
1.15.Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte............................................. 34
1.16.Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte ........... 37
1.17.Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre
amonte ........................................................................................................... 38
1.18.Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea
podului........................................................................................................... 38
1.19.Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte........................... 38
1.20.Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul ............................... 39
1.21.Se execut lucrrile de amenajare a albiei .................................................... 40
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
2
4. CAIETE DE SARCINI ......................................................................................... 42
4.1.Caiet de sarcini - Schele si esafodaje .............................................................. 42
4.2.Caiet de sarcini - Demolarea betonului........................................................... 43
4.3.Caiet de sarcini - Aplicare a benzilor din fibre de carbon .............................. 45
4.4.Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon .......................... 50
4.5.Caiet de sarcini Cofraje ................................................................................ 55
4.6.Caiet de sarcini Armaturi ............................................................................. 56
4.7.Caiet de sarcini Betoane ............................................................................... 60
4.8.Caiet de sarcini Hidroizolatii ....................................................................... 74
4.9.Caiet de sarcini Dispozitive de acoperire a rosturilor .................................. 83
4.10.Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere la poduri .......................................... 85
4.11.Caiet de sarcini - Lucrari de terasamente...................................................... 92
4.12.Caiet de sarcini - Protecie sferturilor de con.............................................. 109
4.13.Caiet de sarcini - Scri i casiuri pe taluze ................................................. 109
4.14.Caiet de sarcini - Parapeti de protecie ....................................................... 109
4.15.Caiet de sarcini - Dispozitive de evacuare a apelor .................................... 111
4.16.Caiet de sarcini - Bordurile de trotuar......................................................... 111
4.17.Caiet de sarcini Parapet pietonal .............................................................. 112
4.18.Caiet de sarcini - Fundatii de balast si/sau de balast amestec optimal ....... 113
4.19.Caiet de sarcini - Strat rutier din balast stabilizat cu ciment ...................... 119
4.20.Caiet de sarcini - Straturi de baza din mixturi asfaltice .............................. 132
4.21.Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate, executate
la cald .......................................................................................................... 144
4.22.Caiet de sarcini - Lucrari de sustinere din gabioane ................................... 155
4.23.Caiete de sarcini - Marcaje rutiere .............................................................. 158
4.24.Caiet de sarcini - Urmarirea comportarii in timp poduri ............................ 164
4.25.Caiet de sarcini - Prevederi privind controlul calitatii, receptia lucrarilor
si refacerea lucrarilor defecte ...................................................................... 170
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
3
MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. DATE GENERALE
1.3. Titular
C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi
1.4. Beneficiar
C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi
1.5. Elaborator
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI
Romnia, Iasi, str. Plopii Fara Sot nr.3
Tel. 0232245501, fax 0232245501, e-mail pod_proiect@yahoo.com
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
4
2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI
Situaia actual.
Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi analiznd starea podurilor aflate n
administrare, a stabilit ca prioritate reabilitarea podului peste raul Bicaz, amplasat pe
DN 15, km. 287+062, in localitatea Bicaz, judeul Neam.
Drumul naional DN 15 BicazBacu traverseaz la km 287+062 rul Bicaz pe
un pod de 61,58 m, lungime total msurata la nivelul parapetului pietonal.
Podul prezint o structur static nedeterminata alctuita din 2 arce elastice de
beton armat, dublu ncastrate, cu calea sus n conlucrare cu tablier elastic de beton
armat pe cadre continui stlpi i 2 grinzi longitudinale solidarizate transversal cu
antretoaze la fiecare 5,00 m i plac de beton armat la partea superioar.
Arcele de beton armat prezint o seciune dreptunghiular de lime constant
de 0,60 m i nlime variabil, 1,40 m la natere i 1,00 m la cheie. Arcele au
lungimea de 40,00 m msurata pe linia naterilor, asigurnd un raport f/l= 1/5
(pleotirea), si au naterea la culeea Piatra Neam cu 0,40 m mai sus n raport cu
naterea de la culeea Bicaz. n seciunea transversal arcele sunt amplasate la 5,00 m
interax, simetric n raport direct cu axa longitudinal a podului.
Arcele sunt solidarizate ntre ele cu diafragme de beton armat cu seciunea
dreptunghiular 0,60 x 0,30 m n cmp i 1,00 x 0,30 m n ncastrare, la faa arcelor.
Legtura dintre arce este asigurata cu 4 diafragme amplasate la 5,00 m una fa de
alta, n lungul podului.
Pe zona cheii, pe o lungime de 15,00 m arcele fac corp comun cu grinzile
monolite ale tablierului, solidarizarea ntre arce fiind asigurate de antretoazele
tablierului, i placa superioara de beton armat a tablierului.
Structura de rezisten a tablierului elastic de beton armat este alctuita din
cadre continui de beton armat cu stlpi de seciune dreptunghiular 0,50 x 0,60 m i
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
5
grinzi longitudinale de seciune dreptunghiular 0,35 x 0,75 m, cu placa de beton
armat de nlime variabil la partea superioara. Conlucrarea dintre grinzile principale
este asigurat de antretoaze de seciune dreptunghiular 0,35 x 0,75 m amplasate in
lungul podului la 5,00 m distanta inter ax.
La partea superioar reeaua de grinzi este solidarizat de o plac de beton
armat ncastrat pe contur n reeaua de grinzi cu grosimi variabile, de 0,20 m n axul
longitudinal al podului i minim 0,16 m n zona vutelor interioare.
Calea pe pod este compus din zona carosabil cu limea de 7,0 m si 2
trotuare denivelate de 1,5 m lime fiecare. Pe zona carosabil calea este compus din
sapa si mbrcminte. apa cuprinde un strat de mortar de egalizare de 2 cm grosime,
hidroizolatie compusa din dou straturi de carton asfalt i trei straturi de bitum cu o
grosime totala de 1,0 cm si o sapa de protecie alctuita din plci prefabricate de
beton armat avnd dimensiunile 0,30 x 0,30 x 0,04 cm.
mbrcmintea este din asfalt turnat n dou straturi de cte 2,5 cm grosime
fiecare.
Podul este echipat cu 6 guri de scurgere amplasate cte 2 n seciune, la circa
20,0 m distan seciune. Podul este echipat cu dispozitive de acoperire a rosturilor tip
lir din tabla.
Parapetul pietonal este realizat din elemente prefabricate din beton armat, mn
curent, stlpi la 2,50 m inter ax i zbrelue. Lisa parapetului are seciunea de 0,22 x
0,22 m.
Podul acoper o lungime total de parapet de 61,58 m, racordarea cu
terasamentele fiind asigurat de culei de tip cadru de beton armat, de 10,50 m
lungime, ngropate n terasamente, avnd fundaii comune cu fundaiile arcelor.
Elementele cadrelor de la culei sunt identice cu elementele cadrelor ce asigur
legtura dintre arce i tablier.
Culeele sunt de tip cadru de beton armat, cadre cu deschideri de 5.00 m cu
stlpii ncastrai n fundaia arcelor, fundaie comun, ngropat n terasamente. Acest
tip de culee asigur racordarea cu terasamentele pe o lungime de 10.50 m cu taluz
2/3.
Fundaiile sunt pe chesoane. Dimensiunile blocului de fundare sunt de 8,82 x
6,50 x 9,20 m. Fundaiile au fost coborte la cota 406.90 m culee Bicaz, i cota
407,70 culee Piatra Neam. Fa de cota cii, talpa de fundare se gsete la 19,35 m
respective 18,55 m, asigurnd fa de etiaj circa 9,50 m.
Racordarea podului cu terasamentele se face cu sferturi de con pereate.
Sferturile de con amonte sunt n funciune, iar pe taluz sub pod terasamentele au
cedat. Sfertul de con aval mal stng este n funciune n timp ce sfertul de con aval
drept este complet distrus. Datorit cedrilor terasamentelor n zon de taluz
acoperit de pod, pereul s-a distrus la zona superioar iar susinerea terasamentelor s-
a realizat cu o subzidire uscat din blocuri de piatr cu rezemare directa pe
terasamentele existente.
Pe malul stng amonte de pod pe o lungime de 50,0 m s-au prevzut aprri de
maluri care se afla n stare de funcionare, i o aprare de mal pe malul drept aval de
pod care a fost distrus la viituri.
In anul 2005 la solicitarea C.N.A.D.N.R. S.A Direcia Regionala de Drumuri
si Poduri Iai, a fost ntocmit de ctre S.C. Drum Pod Construct S.R.L. Bucureti o
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
6
expertiza tehnic a podului amplasat pe DN 15 la km 287+062, n localitatea Bicaz,
judeul Neam.
Cu ocazia derulrii expertizei, Direcia Regionala de Drumuri si Poduri Iai a
pus la dispoziie Cartea tehnic care cuprinde proiectul tehnic, procese verbale
privind execuia si recepia lucrrii. Din Fia podului rezult c au fost efectuate
intervenii minore pe durata de exploatare a podului.
n anul 1951, cnd a fost construit podul, era cunoscut sub denumirea veche in
care drumul naional era clasificat DN 18 cu amplasamentul la km 86+226,72 - pod
peste rul Bicaz, la Bicaz. Proiectul a fost elaborate de ctre ntreprinderea de Poduri
i Construcii speciale, ef proiect - ing. erban Vasiliu. Podul a fost dimensionat la
clasa I de ncrcare, convoi de autocamioane A13 i vehicule speciale pe senile S60.
Investigaiile pe teren pentru evaluarea strii tehnice s-au fcut prin:
1. Studiul de arhiva elemente ct mai exacte despre istoricul lucrrii, elemente
strict necesare evalurii corecte a strii de sntate a structurii.
2. Inspecii vizuale ale elementelor structurale din suprastructur, ale elementelor
structurale din infrastructur, ale echipamentelor care asigur buna
funcionalitate a elementelor structurale, ale elementelor de racordare cu
drumul, a elementelor care in de estetica lucrrii i nu n ultima instan, a
evoluiei amplasamentului ca urmare a trecerii timpului;
3. Msurtori pentru ntocmirea releveului;
4. Ridicri topografice n plan i n 3 seciuni transversale in albie;
5. Fotografii care s pun n eviden defectele i care s ajute la identificarea i
evaluarea corect a fenomenelor ce s-au desfurat n timp.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
7
Betonul din culei are segregri, este erodat si exist zone n care armturile nu
au acoperire i sunt corodate.
Se constat infiltraii masive pe toat limea culeelor.
Lipsa treptelor de acces, casiurilor, anurilor pereate de la piciorul taluzurilor,
racordare defectuoas. Infiltraii, eflorescene.
Albia, aprri de mal, rampe de acces la pod i instalaiile pozate sau suspendate de
pod
Albia rului Bicaz este conturat i manifest o tendin mic de coborre n
timp, constatndu-se in prezent o coborre de cca. 1,0 m fa de perioada execuiei
podului.
Aprarea de mal aval mal drept i fundaia sfertului de con este complet
distrus.
Pereul de protecie din zona culeelor ngropate i fundaiile aferente, este
complet distrus de viituri.
Racordarea cu terasamentele este asigurat de o improvizaie de zidrie uscat
amplasat direct pe sptur deschis.
Podul a fost construit n anul 1951 are o durat de exploatare care a trecut de la
construcie de 55 de ani i are suprastructura realizat din beton armat.
Durata de via a podului depete durata normata cu 15 ani.
2.1. Suprafaa i situaia juridic a terenului care urmeaz s fie ocupat de pasaj
Obiectivul aparine Domeniului public al oraului Bicaz, conform HG Privind
atestarea domeniului public a judeului Neam Inventarul bunurilor care aparin
domeniului public al oraului Bicaz.
La execuia lucrrilor de reabilitare a podului existent peste rul Bicaz nu este
necesar ocuparea de noi suprafee de teren, proiectarea fcndu-se pe ampriza
existent a drumului, nefiind afectate reelele electrice, telefonice, etc. din zon.
Execuia lucrrilor de reparaii nu impun ocupri definitive de teren. Vor fi
ocupate temporar cca. 1000 m2 de teren situat in intravilanul localitii Bicaz.
Suprafaa de teren va fi ocupat de organizarea de antier numai pe durata
desfurrii lucrrilor de reparaii, urmnd sa fie repus n circuit n condiiile iniiale,
imediat dup terminarea acestor lucrri.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
9
Zona de lunc, a crei lime variaz ntre 50,0 m i 100,0 m include o zon
bine delimitat de curgerea a rului Bicaz.
Studiu geotehnic
Geomorfologia, geologia si tectonica zonei
Din punct de vedere geomorphologic amplasamentul studiat se afla in Unitatea
Depresiunea Bicazului, marginita de M-tii Ceahlau la nord si M-tii Tarcaului la sud
din cadrul Carpatilor Moldovei.
Zona este caracterizata de un relief muntos. Muntii au forma unor culmi si
platouri cu varfuri izolate, fragmentati de vai adanci prin care circula o retea
hidrografica consecutiva, R. Bistrita, R. Bicaz, P. Izvorul Muntelui, etc.
Valea Bicazului este una bine individualizata, de tip radier, adnc cu caracter
asimetric, forma specific a albiilor din zona muntoas. n perioadele ploioase, sau la
precipitaiile cu caracter torenial, caracterul ngust al albiei favorizeaz acumulrile
de apa care, curgnd cu viteze mari, erodeaz malurile i afuiaza rocile din talveg.
Pe amplasamentul studiat, amonte de pod, albia paraului este ingusta, cu
taluzul drept ce tinde spre verticala, iar cel stang cu pata lina. Aval, inainte de
confluenta cu raul Bistrita, albia se largeste mult, prezentand o zona de lunca bine
individualizata.
Din punct de vedere geostructural, sectorul de albie studiat se situeaza in zona
flisului extern, Panza de Tarcau, arie structogenetica a Carpatilor Orietnatli. Arealul
studiat al depresiunii este caracterizat de depozite de varsta Oligocen, Lattorfian
Chattian, reprezentate de un flis grezos masiv.
In zona studiata roca de baza nu apare la zi in aflorimente, valea paraului fiind
caracterizata de roci cuanternare constituite din pietrisuri si bolovanisuri slab rulate,
prinse intr-o matrice predominant nisipoasa cu frecvente blocuri de roca de mari
dimensiuni.
Clima
Clima zonei Bicaz se incadreaza in tipul de clima temperat continentatala
muntoasa. Temperatura medie anuala variaza in jurul valorilor de -2 - +6C,
precipitatiile au caracter neuniform existand atat ani ploiosi cat si ani secetosi.
Cantitatea medie de precipitatii in zona nord-vest si vest.
Conform cu Ghidul Tehnic Structuri rutiere suple si semirigide tipul climatic,
in care se incadreaza zona este II, avand un indice de umiditate Im 0...20.
Pentru zona Bicaz adancimea maxima de inghet a terenului natural, conform
prevederilor STAS 6054-77, este de 100-110 cm CTN, masurata pe teren fara strat de
zapada protector.
Hidrogeologia
Formarea acviferelor in cuprinsul depozitelor descrise mai sus este posibila
doar in masa deluviului de panta sau, la baza aluviunilor goriere din sesul aluvial.
Acviferele astfel formate sunt majoritar sezoniere (cu exceptia celor din sesul
aluvial), cu extindere redusa in suprafata si aliniament in cea mai mare parte din
precipitatii.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
10
In zona de alterare a rocii masive grezoase, afectata de fisuratie sunt acvifere
ce se descarca sub forma de izvoare difuze si concentrate in punctele de echilibrare a
presiunii hidrostatice.
Nivelul hidrostatic pe amplasamentul studiat este strict dictat de nivelul apei
din albia minora a raului Bicaz, in foraj aparand la 0,7 m CTN.
Din literatura de specialitate apa nu prezinta agresivitate fata de materialele de
constructii (betoane).
Geotehnica
Pentru a se determina terenul de fundare, si a aprecia caracteristicile fizice ale
rocilor din subteran a fost executat un singur foraj geotehnic, pe un amplasament
accesibil instalarii utilajului de foraj.
Astfel forajul F1 executat aval de pod, mal drept, a interceptat de la CTN la
1,1 m, un strat de aluviuni superficiale concretizat prin nisipuri cu pietris neuniform
marunt mediu si umpluturi. De la aceasta adancime pana la cota finala a forajului (-
5.5 m) lucrarea de prospectiune a interceptat acelasi timp de aluviuni de dimensiuni
mai mari: pietris cu bolovanis si nisip mare.
Ca urmare a lucrarilor geotehnice efectuate, a observatiilor directe, cat si a
informatiilor generale despre zona se considera ca exista conditii pentru reparatii pod
pe DN 15, km 287+062.
Categoria Geotehnica (stabilita conform Normativ privind documentatiile
geotehnice pentru constructii NP 074-2007).
teren de fundare bun 2 puncte;
apa subterana cu epuismente exceptionale 4 puncte;
constructie de importanta normala 3 puncte;
fara risc de degradare a constructiilor invecinate 1 punct;
zona ag = 0.20g 1 punct.
TOTAL = 11 puncte; lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc
geotehnic moderat.
la incarcari cu:
- exentricitati dupa o singura directie:
p ef max 1,2 p conv in gruparea fundamentala
in gruparea speciala
- exentricitati dupa ambele directii:
p ef max 1,4 p conv in gruparea fundamentala
in gruparea speciala
in care:
p ef , p ef presiunea medie verticala pe teren provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala, respective din gruparea speciala.
P conv presiunea conventionala de calcul a terenului determinata conform Anexei
B din STAS 3300/2-85.
P ef max , p ef max presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din
incarcarile de calcul pentru gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
Pe durata reabilitarii podului, circulatia rutiera si pietonala va fi deviata pe o
varianta provizorie si se va instala o semnalizare rutiera corespunzatoare conform
standardelor in vigoare.
In conformitate cu prevederile normativului P100-2006, amplsamentul studiat
se incadreaza astfel:
- perioada de colt TC = 0,7 sec;
- acceleratia terenului pentru proiectare pentru cutremure avand IMP = 100 ani
a g = 0,20g;
Prezenta legislatie se adreseaza activitatilor pe santier pe care le va desfasura
personalul in sa ntierul pentru executia reparatiilor podului si vor avea caracter de
Norma Interna Obligatorie.
Legislatia determinanta:
Legea 319/2006, Legea Securutatii si Sanatarii in Munca;
H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
Legea Securitatii si Sanatatii in Munca;
H.G nr 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
12
H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in spcial
afectiuni dorsolombare;
H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca;
H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca;
HG nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare
la expunerea lucrarilor la riscurile generate de vibratii;
Instructiuni proprii de Securitate si Sanatate in Munca;
Instructiunile de lucru.
Studiu hidraulic
n conformitate cu prevederile STAS 4273-83 si STAS 4068-87 podul se
ncadreaza n clasa a IV-a de mportanta si se dimensioneaza hidraulic la debitele cu
urmatoarele probabilitati de depasire:
Q5c% = pentru conditii normale de exploatare (debit de calcul);
Q1v% = pentru conditii speciale de exploatare (debit de verificare).
Conform Studiului hidrologic intocmit de A.N. Apele Romane, Directie Apelor
Siret nr. 6158/12.05.2008, debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire au
fost stabilite la urmatoarele valori :
Elementele de calcul pentru care se solicita date sunt urmatoarele:
- Suprafata bazinului aferent (F) = 566 km2;
- Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm)=1032 m;
- Debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire sunt:
3
Qmax1% = 620 m /sec
3
Qmax 2% = 495 m /sec
3
Qmax 5% = 350 m /sec
3
Qmax 10% = 250 m /sec
Valorile debitelor maxime nu includ sporul de siguranta si se refera la regimul
natural de scurgere;
Rezulta:
3
Q1% = 1,2 620 = 744 m /sec.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
13
Tabel. 1. Calculul debuseului
COTA P(m) A(m) R(m) y C v (m/s) Q (mc//)
419,73 40,436 72,296 1,787912 0,269715 29,24163 2,651878 191,7202
420,23 44,49564 81,3518 1,828309 0,268589 29,39839 3,330558 270,9469
420,53 42,7853 92,2884 2,157012 0,259849 30,52751 3,756524 346,6836
420,55 42,8471 93,0096 2,170733 0,259499 30,56956 3,773644 350,9851
420,58 42,9399 94,0896 2,191193 0,25898 30,63158 3,799079 357,4538
421,55 46,0467 127,7225 2,77376 0,24509 32,10199 4,479556 572,1401
421,75 46,7154 134,3231 2,875349 0,242824 32,30881 4,590234 616,5744
421,95 47,3949 140,7994 2,970771 0,240731 32,49182 4,692208 660,66
422,15 48,0858 147,1462 3,060076 0,238802 32,65381 4,785953 704,2349
422,25 48,4358 150,2693 3,102443 0,237897 32,72765 4,829868 725,7809
422,30 48,9121 151,818 3,103895 0,237866 32,73014 4,831366 733,4884
422,35 48,789 153,358 3,14329 0,23703 32,79707 4,871872 747,1406
422,37 48,8601 153,9716 3,151275 0,236861 32,81044 4,880045 751,3883
m3
b) Pentru debitul de verificare Q v
1% = 747,14
sec
- aria sectiunii de scurgere A 1% = 153,36 m2
- viteza medie de curgere V ML = V 1% = 4,87 m/sec
DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODULUI
CALCULUL COEFICIENTULUI DE AFUIERE GENERALA
Pentru lumina podului de L = 38,50 m (la nasterea boltii) se calculeaza
coeficientul de afuiere generala cu relatia :
VMP
E=
VML
in care:
v mp viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de
producerea afuierilor
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
14
Q5c% 350,00 m
v MP = = = 3,88
Amp 0,97 93,00 sec
Conform Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor,
indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu o singura deschidere, la care numai culeele
influenteaza scurgerea apelor, se va lua = e reprezentnd influenta contractiei.
Coeficientul de contractie hidraulica se calculeaza din tabel 6.I
v MP 3,88
E 5% = = = 1,03 < 1,40
v ML 3,77
ntruct valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu
depaseste 1,4 1,5, pentru evitarea unor constructii de aparare si dirijare costisitoare,
rezulta ca lumina podului existent este corespunzatoare.
CALCULUL AFUIERILOR
Afuierile n zona podului se calculeaza n scopul verificarii adncimii de
fundare a culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de
dirijare a apelor.
Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.
c
Pentru debitul cu asigurarea 5% - Q 5%
b. Afuierea locala
Viteza medie de antrenare V a = 3,00 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul
albie din pietris de rau mijlociu)
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
15
1
Va 3
af l = 2,42 x k f x k x b
gxb
unde:
k f = 1,00; k = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2
1
3,00 3
af l = 2,42 x 1 x 1 x 1 x = 0,67 m
9,81x1
Zonarea seismica
Din punct de vedere al macrozonarii seismice zona in care este amplasat podul
se nscrie in zona D caracterizata prin urmtorii parametri:
- intensitate seismica: 7,5
- gradul de protecie seismica: VIII
- coeficientul de protecie seismica: Ks = 0,16
- perioada de colt: T C = 0,7 sec
A. Partea scrisa
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
16
2.5. Graficul general de executie a lucrarilor de constructie a pasajului
Tipul podului:
- dupa schema statica: - structura mixta cu 2 arce pleostite din beton
armat dublu ncastrate, montani si tablier pe 2 grinzi din beton armat
- dup structura de rezistenta: - structura mixta cu noduri rigide
- dup modul de executie: - beton armat turnat monolit
Numarul de deschideri si lungimea lor: - 1 x 40,0 m cu f/l=1/5
Lungimea totala a podului: - 61,58 m
Latimea podului: - 9,00 m
Latimea partii carosabile: - 7,00
naltimea libera la etiaj: - 10,0 m
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
17
CATEGORIA DE IMPORTANTA : DEOSEBITA (B)
DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT: 18 pct
1. 1 4 4 4 2
2. 1 4 4 4 2
3. 1 1 0 0 4
4. 1 4 6 4 2
5. 1 2 2 2 2
6. 1 3 2 3 3
Total 18
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
18
FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU
STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR
Nr. Factorii Criterii asociate
crt. determinanti
1. Importanta i. oameni implicai direct in cazul unor disfunctii ale constructiei
vitala ii. oameni implicai indirect in cazul unor disfunctii ale construciei
iii.caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul unor disfunctii a le
constructiei
2. Importanta i. mrimea comunitatii care apeleaz la functiunile constructiei si/sau valoare a
socio-economica bunurilor adapostite de constructie.
si culturala ii. ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva.
iii. natura si importanta funciilor respective.
3. Implicarea i. msura in care realizarea si exploatarea construciei intervine in perturbarea
ecologica mediului natural si a mediului construit.
ii. gradul de influenta nefavorabila asupra mediului natural si construit.
iii. rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si construit.
4. Necesitatea luarii i. durata de utilizare preconizata.
in considerare a ii. msura de utilizare in care performantele alcatuirilor constructive depind de
duratei de cunoaterea evoluiei aciunilor (solicitrilor) pe durata de utilizare.
utilizare iii. masura in care performantele functionale depind evolutia cerintelor pe
durata de utilizare.
(existenta)
5. Necesitatea i. masura in care asigurarea solutiilor constructive, dependenta de conditiile de
adaptarii la teren si de mediu.
conditiile locale ii. masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza defavorabil
de teren si mediu in timp.
iii. masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina
activitati/masuri deosebite pentru exploatarea construciei.
6. Volumul de i. ponderea volumului de munca si de materiale nglobate.
munca si de ii. volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea
materiale performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia.
necesare iii.activitati deosebite in exploatarea constructiei impuse de functiunile
acesteia.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
19
2.7. PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER PRIVIND URMRIREA
LUCRARILOR EXECUTATE PE FAZE DETERMINANTE
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
20
2.8. PROGRAM DE URMRIRE A COMPORTRII N TIMP
- Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea n construcii, art. 18 (publicata
n MO nr. 12 din 24 ian. 1995);
- Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 766 din 21 nov. 1997 pentru aprobarea
Regulamentului privind calitatea in constructii (publicata in MO nr. 352 din
10. dec. 1997);
- Ordinul nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea "Normativului privind
urmarirea comportarii in timp a constructiilor" indicativ P130/1999.
MIJLOACE
NR. ELEMENT MODUL DE FENOMENE SAU PERIODICI- COMPONENTA DOCUMENT
CRT. URMARIT OBSERVARE URMARITE DISPOZITIVE TATEA COMISIEI INCHEIAT
FOLOSITE
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Calea pe pod Vizual - denivelari - ruleta Dupa fiecare Administrator (min. Raport din
- valuriri - dreptar anotimp in 3 persoane din care .
- fagase - lata si primii 2 ani, unul cu studii si releveu
- fisuri boloboc apoi de doua superioare) fotografii
- crapaturi - lupa ori pe an vara
- faiantari - aparat foto si toamna)
- goluri - pensula si dupa
- imbatraniri evenimente
deosebite
(accidente de
circulatie)
2 Hidroizolatia Vizual - infiltratii - aparat foto De doua ori Administrator (min. Raport din
- releveul pe an in 3 persoane, din care ...................
petelor primii doi unul cu studii si releveu,
ani, apoi superioare) fotografii
anual
3 Rosturile la culei Vizual -la mijlocul - ruleta De doua ori Administrator (min. Raport din
deschiderii si - aparat foto pe an in 3 persoane, din care .....................
la capete primii doi unul cu studii si releveu,
- rupturi ani, apoi superioare) fotografii
-infiltratii anual
4 Suprastructura Vizual - fisuri - ruleta Anual si dupa Administrator (min. Raport din
podului - crapaturi - lata evenimente 3 persoane, din care .......................
- rupturi - boloboc deosebite unul cu studii si releveu,
- dislocari - aparat foto (cutremure superioare) fotografii
- deplasari viituri,
- loviri explozii, etc.)
5 Infrastructura Vizual - fisuri - lupa Anual si dupa Administrator (min. Raport din
podului - crapaturi -aparat foto evenimente 3 persoane, din care .....................
- rupturi deosebite unul cu studii si releveu,
- dislocari (cutremure superioare) fotografii
- deplasari viituri,
- eroziuni explozii, etc.)
- loviri
6 Rampele podului Vizual - tasari - aparat foto si dupa Administrator (min. Raport din
- alunecari evenimente 3 persoane, din care ....................
deosebite unul cu studii si releveu,
(cutremure superioare) fotografii
viituri,
explozii, etc.)
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
21
INSTRUCTIUNI DE URMARIRE CURENTA
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
22
distorsionarea traseului conductelor de instalatii, indoirea barelor sau altor
elemente constructive;
c. Schimbari in gradul de protectie si contort oferite de constructie sub aspectul
etanseitatii, izolatiilor hidrofuge, antivibratorii, sau sub aspect estetic, manifestate
prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia izvoarelor in versantii
rambleelor, inmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa
cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii
suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor, efectele nocive ale
vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor, manifestate prin stari
de nesiguranta, mergand pana la imbolnavire, etc.;
d. Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie:
porozitate, fisuri si crapaturi in elementele si constructive etanse, denivelari,
santuri, gropi in imbracamintea drumurilor, curatenia, deschiderea rosturilor
functionale, etc.
e. Defecte si degradari in structura de rezistenta, cu implicatii asupra sigurantei
obiectelor de constructie: fisuri si crapaturi; coroziunea elementelor metalice si a
armaturilor la cele de beton armat; defecte manifestate prin: pete, fisuri, exfolieri,
eroziuni, etc, flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora
intinse; slabirea imbinarilor sau distrugerea lor, afuieri la apararile de maluri din
apropjerea drumurilor sau apararile rambleelor; putrezirea sau slabirea
elementelor din lemn/sau din mase plastice in urma atacului biologic, etc.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
23
satisfacerea obligaiilor i relaiilor cu beneficiarul, precum i cele privind controlul
execuiei.
Constructorul va rspunde de protecia tuturor bunurilor mobile i imobile
aflate n zona de lucru mpotriva fumului, efectului substanelor chimice, materialelor
bituminoase, a combustibililor i lubrifianilor.
Constructorul va trebui s respecte, la toate instalaiile i utilajele folosite,
limitele noxelor prevzute n normativele n vigoare la data execuiei. Nivelul de
zgomot pentru utilaje nu trebuie s depeasc 55 dB.
n privina instalaiilor care sunt n zona podului, dac tehnologiile de
constructiea acestuia o reclam, acestea vor fi mutate provizoriu pn la terminarea
execuiei lucrrilor.
n cazul producerii unor daune la diverse instalaii sau bunuri, constructorul
trebuie s anune beneficiarii acestor instalaii i va lua msuri pentru repararea de
urgen pe cheltuiala sa a daunelor produse.
Semnalizarea antierului se va realiza conform normelor n vigoare innd
cont de condiiile n care se realizeaz lucrrile de reparaii si consolidri.
Execuia lucrrilor se va face cu respectarea exigenelor de calitate prevzute
n caietele de sarcini i n standardele i normativele n vigoare n Romnia.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
25
3. DESCRIEREA LUCRARILOR
Podul a fost construit n anul 1951 are o durat de exploatare care a trecut de la
construcie de 61 de ani. Pe perioada de serviciu, podul a suferit o serie de procese
majore de degradare, determinate att din cauza unei execuii deficitare, ct si
neefectuate la timp a lucrrilor de ntreinerii si reparaiilor curente. Aceste procese
de degradare se vor dezvolta n continuare i n ritm accelerat daca nu se iau msuri
urgente de stopare a lor.
Lucrrile de reparaii si consolidare a podului existent se vor executa in scopul
ridicrii la clasa E de ncrcare si amenajarea unei zone carosabile de 7,80 m lime
i dou trotuare cu lime de 1,50 m fiecare.
Lucrrile se vor efectua prin restricionarea circulaie rutiere i pietonale pe o
singur band de circulaie si semnalizarea efecturii lucrrilor de reparaii si
consolidare conform normelor in vigoare.
Lucrrile se vor executa sub circulaie pe durata a 10 luni, in urmtoarele etape
principale:
1. Organizare de antier
2. Instalarea schelelor i eafodajelor
3. Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte
(3,50m+1,00m).
4. Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de
racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona carosabil
(jumtatea dinspre amonte, 3,50m)
5. Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu calea
demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile (jumtatea, 3,50m).
6. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte.
7. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval.
8. Se execut reabilitarea arcului dinspre aval
9. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval
10. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre aval
11. Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului
12. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval.
13. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
26
14. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte.
15. Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte.
16. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte
17. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre amonte
18. Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea podului
19. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte.
20. Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul
21. Se execut lucrrile de amenajare a albiei
5 L = 25,0 m
CASIU DE DESCARCARE
0
0
-1.4
65
9.40
CASIU DE DESCARCARE
SFERT DE CON PEREAT GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m
BETON C12/15 - 15 CM GROSIME GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m
FUNDATIE SCARA DE ACCES SI
CASIU DE DESCARCARE FUNDATIE SFERT DE CON GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m
ETIAJ
SALTEA DE GABIOANE
(0,5 x 4,0 x 5,0) m
SALTEA DE GABIOANE
(0,5 x 4,0 x 5,0) m
407.70
406.90
AVAL AMONTE
9.50
1.00 3.50
35 1.85 1.85 35
1.82 1.50 1.50 1.82
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
27
2. Se va asigura o semnalizare rutier corespunztoare normelor rutiere in
vigoare.
3. Se deviaz circulaia rutier pe banda dinspre aval pe o lime de 3,50 metri.
Circulaia vehiculelor se va face semaforizat n ambele sensuri.
4. Traficul pietonal se va desfura pe trotuarul dinspre aval.
35 1.85 1.85 35
1.82 1.50 1.50 1.82
Consolidarea arcelor
Arcele sunt elementele principale de rezisten, menite s preia ncrcrile i s
le transmit la infrastructur. Eforturile secionale predominante sunt momentul
ncovoietor i fora axial, pentru care se vor dispune la fibrele ncovoiate benzi
pentru preluarea ntinderii din ncovoiere i estur pentru confinarea seciunii i
creterea capacitii portante la for axial.
Lucrrile pregtitoare i aplicarea materialelor compozite se va face de
personal calificat, special pregtit n acest scop.
Etapele de consolidarea a arcelor se vor executa n urmtoarea ordine:
1. Se demoleaz de pe feele arcelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu
seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu
acelai diametru.
3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton
va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
29
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a
materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare.
4. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat
sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare
bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr
impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
5. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar
epoxidic.
6. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale..
7. Se verific planeitatea celor patru fee ale arcului i se cur de impuriti
8. Se verific rezistena stratului suport din beton. Rezistena minim la
smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea
recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
9. Se pregtesc benzile de material compozit, pentru preluarea momentului
ncovoietor, prin tiere la dimensiune, curare.
10. Benzile se vor aplica pe fibra inferioar i superioar a arcului pe o lime de 50
cm i o grosime de minim 1mm. Continuitatea benzilor n dreptul stlpilor se va
asigura prin trecerea n dreptul fiecrui stlp a unor conectori din fibre de
carbon.
11. Se aplic adezivul pe stratul suport al arcelor i pe benzile de material compozit.
12. Se aplic benzile de material compozit nainte ca adezivul s se usuce.
13. Se aplic adezivul i se aplic estura ntr-un strat peste care se aplic un strat
de adeziv cu rol de protecie.
14. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie
anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
Consolidarea stlpilor
Etapele de consolidarea a stlpilor se vor executa dup consolidarea arcelor n
urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu
seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu
acelai diametru.
3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton
va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a
materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare.
4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.
5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat
sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare
bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr
impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
30
6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar
epoxidic.
7. Se recomand verificarea rezistenei stratului suport din beton. Rezistena
minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin
tiere la dimensiune.
9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor.
10. Se aplic fii de 20cm de estura de material compozit, la intervale de 20 cm
nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz.
11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie
anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
Consolidarea diafragmelor
Diafragmele se vor consolida doar prin demolarea betonului degradat pn la
betonul sntos, curarea pn la luciu metalic a barelor de armtur i dublarea sau
nlocuirea barelor cu seciune redus sub 20%.
Refacerea seciunii diafragmelor se va face cu mortare speciale cu rol
anticoroziv.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
31
1.9. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre
aval
Etapele de consolidarea a cadrelor culeelor se vor executa dup consolidarea
arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor culeelor tot betonul degradat, pn la
betonul sntos.
2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu
seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu
acelai diametru.
3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de
beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a
materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare.
4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale..
5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat
sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare
bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr
impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar
epoxidic.
7. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta
minima la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin
tiere la dimensiune.
9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor.
10. Se aplic estura de material compozit nainte ca adezivul s se usuce i se
preseaz.
11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie
anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
33
10. Se executa mbracamintea pe trotuare dintr-un strat de asfalt turnat de 2 cm
grosime. Se verifica realizarea pantei transversale de 1% necesare pentru asigurarea
scurgerii apelor pluviale de pe trotuare.
11. Se executa imbracamintea caii pe zona carosabila, in 1 strat de BAP, 6 cm
grosime. Se asigura racordarea imbracamintii la gurile de scurgere, la lisa parapetului
si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. Se verifica realizarea profilului
acoperi, cu pante transversale de 2% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor
pluviale la fata bordurilor. Se verifica realizarea pantelor longitudinale necesare
pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la gurile de scurgere.
11. Se executa impermeabilizarea imbracamintii caii pe pod prin turnarea
cordoanelor de celochit in lungul lisei parapetului, in spatele si la fata bordurilor.
Consolidarea arcelor
Arcele sunt elementele principale de rezisten, menite s preia ncrcrile i s
le transmit la infrastructur. Eforturile secionale predominante sunt momentul
ncovoietor i fora axial, pentru care se vor dispune la fibrele ncovoiate benzi
pentru preluarea ntinderii din ncovoiere i estur pentru confinarea seciunii i
creterea capacitii portante la for axial.
Lucrrile pregtitoare i aplicarea materialelor compozite se va face de
personal calificat.
Etapele de consolidarea a arcelor se vor executa n urmtoarea ordine:
1. Se demoleaz de pe feele arcelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu
seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu
acelai diametru.
3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton
va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a
materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare.
4. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat
sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare
bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr
impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
5. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar
epoxidic.
6. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale..
7. Se verific planeitatea celor patru fee ale arcului i se cur de impuriti
8. Se recomand verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistena
minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
9. Se pregtesc benzile de material compozit, pentru preluarea momentului
ncovoietor, prin tiere la dimensiune, curare.
10. Benzile se vor aplica pe fibra inferioar i superioar a arcului pe o lime de 50
cm i o grosime de minim 1mm. Continuitatea benzilor n dreptul stlpilor se va
asigura prin trecerea n dreptul fiecrui stlp a unor conectori din fibre de
carbon.
11. Se aplic adezivul pe stratul suport al arcelor i pe benzile de material compozit.
12. Se aplic benzile de material compozit nainte ca adezivul s se usuce.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
35
13. Se aplic adezivul i se aplic estura ntr-un strat peste care se aplic un strat
de adeziv cu rol de protecie.
14. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie
anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
Consolidarea stlpilor
Etapele de consolidarea a stlpilor se vor executa dup consolidarea arcelor n
urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu
seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu
acelai diametru.
3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton
va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a
materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare.
4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.
5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat
sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare
bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr
impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar
epoxidic.
7. Se recomand verificarea rezistenei stratului suport din beton. Rezistena
minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin
tiere la dimensiune.
9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor.
10. Se aplic fii de 20cm de estura de material compozit, la intervale de 20 cm
nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz.
11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie
anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
36
Consolidarea diafragmelor
Diafragmele se vor consolida doar prin demolarea betonului degradat pn la
betonul sntos, curarea pn la luciu metalic a barelor de armtur i dublarea sau
nlocuirea barelor cu seciune redus sub 20%.
Refacerea seciunii diafragmelor se va face cu mortare speciale cu rol
anticoroziv.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
40
In spatele zidului de sprijin din gabioane se prevede un dren cu grosimea de
minim 1,0 m, construit din bolovani de rau. Intre dren si spatele zidului din gabioane
se prevede un strat geotextil.
In dreptul naterilor, pe toata limea cuprinsa intre arcurile din beton armat,
pana in spatele zidului de sprijin din gabioane, se asigura protecia malurilor cu un
pereu dalat din beton de ciment de clasa C12/15, turnat monolit intr-un strat de 15 cm
grosime, dispus pe un strat suport drenant, de balast, de 20 cm grosime. Pereu dalat
construit din beton simplu (nearmat) se prevede cu rosturi de executie dispuse la 4,0
m distanta, si cu rosturi de dilatatie dispuse la 20,0 m
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
41
4. CAIETE DE SARCINI
Art. 2. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni:
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza
sau intarire;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca s i natura si
caracteristicele tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a
elementelor pe care se sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare,
calare descintrare, decofrare, demontare;
contrasagetile si tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub
efectul contractiei si precomprimarii;
dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte
grave asupra securitatii lucrarilor.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
42
Art. 3. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale
vechi pentru care trebuie sa garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa
compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest
din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca ac esta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
43
cuprins ntre 4 i 7 bari. Consumul de aer variaz ntre 300-350 litri pe minut pentru ciocane de 40
kg.
Ciocanele sunt folosite ca echipamente individuale deservite de un muncitor.
Ciocanele percutante se pot utiliza cu ajutorul unui grup hidraulic acionat cu motor electric
sau termic. Acestea au fa de cele pneumatice avantajul unui randament mai bun.
Ciocanele percutante electrice sunt prevzute cu motor electric de antrenare nglobat,
alinmentat de regul la tensiuni joase (42 V). Exist ns i ciocane alimentate la tensiuni ale reelei
(110, 220, 240 V), acestea impunnd ns racordare obligatorie la pmnt.
Ciocanele rotopercutante sunt folosite pentru executarea de guri n beton prin rotaii i
percuii simultane ale sculei. Aceste scule cu un ti sunt armate cu carburi metalice.
Ciocanele rotopercutante pot fi alimentate de la aceleai surse de energi prevzute pe
ciocanele percutante (pneumatic hirdaulic, electric etc.). Ele execut guri cu diametre de pn
la 100 mm i chiar mai mult, dar mai rar 150 mm).
4. Descrierea lucrrilor
4.1 Trasarea demolrii structurilor la poduri i pasaje
Trasarea i materializarea demolrii structurilor la poduri i pasaje fixeaz conturul de
demolare elementele i prile ce urmeaz a fi demolate. Aceasta cuprinde urmtoarele etape:
a) identificarea elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate
b) trasarea i materializarea conturului elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate
Trasarea i materializarea elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate se va realiza
avnd ca p unct de plecare reperii de trasare primii i stabilii prin procesul verbal de primire
predare amplasament.
4.2 Execuia demolrii structurilor la poduri i pasaje va cuprinde urmtoarele activiti:
Se va convoca consultantul pentru efectuarea de verificri privind trasarea i materializarea
corect a elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate, ncadrarea n prevederile ST i D i
verificarea funcionrii utilajelor i echipamentelor ce urmeaz a se utiliza la demolri.
Dup caz, se va defria terenul pe suprafaa ce urmeaz a se executa lucrrile de demolare.
Se vor lua toate msurile de protecia muncii i protecia mediului prevzute n Planul de
sntate i securitate aprobat de consultan.
Se va asigura colectarea i evacuarea apelor din precipitaii de pe zona pe care se vor
executa demolrile.
Se va ncepe execuia lucrrilor de demolare cu ajutorul mijloacelor mecanice, pneumatice,
etc. ncepnd de la partea superioar a elementului ctre partea inferioar. Se vor lua msuri pentru
dirijarea controlat a materialelor rezultate din demolri.
n zonele de demolat n care conform prevederilor ST i D exist armturi ce vor constitui
elemente de legtur cu noile elemente ce urmeaz a fi executate, demolarea se va executa cu
atenie sporit urmrindu-se a se evita deteriorarea armturii existente.
n cazul n care se constat c n zona conturului de demolare betonul sau elementele
metalice care conform ST i D nu trebuie demolate ns prezint o stare de degradare avansat, se
va convoca consultana pentru a stabili msurile ce se impun. Modificarea conturului de demolare
se va face numai dup obinerea acordului scris din partea consultanei.
Se va proceda la curirea complet a terenului, prin ncrcarea mecanizat i evacuarea
materialelor rezultate din defriarea terenului i din demolri. Materialele rezultate din demolri i
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
44
care conform aprobrii consultanei pot fi utilizate n cadrul altor lucrri, vor fi sortate, depozitate
separat i transportate n depozitare aprobat de consultan.
La finalizarea lucrrilor de demolare i realizarea conturului de demolare se vor convoca
factorii stabilii n ST i D pentru verificarea cotei, poziiei, conturului de demolare i a
conformitii cu prevederile ST i D. Se va consemna recepia lucrrilor de demolare prin
ntocmirea documentului prevzut n ST i D.
4.3 Verificarea calitii execuiei demolrii structurilor la poduri i pasaje const n:
- verificarea trasrii;
- verificarea elementelor demolate i a conturului de demolare i a corespondenei cu
prevederile ST i D;
- verificarea armturilor i a elementelor de legtur cu noile elemente ce urmeaz a fi
executate i a corespondenei cu prevederile ST i D ;
DOMENII DE APLICARE
Repararea si consolidarea structurilor din beton armat deteriorate in timp si din cauze
naturale. Consolidare anti-seismica la structuri aflate in zone seismice.
Exemple tipice de aplicare
Repararea si consolidarea grinzilor supuse unor eforturi de incovoiere.
Consolidarea structurilor deteriorate de cutremure.
Refacerea structurilor bi-dimensionale cum ar fi placi, plansee, arce cu deschideri mici si
rezervoare cu raza de curbura mare.
Consolidarea structurilor industriale si/sau comerciale ca o consecinta a cresterii
incarcarilor statice aduse de echipamente, utilaje, etc.
Consolidarea structurilor supuse vibratiilor.
Consolidarea anti-seismica a structurilor tip bolta fara cresterea maselor seismice si fara
pericolul infiltratiilor de lichide catre fata interioara a boltei.
Cresterea incarcarilor
Cresterea capacitatii placilor (radierelor) si a grinzilor
Cresterea capacitatii podurilor de preluare a fortelor axiale crescute
Stabilizarea partilor de constructii expuse la vibratii
Defecte la elemente structurale portante
Imbatranirea/deteriorarea materialelor de constructie originale
Coroziunea armaturilor de otel
Cutremure
Optimizarea structurii
Diminuarea deformarilor/sagetilor
Reducerea eforturilor in armatura de otel
Reducerea deschiderii fisurilor
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
45
Reducerea oboselii
Modificarea specificatiilor
Cutremure
Modificarea parametrilor de proiectare
CARACTERISTICI TEHNICE
Benzile din fibre de carbon extrudate, de inalta rezistenta si flexibilitate, pentru placarea
elementelor din beton si a structurilor metalice.
Benzile din fibre de carbon sunt disponibile in latimi diferite (50 - 150 mm) si modul de
elasticitate (minim 165 GPa).
Datorita compozitiei si procedeelor de productie, care asigura proprietati constante in orice
punct al materialului, benzile din fibre de carbon au urmatoarele caracteristici:
rezistenta mare la intindere;
greutate redusa;
grosime mica;
excelenta rezistenta in timp.
AVANTAJE
Spre deosebire de lucrarile bazate pe metodele conventionale, gama de benzi din fibre de
carbon, datorita greutatii extrem de mici, poate fi pusa in aplicare fara ajutorul unui echipament de
ridicare special, intr-un timp extrem de scurt, deseori fara scoate din uz structura.
Spre deosebire de metoda cmsuirii, benzile din fibre de carbon nu necesita o consolidare
temporara in timpul aplicarii si inlatura orice risc de coroziune a armaturii aplicate.
Datorita gradului de flexibilitate, benzile din fibre de carbon pot fi utilizate si la structuri
cilindrice (bazine, silozuri, bazine de retentie) cu raza de curbura mai mare de 3 m.
RECOMANDARI
Toti muncitorii trebuie sa poarte manusi, masti pentru solventi si ochelari de protectie.
MOD DE APLICARE
Rezistenta stratului suport (beton, zidarie, piatra naturala) trebuie verificata in toate cazurile.
Inainte de aplicare, asigurati-va ca substratul de beton are o rezistenta la intindere >1.5 MPa. In
cazul in care nu pot fi atinse aceste valori, se vor cauta solutii alternative.
Nu aplicati benzi din fibre de carbon pe beton neintarit.
Pe suprafetele poroase sau pe beton situat in medii cu umiditate relativa mare (pasaje
subterane, subsoluri, etc.), este recomandat sa se aplice o solutie pentru amorsarea acestor suprafete
inainte de aplicarea benzilor din fibre de carbon.
Planeitatea suprafetei
Suprafata ce urmeaza a f i consolidata trebuie sa fie nivelata, cu bavuri de la cofraje sau
neuniformitati nu mai mari de 0,5 mm. Planeitatea suprafetei va fi verificata cu o rigla metalica.
Toleranta este de max. 5 mm la 2 m lungime si de 1 mm la 0.3 m lungime.
Betonul trebuie sa fie mai vechi de 28 de zile (in functie de mediu si de rezistente).
Pregatirea substratului de beton
Suprafata pe care se va aplica benzile din fibre de carbon trebuie sa fie perfect curata,
uscata, rezistenta mecanic si neteda (rugozitatea nu trebuie sa fie mai mare de 1 mm).
Toate urmele de agenti de decofrare, lacuri, vopsele si lapte de ciment trebuie indepartate de
pe stratul suport prin sablare cu nisip.
Daca betonul este deteriorat in profunzime, indepartati partile deteriorate manual sau
mecanic prin hidrosablare.
Indepartati toate urmele de rugina de pe barele de armatura din otel si protejati-le cu solutii
speciale, mortar pe baza de ciment bi-component cu inhibitori de coroziune sau, mortar pe baza de
ciment mono-component cu inhibitori de coroziune (urmati metodele de aplicare descrise in fisele
tehnice).
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
46
Reparati suprafata betonului.
Asteptati cel putin 3 saptamani inainte de aplicarea benzilor din fibre de carbon. Daca
consolidarea trebuie efectuata imediat, utilizati mortar pe baza de rasini epoxidice pentru repararea
suprafetelor deteriorate de beton.
Produse pentru lipire
Se vor folosi produse de lipire indicate de productorul benzilor de carbon.
Aplicarea benzilor de carbon
Benzilor din fibre de carbon sunt livrate in role care trebuie taiate pe santier potrivit
lungimii dorite cu un fierastrau electric avand montat un disc diamantat.
Inainte de lipire, suprafata benzilor de carbon care vor veni in contact cu adezivul
epoxidic ales trebuie curate.
Amorsati suprafata ce trebuie consolidata (in special suprafete poroase sau betonul
situat in medii cu umiditate relativa mare).
Aplicati un strat uniform de 1-1.5 mm de adeziv cu o mistrie plata peste benzile din
fibre de carbon.
Aplicati un strat de adeziv si pe substratul (care trebuie sa fie curat si uscat) pe care
se va monta banda. Daca suprafata a fost amorsata, aplicarea stratului de adeziv trebuie facuta cu
grija atata timp cat amorsa este inca proaspata.
Montati benzile de carbon aplicand o pr esiune constanta pe intreaga suprafata.
Folositi un cilindru de cauciuc si indepartati excesul de rasina cu o mistrie avand grija sa nu miscati
placa.
Pentru placarea structurilor curbe, este necesar sa se foloseasca cleme sau suporti
care sa mentina placile pe loc pana cand rasina este complet intarita (de obicei 24 ore inainte de a
indeparta suportii temporari).
Suprafata placata cu benzi de carbon poate fi protejata cu mortare, sau cu o vopsea
rezistenta. Protectia stratului poate fi aplicata la 24 de ore dupa montarea placilor.
Intersectari / straturi multiple
Acolo unde benzile se intersecteaza sau trec una peste celalalta, prima banda va fi degresata
inainte de acoperirea cu adeziv si inainte de aplicarea celei de-a doua benzi. Daca exista mai mult
de o banda ce trebuie lipita, ele trebuie sa fie curatate pe amble parti. In aceste cazuri se va folosi
adeziv.
ASIGURAREA CALITATII
Aceste valori pot varia cu pana la 20% in functie de circumstante. Urmatorii factori pot avea
cea mai mare influenta negativa asupra proprietatilor mecanice:
- Aer captat in mostra ( din amestecare sau umplerea cofrajului!)
- Temperatura / timpul de intarire
- Contaminarea adezivului
Prin urmare, se va avea grija pentru a evita astfel de situatii.
Ustensile de aplicare
Degresant pentru curatirea benzilor inainte de lipire, si pentru curatarea ustensilelor de lucru.
Rola de cauciuc/plastic pentru presarea benzilor pe suprafata
Este absolut necesar ca muncitorii sa poarte manusi de protectie din cauciuc, ochelari si
imbracaminte de protectie in timpul prepararii si aplicarii placilor de carbon si a sistemului
epoxidic.
Evitati contactul cu ochii si pielea.
In cazul contactului cu pielea, spalati din abundenta cu apa si sapun. In cazul contactului cu
ochii, spalati cu apa din abundenta si consultati un doctor.
Cand produsul este aplicat in spatii inchise, asigurati o buna ventilatie. Pentru mai multe
informatii consultati Fisa de Securitate.
CURATARE
Datorita aderentei mari pe metal a materialelor este recomandata curatarea uneltelor cu
solventi (alcool etilic,toluen,etc.) inainte de uscarea produsului.
DEPOZITARE
Depozitati n ambalaj original la loc acoperit, uscat.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
49
4.4. Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon
Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisele tehnice ale productorului.
Prezentul caiet de sarcini poate fi completat cu caracteristicile i datele tehnice ale
productorului de material compozit, numai cu acordul n scris al proiectantului.
Materialele folosite trebuie s ndeplineasc minim caracteristicile prevazute mai jos.
DOMENII DE APLICARE
Acest sistem este recomandat pentru, repararea elementelor din beton armat degradate prin
actiuni fizico-mecanice, pentru confinarea elementelor din beton supuse incarcarilor axiale precum
si pentru consolidarea structurilor aflate in zone seismice importante.
Exemple tipice de aplicare
Repararea, mentenanta si consolidarea statica a structurilor deteriorate, acolo unde este
absolut necesara cresterea rezistentei sectiunii.
Confinarea elementelor de beton incarcate axial sau deteriorate (stalpi, pile de pod, cosuri)
pentru a le imbunatati ductilitatea si capacitatea portanta.
Consolidarea seismica si restaurarea structurilor tip bolta, fara cresterea masei seismice si
fara pericolul infiltratiilor de lichide catre fata interioara a boltei.
Performanta seismica imbunatatita
Inlocuieste barele de armatura
Rezistenta si ductilitatea stalpilor
Cresterea capacitatii portante a elementelor structurale
Miscare seismica
Serviciu imbunatatit
Imbunatatire structurala constructiva, pentru a se conforma standardelor curente
CARACTERISTICI TEHNICE
Tesatura din fibre de carbon uni-directionale caracterizate printr-un modul de elasticitate
ridicat (peste 230 000 N/mm2) respectiv si o rezistenta la intindere foarte mare. Pot fi aplicate
folosind doua metode diferite:
- sistemul umed
- sistemul uscat
prin folosirea de rasini epoxidice:
- pentru consolidarea stratului suport.
- pentru nivelarea oricaror neuniformitati si pentru etansarea suprafetelor poroase.
- pentru impregnarea tesaturilor prin sistemul umed".
- pentru impregnarea tesaturilor prin sistemul uscat".
Folosind sistemul umed", tesatura este inmuiata manual imediat inainte de aplicarea pe
suprafata. La utilizarea sistemului uscat", tesatura uscata este asezata direct peste un strat care a
fost aplicat pe elementul de beton ce necesita consolidare.
Pentru a s atisface cerintele de proiectare, testura trebuie s aib greutatea de minim 230
g/m2, si latimi ( 20 cm si 40 cm).
AVANTAJE
Datorita greutatii lor foarte reduse, tesaturile necesita o munca mai putin intensa decat
tehnologiile conventionale (beton placat). Cu sistemul umed" (si cu ajutorul unei masini ce ajuta la
procesul de impregnare) sau cu sistemul uscat", aplicarea este efectuata intr-un timp extrem de
scurt si deseori fara a scoate din uz structura.
Fabricat cu fibre tesute pentru a mentine tesatura stabila
Utilizare multifunctonala pentru fiecare tip de consolidare
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
50
Flexibilitatea geometriei suprafetei (Grinzi, stalpi, pereti, silozuri, cosuri, pile si culei, etc)
Tesatura disponibila in diverse latimi pt. utilizare optima
Densitate redusa pt. greutate aditionala minima
Convenabil, comparativ cu metodele traditionale de consolidare
RECOMANDARI
Toti muncitorii trebuie sa poarte manusi, masti pentru solventi si ochelari de protectie.
Tesatura poate fi taiata cu foarfeci speciale sau cutter. Nu indoiti niciodatamaterialul
MOD DE APLICARE
Pregatirea substratului
Suprafata pe care se vor aplica tesaturile trebuie sa fie perfect curata, uscata si rezistenta
mecanic.
Indepartati orice urma de agenti de decofrare, lacuri sau vopseluri si lapte de ciment de pe
structurile solide prin sablare sau frecare mecanic.
Daca betonul este deteriorat, indepartati partile degradate prin buciardare manuala sau
pneumatica ori prin hidro-scarificare. Curatati armatura metalica si indepartati orice urma de rugina,
protejati barele cu mortar bicomponent pe baza de ciment, anticoroziv, sau mortar monocomponent
pe baza de ciment. Asteptati cel pn se obine o rezisten minim de 1 N/mm2.
Etansati orice fisura de suprafata prin injectarea.
Toate muchiile ascutite ale elementelor de beton (de ex stalpi sau grinzi) ce vor trebui
infasurate cu testur trebuie nivelate folosind un c iocan pneumatic sau orice alte mijloace. Se
recomanda ca raza de curbura a acestora sa nu fie mai mica de 2 cm.
Instalarea mai multor straturi de tesatura pe proaspat" (in 24 ore de la ultima aplicare)
STRATUL DE PROTECTIE
Stratul de protectie poate fi aplicat odata ce sistemul epoxidic s-a intarit, folosind mortar
flexibil, bicomponent, pe baza de ciment, sau cu vopsea acrilica flexibila. Pentru aplicarea acestor
produse faceti referire la fisele tehnice aferente. Produsele trebuie sa creeze o bariera impotriva
razelor U.V. Folosirea acestor produse este recomandata in special cand structurile sunt supuse
direct razelor solare.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
53
Curatare
Datorita aderentei puternice a sistemelor epoxidice prezentate mai sus. Se recomanda
spalarea uneltelor de lucru cu solventi (alcool etilic, toluen, etc.) inainte ca produsul sa se
intareasca.
DEPOZITARE
Depozitati n ambalaj original la loc acoperit, uscat.
1. Substratul de beton va fi pregatit cu mijloace mecanice, dupa caz, prin periere cu peria de
sarma oala rotativa, polizare cu disc diamantat sau sablare abraziva, pentru indepartarea tuturor:
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregularitati ale suportului.
Pregatirea este obligatorie pe intreaga suprafata de aplicare a panzelor, pe o latime cu cca. 2 - 5 cm
mai mare decat cea a esturilor ce urmeaza a fi aplicate.
2. Se vor indeparta praful si particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau prin
aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie in stare buna, fara acoperiri,
tratamente sau pelicule de suprafata aplicate anterior, fara praf, impuritati sau particule friabile.
3. Nivelarea suportului (de beton va fi efectuata folosind mortare cimentoase de reparatii
alcatuite din amorsa si masa de spaclu, aplicate in sistem ud pe ud. Aplicarea esturilor se executa
dupa minim 7 zile de la repararea betonului, pe suport perfect uscat.
4. Reparatiile necesare in scopul nivelarii suprafetelor suport pot fi executate de asemenea si
cu mortare epoxidice, aplicate pe beton uscat. In acest caz aplicarea esturilor se poate face Ia 23
zile dupa nivelare, cand mortarul epoxidic nu mai este lipicios la atingere.
5. Reprofilarea muchiilor care se imbraca cu panze de carbon ale caror fibre sunt dispuse
perpendicular pe muchii, se va realiza la o raza minima de 2 cm.
6. Referitor la planeitatea suprafetei reparate si nivelate pe care urmeaza a fi aplicate esturi
din fibre de carbon, aceasta nu trebuie sa prezinte neuniformitati mai mari de 0,5 mm. Planeitatea
suprafetei va fi verificata cu o rigla metalica. Toleranta este de max. 2 mm la 0,3 m lungime.
7. Este necesara verificarea rezistentei stratului suport, prin efectuarea de teste la smulgere.
Rezistenta minima la smulgere pe suportul de beton reparat trebuie sa fie de 1-1,5 N/mm2.
8. Testura se aplica pe suporturi de beton cu varsta minima de 28 zile.
9. Testurile se taie pe un banc de lucru la dimensiunile necesare, cu foarfece speciale sau
cutter (indoierea materialului fiind interzisa) si se curata pe ambele fete cu o carpa inmuiala in
solutie de curatat, pentru indepartarea prafului de carbon rezultat in urma taierii.
10. Pregatirea adezivului/rasinii de impregnare in vederea aplicarii consta din amestecarea,
pana la obtinerea unei culori uniforme, evitand antrenarea de aer in masa amestecului.
11. Inainte de aplicarea panzelor, pe suportul reparat si nivelat se va aplica cu gletiera neteda
ori trafaletul un strat de cca. 1 mm de adeziv epoxidic, de latime similara cu latimea panzelor ce
urmeaza a fi aplicate.
12. Dupa uscarea completa a solutiei de curatat de pe cele doua fete, panza din fibre de
carbon se aplica pe pozitie si se fixeaza pe suport prin roluire pe intreaga suprafata, executand
miscari exclusiv in lungul fibrelor cu ajutorul unei role presoare din material plastic, pana la
obtinerea unei impregnari (laminari) uniforme cu rasina. In urma laminarii rasina iese printre fibre
si se distribuie uniform pe intreaga suprafata a panzei. Se va evita laminarea prin presarea excesiva
a materialului, pentru a impiedica plierea sau incretirea panzelor.
13. In cazul aplicarii mal rnultor straturi suprapuse de panza, intre fiecare dintre acestea se
va aplica cate un strat de adeziv pe stratul aplicat anterior, ud pe ud, in timp de max. 60 de minute
(la +230C) de la aplicarea stratului anterior si se repeta procedura de laminare. Daca din varii
motive aplicarea stratului urmator de panza nu poate fi facuta in cele 60 de minute, se va respecta
un timp de asteptare de cel putin 12 ore inainte de aplicarea acestuia.
14. Suprapunerile la capetele fasiilor de panza se vor face doar pe directia fibrelor si vor fi
de min. 10 cm. Pentru aplicarea de fasii alaturate, suprapunerea nu este necesara.
15. Temperatura ambientala si a suportului de beton la aplicarea adezivului epoxidic va fi
cuprinsa intre 10 si 350C (temperatura ambientala in timpul aplicarii trebuie sa fie cu cel putin +3C
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
54
peste punctul de roua). Umiditatea stratului suport trebuie sa fie: >4%.
16. Starturile exterioare de panze din fibre de carbon pot fi acoperite cu mortare cimentoase
pentru refacerea tencuielilor.
17. Pentru asigurarea unei bune aderente intre panze si mortarele cimentoase ce se aplica
ulterior, pentru obtinerea unui suport rugos necesar ancorarii mecanice, pe fata exterioara a panzelor
se va aplica un strat suplimentar de adeziv epoxidic, peste care se imprastie din abundenta nisip de
cuart, prin aruncare. Nisipul se imprastie peste stratul de adeziv, imediat dupa aplicarea acestuia,
atata timp cat adezivul nu este intarit.
18. Mortarele cimentoase de tencuiala se vor aplica numai dupa intarirea adezivului
epoxidic, atunci cand nisipul cu care acesta a fost peliculizat nu se mai desprinde, iar adezivul nu
mai este lipicios la atingere (se recomanda la 2 - 3 zile dupa intarirea peliculei de adeziv cu nisip;
acest termen este influentat de conditiile ambientale: temperatura, umiditate, conditii de expunere ca
vant, curent, etc.).
19. Pe durata aplicarii este necesara curatarea periodica a u neltelor de lucru cu diluent,
pentru a nu se ajunge la imposibilitatea utilizarii lor datorita intaririi rasinii. Odata intarita, rasina ne
poate indeparta doar pe cale mecanica.
20. Lucrarie vor fi executate exclusiv de personal instruit de catre specialistii, care la cerere,
pot acorda asistenta tehnica pe parcursul desfasurarii lucrarilor.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
55
1.5.2. cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit numar de turnari;
1.5.3. cofraje demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii
betonului: cofraje glisante sau pasitoare;
1.6. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc:
1.6.1. cofraje din lemn sau captusite cu lemn;
1.6.2. cofraje tego;
1.6.3. cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini;
1.6.4. cofraje metalice.
Art. 2. Pregatirea, controlul si receptia lucrarilor de cofrare
2.1. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea si numarul de
refolosiri se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
2.2. In scopul refolosirii cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
2.2.1. curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in
amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
2.2.2. tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o s ubstanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante,
uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
2.3. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel:
2.3.1.preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
2.3.2. in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
2.3.3. final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse";
Art. 3.Montarea si sustinerile cofrajelor
3.1. Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
3.1.1. trasarea pozitiei cofrajelor;
3.1.2. asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
3.1.3. verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
3.1.4. incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
3.2. Sustinerile cofrajelor
3.2.1. In cazurile in care elementele de sustinere a co frajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat
sa se evite producerea tasarilor.
3.2.2. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va
face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
56
1.2. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica NE
012/2007.
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted STAS Armaturi de rezistenta sau armature
OB 37
438/1-89 constructive
Sarma trasa neteda pentru beton Armaturi de rezistenta sau armaturi
STNB
armat STAS 438/2-91 constructive;armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat SR numai sub forma de plase sau carcase
STNB
438/3-98 sudate
Armaturi de rezistenta cu betoane de
Produse din otel pentru armarea PC 52
clasa cel putin C12/15(Bc 15)
betonului.Otel beton cu profil
Armaturi de rezistenta la elemente cu
periodic STAS 4381/1-89 PC 60
betoane de clasa cel putin C16/20(Bc 20)
1.3. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea
care a importat otelul. Acestea trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
1.4. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1/89,
STAS 438/2/91, SR 438/3:1998, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor
parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu
acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
57
4.1. Controlul calitatii otelului se va face conformprevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul
de practica NE 012/2007 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013/02.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
58
10111/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3,4,8 si 9 din Codul de practica NE 012/2007 si cap 10 din Codul de
practica NE 013/02.
Capitolul trateaz condiiile tehnice generale necesare la proiectarea i execuia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat i beton precomprimat pentru poduri de osea.
La execuia betoanelor din fundaii, elevaii, suprastructuri din beton armat i beton precomprimat,
prevederile din prezentul capitol se vor completa i cu prevederile specifice cuprinse n capitolele
conexe.
De asemenea se vor avea n vedere i reglementrile cuprinse n Codurile NE 012, Cod de
practic pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007 i prevederile din STAS 10111/2-87.
Clasa de rezisten a betonului este definit conform CP 012/1-2007 pe baza rezistenei
caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistena la compresiune n N/mm2, determinat pe cilindri
de 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a crui valoare se
pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate.
Pentru corelarea cu clasele de rezisten ale betoanelor definite conform STAS 10111/2-87, se
prezint n continuare un tabel de echivalen:
NE 012-99 STAS 10111/2-87
C12/15 Bc 15
C16/20 Bc 20
C20/25 Bc 25
C 25/30 Bc 30
C 30/37 -
C 35/45 Bc 35
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
60
C 40/50 Bc 50
C 45/55 -
C 50/60 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitii, proiectul va ine cont de modul i gradul n care lucrarea este
expus la unii factori agresivi ai mediului i va respecta CP 012/1-2007, capitolul Clase de expunere
n funcie de aciunile datorate mediului inconjurtor.
Dac dup analizarea condiiilor speciale de mediu se impun msuri speciale, clasa de rezisten a
betonului va fi stabilit n acord cu urmtorii parametri:
- clasele de expunere
- dimensiunea nominal maxim a agregatelor
- clasa de cloruri coninute funcie de tipul utilizrii betonului
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
Ciment
Cimenturile vor satisface cerinele din standardele naionale de produs sau din standardele
profesionale.
Cimenturile uzuale se clasific dup cum urmeaz:.
Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1:2011;
Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1:2011
Ciment de furnal (tip III) conform SR EN 197-1:2011
Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1:2011;.
Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1:2011.
Livrare i transport
Cimentul se livreaz ambalat n saci de hrtie sau vrac, transportat n vehicule rutiere sau vagoane
de cale ferat, nsoit de documentele de certificare a calitii.
n cazul cimentului vrac, transportul se face numai n vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferat speciale tip Z. V. C. cu descrcare pneumatic.
Cimentul va fi protejat de umezeal i impuriti n timpul depozitrii i transportului.
n cazul n care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baz de livrare), livrarea cimentului
va fi nsoit de o declaraie de conformitate, n care se va meniona:
tipul de ciment i fabrica productoare;
data sosirii n depozit;
numrul certificatului de calitate eliberat de productor i datele nscrise n acesta;
garania respectrii condiiilor de pstrare;
numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat de un laborator autorizat i
datele coninute n acesta, inclusiv precizarea condiiilor de utilizare, n toate cazurile n
care termenul de garanie a expirat.
Obligaiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor nscrie n contractul ntre
furnizor i utilizator.
Pentru verificarea conformitii unei livrri sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinele
unui contract sau cu specificaiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s aib loc n
prezena productorului (vnztorului) i a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment
poate s se fac n prezena utilizatorului i a unui delegat a crui imparialitate s fie recunoscut att
de productor ct i de utilizator.
Prelevarea probelor se face n general naintea sau n timpul livrrii. Totui dac este necesar se
poate face dup livrare, dar cu o ntrziere de maximum 24 de ore.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului
conform prevederilor din capitolul 9.9 s i anexa H.1 din CP 012/1/2007, si dupa examinarea
documentelor de certificare a calitatii . Trebuie verificat deasemenea capacitatea de depozitare in
silozurile, si pana la terminarea efectuarii tuturor verificarilor, cimentul. va fi depozitat in depozitul
tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in silozuri, in care nu au fost depozitate anterior alte
materiale, si silozurile trebuie sa aiba marcate tipul de ciment.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
61
Termenul de garantie prescris de producator trebuie observat pentru fiecare tip de ciment utilizat.
Depozitarea cimentului se face numai dup recepionarea cantitativ i calitativ a acestuia,
conform prevederilor din CP 012/1-2007, inclusiv prin constatarea existenei i examinarea
documentelor de certificare a calitii i verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile
destinate tipului respectiv de ciment sau n ncperi special amenajate.
Pn la terminarea efecturii determinrilor, acesta va fi depozitat n depozitul tampon
inscripionat.
Depozitarea cimentului n vrac se face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte
materiale, marcate prin nscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat n saci,
trebuie s se fac n ncperi nchise. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine
evidena loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz prin nregistrarea zilnic a primirilor i a
livrrilor. Sacii vor fi aezai n stive pe scnduri, dispuse cu interspaii, pentru a se asigura circulaia
aerului la partea inferioar a stivei i la o distan de 50 cm de la pereii exteriori, pstrnd mprejurul
lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapui.
Nu se va depi termenul de garanie prescris de productor, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul rmas n depozit peste termenul de garanie sau n condiii improprii de depozitare, va
putea fi ntrebuinat la lucrri de beton i beton armat, numai dup verificarea strii de conservare i a
rezistenelor mecanice.
Controlul calitii cimentului
Controlul calitii cimentului se face in conformitate cu cerintele CP 012/1-2007.
Metodele de ncercare sunt reglementate prin standardele seria SR EN 196:2006.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent normal cuprins ntre 2201 i 2500
kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfrmarea natural i/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerinele prevzute n SR EN 12620:2008.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabilete astfel nct s
se ncadreze funcie de dozajul de ciment i consistena betonului, n zona recomandat conform
ANEXEI L din CP 012/1-2007.
Producerea i livrarea agregatelor
Deintorii de balastiere/cariere sunt obligai s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru
agregate i certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Staiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funciona numai pe baz de atestat eliberat de
o comisie intern. n prezena unui reprezentant desemnat de I.S.C (Inspectoratul de Stat in
Constructii).
Pentru obinerea atestatului, staiile de producere a agregatelor trebuie s aib un sistem propriu de
asigurare a calitii (sau s funcioneze n cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitii
care s cuprind i aceast activitate) care s fie cunoscut, implementat i s asigure calitatea
produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementri, comenzi sau contracte. eful staiei va fi
atestat de I.S.C. prin inspeciile teritoriale. Reatestarea staiei se va face dup aceeai procedur la
fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, staiile de producere a agregatelor trebuie s dispun de:
autorizaiile necesare exploatrii balastierei i documentele care s dovedeasc natura
zcmntului;
documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitii adoptat (de exemplu: manualul de
calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaionale, plan de calitate, regulament
de funcionare, fiele posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate i avnd compartimente separate i marcate
pentru numrul necesar de sorturi rezultate;
utilaje de sortare etc., n bun stare de funcionare, atestate CNAMEC (Comisia National
de atestare a mainilor i echipamentelor de construcii);
personal care va avea cunotinele i experiena necesare pentru acest gen de activiti, ce se
va dimensiona n concordan cu prevederile sistemului de asigurare a calitii;
laborator autorizat, sau dovada colaborrii prin convenie sau contract, cu alt laborator
autorizat.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
62
Comisia de atestare intern va avea urmtoarea componen:
preedinte conductorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau n lipsa
acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu execuia", angajat
permanent sau n regim de colaborare;
membri;
specialist cu atribuii n domeniul controlului de calitate;
specialist cu atribuii n domeniul mecanizrii;
eful laboratorului autorizat al unitii tutelare sau al laboratorului cu care s-a ncheiat o
convenie sau un contract de colaborare.
n cazul n care atribuiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin
cumul de funcii (n conformitate cu sistemul de asigurare a calitii adoptat) de una din persoanele
nominalizate n comisie, nu va mai fi necesar participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizrii va putea fi angajat n regim de colaborare pentru
participarea la aciunile privind atestarea balastierei i va avea cunotinele necesare verificrii tehnice
a utilajelor i aparaturii utilizate.
Verificrile periodice se vor face trimestrial de ctre comisia de atestare pentru meninerea
condiiilor avute n vedere la atestare i funcionarea sistemului de asigurare a calitii.
n vederea rezolvrii neconformitilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificrilor
trimestriale sau a inspeciilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staia de preparare
agregate sau forul tutelar) va lua msuri preventive sau corective dup caz. Ducerea la ndeplinire a
aciunilor corective se comunic n maximum 24 ore organului constatator pentru a decide n
conformitate cu prevederile urmtoare.
n situaia constatrii unor deficiene cu implicaii asupra calitii agregatelor se vor lua
urmtoarele msuri:
OPRIREA livrrii de agregate pentru betoane dac se constat cel puin una din urmtoarele
deficiene:
deteriorarea pereilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deservete staia;
nerespectarea instruciunilor de ntreinere a utilajelor;
alte deficiene ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA funcionrii staiei de producere a agregatelor n baza uneia din urmtoarele constatri:
dereglarea utilajelor de sortare, splare a agregatelor;
obinerea de rezultate necorespunztoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efecturii ncercrilor conform reglementrilor n vigoare;
nefuncionarea sistemului de asigurare a calitii.
n aceste cazuri reluarea activitii n condiii normale se va face pe baza reconfirmrii
certificatului de atestare de ctre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a ag regatelor se va face conform celor prezentate n paragraful
"Proiectarea amestecului".
Agregatele ce s unt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie
verificate n prealabil prin analiza reactivitii cu alcaliile din beton.
Transportul i depozitarea
Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale n timpul transportului sau depozitrii.
Depozitarea agregatelor trebuie fcut pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlime
corespunztoare pentru evitarea amestecrii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de
sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Controlul calitii agregatelor
Controlul calitii agregatelor este prezentat n CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt
reglementate n STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.
Apa
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
63
Apa de amestecare utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public sau din
alt surs, dar n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN 1008-
2003
Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
mbuntirea lucrabilitii betoanelor destinate executrii elementelor cu armturi dese,
seciuni subiri, nlime mare de turnare;
punerea n oper a betoanelor prin pompare;
mbuntirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate n medii agresive;
mbuntirea comportrii la nghe - dezghe;
realizarea betoanelor de clas superioar;
reglarea procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare de priz n funcie de cerinele
tehnologice;
creterea rezistenei i a durabilitii prin mbuntirea structurii betonului.
Aditivii trebuie s ndeplineasc cerinele din reglementrile specifice sau agrementele tehnice n
vigoare.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
64
n cazurile n care dei nu sunt menionate n tabel, executantul apreciaz c din motive
tehnologice trebuie s foloseasc obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului
i includerea acestora n documentaia de execuie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaiei de aditivi se va face dup caz de Proiectant,
Executant sau Furnizorul de beton, lund n considerare recomandrile din NE 012/2-2010 & CP
012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02.
n cazurile n care se folosesc concomitent dou tipuri de aditivi a cror compatibilitate i
comportare mpreun nu este cunoscut, este obligatorie efectuarea de ncercri preliminare i avizul
unui institut de specialitate.
Condiiile tehnice pentru materialele componente (altele dect cele obinuite) prepararea,
transportul, punerea n lucrare i tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz n funcie de tipul de
aditiv utilizat i vor fi menionate n fia tehnologic de betonare.
Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot aduga n beton n cantiti de peste 5%
substan uscat fa de masa cimentului, n vederea mbuntirii caracteristicilor acestuia sau pentru
a realiza proprieti speciale.
Adaosurile pot mbunti urmtoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistena la ageni chimici agresivi.
Exist dou tipuri de adaosuri:
inerte, nlocuitor parial al prii fine din agregate, caz n care se reduce cu cca. 10%
cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
mbuntirea lucrabilitii i compactitii betonului.
active, caz n care se conteaz pe proprietile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt:
zgura granulat de furnal, cenu, praful de silice, etc.
n cazul adaosurilor cu proprieti hidraulice, la calculul raportului A/C se ia n considerare
cantitatea de adaos din beton ca parte liant.
Utilizarea adaosurilor se face n conformitate cu reglementrile tehnice specifice n vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii ntocmite de laboratoarele de specialitate. Condiiile de
utilizare, condiiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea n lucrare i
tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcie de tipul i proporia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie s conin substane care s influeneze negativ proprietile betonului sau
s provoace corodarea armturii.
Utilizarea cenuelor de termocentral se va face numai pe baza unor aprobri speciale cu avizul
sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sntii.
Transportul i depozitarea adaosurilor trebuie fcut n aa fel nct proprietile fizico - chimice
ale acestora s nu sufere modificri.
CERINE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compoziia unui beton va fi aleas n aa fel nct cerinele privind rezistena i durabilitatea
acestuia s fie asigurate.
Cerine pentru rezisten
Relaia ntre raportul A/C i rezistena la compresiune a betonului trebuie determinat pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate i pentru o vrst dat a betonului. Adaosurile din beton pot
interveni n determinarea efectiv a raportului A/C.
Rezistenele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt conform Tabel 7 din CP 012/1-
2007.
Cerine pentru durabilitate
Pentru a produce un be ton durabil care s reziste expunerii la condiiile de mediu concrete din
amplasamentul podului i care s protejeze armtura mpotriva coroziunii trebuie respectate
urmtoarele cerine:
selectarea materialelor componente ale betonului astfel nct s nu conin impuriti care
pot duna armturii;
alegerea compoziiei astfel nct betonul:
s satisfac toate criteriile de performan specificate pentru betonul ntrit.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
65
s poat fi turnat i compactat pentru a forma o structur compact pentru protejarea
armturii.
s se evite aciunile interne ce duneaz betonului (exemplu: reacie alcali - agregate).
s reziste aciunilor externe cum ar fi influenele mediului nconjurtor.
amestecarea, transportul, punerea n oper i compactarea betonului proaspt s se fac
astfel nct materialele componente ale betonului s fie uniform distribuite n amestec, s
nu segrege i betonul s realizeze o structur compact;
tratarea corespunztoare a betonului pentru obinerea proprietilor dorite ale betonului i
protejarea corespunztoare a armturii.
Cerinele de durabilitate necesare protejrii armturii mpotriva coroziunii, precum i pstrarea
caracteristicilor betonului la aciunile fizico - chimice n timpul duratei de serviciu proiectate sunt
legate n primul rnd de permeabilitatea betonului.
n acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcie de clasa de expunere n
care este ncadrat elementul din beton. Nivelele de performan la impermeabilitatea betoanelor sunt:
Presiunea apei
Adncimea limit de ptrundere a apei (mm)
(bari)
100 200
Grad de impermeabilitate
10 20
P 4 P 4
4
10 20
P 8 P 8
8
10 20
P 12 P 12
12
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
69
t < 10 70 50
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
71
m) betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau procedura
de execuie.
n) durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor
msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; n
lipsa unor determinri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n
cazul cimenturilor cu adaosuri - i respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos.
o) n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis
numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor, conform NE 012.
p) instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport local al betonului,
pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi, este
permis numai dup 24 - 48 ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de
exemplu 24 ore dac temperatura este de peste 20C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare
de 32,5).
Betonarea diferitelor elemente de construcie este prezentat n procesul tehnologic aferent
proiectului.
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de
consistena betonului, tipul elementului etc. n general, compactarea mecanic a betonului se face prin
vibrare.
Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel, dup caz cu ciocnirea
cofrajelor) n urmtoarele cazuri:
introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau
desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern.
ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s
continue pn la poziia corespunztoare a unui rost.
se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
n timpul compactrii betonului proaspt, se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea
armturilor i/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanic sunt prezentate n NE 012 iar pentru elementele
prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.
Rosturi de lucru i decofrare
n msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se execuia astfel nct
betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilataie.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor va fi stabilit prin proiect sau procedur de
execuie i se vor respecta prevederile NE 012 si NE 013-02.
Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumit rezisten, care
este prezentat n documentaia de execuie innd cont de prevederile NE 012.
TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE
Generaliti
n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, zona suprafeei trebuie tratat i
protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii elementului, condiiile de mediu din
momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii.
Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare.
Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza ndat ce betonul a cptat o suficient
rezisten, pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit.
Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva uscrii premature, n particular, datorit
radiaiilor solare i vntului.
Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor:
antrenrii (scurgerilor) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare);
diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului;
temperaturii sczute sau ngheului;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
72
eventualelor ocuri sau vibraii, care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton
armtur (dup ntrirea betonului).
Principalele metode de tratare/protecie sunt:
meninerea n cofraje;
acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed;
stropirea cu pelicule de protecie.
Durata tratrii
Durata tratrii depinde de:
sensibilitatea betonului la tratare;
temperatura betonului;
condiiile atmosferice n timpul i dup tratare;
condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va ine cont de prevederile NE 012:2010.
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Acest capitol prevede msurile minime obligatorii necesare controlului execuiei structurilor din
beton i beton armat. Controlul cuprinde acunile i deciziile eseniale, ca i verificrile ce trebuie
fcute n conformitate cu reglementile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor
cerinelor specifice.
Controlul calitii lucrrilor se refer la:
Control interior (executat de ctre productor si /sau executant);
Control exterior (executat de ctre un organism independent);
Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru
efectuarea activitii de certificare a calitii produselor folosite)
Procedeele de control a calitii in constructii constau in controlul produciei si execuiei. Aceasta
include:
controlul preparrii betonului;
controlul punerii n oper a betonului;
verificrile rezultatelor incercrilor pe betonul proaspt I pe betonul ntrit.
Determinrile i metodologia de efectuare a acestora precum i criteriile de conformitate, sunt
conform NE 012.
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETI SPECIALE I BETOANE PUSE N OPER, PRIN
PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrrilor supuse unor aciuni deosebite, se folosesc:
betoane rezistente la penetrarea apei;
betoane cu rezisten mare la nghe - dezghe i la ageni chimici de dezgheare;
betoane rezistente la atacul chimic;
betoane cu rezisten mare la uzur.
De asemenea o serie ntreag de elemente ale podurilor, se execut prin procedee speciale i
anume:
turnarea betonului sub ap;
betoane turnate prin pompare;
betoane turnate n cofraje glisante;
betoane ciclopiene.
Pentru aceste betoane cu proprieti speciale i procedee speciale, se vor respecta prevederile NE
012.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
73
4.8. Caiet de sarcini Hidroizolatii
Executarea lucrrilor va fi ncredinat numai agenilor economici care pot asigura nivelul de
calitate corespunztor caietelor de sarcini, prin responsabili atestai.
Investitorii au obligaia s verifice executarea corect a tuturor fazelor distincte a lucrrilor de
hidroizolaie prin diriginii de antier atestai sau agenii economici de consultan specializai.
Administratorii podurilor au urmtoarele obligaii:
- s asigure permanent un control al calitii execuiei.
- s efectueze la timp lucrrile de ntreinere i reparaii (repararea degradrilor din
mbrcmintea cii, etanarea corespunztoare a acesteia);
- s asigure urmrirea comportrii n timp i s intervin n cazul declanrii degradrilor.
n alctuirea hidroizolaiei la poduri se disting urmtoarele straturi:
a) strat de amorsare;
b) strat de lipire;
c) strat hidroizolator;
d) strat de protecie.
Stratul de amorsare asigur impregnarea suportului elementului de construcie, n vederea
etanrii acestuia i/sau pregtirea pentru aplicarea stratului de lipire.
Stratul de lipire asigur aderena materialelor hidroizolante de suprafaa suportului i stratului de
protecie, precum i ntre ele.
Stratul hidroizolator (sistem hidroizolator) asigur etaneitatea mpotriva ptrunderii apei n
elementele construciei, preluarea solicitrilor din ncrcri i transmiterea lor la structura de rezisten
a podului.
Stratul de protecie asigur stratul de baz hidroizolator la aciunea autovehiculelor i utilajelor cu
care se execut mbrcmintea cii pe pod.
Stratul hidroizolant poate fi:
- strat hidroizolant din materiale bituminoase sau plastice aplicate la rece;
- strat hidroizolant din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant la podurile din beton poate fi alctuit din:
- folii prefabricate, n unul sau mai multe straturi;
- filme subiri, aderente la stratul suport, realizate prin ntrirea (polimerizarea) unor substane
chimice n stare lichid.
Stratul suport
Stratul suport pentru hidroizolaii este reprezentat de structura de rezisten corectat prin mortar
de egalizare sau beton de pant.
Execuia stratului suport sau repararea i nivelarea acestuia cu betoane sau mortare de ciment se
face respectndu-se prevederile NE 012-07 "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat".
Elemente geometrice ale stratului suport.
a) se va avea n vedere realizarea unor condiii care s permit scurgerea rapid a apelor.
b) Suprafaa suport a sistemului hidroizolator se prevede cu pante transversale de 2,5 %
c) Suprafaa suportului nu trebuie s prezinte proeminene mai mari de:
Nr.crt. Tipul membranei hidroizolatoare Denivelri admise (mm)
1 Membrane prefabricate 1,5 2,0
2 Membrane obinute n urma 2,0 5.0
polimerizrii (aplicate n stare lichid)
c) Executarea straturilor suport din beton de ciment i finisarea acestuia cu mortar se va face
conform :
- NE 012 "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat, i beton
precomprimat";
- "Normativului pentru executarea mbrcminilor din beton de ciment la drumuri"
- "Instruciunilor tehnice departamentale pentru executarea mbrcminilor din beton de ciment
cu polimeri pentru calea pe poduri i pasaje" i a "Agrementelor tehnice elaborate pentru sistemul
hidroizolator utilizat".
Pregtirea stratului suport
a) nainte de aplicarea stratului hidroizolant, se vor verifica de ctre executantul lucrrii cotele,
declivitile i calitatea suprafeei betonului, lundu-se msurile de corectare necesare.
b) Suprafaa betonului din stratul suport al hidroizolaiei, trebuie s fie foarte bine finisat pentru a
nu avea proeminene sau alveole mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m.
c) n cazul n care denivelrile sunt mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m, trebuie corectat
suprafaa prin adaos de mortar sau beton de ciment sau prin nivelare cu dalta n cazul unor
proeminene reduse ca suprafa i nlime. Este interzis operaiunea de "buciardare" pentru a nu se
produce fisurarea betonului din stratul suport.
d) Marginile i unghiurile suportului din beton pe care urmeaz s se aplice hidroizolaia trebuie
s fie racordate n zona paramentului vertical cel puin la 45.
e) Betonul din stratul suport trebuie s fie uscat, fr ageni de separare precum uleiuri, grsimi,
ageni de tratare pe baz de parafine sau silicon, lapte de ciment ntrit sau mortar de ciment foarte fin,
cuiburi de pietri, etc. toate acestea trebuiesc ndeprtate printr-o procedur mecanic adecvat (perii
din srm, polizoare, etc.) i apoi trebuie corectat planeitatea nainte de aplicarea stratului de
amorsare.
f) nainte de aplicarea amorsei, suprafaa suport din beton trebuie s fie bine curat prin periere
i cu jet de aer comprimat. Curarea suprafeelor suport se poate face i prin splare cu jet de ap sub
presiune, dup care se las s se usuce complet nainte de aplicarea amorsei.
g) Circulaia personalului va fi interzis pe suprafaa stratului suport dup pregtirea ei n vederea
aternerii hidroizolaiei. Muncitorii care execut lucrrile vor fi echipai cu cizme de cauciuc i vor
staiona i circula numai pe pasarele i ci din dulapi de lemn.
h) Suprafaa stratului suport va fi perfect uscat n momentul executrii hidroizolaiei. n cazul n
care n timpul lucrului intervin precipitaii sau perioade de timp umed, lucrrile se sisteaz.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
75
Hidroizolaia
Sistemele hidroizolatoare executate ntr-un strat sau mai multe straturi trebuie s reziste la
circulaia de mic vitez a utilajelor de transport, aternere i compactare a straturilor mbrcminilor
asfaltice pe pod.
Sistemul hidroizolator trebuie s poat fi executat i pe jumtate de pod, fr ntreruperea
circulaiei, asigurndu-se continuitatea hidroizolaiei i pstrarea caracteristicilor tehnice.
Materialele utilizate la hidroizolaia podurilor nu trebuie s fie putrescibile i degradabile n timp
(reacii reversibile).
Materialele utilizate n straturile de amorsare, de lipire sau cele din alctuirea membranelor
hidroizolatoare nu trebuie s reacioneze chimic, distructiv, ntre ele sau asupra straturilor de contact
(beton de ciment, strat de protecie sau mbrcmintea pe cale).
Membranele hidroizolatoare prefabricate, sau cele obinute prin ntrirea (polimerizarea) celor
aplicate n stare lichid, trebuie s adere la straturile mbrcminii cii pe pod, sau de stratul de
protecie n cazul utilizrii acestuia.
Nu sunt admise materialele, care n exploatare, n special la temperaturi ridicate, determin
apariia unor denivelri ale mbrcminii, producnd degradarea acesteia (vluriri, fisuri, crpturi,
exfolieri etc.).
n cazul structurilor de hidroizolare, care au n componen stratul de protecie din asfalt turnat,
temperatura la care membrana hidroizolatoare nu trebuie s-i diminueze caracteristicile fizico-
mecanice este de +180C. n situaia, n care mbrcmintea pe cale este din mixtur asfaltic
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
76
cilindrat aplicat la cald i se aplic direct pe membrana hidroizolatoare, temperatura la care aceasta
nu trebuie s-i diminueze caracteristicile fizico-mecanice este de +160 C.
Executarea hidroizolaiilor
Membranele hidroizolatoare se aplic dup minimum 28 de zile de la data turnrii betonului.
Stratul hidroizolant se aplic pe timp uscat la o temperatur a suprafeei suport mai mare de 5 C.
Temperaturile de nclzire a bitumului i a maselor bituminoase trebuie meninute constante, la
valorile din tabelul 5. Temperatura minim de aplicare a bitumului va fi de 120 C. Materialele
bituminoase care se aplic la cald se pun n oper imediat dup scoaterea din utilajul de topire.
Temperatura de aplicare a stratului hidroizolant aplicat la rece este indicat n normele interne de
fabricaie, de ctre firmele productoare.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
77
- membrana se deruleaz alturi de suprafaa pe care s-a aplicat stratul de lipire, avnd grij ca la
partea superioar s se afle folia de protecie din material plastic;
- stratul hidroizolant se aplic peste stratul de lipire, cu suprafaa de pe care s-a dezlipit folia din
material plastic;
- se ntinde perfect membrana prin treceri succesive cu un rulou compactor cu suprafaa curat.
nndirea membranelor se realizeaz prin suprapunere pe minim 10 cm sau prin eclisare cu
ajutorul unor benzi de 20 cm lime. Pe zona pe care se realizeaz petrecerea sau eclisarea
membranelor se aplic un strat suplimentar din materialul de lipire. apa hidrofug astfel realizat,
nainte de aplicarea stratului de protecie, n scopul asigurrii unei aderene corespunztoare, se
acoper cu nisip 0-3 mm, n cantitate de 1,2 kg/m2. Stratul de protecie al apei hidrofuge se va
executa la minim 24 ore dup realizarea acesteia.
b) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din filme subiri
Alctuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din filme subiri cuprinde:
- strat amors i/sau strat de lipire;
- folie hidroizolatoare obinut prin ntrirea (polimerizarea) unor substane chimice aplicate n
stare lichida (mono sau bicomponente). n acest caz, pregtirea stratului suport se poate realiza prin
urmtoarele tratamente mecanice:
- sablarea cu bile mecanice, cu recuperator de alice i separator de praf;
- sablarea cu nisip, urmat de o suflare cu aer sub presiune;
- sablarea cu flacr;
- sablarea cu jet de ap de mare presiune;
- frezarea;
- perieri mecanice cu ndeprtarea prafului prin suflare cu aer sub presiune;
Pe suprafaa suport astfel pregtit, la maxim 2 ore de la sablare, se aplic un strat de grund
constituit dintr-o rin epoxidic, aproximativ 0,4 kg/mp. Aplicarea se face prin inundare dup care,
cu ajutorul unei raclete de cauciuc, se ntinde uniform stratul de grund pe toat suprafaa suport, pn
la obturarea complet a porilor betonului i ndeprtarea bulelor de aer din material. Imediat dup
aplicarea stratului de grund, se presar nisip cuaros n exces, aproximativ 2 kg/mp. Dup ntrirea
stratului de grund, nisipul n exces se ndeprteaz prin mturare.
n cazul n care stratul suport prezint denivelri de 2 - 5 mm, dup aplicarea stratului de grund,
nainte de aternerea stratului de nisip, se execut o egalizare cu un mortar epoxidic realizat dintr-un
liant epoxidic i un nisip cuaros. Dup aplicarea stratului de egalizare, se presar nisip cuaros n
exces pe suprafaa astfel prelucrat.
n scopul asigurrii unei aderene sporite ntre stratul suport i stratul de baz a hidroizolaiei,
dup 1-2 ore, se aplic un strat de amorsare dintr-un poliuretan monocomponent, aproximativ 0,1
kg/mp. Realizarea stratului de amorsare se face prin pulverizare.
Stratul de baz este un elastomer poliuretanic cu vitez de reacie rapid, care se aplic fr
utilizarea unui solvent special. Aplicarea stratului hidroizolator se face n dou variante:
- Prin pulverizare mecanizat, cu instalaii speciale, aproximativ 2,5 kg/mp;
- Prin aplicare manual, aproximativ 3,5 kg/mp.
Peste stratul hidroizolator, n scopul obinerii unei aderene sporite la stratul de protecie, respectiv
la straturile cii (din asfalt turnat sau din beton de ciment), se aplic un strat de amorsare, aproximativ
0,2 kg/mp, manual sau mecanizat. O mrire a aderenei se poate realiza prin mprtierea de nisip
cuaros de granulaie 0,7 1,2 mm.
c) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator cu membrane prefabricate
c1) Varianta cu 2 sau 3 foi de pnz bitumat.
c2) Varianta cu folie de aluminiu.
c3) Varianta cu 2 foi de carton bitumat.
c4) Varianta cu o membran prefabricat lipit cu flacr.
Fazele tehnologice de executare a structurii hidroizolatoare realizat ntr-un singur strat sunt
urmtoarele:
I. Dup pregtirea suportului i verificarea acestuia se va proceda la amorsarea suprafeei;
II. Pregtirea arztorului cu flacr i racordarea acestuia la butelia de gaz lichefiat;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
78
III. Detensionarea membranei prin derulare i meninerea cca. 1 - 2 ore pentru relaxare, operaiune
ce se execut numai n situaia unei depozitri ndelungate;
IV. Sulurile succesive de membran sunt aliniate i suprapuse longitudinal pe cel puin 10 cm;
V. Aprinderea arztorului i dirijarea flcrii asupra poriuni din membrana ce urmeaz a veni n
contact cu suportul n momentul derulrii, pentru topirea bitumului aditivat pe toat limea sulului
fr a afecta suportul;
VI. Derularea treptat a sulului de membran hidroizolatoare concomitent cu retragerea
arztorului;
VII. Presarea manual sau cu un rulou, att a ntregii suprafee ct i a zonelor de suprapunere a
sulurilor de membran, realizndu-se chituirea lor cu masa impermeabilizat, ieit lateral ca urmare a
nclzirii membranelor;
VIII. Aplicarea membranei se face ncepnd de la paramentul vertical spre axul podului.
d) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator din mortar bituminos, cu strat separator
Stratul hidroizolator este alctuit dintr-un strat compact de mortar bituminos de 8... 10 m m
grosime, aplicat pe o folie de mpslitur din fibre de sticl.
Folia de mpslitur din fibre de sticl constituie stratul separator, ntins pe suprafaa suport, al
crui rol este de a permite ca vaporii de ap pe care-i degaj betonul, pn la completa lui ntrire s
poat difuza spre anumite puncte de evacuare, fr a da natere la bici de vapori sub presiune care ar
ridica hidroizolaia de pe suportul de beton.
Pentru evacuarea vaporilor de ap, sub mpslitur se prevd tuburi din policlorur de vinil avnd
diametrul de 12 sau 16 mm.
Folia de mpslitur din fibre de sticl se aterne n benzi paralele cu axul longitudinal al podului.
Marginile benzilor se vor petrece cu 5 ... 10 cm. Ea se fixeaz pe suprafaa suport prin puncte de bitum
topit, dispuse la intervale de maxim 50 cm.
Tuburile de evacuare a vaporilor care difuzeaz prin mpslitura din fibre de sticl, se vor
prevedea n punctele cele mai joase ale platelajului (n profil transversal).
Intervalele dintre tuburi vor fi astfel alese, nct suprafaa aferent unui tub s nu depeasc
3540 m2 i ca distana de la punctul cel mai deprtat al suprafeei deservite pn la tub s nu
depeasc 910 m.
Tuburile se vor aeza numai n zona n care gura lor se gsete sub mpslitura din fibre de sticl,
ntins direct pe beton, fr strat de amorsare.
Tuburile se vor fixa n betonul platelajului printr-o flan a crei suprafa va fi la acelai nivel cu
suprafaa suportului de beton de sub folia de mpslitur din fibre de sticl .
Extremitatea inferioar a tuburilor va depi faa inferioar a platelajului cu 23 cm, i va fi
tiat oblic.
Stratul compact de mortar bituminos constituie hidroizolaia propriu-zis. Aceasta se execut n
grosime de (91) mm, dintr-un mortar bituminos aplicat la cald peste folia de mpslitur din fibre de
sticl.
Stratul de mortar bituminos va depi pe conturul hidroizolaiei marginea foliei de mpslitur din
fibre de sticl cu aproximativ 20 cm (pentru a se evita ptrunderea apei din exterior sub stratul de
hidroizolaie).
Mortarul bituminos se va prepara din bitum tip E, nisip i fier. Dozajul de bitum va fi de 1416
% din masa mixturii. Filerul de bitum va fi astfel dozat, nct s asigure un coninut de granule (sub
0,09 mm de cel puin 33%) raportat la masa agregatului mineral.
Pentru stabilirea compoziiei optime se va urmri ca amestecul de bitum i filer s aib punctul de
nmuiere inel i bil de 83... 85C.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
79
a) n cazul rosturilor de dilataie cu ntreruperea mbrcminii asfaltice se asigur racordarea
hidroizolaiei la dispozitivul de acoperire a rostului de dilataie. n zona de racordare a hidroizolaiei
panta longitudinal a stratului suport va fi sporit pentru asigurarea evacurii rapide a apelor.
Racordarea hidroizolaiei la paramentul vertical.
Este necesar ca nasul de acoperire a hidroizolaiei s aib un col care s mpiedice ptrunderea
apei n cazul desprinderii captului hidroizolaiei de stratul suport. Marginile stratului suport pe care
urmeaz s se aplice hidroizolaia trebuie s fie rotunjite, unghiurile fiind mai mari de 90.
nndirea membranelor hidroizolatoare
a) nndirea membranelor hidroizolatoare se face prin petrecere dup linia de cea mai mare pant
sau prin eclisare.
b) Petrecerea membranelor, la nndirile de la capete i n lungul lor, trebuie s fie de cel puin 10
cm, urmrindu-se decalarea rosturilor de la un strat la altul pentru a se evita formarea nodurilor.
Protecia hidroizolaiei
Protecia provizorie a hidroizolaiei
a) La sfritul zilei de lucru, petrecerile i capetele foliilor precum i foile de protecie se
protejeaz provizoriu mpotriva deteriorrilor mecanice sau absorbirii apei, cu nisip i beton de clas
C5/7.5.
b) La reluarea lucrrilor, se ndeprteaz betonul provizoriu i nisipul, urmrindu-se realizarea
unei legturi rezistente i etane cu straturile deja aplicate prin curirea i renclzirea lor.
c) n timpul execuiei stratului hidroizolant, pe poriunile nc neacoperite cu stratul de protecie
se iau urmtoarele msuri:
- Se interzice circulaia lucrtorilor i depozitarea de materiale pe aceste suprafee;
- Se presar praf de cret, praf de ciment sau se acoper cu hrtie umed mpotriva aciunii razelor
solare sau a temperaturilor ridicate din preajma punctului de aplicare a masei calde.
d) Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protecie sau n zona care urmeaz a se
hidroizola imediat, nu se execut sprijiniri. Dac acest lucru nu este posibil, lucrrile de sprijinire se
execut pe baza unui detaliu ntocmit de proiectant.
Protecia definitiv a hidroizolaiei
a) Stratul de protecie se aplic pe ct posibil n aceeai zi.
Controlul calitii
c) Materialul pe baz de bitum folosit ca amors fumizat n bidoane sau butoaie trebuie s fie
nsoit de certificate de calitate i fie tehnice;
d) Bidoanele sau butoaiele n care este ambalat vor fi originale i marcate vizibil pentru
identificare;
e) nainte de utilizare se procedeaz la controlul n laborator a calitii amorsei;
f) n situaia n care principalele caracteristici nu corespund valorilor nscrise n certificatele de
calitate, materialul din ambalajul respectiv nu este folosit.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
80
Controlul calitii sistemului hidroizolator
a) Pentru sistemul hidroizolator se vor verifica:
- rezistena la traciune;
- alungirea la rupere;
- rezistena la perforare static;
- rezistena la perforare dinamic;
- flexibilitatea la rece;
- stabilitatea dimensional la cald;
- aderena de stratul suport.
Verificrile se vor face conform SR 137-95.
b) Pentru sistemul hidroizolator se va verifica impermeabilitatea la ap conform STAS 2921-76.
c) Pentru sistemul hidroizolator se va verifica permeabilitatea la vapori de ap conform SR 13093-
94.
d) Controlul calitii elementelor geometrice i a armrii membranei
Caracteristicile principale, care se verific nainte de punerea n oper a membranelor sunt:
- Lungimea (m);
- Limea (m);
- Grosimea (mm);
- Existena straturilor de armare;
- Masa straturilor de armare (g/cm3);
Prelevarea i determinarea caracteristicilor se face conform prevederilor SR 137-95.
Controlul calitii materialelor se va efectua n laboratoare i de ctre instituii abilitate n acest
scop.
Materialele utilizate trebuie s fie agrementate conform "Regulamentului privind agrementul
tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii" (HGR 766/1997).
Recepia lucrrilor
Recepia hidroizolaiilor podurilor de osea se face pe etape astfel:
- pe faze;
- preliminar;
- final.
Recepia pe faze cuprinde:
- recepia stratului suport;
* elementele geometrice (pante, racordri, grosimi, etc.);
* calitatea stratului suport (rezistene, denivelri, starea suprafeei, etc.);
- recepia stratului de amorsare;
- recepia stratului hidroizolator;
- recepia racordrii hidroizolaiei la punctele singulare (guri de scurgere, rosturi de dilataie,
paramente verticale);
n urma acestor recepii se ncheie procese verbale de lucrri ascunse.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
82
Recepia preliminar se efectueaz atunci cnd lucrrile prevzute n documentaia tehnic privind
hidroizolaia sunt executate.
Recepia final se va efectua dup expirarea perioadei de garanie, n condiiile respectrii
prevederilor legale n vigoare.
Generaliti
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie, utilizate la poduri rutiere, asigur:
deplasarea liber a capetelor tablierelor de poduri, n rosturile lsate n acest scop;
continuitatea suprafeei de rulare a cii n zona rosturilor;
etaneitatea la scurgeri i infiltraii de ap.
Pentru satisfacerea acestor exigene, se utilizeaz dispozitive etane.
n general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie sunt:
elemente elastomerice care asigur deplasarea;
elemente metalice suport, fixate pe structuri;
betoane speciale n zona prinderii pieselor metalice;
mortare speciale de etaneizare;
benzi de cauciuc, pentru colectarea i evacuarea apelor de infiltraie.
Funcie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcionalitile unor elemente ce intr n
alctuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie se aplic la poduri noi sau la poduri n
exploatare, avnd rezolvri specifice de prindere pentru fiecare caz.
Dac se aplic la poduri n exploatare, dispozitivele trebuie s permit executarea lucrrilor pe o
jumtate a prii carosabile, circulaia urmnd a se desfura pe cealalt jumtate a podului, fr ca
aceast tehnologie de execuie s afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilataie, prescurtat dispozitiv, utilizat n
continuare, include toate elementele componente i anume:
betonul n care sunt fixate elementele metalice;
elementele metalice de prindere;
elementul elastomeric;
elementul de etaneizare din cauciuc;
mortarul special pentru etaneizarea elementului elastomeric.
Caracteristici tehnice
Termenul de garanie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normal a podului.
Elementul elastomer trebuie s fie interanjabil. Termenul de garanie a elastomerului este de min. 5
ani.
Pe durata garaniei, firma care garanteaz dispozitivul trebuie s asigure, din efort propriu,
repararea sau nlocuirea acestuia i remedierea efectelor deteriorrilor structurii, ca urmare a
defeciunilor dispozitivului aprute n perioada de garanie.
Firma care livreaz dispozitivul trebuie s asigure:
livrarea elementelor interanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea n oper a
dispozitivului;
asigurarea sculelor i confeciilor de mic mecanizare specifice, necesare la punerea n oper a
dispozitivului i la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea n oper a dispozitivului;
instruciuni tehnice de execuie i de exploatare.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
83
Dispozitivul trebuie s satisfac urmtoarele caracteristici fizico mecanice, n domeniul de
temperaturi -35C +80C:
asigurarea deplasrii libere a structurii la valoarea prescris;
elementele metalice de fixare trebuie s reziste la agenii corozivi;
s fie etan;
s fie fixat de structura de rezisten a podului, prelund aciunile verticale i orizontale.
Betoane speciale
La varianta n care elementele metalice de fixare se ncastreaz ntr-o rigl de beton armat, care
prin armturi lucreaz monolit cu placa suprastructurii de care este prins, betonul din aceast rigl
trebuie s fie cel puin de clasa C 25/30, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi n mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit
la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2011.
Circulaia rutier pe acest beton se poate deschide la vrsta de 28 zile a betonului.
Se recomand utilizarea de betoane speciale cu ntrire rapid, peste care se poate deschide
circulaia la vrsta de max. 10 zile.
n varianta n care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul n care se ancoreaz aceste
buloane trebuie s fie cel puin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de ru splate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5
n cazul n care betonul existent n suprastructur nu are clasa minim C 20/25, zona de ancorare a
dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolat i rebetonat cu beton de clas minim C 20/25.
Se vor lua msuri pentru asigurarea aderenei dintre betonul vechi i cel nou, folosind eventual betoane
speciale aderente cu aditivi epoxidici.
Se recomand ca betonul din grinda de ncastrare s fie tratat cu un material corespunztor pe faa
care vine n contact cu pneurile, realiznd aceeai culoare cu mbrcmintea asfaltic.
Mortare speciale
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
84
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilataie sau pentru
etaneizarea lateral a elementului elastomer, se utilizeaz mortare speciale, pe baz de rini sintetice.
Toleranele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunztor de dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate n prealabil conform prescripiilor fabricantului tipului de
dispozitiv.
Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau nchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confecii se livreaz la cerere, la tipul i la dimensiunile specificate n proiect. La primire,
se efectueaz recepia cantitativ i calitativ a produselor.
Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer
si bitum neparafinos pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
STAS 11348/87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii
tehnice de calitate.
STAS 175/87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.
Conditii tehnice generale de calitate.
. Indicativ AND 546/2009 - Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase
pentru calea pe pod, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr.785 din 14.09.2009.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
85
Tipuri de mixturi asfaltice
Mortarul asfaltic turnat se poate utiliza ca strat de protecie a hidroizolaiei sau de egalizare a
c podului, funcie de prevederile proiectului de execuie.
Asfaltul turnat se utilizeaz n general la execuia mbrcminii pe trotuarele cii podului.
Tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt prezentate n tabelul 1.
Tabel 1
Dimensiunea maxim
Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Simbol Domeniul de aplicare
a granulei
Beton asfaltic cilindrat, cu bitum
1 B.A.P. 16
pur
mbrcminte pe partea
Beton asfaltic cilindrat, cu bitum
2 B.A.m.P. 16 carosabil a podului
modificat
3 Mixtur asfaltic cu adaos de fibre M.A.S.F. 16
mbrcmini la poduri cu
4 Asfalt turnat dur A.T.D. 16
plac de beton
5 Asfalt turnat A.T. 8 mbrcminte pe trotuare
Strat de protecie a
6 Mortar asfaltic turnat M.A.T. 4 hidrozolaiei de pe calea pe
pod
Elemente geometrice:
Grosimea minima a imbracmintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa intr.-un
singur strat sau doua straturi, functie de conditiile de executie.Se recomanda ca imbrcamintea
bituminoasa din beton asfaltic sa se exucute in doua straturi avand grosimea de 3-4 cm (grosime
totala 7 cm).
Profilul transversal ,in aliniament , se executa in forma de acoperis cu doua pante racordate in
sectiunea mijlocie .
- Profilul transversal in curbe se executa conform STAS 863
- Pantele profilului transversal in aliniament sunt de 2%.Acestea pante se pot reduce la 1,5%
sau 1% daca declivitatea in profil longitudinal este de 2,54% si respective mai mare de 4%.
Abateri limita :
Abaterile limit locale admise fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maxim 10%
Abaterile limit la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m.
Denivelrile maxime admise n lungul cii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3mm.
Materiale:
Agregatele naturale care se utilizeaz sunt urmtoarele:
a) Cribluri sort 4-8 si 8-16, conform SR 667:2000; .
b) Nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667:2000;
c) Nisip natural sort 0-4, conform SR 662.
Fiecare tip i sort de agregate trebuie s fie depozitate separat, n silozuri proprii, pe platforme
betonate, amenajate cu perei despritori pentru evitarea amestecrii i mpurificrii.
Flerul trebuie s fie din calcar sau cret mcinat, conform STAS 539.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
86
Filerul se depoziteaz n silozuri sau n ncperi acoperite ferite de umezeal. Nu se admite
folosirea filerului aglomerat.
Tipurile de bitum care se utilizeaz la prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP sunt:
a)Tip D 60/80, conform SR 754, pentru zon climatic cald;
b)Tip D 80/100, conform SR 754, pentru zon climatic rece.(utilizat in acest caz)
Coninutul optim de bitum n betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabilete prin studii
preliminare de laborator conform
STAS 1338/1,2.
Caracteristicile fizico-mecanice ale betoaneior asfaltice ciiindrate tip BAP trebuie s
ndeplineasc condiiile din tabelul 4.
Nr. Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAP
crt. Tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
A Caracteristici pe epruvete Marshall
1 Densitate aparent, kg/m3, min. 2350 2350
2 Absorbie de ap, % voi, max. 1,5 1,5
3 Stabilitate (S) ia 60C, kN, min. 7,5 7,0
4 Indice de curgere (fluaj) (I) la 60C, 1,5...4,5 1,5.4,5
mm
B Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din mbrcminte la 30 zile de la
execuie
1 Densitatea aparent kg/m3, min. 2250 2250
2 Absorbia de ap, % voi. max. 2,0 2,0
3 Grad de compactare, % min. 97 97
Utilaje si echipamente
La execuia imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (tip
BAP) se folosesc, conform
SR 174-2, urmtoarele utilaje i echipamente principale:
a)Instalaie automatizat de preparare a mixturii asfaltice, dotat cu echipamente de alimentare
dozare a componenilor. Se recomand ca instalaia s fie prevzut cu usctor de filer s fie
dotat cu buncr de stocare a mixturii termozolat sau cu sistem de nclzire a acesteia.
b)Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer, padocuri pentru agregate
naturale;
c)Repartizator finisor dotat cu palpator i sistem de nclzire a grinzii vibratoare care asigur
aternerea uniform, la grosimea prescris i precompactarea mixturii asfaltice;
d)Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120 - 160 kN, un compactor cu
rulouri netede de 100 - 120 kN sau un compactor mixt i un compactor de 1,2 kN pentru compactri
marginale;
e)Autocamioane basculante cu ben termoizolant sau cu ben acoperit cu prelat;
f)Autorspnditor sau dispozitiv mecanic pentru execuia amorsrii cu emulsie bituminoas
cationic.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
88
lucrrilor, aceasta fiind faza determinant. Suprafaa astfel verificat, dup uscare, se cur i se
amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid;
b) In cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe stratul de mortar asfaltic turnat sau
cilindrat, suprafaa acestuia se cur i se amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere
rapid numai atunci cnd execuia mbrcminii se efectueaz la un interval de peste 24 h de la
turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulaiei;
c) In cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe un strat bituminos rezultat ca urmare a
frezrii mbrcminii bituminoase vechi, suprafaa acesteia se cur i se amorseaz cu emulsie
bituminoas cationic cu rupere rapid.
d) In cazul n care mbrcmintea se aplic direct pe hidroizolaie, se va avea n vedere corelarea
stabilitii termice a hidroizolaiei cu tipul de mixtur utilizat i se va asigura aderena acestora.
Amorsarea se execut mecanizat cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid,
realizndu-se o pelicul omogen, pe toat suprafaa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va
fi de 0,3...0,4 kg/m2.
Amorsarea se face n faa repartizatorului pe distana minim care s asigure timpul necesar
ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
Suprafaa stratului suport pe care se execut amorsarea trebuie s fie uscat i curat.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
89
Imbrcmintea bituminoas pe calea podului se execut prin aternerea mixturii asfaltice pe
cte o band de circulaie, pe straturi.
Operaia de compactare a mixturii asfaltice se execut imediat dup aternere, astfel nct s
se obin valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice i de suprafare.
Atelierul de compactare va fi constituit conform art. 38. Numrul i tipul compactoarelor va fi
stabilit n funcie de cantitatea de mixtur ce se aterne i de timpul necesar de compactare pentru
nscrierea n limita minim a temperaturii de compactare.
Numrul optim de treceri al fiecrui compactor se stabilete prin ncercri pe un sector de
drum, nainte de a se trece la execuia mbrc-minii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai
mic de 12.
Temperatura mixturii la aternere i la compactare trebuie s se ncadreze n limitele din
tabelul 6.
a)Bitum:
Penetraie la 25C, STAS 42;
Punct de nmuiere IB, STAS 60;
- Ductilitate la 25C, SR61.
b)Criblur:
Natur mineralogic (examinare vizual);
Granulozitate, STAS 730;
Coeficient de form, STAS 730;
Coninutul de fraciuni sub 0,1 mm, STAS 730;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
90
c)Nisip de concasare:
Granulozitate, STAS 730;
Coeficient de activitate, STAS 730.
d)Nisip natural:
Granulozitate, STAS 4606;
Echivalent de nisip, STAS 730;
Corpuri strine materii organice, STAS 4606.
e)Filer:
Finee, STAS 539;
Umiditate, STAS 539.
Nr.
Natura ncercrii sau verificrii Frecvena
crt.
Studiu preliminar de laborator pentru elaborarea La nceperea lucrrilor cu adaptarea reetei la
1.
dozajelor mixturii asfaltice schimbarea sursei sau calitii materialelor
Controlul reglajului instalaiei de preparare a naintea nceperii fabricrii fiecrui tip de
2.
mixturii asfaltice mixtura cu consemnare scris
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
91
Granulozitatea amestecului de agregate naturale i
3. filer (arja alb) sau fr filer (de pe banda de Zilnic, nainte de nceperea fabricaiei
alimentare a usctorului), funcie de tipul instalaiei
4. Compoziia mixturii asfaltice Zilnic
Temperatura agregatelor, a liantului i a mixturii la
5. Permanent, minim la o or
ieirea din malaxor
6. Temperatura mixturii la aternere i Ia compactare La fiecare autobasculant
Controlul calitii mixturii asfaltice (compoziie i 1 prob/400 t mixtur fabricat sau pe lucrare
7.
caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall) pentru cantiti de sub 4001
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
92
ART. 2. Prevederi generale
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-89 si alte standarde
si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a t erasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(Inginerul) poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
C A P I T O L UL I : MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. Pamant vegetal
3.1. Pentru acoperirea suprafetelor ce u rmeaza a f i insamantate sau plantate se foloseste pamant
vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pamant
vegetal corespunzator.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
94
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare
detaliata a profilurilor transversale, la o distant maxima intre acestea de 30 min aliniament si de 20 min
curbe.
8.4. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.5. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
8.6. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are
obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar.
8.7. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor,
pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin
24 ore in devans.
8.8. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
95
ART. 10. Miscarea pamantului
10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare o di agrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un t abel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de
transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleelor
(in sensul prevederilor din art. 4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care
trebuie inlocuite (in sensul art. 4) vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamant care nu poa te fi asigurat din debleuri va proveni din gropi de
imprumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si ramblee in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
10.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de
executie a r ambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare
propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de
laborator, demonstrand existenta reala a m aterialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce s e vor
exploata.
10.6. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar poate preciza, complete sau
modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in
cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste
destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de
miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate
de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a
pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca s i de punctele de trecere obligatorii ale
itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii
Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
97
12.9. In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
12.10. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12.11. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente masele de pamant devin instabile
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
12.12. Debleurile in terenuri moi ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal pe
o adancime de 30 cm(conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.13. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se
obtina:
- degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
- cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
12.14. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze in mod frecvent si in special
dupa explozie taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile
de roca instabile, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
12.15. Dupa executia lucrarilor,se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
12.16. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3
msunt date in tabelul 4.
12.17. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a r ealiza o adancime suplimentara, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa
cumeste aratat in art.14.
12.18. Daca proiectul prevede executarea rambleelor cu pamanturi sensibile la umezeala
Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
- in perioada ploioasa: extragerea verticala;
- dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor Normal.
12.19. In timpul executiei debleurilor Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce u rmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de
apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor
profilului in lung.
12.20. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere la suprafata partii excavate si sa execute in timp
util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
98
ART. 13. Pregatirea terenului de sub ramblee
13.1. Lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor
de rambleu.
13.2. Pentru ramblee mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
13.3. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4%spre exterior.
13.4. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
13.5. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9 sau pe terenuri
de portanta scazuta se va executa o compactare a t erenului de la baza rambleului pe o adancime
minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conformtabelului 5.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
99
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de
50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se
va putea considera a fi de 100%din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar
de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme
vizibile la controlul gradului de compactare.
14.4.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant care poate
asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele
existente si folosite pe santier.
14.4.3. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un t ronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca nu poate fi obtinuta compactarea prescrisa,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce v a aduce modificarile
necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate
in registrul de santier.
14.4.4. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va depasi 20 cm dupa compactare.
14.4.5. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
14.5. Controlul compactarii
14.5.1. In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
- controlul va fi pe fiecare strat;
- frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
14.5.2. Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat
si sector de drum.
14.5.3. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in
mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
14.6. Profiluri si taluzuri
14.6.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din
proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
14.6.2. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
100
14.6.3. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu s unt
dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
14.6.4. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe vertical indicate in tabelul 7.
Tabel 7
14.6.5. Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de
compactare indicat in tabelul 5.
14.6.6. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la
maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul
inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
14.6.7. La ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1,3....1,5.
14.6.8. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, in functie de
caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
101
14.7.2. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stancos
14.8.1. Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volumminimde goluri.
14.8.2. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri
mai mari de 0,20 m.
14.8.3. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
14.8.4. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de
goluri ridicat, este interzisa.
14.8.5. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
14.8.6. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
- Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
- S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza
stabilita pe sectoarele experimentale.
14.8.7. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari
si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
14.8.8. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.
14.8.9. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul
debleurilor in material stancos, art. 12 tab. 4.
14.8.10. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel
putin jumatate din grosimea lor.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.9.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul
de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia,
pentru obtinerea compactarii prescrise.
14.9.2. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
14.9.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
14.10. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele lucrarilor de arta (culee, aripi, ziduri de sprijin,
etc.)
14.10.1. In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale rambleele din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia
materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a
materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.10.2. Rambleul se va compacta mecanic la gradul din tabelul 5 s i cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
14.10.3. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de
folosire.
14.11. Protectia impotriva apelor
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
102
14.11.1. Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a car or intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
14.11.2. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea m ai
apropiata statie pluviometrica.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
104
20.9.4. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
20.9.5. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimumtrei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte
vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.9.6. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu s unt corespunzatoare celor prevazute in
tabelul 5, s e va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
20.9.7. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nemaifiind posibila.
20.9.8. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
20.10. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.10.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
20.10.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele
aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
20.10.3. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
20.10.4. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie.
20.10.5. Conform Normativului CD 31-2002 capacitatea portanta necesara la nivelul patului
drumului se considera realizata daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de
115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10%din numarul
punctelor masurate.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
106
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
107
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
108
4.12. Caiet de sarcini - Protecie sferturilor de con
Pentru asigurarea stabilitii pmntului din sfertul de con, se pot aplica urmtoarele 2 tipuri
de protecii:
1. Taluz constant 2:3
- sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundaie;
- n afara podului (sau pasajului) se va nierba.
2. Taluz variabil
se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundaie;
Pereul pentru sfertul de con se va realiza din beton dale de beton, rostuite, aezate pe un strat
de fundaie din beton de 10 cm grosime i un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor
avea form hexagonal, cu latura de 10-15 cm i grosimea de 15 cm, pentru nlimea de 4,00 m de
la vrful sfertului de con i cu grosimea de 20 cm pentru restul de nlime. Stratul de fundaie din
beton se aterne n avans de pozarea dalelor, astfel nct acestea se vor aeza tot timpul pe betonul
proaspt.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
111
4.17. Caiet de sarcini Parapet pietonal
Parapetele de protectie sunt realizate din metal. Pe linga utilitatea lor principala de a proteja
oamenii si animalele impotriva caderilor de pe pod, au un r olul deosebit de important in estetica
podului. Parapetele metalice sunt realizate din panouri prefabricate. Acestea sunt aliniate si
monolitizate in lacasuri prevazute in lisa de beton.
Montajul debuteaza cu pregatirea locasurilor de monolitizare a stilpilor panourilor. Acest
lucru consta in scoatere cofrajelor de lemn din lisa si curatirea gaurilor. In prima faza montajul
parapetului consta in asezarea si alinierea provizorie a t uturor panourilor, iar dupa verificarea
modului de aliniere si aspect, se procedeaza la monolitizarea stilpilor in lacasurile din lisa.
Pentru a r ealiza o aliniere conforma a i ntregului parapet, in prima faza, se procedeaza la
pozarea panourilor de referinta, acestea fiind cele de la capatul deschiderilor si cele aflate in
anumite puncte caracteristice (intrari/iesiri, centre curbe in plan orizontal si vertical). Asezarea si
alinierea celorlalte panouri se realizeaza dupa sfori intinse, la partea superioara, intre panourile de
referinta. Stilpii sunt asezati si sprijiniti in lacasuri prin cupoane de otel beton sudate la partea
inferioara, iar stabilitatea in plan vertical a panourilor este asigurata prin spraituirea fiecaruia. Dupa
fixarea definitiva a tuturor panourilor, fiecare stilp este monolitizat in locas. Monolitizarea se
realizeaza prin umplerea spatiilor ramase libere cu mortar de ciment marca M400. Scoaterea
spraiturilor, necesare asigurarii verticalitatii panourilor, se realizeaza dupa minim 7 zile de la
montajul parapetului.
Activitatea de monitorizare a lucrarilor de executie ale parapetului metalic cuprinde actiunile
de verificari si incercari prezentate in continuare.
1. Verificarea modului de curatire a locasurilor pentru monolitizarea stilpilor. Actiunea este
realizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea curatirii tuturor locasurilor.
2. Verificarea pozitionarii panourilor de referinta. Se verifica zona de montaj si corectitudinea
pozitionarii. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa montarea tuturor parapetilor
de acest gen, pe o parte a podului.
3. Verificarea modului de pozitionare a panourilor dupa sfoara de aliniere, intinsa intre
parapetii de referinta. Actiunea este realizata de seful de echipa montatori, in timpul desfasurarii
lucrarilor, iar in faza finala, dupa montarea tuturor parapetilor, ea este realizata de seful punctului de
lucru. In cadrul activitatii se verifica si modul de solidarizare a stilpilor in gauri si modul de
spraituire a panourilor pentru a-si pastra pozitia verticala.
4. Verificarea modului de monolitizare a stilpilor parapetului in lacasuri. Actiunea este
realizata de seful de echipa, respectiv de seful punctului de lucru, in timpul realizarii lucrarilor si in
faza finala.
5. Verificarea aplicarii protectiei anticorozive.
6. Verificarea vopsirii finale
Schema de montare si alcatuierea a parapetelor pietonale este precizata in proiect
APROBAREA MATERIALELOR
Aprobarea materialelor va fi facute pe baza certificatelor de conformitate.
Consultantul trebuie sa aprobe materialele inainte ca acestea sa se utilizeze; oricum acesta nu
il absolva pe Constructor de responsabilitatile sale.
In momentul in care testele si mostrele nu sunt incluse in specificatii, vor fi repetate de doua
ori, si numai cand ambele teste sunt pozitive materialele vor fi considerate corespunzatoare.
Constructorul, cand va incepe lucrarile, va inainta Consultantului o Declaratie de conformitate
cu Materialele Manufacturate emisa de fabricantul articolului si semnata de Directorul Tehnic, care
va garanta ca produsul are calitatile cerute in Certificatul de acord.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
112
4.18. Caiet de sarcini - Fundatii de balast si/sau de balast amestec
optimal
GENERALITATI
CAPITOLUL I: MATERIALE
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-
63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate
in tabelul 2.
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul
de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea
Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
4. Art. 4. Apa
4.1. Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din
reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.
5. Art. 5. C ontrolul calitatii balastului sau a b alastului amestec optimal inainte de realizarea
stratului de fundatie
5.1. Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
114
CAPITOLUL II: STABILIREACARACTERISTICILORDE COMPACTARE
10. Art. 10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
10.2. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
10.3. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
10.4. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.5. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza
utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.6. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca a cesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform
pct. 8.3.
10.7. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman
dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari
mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
10.8. Este interzisa folosirea balastului inghetat.
10.9. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
116
11. Art. 11. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
117
- 98%,in cel mult 5%din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica II si III;
13.1.2. pentru drumurile din clasele tehnice IVsi V
- 98%,in cel putin 93%din punctele de masurare;
- 95%,in toate punctele de masurare.
13.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5
(conformCD31-2002).
Art. 3. Cimenturi
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective,
indicate in tabelul nr.1:
NOTA: Cimenturile la care priza incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu
intarzietor de priza.
3.2. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei
respective vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase.
3.3. Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
3.4. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
3.5. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine
aprobarea Inginerului in acest scop.
3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective:
- ciment II/A - S 32,5 conf. SREN197-1:2002
- ciment SRII/A - S 32,5 conf. SR3011:1996
- cimentHII/A - S 32,5 conf. SR3011:1996
- ciment I 42,5 (P 40) conf. SREN197-1:2002
- ciment CD 40 conf. STAS 10092-78.
3.7. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), al
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat si
pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva alterarilor cauzate
de fenomene meteorologice.
3.9. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si
controlul acestuia.
3.10. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in
silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata, prin instalatia pneumatica si se vor marca,
corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.11. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50C.
3.12. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre
producator.
3.13. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
120
3.14. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului
nr.6.
3.15. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Art. 4. Agregate
4.1. Conform STAS 10473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate natural stabilizate cu
ciment se utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la
inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la
executia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa
indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari.
4.7. La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.8. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
4.9. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
121
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Nisip pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia
fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baza (conform SR 662, pct. 2.3.2.1)
Tabel 3
Agregate de balastiera sau agregate concasate de cariera sau balastiera, pentru straturi rutiere
stabilizate cu ciment
4.10. Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele aratate in
tabelele nr.4 si 5.
Art. 5. Apa
5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din
reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SREN
1008:2003.
5.2. Indiferent de sursa, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de catre un laborator de
specialitate.
5.3. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
Art. 6. Aditivi
6.1. La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea
folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea
betoanelor de ciment.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
122
Art. 7. Materiale de protectie
7.1. Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72
7.2. Nisip sort 0-4 mm, conformSR662.
10.11. Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure
rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul 7.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
124
CAPITOLUL III: PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
c.Q/S zilnic -
Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
densitatii si a rezistentelor la 2 serii a 3 epruvete STAS
-
compresiune cilindrice la 1500 mp 10473/2
la 7 zile
la 28 zile
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
126
15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculante (cu basculare pe spate) care circula pe fundatia de balast.
15.2. Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se
evita modificarea umiditatii acestuia.
15.3. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
15.4. Capacitatea de transport trebuie sa fie corespunzatoare pentru a asigura functionarea
continua a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere in opera.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
127
18.1.10. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care
scop se va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor
pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un
laborator de specialitate autorizat.
18.2.2. Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat
de Inginer, inainte de compactare.
18.2.3. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment,
trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- Cilindru Tandem cu roti tamburi metalici, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 t pe
fiecare tambur;
- Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t si cu o presiune minima in pneu de 5
bari;
- Ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate), pot fi folosite numai cu aprobarea
Inginerului.
18.2.4. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de
executie aprobata de Inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.
18.2.5. In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in
special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de
drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu placi vibratoare.
18.2.6. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care
trebuie sa corespunda valorilor aratate la pct.22.1.
18.2.7. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poa te fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
18.2.8. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea
stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de
compactare).
18.2.9. Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus in
opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata cilindrata in
intervalul de timp dat, exprimata in mp.
18.2.10. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul
executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa
inregistreze datele pentru estimarea lui S.
18.2.11. Obtinerea unei densitati ridicate impune terminarea compactarii inainte de a incepe priza.
Aceasta conditie poate sa conduca la necesitatea incorporarii in amestec a unui intarzietor de priza, in
special pe timp calduros. Folosirea unui intarzietor de priza este recomandat pentru a permite executia
corecta a rosturilor longitudinale.
18.2.12. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine
compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.
18.2.13. Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe
stratul din agregate naturale stabilizate;
- apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l
impinga sub acostament, dupa care compactarea se continua normal.
18.2.14. Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului din agregate
naturale stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a
drumului.
18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
128
18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional, la
temperaturi sub +5C, dar numai peste 0C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de
exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului.
18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.
18.3.3. Este interzisa asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zapada sau
cu pojghita de gheata.
18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si
se vor se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu.
18.3.5. Dupa executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaza
imediat, prin acoperire cu prelata sau cu rogojini, astfel incat sa se asigure deasupra stratului turnat un
strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatura la suprafata, de minimum+5C,
timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate natural stabilizate cu
ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasa aplicata in doua straturi succesive.
Art. 19. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment
19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu
ciment, va fi protejata cel putin sapte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca.
1,53 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, care poate fi realizata cu:
- Fluid de protectie P45
- Emulsie bituminoasa cationica STAS 8877-72
- Alte pelicule de protectie agrementate.
19.2. Pelicula de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si
umed.
19.3. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea
stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a
se asigura o legatura buna cu viitorul strat de baza, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura
sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a
criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.
19.4. Stratul de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere noi
prevazute cu imbracaminti bituminoase si al reabilitarilor de drumuri, se protejeaza
conformprevederilor din tabelul nr.10.
19.5. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere
rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia imbracamintii din beton de ciment
urmand sa fie inceputa dupa o durata de minim7 zile.
19.6. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un t rafic de santier important, tratamentul de
protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient si va trebui sa se aplice un tratament superficial,
conformprevederilor din tabelul 10.
19.7. Executia stratului rutier superior poate fi inceputa numai dupa o p erioada de protectie de
minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada in care este interzis traficul pe
acest strat.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
129
19.8. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast
stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere proiectate.
Art. 20. Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse in
opera
20.1. Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse in opera, se va
face in conformitate cu prevederile tabelului 11.
Art. 23. Caracteristicile suprafetei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment
23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
130
- In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie, toleranta
admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm.
- In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in proiect,
toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
131
4.20. Caiet de sarcini - Straturi de baza din mixturi asfaltice
1.Bitum:
CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.3. AGREGATE
3.1. Pentru stratul de baz din mixturi asfaltice se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor
dup cum urmeaz:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;
- mrgritar sort 4-8, conform SR 662;
- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662;
- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;
- savur sort 0-8 conform SR 667;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
132
- criblur sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;
- filer de calcar conform STAS 539.
Toate agregatele folosite n mixturile asfaltice trebuie s fie splate n totalitate nainte de a fi folosite n
amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
desprtitori pentru evitarea impurificrii lor.
3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de
agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Tabel 1
Nr CARACTERISTICI MIXTURI ASFALTICE TIP
AB1 AB2
1 Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din Fig. 1 Fig. 2
2 Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm 2247 3666
% din mas (30...55) (50...75)
3 Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste #
25 mm (31,5 mm) % din mas max. 10 max. 10
4 Continut n prti fine sub 0,1 mm 414 311
% din mas (4...12) (2...10)
5 Continutul minim de filer % din masa 7 4
6 Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele
tehnice ale drumului: (cu precizrile din tabelul 2), % din mas
I nu se foloseste 100 - criblur
II 35 - criblur
65 - pietris concasat
III 100 - pietris concasat
IV-V 100 - pietris sortat
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
133
Tabel 2
Clasa tehnic Categoria tehnic Agregate naturale utilizate
a drumului a strzii
I I - Criblur sort 4-8, 8-16, 16-25
(Autostrzi) - Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de
concasare
- Filer
II II - Criblur: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4
- Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea
agregatelor de ru
- Nisip natural sort 0-4
- Filer
III III - Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25
- Nisip natural sort 0-4
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-4
- Filer
IV-V IV - Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25
- Nisip sort 0-4
- Filer
ART.4. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si s ndeplineasc
urmtoarele conditii:
- finetea (continutul n prti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%.
Observatie: n conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins,
care se poate folosi numai mpreun cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic.
Nu se admise folosirea filerului aglomerat.
ART.5. LIANTI
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
134
Pentru realizarea mbrcmintilor asfaltice si straturilor de baz din mixturi asfaltice se folosesc urmtoarele
tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatic cald;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatic rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.
Conditiile de admisibilitate care trebuie s le ndeplineasc bitumul neparafinos sunt cele prevzute n SR 754
si n Normativul AND 537.
n cazul n care adezivitatea bitumului determinat n cadrul testelor preliminare, n functie de calitatea
bitumului si de natura agregatelor, se situeaz sub valoarea minim admis, se va stabili utilitatea aditivrii bitumului.
Bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire, sistem de nregistrare a
temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de reciclare.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
135
ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru stratul de baz se verific n conformitate cu
prescriptiile din standardele respective si conditiile artate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini.
Verificrile si determinrile se execut de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau n
urmtoarele:
a. Bitum
- penetratia la 25C STAS 42 si SR 754;
- punctul de nmuiere prin metoda inel si bil STAS 60 si SR 754;
- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnic I si II si pentru strzi de categorie tehnic I si
II)
b. Criblur
- natura mineralogic (examinare vizual), STAS 6200/4;
- granulozitatea, STAS 730;
- forma granulelor, STAS 730;
- determinarea continutului de prti fine sub 0,1, STAS 730;
- continutul de argil, SR 667
c. Pietris
- natura mineralogic (examinare vizual), STAS 4606;
- granulozitatea STAS 4606;
- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;
- parte levigabil STAS 4606;
- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730
d. Nisip natural
- granulozitatea STAS 4606;
- continut de corpuri strine, STAS 4606;
- echivalent de nisip STAS 730
Nisip de concasaj
- granulozitatea, STAS 730;
- continut de corpuri strine - STAS 4606;
- coeficient de activitate STAS 730
e. Filer
- umiditate STAS 539;
- finetea STAS 539.
C A P I T O L U L III
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
8.3. Bitumul continut de mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor de la malaxor sau de la
asternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea
mixturii asfaltice respective.
Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizrile din SR 7970, pct. 2.4.3.2.
- introducerea agregatelor naturale n usctor (sau usctor-malaxor) unde are loc uscarea si nclzirea acestora;
se vor lua msuri pentru evitarea nclzirii agregatelor la o temperatur care poate s conduc la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetric pe sorturi (n cazul instalatiilor n flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde n malaxor, unde se amestec cu filerul rece, dozat separat;
- nclzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n usctor-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncrul de stocare; n cazul ncrcrii acesteia,
direct, n mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate msuri n
vederea limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice.
Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri
complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
138
11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie s se ncadreze
n limitele din tabelul 7.
Tabel 7
Materiale si faza de executie Temperatura n oC, functie de tipul bitumului*
D 80/100
- agregate naturale la iesire din usctor 165185
- bitum la intrare n malaxor 150160
- mixtur asfaltic
la iesire din malaxor 160170
la asternere min. 150
la nceputul compactrii min. 145
la sfrsitul compactrii min. 105
12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotrii instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.
C A P I T O L U L IV
EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
139
Punerea n oper a mixturilor asfaltice pentru strat de baz se execut numai n anotimpul clduros, n perioada
martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrrile se ntrerup pe vnt
puternic sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport.
ART.16. ASTERNEREA
16.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregtit conform art.15, se efectueaz numai mecanizat,
cu repartizatoare-finisoare prevzute cu palpator si sistem de nivelare automat care s asigure precompactarea mixturii.
Numai n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor) asternerea mixturii se poate face
manual.
16.2. n functie de grosimea prescris si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face ntr-unul sau mai
multe straturi, cu urmtoarele precizri:
a) grosimea minim a fiecarui strat asternut trebuie s fie:
- 5,0 cm la mixturi tip AB1
- 6,0 cm la mixturi tip AB2
b) grosimea maxim a fiecrui strat asternut depinde de modul de punere n oper si nu trebuie s depseasc:
- 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate
- 6,0 cm n cazul asternerii manuale.
Grosimea maxim a mixturii, rspndit printr-o singur trecere, este cea indicat n caietul de sarcini speciale
sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate
de constant ca s se evite total opririle procesului de punere n oper.
Antreprenorul trebuie s dispun, la locul de punere n oper, de un lucrtor calificat, pentru a corija imediat
dup asternere si nainte de orice compactare denivelrile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus,
cu grij, n fata lopetii.
n buncarul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient mixtur, pentru a se evita o
rspndire neuniform a materialului.
16.3. Mixtura asfaltica trebuie asternut n mod uniform si continuu, pe toat lungimea unei benzi programat a
se executa n ziua respectiv.
n cazul ntreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separ mixturile
asfaltice rspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legturi continui ntre suprafetele vechi si cele noi, trebuie
s fie executate urmtoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o ltime de cca. 50 cm, pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o
muchie vie vertical;
- amorsarea cu emulsie bituminoas a suprafetei proaspt creat prin decupare;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
140
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacent (alturat) se va depsi rostul cu 510 cm de mixtur
repartizat; acest surplus de material se mpinge apoi, cu o raclet, peste mixtura proaspt asternut, nainte de
compactare.
16.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile
prevzute n tabelul 7.
ART.17. COMPACTAREA
17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaz aplicnd tehnologii corespunztoare care s asigure pentru
fiecare strat si tip de mixtur, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute n tabelul 9.
Tabel 9
Nr.crt. Caracteristici Tipul mixturii
AB2
1 Densitatea aparent, kg/m3, min. 2150
2 Absorbtia de ap, % vol. 210
3 Grad de compactare, % min. 96
17.2. Operatiunea de compactare se realizeaz cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede,
prevzute cu dispozitive de vibrare.
17.3. n lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de
compactare prevzut (min. 96%), la nceperea lucrrilor se determin pe un sector experimental, numrul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea
stratului. Lucrrile experimentale se fac nainte de nceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiv, utiliznd
mixtura asfaltic preparat n conditii similare cu cele pentru productia curent.
ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea
Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala
Antreprenorului, ncercrile de compactare pe care le va considera necesare.
Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru:
- sarcina fiecrui utilaj;
- planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct
al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei prevzute n tabelul 7.
17.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se considera c numrul minim de treceri ale
compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat n tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare un utilaj de compactare
Specificatii Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede
160 kN netede de 120 kN de 120 kN
Nr. de treceri, min. 12 4 14
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
141
ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ
18.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baz se va verifica, n profil longitudinal (n axul drumului sau n
axul fiecrei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecrei sectiuni
transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuat si n oricare alte locuri indicate de Inginer.
18.2. Denivelrile admisibile n profil longitudinal msurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm.
18.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m
pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR
PREVEDERI GENERALE
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Execuie a mbrcminilor, care va conine, printre altele:
o programul de execuie a mbrcminilor;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
144
o utilajele folosite pentru producerea i transportul materialelor;
o utilajele folosite pentru transportul, aternerea i compactarea mixturii;
o sursele (cariere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la
acestea;
o reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa sectoare de
prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu informaii privind
tehnologia de compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, vitez);
o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
o temperatura la care se ncepe i la care se termin compactarea.
1. Conditii tehnice
1.1 Materiale
1.1.1 Agregate
1.1.1.1 Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul standard
sunt agregatele naturale, artificiale conform SR EN 13043 si/sau agregatele naturale de cariera si de
balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare conform SR 667 si
SR 662.
1.1.1.2 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667 si celelalte prevederi legale
in vigoare.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera
trebuie sa fie conform SR 667.
1.1.1.3 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avand parte de scurgere a apei si pereti despartitori pentru eviatrea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
1.1.1.4 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri
patrate, conform SR EN 933-2.
1.1.2 Filer
1.1.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539-79.
1.1.2.2 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului sau al fractiunii fine
recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decat in cazul in care continutul de argila determinat
prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 993/9, este de maxim 2%.
1.1.2.3 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala,sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Se poate utiliza fractiunea fina recuperata de la exhaustorul statiei in raport 4/1(4 parti filer de
calcar si o parte recuperata propriu), daca se respecta conditia de la 2.1.2.2.
1.1.3 Lianti
1.1.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixurilor asfaltice cuprinse in prezentul standard
sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60-80 si D 80/100 conform SR 754 si 2.1.3.3;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70 si 70/100 conform SR EN 12591 s i 2.1.3.2
respectiv 2.1.3.3;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
145
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si 2.1.3.3.
NOTA-Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice din anexele
A, si anume:
pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D 60-80, 50-70 si 35-50;
pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D 80-100 si 70-100;
pentru mixturile stabilite cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60-80 si 50-70, cu
penetratia la maxim 70[1.....10mm].
Bitumurile tip 35-50 se utilizeaza in straturile de legatura.
1.1.3.2 Fata de cerintele stabilite in SR EN 12591, bitumul trebuie sa prezinte urmatoarele conditii
suplimentare:
ductilitate la 25C( determina conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul neambatranit D 60/80, 50/70, 70/100 si D 80/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul neambatranit 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitum 50/70 sau D 60/80 imbatranit prin metoda TFOT/RFOT ;
- mai mare de 75 c m pentru bitum 7 0/100 sau D 80/100 imbatranit prin m etoda
TFOT/RFOT ;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT ;
punct de rupere Fraass(determinat conform SR EN 12593 ) :
maxim -8C pentru bitum 35/50, 50/70 sau D 60/80 ;
maxim -10C pentru bitumul 70/100 sau D 80/100.
1.1.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa prezinte o adezivitate de
minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza
cu agenti de adezivitate.
1.1.3.4 Adezivitatea se determina conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de
bitum,astfel:
bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de
inregistrare a temperaturilor pentru ulei si bitum, gura de aerisire, pompe de recirculare;
bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice ventilate, prevazute su sistem de
incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii
companentelor, si sistem de inregistrare a temperaturii.Se recomanda ca perioada de stocare sa nu
depaseasca maxim 2 zile, daca nu este spacificat astfel de catre producator, iar temperatura
bitumului modificat pe perioada de depozitate trebuie sa fie minim 140C;
bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei,
pompa de recirculare, sistem de inregistrare a t emperaturilor, gura de aerisire.Se recomanda ca
perioada de stacare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de
depozitare sa fie de 12C....140C.
1.1.4 Polimeri
1.1.4.1Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor
bituminoase din prezentul standard sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor
si trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
1.1.5 Aditivi
Aditivii utilizati ca agenti de aditivare pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat folosit la
executia imbracamintilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti tensioactivi de tip amino-
derivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare
referitoare la substantele si preparatele chimice.
1.1.6 Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor
bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau
nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
NOTA-Se pot utiliza si alte tipuri de polimeri, aditivi sau fibre, cu conditia ca acestea sa fie
agrementate tehnic . Tipul de polimer, aditiv si fibra precum si dozajul acestora in bitum/mixtura se
stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat sau acreditat.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
146
1.2 Compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale mixturilor asfaltice
1.2.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic BA
1.2.1.1 Compozitia mixturii asfaltice
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din agregate
naturale de cariera, agregate artificiale sau amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera,
in functie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului 1.
BA 16 6,57,5 IVV IV
2. Strat de
legatura 4,05,0
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
148
Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixture asfaltice cuprinse in prezentul standard
este conform tabelului 5, termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 0.0,1mm.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
149
Tabelul 7 Caracteristici fizico- mecanice determinate prin incercari dinamice
Nr. Caracteristica Mixtura asfaltica tip beton asfaltic
crt. pentru
Strat uzura Strat legatura
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1 Volum de goluri la 80 giratii,% maxim 5,0 -
1.2 Volum de goluri la 120 giratii,% maxim - 9,5
1.3 Rezistenta la deformatii permanente(fluaj
dinamic) 3000 -
0
deformatie la 50 , 300 KPa si 1800 impulsuri,
m/m, maxim 3 -
viteza de deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800
impulsuri, m/m/ciclu, maxim - 20000
deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800 impulsuri,
m/m, maxim - 2
viteza de deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800
impulsuri, m/m/ciclu, maxim
1.4 Modulul de rigiditate la 150 C, M Pa , minim 4500 4000
1.5 Rezistenta la oboseala, numarul de cicluri pana la - 400000
0
fisurarea la 15 C, minim
2. Caracteristici pe placi( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte
2.1 Rezistenta la deformatii permanente*, 60o
C(ornieraj)
-Viteza de deformatie la ornieraj,
mm/1000cicluri, maxim
Numar de vehicule** 1 -
>6000
- Adancimea fagasului, %, ptr. grosimea probei
de 50 mm, maxim
Numar mediu de vehicule** 9 -
>6000
*
valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date.
**
vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 ore, calculate pentru traficul de perspectiva.
1.2.1.2.5 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice prepate cu bitum modificat
trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 8.
1.2.3 Determinarea caracteristicilor fizico mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat, se face conform SR EN 12697-6 si
SR EN 12697-34.
Pentru mixtura asfaltica stabilizat cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN 12697-
8, pe epruvete cilindrice tip Marshall , confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea ca se
aplica 75 de lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN
12697-8.
1.2.4 Caracteristicile prevazute pentru mixturile tip beton asfaltic si stabilizata cu fibra se
determina conform normelor tehnice de incercare europene in vigoare.
1.2.5 Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
150
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii
asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate
in laborator din mixtura asfaltica.
Masa volumetrica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.
Incercarile in laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea asei
volumetrice aparente si a ab sorbtiei de apa pe placate (100x100) mm sau pe carotecilindrice cu
diametrul de 100 mm netulburate.
1.3.2. Conditii tehnice pentru, absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor
bituminoase din mixtura asfaltica, cuprinse in prezentul standard, sunt conforme cu tabelul 13.
Tabelul 11. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Nr. Tipul mixturii Absorbtie de Grad de compactare,
crt. apa* % vol. %, minim
3. Beton asfaltic
BA16; 25 96
4. Beton asfaltic deschis
BADPC25; 38 96
Metoda de determinare a absortiei de apa este prezentata in anexa B
3. Evaluarea conformitatii
Evaluarea conformitatii mixturilor asfaltice cu cerintele STAS SR174-1:2009 se realizeaza prin
efectuarea incercarilor initiale de tip si controlul productiei in fabrica.
Anexa B
(normativa)
Determinarea absorbtiei de apa
Absorbtia de apa este cantitatea de apa absorbita de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete
din mixtura asfaltica, la mentinerea in apa sub vid si se exprima in procentedin masa sau volumul
initial al epruvetei.
B1 Aparatura
a) Etuva;
b) Balantahidrostatica cu sarcina maxima de 2kg cu clasa de precizie III;
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
154
c) Aparat pentru determinarea absorbtiei de apa alcatuit dintr-un vas de absorbtie (exsicatorde vid);
pompa de vid (trompa de apa); vacuummetru cu mercur; vas de siguranta si tuburi de legatura din
cauciuc intre partile component. Pompa de vid trebuie sa asigure evacuarea aerului in asa fel incat
sa se realizeze o presiune scazuta de 1520 mmHg dupa circa 30 minute.
B2 Modul de lucru
Determinarea se efectueaza pe epruvete sub forma de cuburi sau cilindri Marshall confectionate in
laborator, precum si pe placate sau carote prelevate din imbracamintea bituminoasa. Confectionarea
epruvetelor si pregatirea probelor se realizeaza conform STAS 1338/1. Epruvetele din
imbracamintea bituminoasa se usuca in prealabil in etuva la temperature de 105110 grade C pana
la masa constanta.
Epruvetele astfel pregatite pentru incercare se cantaresc in aer, dupa care se mentin timp de 1 ora, in
apa, la temperature de 20 grade C, se scot din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer
si apoi in apa.
Diferenta dintre aceste doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul initial al
epruvetei.
Epuvetelesunt introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicatorul de vid) umplut cu apa la temperature
de 20 grade C se aseaza capacul de etansare si se pune in functiune evacuarea aerului astfel ca dupa
circa 30 m inute sa se obtina un vi d intre 1520 m mHg. Vidul se intrerupe dupa 3 ore, dar
epruvetele se mentin in continuare in apa la temperature de 20 grade C timp de 2 ore la presiune
atmosferica.
Epruvetele se scot apoi din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer si in apa.
Diferenta dintre doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul final al epruvetelor.
Art. 8. Cimentul
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta la betonul specificat in proiectul
de executie.
Art. 9. Agregatele
La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietris, care trebuie sa corespunda
calitativ prevederilor STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR662:2002.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
156
Art. 10. Betoane
10.1. Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de
conditiile de lucru si de sarcinile la care este supus.
10.2. Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate.
10.3. La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor component si a
betonului.
10.4. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
10.5. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului.
10.6. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
10.7. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
10.8. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre
preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
159
Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua, semnalizand depasirea interzisa pe
sensul alaturat liniei continue;
Linie dubla continua, se aplica in locurile unde se interzice incalcarea ei pe ambele sensuri.
Linii de delimitare a benzilor
Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de
conditiile drumului.
. Linii de delimitare a partii carosabile
Linie simpla continua pe autostrazi, drumuri nationale si la exteriorul curbelor periculoase;
Linie simpla discontinua pe celelalte tipuri de drumuri;
Linie simpla discontinua pentru a delimita benzile de accelerare, decelerare sau viraj, de benzile
curente de circulatie.
Aplicarea liniei discontinue
Segmente scurte cu intervale libere lungi, in conditii normale;
Semente lungi cu intervale libere scurte in zone periculoase, inclusiv benzile marcate cu sageti
pentru selectarea sensului de circulatie (intoarcere la banda)
. Supralargirea in curbe
Pentru supralargire < 1.00m, toata supralargirea se va amenaja la banda din interiorul curbei;
Pentru supralargire > 1.00m, banda din interiorul curbei se va lati cu 1.00m + 60% din valoarea
ramasa din supralargire, iar banda din exterior cu 40%.
MARCAJE TRANSVERSALE
Oprire
Linie continua cu latimea de 400mm.
Cedeaza trecerea
Linie discontinua cu latimea de 400mm.
Traversare pentru pietoni
Linii cu latimea de 400mm trasate paralel cu axul caii
Cu lungimea de 3000mm pentru viteze de apropiere < 50 Km/ h
Cu lungimea de 4000mm pentru viteze de apropiere 50 Km/ h;
Linii transversale pe axul caii pentru oprire, late de 400mm, trasate cu 600mm inainte de marcajul
pietonal pe fiecare sens de circulatie.
Traversare pentru biciclisti
Doua linii intrerupte.
MARCAJE DIVERSE
Ghidare
Pentru materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei.
Spatii interzise
Linii paralele, dispuse inclinat la marginea partii carosabile.
Parcari pe partea carosabila
Linii dispuse la 90 fata de marginea caii;
Linii inclinate fata de margine;
Linii paralele cu marginea caii.
Curbe periculoase dupa aliniamente lungi
Marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latimea de 400mm.
APLICAREA MARCAJELOR
TIPURI SI MARIMI
Marcajele rutiere constituite din material plastic, cu vopsea alba ecologica (amestec cu apa) vor
avea vizibilitate optima indiferent de conditiile atmosferice. Vopseaua va fi asezata pe amorsa
corespunzatoare sub forma unui film in grosime de 2000 microni.
Marcajele rutiere constituite din material termo-plastic vor avea vizibilitate optima indiferent de
conditiile atmosferice. Marcajele se vor aplica in stricta conformitate cu instructiunile fabricantului,
dupa acordul Consultantului.
APLICAREA MARCAJELOR RUTIERE
Generalitati
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
160
Lucrul poate incepe numai daca urmatoarele cerinte au fost indeplinite:
Constructorul a obtinut de la AND si de la Politia Rutiera aprobarile necesare privind inchiderile
de circulatie care vor fi aplicate;
La zona de lucru au fost au fost aduse indicatoarele pentru semnalizarea traficului temporar
precum si conurile de semnalizare rutiera;
S-au obtinut aprobarile de la Consultant.
Executia marcajelor
Punctele de aplicare a marcajelor se vor realiza pe carosabil folosind dispozitive adecvate;
Aplicarea marcajelor se va face in conformitate cu prevederile din proiect;
Consultantul va verifica punctele de referinta ale marcajelor inainte de aplicarea finala.
Aplicarea finala
Suprafata carosabila va fi curatata in intregime inainte de inceperea aplicarii marcajelor;
Suprafata carosabila pe care exista marcaje vechi va fi curatata mecanic;
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor fabricantului.
RECEPIA LUCRRILOR
Recepia cantitativ i calitativ a lucrrilor efectuate se consemneaz de prestator pe baza
bonurilor zilnice de lucru.
Recepia lucrrilor de marcaj se execut n dou faze:
recepia la terminarea lucrrilor
recepia final dup expirarea termenului de garanie.
Recepia la terminare lucrrilor
Comisia format din responsabilul cu supravegherea execuiei marcajelor, din partea
executantului i reprezentantul beneficiarului, verific:
- bonurile zilnice ncheiate la sfritul fiecrei zi de lucru
Bonurile de lucru vor fi prezentate zilnic beneficiarului care prin delegatul su vor fi
verificate faptic, n teren:
dac s-au respectat prescripiile din Caietul de sarcini i prevederile SR 1848-7/2004;
continuitatea peliculei de vopsea;
rezistena la uzur, calitatea vizual a luminanei i a retroreflexiei;
geometria benzii de marcaj (lungime i lime), banda de marcaj s aib un contur clar
delimitat, avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de
vopsea.
Dac comisia de recepie constat deficiene de calitate, hotrte remedierea marcajului pe
cheltuiala executantului, n termenul stabilit de comisie.
Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz lunar i va cuprinde: denumirea strzilor, tipul de
marcaj, suprafaa acestuia.
Recepia final
Se execut cu maxim 14 zile nainte de ncheierea perioadei de garanie.
Comisia verific lucrarile acceptate la recepia efectuat la terminarea lucrrilor utilizand aceleai
proceduri tehnice ca i la recepia efectuat la terminarea lucrrilor .
Comisia analizeaz calitatea lucrarilor corespunztor garaniei acordate. n caz de neconformitate,
se vor executa lucrri de remediere de ctre prestator, pe cheltuiala proprie. Recepia se efectueaz prin
determinri vizuale pe categorii de lucrari, iar dac acestea conduc la opinii divergente n cadrul
comisiei, n ceea ce privete rezultatele obinute, atunci se vor face masuratori cu aparate specifice.
La terminarea recepiei finale, comisia va consemna constatrile i concluziile referitoare la
calitatea lucrarilor recepionate, n procesul verbal de recepie final, mpreun cu decizia de admitere,
cu sau fr obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei.
n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea cu obiecii, amnarea sau
respingerea recepiei, ea va trebui sa propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate.
Decontarea lucrrilor efectuate se face pe baza situaiei de lucrri lunare i a procesului verbal de
terminare a lucrrilor ntocmite de executor prin centralizarea bonurilor zilnice de lucru, confirmate de
beneficiar. Executorul va emite factura dup confirmarea situaiilor de lucrri de ctre beneficiar.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
161
GARANIA LUCRRILOR
PREVEDERI LEGISLATIVE
La proiectarea i execuia elementelor de semnalizare rutier pe orizontal se vor avea n vedere referine din
urmtoarele normative:
OUG 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice (modif. i republicat)
SR 1848-1,2,3/2008 Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare
rutier
SR 1848-7/2004 Marcaje rutiere
SR 1423 Produse pentru marcarea rutier. Produse de pulverizare.
Microbile de sticl, granule antiderapante i amestecul celor dou
componente
SR EN 1424 Produse pentru marcarea rutier. Microbile de sticl
preamestecate
SR EN 1436 Produse pentru marcarea rutier.Performane ale marcajelor
SR EN 1463-1 Produse pentru marcarea rutier. Butoane reflectorizante.
Partea 1: Condiii iniiale de performan
SR EN 1790 Produse pentru marcarea rutier. Marcaje rutiere prefabricate
SR ENV 13459-1 Produse pentru marcare rutier. Controlul calitii.
Partea I: eantionare din stoc i ncercri
SR ENV 13459-2 Produse pentru marcarea rutier. Controlul Calitii.
Partea II: ghid de pregtire a planurilor calitii pentru aplicarea
produselor
SR ENV 13459-3 Produse pentru marcarea rutier. Controlul Calitii.
Partea III: performane de utlizare
SR EN 1824 Produse pentru marcare rutier. ncercri rutiere.
SR EN 1871 Produse pentru marcare rutier. Proprieti fizice.
ANEXA 1
FISA TEHNICA - Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa (fara solvent
organic).
1. denumirea: conform fabricant
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
162
3.1. testul BAST (minim 4 Mio) pentru
film umed, grosime
2000m
raport BAST nr.
retroreflexie minim 150 mcd/ Lx m2
factor de luminozitate minim 0.40
pendul STR minim 40
rezistenta la uzura minim 85%
grosime film umed 2000m
tip de microbile raport BAST
dozare microbile raport BAST
3.2. timp de uscare film umed raport BAST
rezistenta la ploaie dupa uscare conform fabricant
5. conditii de aplicare
5.1. temperatura la aplicare
in aer conform fabricant
la sol conform fabricant
5.2. higrometrie conform fabricant
5.3. diluare conform fabricant
5.4. dispozitiv de marcare conform fabricant
ANEXA 2
FISA TEHNICA Amorsa cu uscare in aer liber
Se foloseste pentru a asigura o buna adeziune a marcajului final la suprafata. Amorsa se va aplica pe suprafete
bituminoase vechi sau nou turnate, sau peste marcajele vechi.
1. denumire vopsea conform fabricant
3. conditii de aplicare
3.1. temperatura aer conform fabricant
3.2. temperatura suprafetei conform fabricant
3.3. umiditate relativa % conform fabricant
3.4. modalitate de aplicare conform fabricant
3.5. grosime film umed conform fabricant
4. timp de uscare asa cum este sau umed maxim 3-6 minute
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
164
- aparitia de afuieri care pun in pericol siguranta podului;
- colmatari ale albiei ca urmare a viiturilor sau a depozitarii de gunoaie;
- deteriorarea lucrarilor de aparari de maluri in zona podului;
- deteriorarea pragului de fund;
- exploatarea de balast din albie in aval de pod, in zona de protectie a acestuia.
2.5. Urmarirea curenta a fenomenelor de la Art. 2.1 2.4 se va efectua la intervalele de timp
prevazute prin instructiunile curente, dar nu mai rar de o data pe an. Se vor respecta prevederile din
Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton
armat, beton precomprimat si zidarie de piatra, indicativ CD99-2001.
2.6. Dupa producerea de evenimente deosebite (seism, viituri, inundatii, accidente, explozii,
alunecari de teren, etc.) este obligatorie efectuarea activitatilor de urmarire curenta.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
165
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
166
Art. 6 LUCRARI DE INTRETINERE PERIODICA
5.2. Lucrarile de intretinere periodica la podurile si podetele de sosea executate din zidarie de
piatra, beton, beton armat si beton precomprimat se vor executa pe baza documentatiei tehnico-
economice, dupa un pr ogram elaborate pe baza notelor de constatare intocmite de comisiile care au
efectuat reviziile periodice si speciale.
5.3. Reviziile periodice si speciale se efectueaza potrivit Instructiunilor privind revizia
drumurilor publice, Instructiunilor privind stabilirea starii tehnice a unui pod si Manualului pentru
identificarea defectelor aparente la podurile rutiere si indicarea metodelor de remediere.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
167
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
168
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
169
4.25. Caiet de sarcini - Prevederi privind controlul calitatii, receptia
lucrarilor si refacerea lucrarilor defecte
1. Controlul calitatii
Pentru ansamblul lucrarilor ce fac obiectul proiectului, se stabileste un plan
pentru asigurarea calitatii, aprobat de investitor.
Planul de asigurare a calitatii cuprinde:
- repartizarea generala, numarul personalului necesar, responsabilii tehnici cu
urmarirea executiei pe santier;
- organizarea controlului intern de calitate;
- lista lucrarilor pentru care trebuie efectuate incercari;
Procedeele de executie se stabilesc in conformitate cu prevederile din proiect,
din caietul de sarcini, codurile si standardele in vigoare si definesc:
- lucrarile care fac obiectul procedeelor de executie;
- mijloacele si materialele specifice;
- materiale, produse si componenti (calitate, origine, clasa, marca, atestare);
- punctele sensibile de executie, faze care trebuie sa retina atentia in mod deosebit;
mijloacele si modalitatile controlului intern de calitate
Controlul intern are in vedere:
- conditiile de identificare si prelucrare a loturilor de materiale produse si
componenti supusi unei proceduri oficiale de omologari;
- controlul betoanelor si al imbracamintilor asfaltice in laboratoare;
- conditiile de executie si interpretarea incarcarilor prescrise de la inceput sau
impuse pe parcursul executiei;
- modul de intocmire al documentelor de urmarire a executiei.
2. Receptia lucrarilor
Asigurarea calitatii lucrarilor de reparatii impune un program de urmarire, cu receptii
pe faze de executie, precum si receptia finala a lucrarilor.
Pe timpul executiei se vor executa receptii la principalele faze de executie (dupa caz):
- cota de fundare;
- stratul suport al hidroizolatiei;
- hidroizolatie;
- armatura betonului de protectie;
- pereul sferturilor de con;
- pozitia si diametrul armaturilor de la infrastructuri, suprastructura, suprabetonare,
camasuieli, etc.
Receptiile pe faze vizeaza executia lucrarii, insasi calitatea materialelor
folosite, existenta certificatelor de calitate si a probelor impuse de normativele
tehnice.
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
170
3. Refacerea lucrarilor defecte
Cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului, a
caietului de sarcini si a codurilor si normativelor in vigoare, antreprenorul este obligat
sa execute remedierile necesare.
Dupa o atenta recunoastere, dupa analiza defectelor, inainte de inceperea
lucrarilor de refacere, antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii.
La remedierea defectelor de natura celor care afecteaza calitatea structurii, se
va proceda astfel:
- montarea unor dispozitive de urmarire;
- relevarea in detaliu a defectelor;
- cercetarea cauzelor, la nevoie si efectuarea de incarcari si probe;
- evaluarea consecintelor imediate si a celor pe termen lung;
- compararea diferitelor posibilitati de remediere;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In raport cu situatia corecta, beneficiarul poate:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale reparatii;
- sa ceara demolarea partiala sau totala a lucrarii, inlocuirea unor elemenete etc,
totul pe cheltuiala anteprenorului.
In cazul unor defecte ce prin natura lor nu afecteaza calitatea structurii, se
procedeaza astfel:
- defectele minore se corecteaza, de la caz la caz, prin degresare, spalare, rabotare,
rostuire etc.;
- in cazul unor defectiuni mai importante, antreprenorul propune beneficiarului un
program si solutia de remediere, care il va aproba ca atare sau cu completari.
Intocmit: Verificat:
Dr. ing. Boaca Gheorghita Prof. dr. ing. Cristian Claudiu Comisu
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
171